194 61 3MB
Romanian Pages [765] Year 2006
C.N.S.A.S. SECURITATEA Structuri – cadre Obiective ºi metode Vol. I (1948–1967)
Redactor: Marcel POPA Coperta: Mircia DUMITRESCU Tehnoredactor: Diana TATU
CONSILIUL NAÞIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITÃÞII
SECURITATEA Structuri – cadre Obiective ºi metode Vol. I
(1948–1967) Coodonator: Florica Dobre Autori: Florian Banu Theodor Bãrbulescu
Editura Enciclopedicã Bucureºti, 2006
Camelia Ivan Duicã Liviu Þãranu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României Securitatea: structuri-cadre: obiective ºi metode / coord.: Florica Dobre - Bucureºti: Editura Enciclopedicã, 2006 2 vol. ISBN (10) 973-45-0540-8; ISBN (13) 978-973-45-0540-1 Vol. 1 / coord. Florica Dobre; Florian Banu, Theodor Bãrbulescu, Camelia Ivan Duicã, Liviu Þãranu. - Index. - ISBN (10) 973-45-0541-6; ISBN (13) 978-973-45-0541-8 I. Dobre, Florica (coord.) II. Banu, Florian III. Bãrbulescu, Theodor IV. Ivan-Duicã, Camelia V. Þãranu, Liviu 351.746.1(498)
ISBN 973-45-0540-8 978-973-45-0540-1 ISBN 973-45-0541-6 978-973-45-0541-8
STUDIU INTRODUCTIV
„Mai presus de stat ºi dincolo de faþadele puterii aparente, într-un labirint de funcþii multiplicate, sub toate schimbãrile de autoritate ºi într-un haos de ineficienþã, zace centrul de putere al þãrii: serviciile supraeficiente ºi supracompetente ale poliþiei secrete“, afirma Hannah Arendt într-una din analizele clasice ale sistemelor totalitare1. Fãrã îndoialã cã, în ciuda amendãrii unora din tezele autoarei amintite de cãtre cercetãrile mai recente, aserþiunea potrivit cãreia poliþia politicã este o componentã esenþialã, definitorie, a oricãrui regim totalitar rãmâne pe deplin valabilã. Plecând de la o astfel de percepþie, suntem încredinþaþi cã orice demers ºtiinþific vizând scrierea istoriei regimului comunist din România devine superfluu dacã neglijeazã analiza atentã, minuþioasã, a organizãrii ºi funcþionãrii Securitãþii, precum ºi a rolului pe care aceasta l-a jucat pe parcursul evoluþiei acestui regim. O astfel de sarcinã, însã, nu este uºor din asumat din varii motive. În primul rând, într-un regim post-totalitar, nodurile de interese legate de protejarea unor persoane implicate în activitãþile fostului regim sunt numeroase ºi extrem de încâlcite. De aici derivã o dificultate sporitã în accederea la fonduri de arhivã relevante, privând astfel istoricul de o bunã parte a ceea ce înseamnã materie primã – informaþia documentarã. În cazul Securitãþii, documentele create de aceasta s-au aflat, în cvasi-totalitatea lor, „sub pecetea tainei“ pânã la adoptarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã. Începutul funcþionãrii Consiliului Naþional pentru Studierea Securitãþii (C.N.S.A.S.) în anul 2000 nu a însemnat automat ºi un acces facil la aceste documente, din varii motive, neanalizabile aici. La dificultãþile de documentare specifice cazului românesc, se adaugã cele tipice atunci când vorbim despre scrierea istoriei unui serviciu secret. Aºa cum sublinia Ernest Volkman, încercarea istoricilor de a înþelege rolul serviciilor secrete ºi a informaþiilor procurate de aceºtia în derularea evenimentelor istoriei contemporane „seamãnã mult cu deschiderea unui drum printr-un hãþiº de nepãtruns, întunecos, de mister, paradox, fapte contradictorii, înregistrãri absente sau «plivite» (igienizate), 1
Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Bucureºti, 1994, p. 545
V
amintiri convenabile, secrete, «negare plauzibilã» ºi, ocazional, minciuni fãþiºe, fãrã a mai pomeni de dezinformare ºi inducere în eroare“2. Prin urmare, considerãm cã studierea documentelor incluse în prezentul volum ar avea mult de câºtigat printr-o prealabilã prolegomena, care, în linii generale, sã permitã o apropiere adecvatã de un subiect atât de complex. Evident, în ciuda dificultãþilor de documentare, problema Securitãþii în cadrul regimului comunist se regãseºte tratatã, într-o manierã sau alta, într-un mare numãr de lucrãri. De la editarea de documente emise de fosta Securitate3 ºi pânã la lucrãrile memorialistice semnate de foºti ofiþeri de securitate4 sau de victimele acestora5, spectrul istoriografic este deosebit de bogat. 2
Ernest Volkman, Spionaj, Bucureºti, 1998, p. 11–12 Serviciul Român de Informaþii, Cartea Albã a Securitãþii (23 august 1944–30 august 1948), vol. I, Bucureºti, 1997, vol. II (1948–1958), Bucureºti, 1994, vol. III (1958–1968), Bucureºti, 1995, vol. IV (1968–1978), Bucureºti, 1995; Marius Oprea, Banalitatea rãului. O istorie a Securitãþii în documente. 1949–1989, Iaºi, 2002; Florica Dobre (coord.), „Bande, bandiþi ºi eroi“. Grupurile de rezistenþã din munþi ºi Securitatea (1948–1968), Bucureºti, 2003; Florica Dobre, Florian Banu, Camelia Duicã, Silviu B. Moldovan, Liviu Þãranu (editori), Trupele de Securitate (1949–1989), Bucureºti, 2004; Nicolae Henegariu, Silvia Colfescu (coord.), Memorialul durerii. Documente ale reeducãrii din închisorile Piteºti, Gherla, Bucureºti, 1995; idem, Principiul bumerangului. Documente ale procesului lui Lucreþiu Pãtrãºcanu, Bucureºti, 1996; Mihai Giugariu (coord.), Prigoana. Documente ale procesului C. Noica, C. Pillat, N. Steinhardt, Al. Paleologu, A. Acterian, S. Al. George, Al. O Teodoreanu, Bucureºti, 1996; Ioana Raluca Voicu Arnãuþoiu, Luptãtorii din munþi. Toma Arnãuþoiu ºi grupul de la Nucºoara. Documente ale anchetei, procesului, detenþiei, Bucureºti, 1997; Ioan Opriº, Istoricii ºi Securitatea, Bucureºti, 2004; idem, Aurel Decei sau destinul disperãrii, Bucureºti, 2004; Clara Cosmineanu, Silviu B. Moldovan (editori), Nicu Steinhardt în dosarele Securitãþii. 1959–1989, Bucureºti, 2005; Camelia Ivan Duicã, Rezistenþa anticomunistã din Maramureº. Gruparea Popºa (1948–1949), Bucureºti, 2005; Liviu Þãranu, Theodor Bãrbulescu (editori), Jurnale din rezistenþa anticomunistã. Vasile Motrescu, Mircea Dobre. 1952–1953, Bucureºti, 2006 4 Vezi Neagu Cosma, Cupola. Securitatea vãzutã din interior. Pagini de memorii, Bucureºti, 1994; Dumitru Iancu Tãbãcaru, Sindromul Securitãþii, Bucureºti, f.a.; Ionel Gal, Raþiune ºi represiune în Ministerul de Interne.1965–1989, Iaºi, 2001, vol. 1–2; Ochii ºi urechile poporului. Convorbiri cu generalul Nicolae Pleºiþã. Dialoguri consemnate de Viorel Patrichi în perioada aprilie 1999–ianuarie 2001, Bucureºti, 2001; Gh. Ionescu Olbojan, Good bye, domnule Pacepa!, Bucureºti, 1992; idem, Fantomele lui Pacepa, Bucureºti, 1994; idem, Faþa neagrã a Securitãþii & Ion Mihai Pacepa, Bucureºti, 1999; Titu Simon, Din culisele serviciilor secrete româneºti. Pacepa quo vadis?, Bucureºti, 1992; Ion Mihai Pacepa, Orizonturi roºii. Amintirile unui general de securitate, Bucureºti, 1992 (ediþia princeps Ion Mihai Pacepa, Red horizons: The True Story of Nicolae & Elena Ceausescu’s Crimes, Lifestyle and Corruption, Washington D.C., Regnery Gateway, 1987); Victor Negulescu, Spionaj ºi contraspionaj: din viaþa ºi activitatea unui ofiþer de informaþii (amintiri, deziluzii, speranþe). 1966–1996, Târgoviºte, 1999 5 Andrei ªerbulescu, Monarhia de drept dialectic. A doua versiune a memoriilor lui Bellu Zilber, Bucureºti, 1991; Ion Ioanid, Închisoarea noastrã cea de toate zilele, vol. I-IV, Bucureºti, 1991–1994; Radu Ciuceanu, Intrarea în tunel, prefaþã ºi note de Octavian Roske, Bucureºti, 1991; idem, Potcoava fãrã noroc, Bucureºti, 1994; idem, Pecetea diavolului, Bucureºti, 2002; *** Povestea Elisabetei Rizea din Nucºoara. Mãrturia lui Cornel Drãgoi, culese ºi editate de Irina Nicolau ºi Theodor Niþu, Bucureºti, 1993; Cornel Jurju, Cosmin Budeancã, „Suferinþa nu se dã la fraþi…“. Mãrturia Lucreþiei Jurj despre rezistenþa anticomunistã din Apuseni (1948–1958), Cluj-Napoca, 2002; Vasile Paraschiv, Lupta mea pentru sindicate libere în România. Terorismul politic organizat de statul comunist, ediþie îngrijitã, studiu ºi note de Oana Ionel ºi Dragoº Marcu, Iaºi, 2005 3
VI
Dincolo de documente ºi memorii, se regãseºte ºi un numãr important de lucrãri de analizã. Dintre acestea, credem cã în primul rând se cuvine amintitã lucrarea lui Cristian Troncotã, Istoria serviciilor secrete româneºti. De la Cuza la Ceauºescu6. Din cele 500 de pagini ale lucrãrii, aproape 200 trateazã istoria Securitãþii. Beneficiind de o documentare amplã în arhivele fostei Securitãþi ºi valorificând din plin ºi alte surse de informaþie, autorul a reuºit o cercetare obiectivã a istoriei temutei instituþii, surprinzând în paginile lucrãrii nu doar aspectele de poliþie politicã, ci ºi pe cele ale activitãþii de informaþii, precum ºi metodele ºi tehnicile uzitate de Securitate pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. Aceluiaºi autor îi mai aparþin ºi o serie de alte lucrãri, mai recente, dar, în opinia noastrã, de o valoare ºtiinþificã mai redusã decât cea amintitã anterior7. Se impun atenþiei apoi contribuþiile istoricului britanic Dennis Deletant la istoriografia problemei8. Profitând de cunoaºterea limbii române pentru parcurgerea lucrãrilor apãrute în þara noastrã ºi bucurându-se de un acces privilegiat în unele arhive din România, autorul a îmbinat cu succes aceste surse cu bibliografia apãrutã peste hotare. Trebuie amintit apoi aportul lui Mihai Pelin, concretizat prin publicarea mai multor lucrãri privind istoria Securitãþii. Din punctul nostru de vedere, se remarcã în primul rând, prin bogãþia ºi valoarea informaþiei, lucrarea Culisele spionajului românesc. D.I.E. (1955–1980)9, dar ºi celelalte volume reuºesc sã clarifice anumite aspecte ale activitãþii Securitãþii10. Pentru activitãþile de peste hotare ale Securitãþii, pe lângã lucrãrile lui Mihai Pelin, sunt de neocolit volumele semnate de Stejãrel Olaru, dedicate fie unui eveniment punctual (atacul Legaþiei României de la Berna)11, fie unui proces de duratã (colaborarea Securitãþii cu Stasi)12. Tot pentru activitatea de peste hotare a Securitãþii este esenþialã ºi consultarea lucrãrii semnatã de Pierre Accoce ºi Daniel Pouget13, deºi 6
Cristian Troncotã, Istoria serviciilor secrete româneºti. De la Cuza la Ceauºescu, Bucureºti, 1999 Idem, Istoria Securitãþii regimului comunist din România. 1948–1964, Bucureºti, 2003; idem, Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informaþii ºi Securitate ale regimului comunist din România. 1965–1989, Bucureºti, 2003; idem, Torþionarii: istoria instituþiei Securitãþii regimului comunist din România (1948–1964), Bucureºti, 2006 8 Dennis Deletant, Ceauºescu ºi Securitatea. Constrângere ºi disidenþã în România anilor 1965–1989, Bucureºti, 1998; idem, Teroarea comunistã în România. Gheorghiu Dej ºi statul poliþienesc. 1948–1965, Iaºi, 2001 9 Mihai Pelin, Culisele spionajului românesc. D.I.E. (1955–1980), Bucureºti, 1997 10 Idem, Operaþiunile „Meliþa“ ºi „Eterul“. Istoria „Europei Libere“ prin documente de Securitate, Bucureºti, 1999; idem, Genii ºi analfabeþi. Militari ºi intelectuali sub lupa Securitãþii, Bucureºti, 2002; idem, Opisul emigraþiei politice, Bucureºti, 2002; idem, Un veac de spionaj, contraspionaj ºi poliþie politicã, Bucureºti, 2003 11 Stejãrel Olaru, Cei cinci care au speriat Estul, Iaºi, 2003 12 Stejãrel Olaru, Georg Herbstritt, Stasi ºi Securitatea, Bucureºti, 2005 13 Pierre Accoce, Daniel Pouget, Reþeaua Caraman: cei treisprezece români care au zguduit NATO, Bucureºti, 1999 7
VII
autorii au fost acuzaþi cã au cãzut în plasa întinsã de serviciile secrete franceze ºi au tins sã acorde o importanþã nejustificatã unor acþiuni controlate, de fapt, de aceste servicii. O altã lucrare importantã pentru înþelegerea evoluþiei Securitãþii în ansamblul sãu, prin informaþiile de primã mânã pe care le conþine, este cea realizatã de Teºu Solomovici ºi intitulatã Securitatea ºi evreii. Despre cãlãi ºi despre victime14. ªtiut fiind faptul cã în interpretarea documentelor emise de fosta Securitate la dificultãþile specifice exegezei izvoarelor istorice se adaugã ºi problema cunoaºterii termenilor speciali utilizaþi de serviciile secrete, considerãm cã ºi dicþionarul realizat de un fost ofiþer de securitate ºi publicat sub pseudonimul Radu Cristescu, volum ce reuneºte peste 100 de termeni uzuali ai dosarelor fostei Securitãþi, constituie un instrument valoros de lucru15. Unele date despre activitatea Securitãþii pot fi extrase, cu prudenþã ºi cu spirit critic, ºi din lucrãri precum cele semnate de generalul în rezervã Neagu Cosma16, generalul în rezervã Gheorghe Pele17, de Paul ªtefãnescu18 sau de colonelul în rezervã Gheorghe Cotoman19. Nu putem încheia scurtul excurs istoriografic fãrã a menþiona aportul istoricului Marius Oprea. Întemeiate în special pe cercetãri în arhive, numeroasele sale demersuri au elucidat diverse aspecte ale înfiinþãrii, organizãrii ºi activitãþii Securitãþii20. Valorificarea informaþiei primare completatã cu eºantioane de istorie oralã ºi coroboratã cu informaþii din izvoare edite ºi literatura de specialitate a permis crearea unor studii solide, astfel cã apelul la ele este inevitabil pentru oricine se opreºte asupra studierii Securitãþii. 14
Teºu Solomovici, Securitatea ºi evreii. Despre cãlãi ºi despre victime, vol. I-II, Bucureºti, 2003–2004 15 Radu Cristescu, Spionajul ºi contraspionajul pe înþelesul tuturor. Mic dicþionar al serviciilor secrete, Bucureºti, 2000 16 Neagu Cosma, Contribuþia unor „minoritãþi“ naþionale la bolºevizarea României, Bucureºti, 1996; idem, Securitatea, poliþia politicã, dosare, informatori, Bucureºti, 1998; Neagu Cosma, Ion Stãnescu, În anul 1968 a fost programatã ºi invadarea României. Informaþii inedite din interiorul Serviciilor Speciale ale României, Bucureºti, 1998; Neagu Cosma, Ion Stãnescu, „Adevãruri“ demontate, Bucureºti, f.a. 17 Gheorghe Pele, Servicii ºi acþiuni secrete, Bucureºti, 1996 18 Paul ªtefãnescu, Istoria secretã a serviciilor secrete, Bucureºti, 1992; idem, Istoria serviciilor secrete române, Oradea, 2003 19 Gheorghe Cotoman, Dosarele Securitãþii. Dezvãluirile unui anchetator de la Direcþia a VI a D.S.S., Craiova, 1999 20 Marius Oprea, Fapte ºi moravuri la securiºtii anilor ’50. Radiografie a Direcþiei de Anchete Penale a Securitãþii (1949–1952), în „Analele Sighet 7“, Bucureºti, 1999, p. 260–279; idem, Naºterea Securitãþii, în „Analele Sighet 6“, Bucureºti, 1998, p. 271–307; idem, Tortura în anii ’50, în „Analele Sighet 8“, Bucureºti, 2000, p. 335–344; idem, O istorie a informatorilor Securitãþii, în „Analele Sighet 9“, Bucureºti, 2001, p. 464–488; idem, Pagini din „copilãria“ Securitãþii române, în „Dosarele istoriei“, nr. 5, 1996, p. 34–39; idem, Gheorghiu Dej, poliþia secretã ºi puterea, în „Dosarele istoriei“, nr. 3(8), 1997, p. 29–32; date utile se regãsesc ºi în volumul dedicat de Marius Oprea „post-istoriei“ Securitãþii – Marius Oprea, Moºtenitorii Securitãþii, Bucureºti, 2004
VIII
Fãrã a face o pledoarie pro domo, considerãm cã ºi volumele de studii editate de C.N.S.A.S.21, dicþionarul membrilor C.C. al P.C.R.22, precum ºi periodicul Arhivele Securitãþii23, pot contribui din plin la o apropiere adecvatã de problematica spinoasã a istoriei Securitãþii. În faþa unei bibliografii atât de vaste, deºi departe de a fi exhaustivã, dificultatea unei abordãri echilibrate a istoriei Securitãþii apare ca o sarcinã încã ºi mai dificilã. Totuºi, vom încerca în paginile ce urmeazã o scurtã schiþã a evoluþiei structurii organizatorice, a obiectivelor asumate ºi a mijloacelor ºi metodelor prin care Securitatea a înþeles sã-ºi îndeplineascã rolul de „scut ºi spadã a Partidului“. Înfiinþatã prin Decretul nr. 221 din 28 august 1948 (doc. 2), Direcþia Generalã a Securitãþii Poporului (D.G.S.P.) nu era decât sinteza eforturilor fãcute de partidul comunist în perioada 1945–1948 pentru edificarea unui aparat de supraveghere ºi represiune cât mai redutabil. Prin acest act, regimul comunist „s-a autocertificat în mod oficial drept stat poliþienesc“24. În fapt, nou creata instituþie trebuia sã corespundã noii etape în care intrase România odatã cu detronarea regelui ºi proclamarea republicii populare la 30 decembrie 1947. Nu întâmplãtor anul 1948 a fost anul modificãrii Codului Penal25, al adoptãrii unei noi Constituþii (13 aprilie 1948)26, al naþionalizãrii întreprinderilor industriale, bancare, de asigurãri, miniere ºi de transport27, al restructurãrii radicale a învãþãmântului28 ºi al adoptãrii unei noi legi a cultelor29. În urma unui astfel de asalt frontal asupra societãþii româneºti, regimul comunist se aºtepta, în mod firesc, la o accentuare a opoziþiei pe cele mai diverse planuri ºi, ca atare, ºi-a creat un instrument pe mãsurã: Securitatea. De la bun început, în posturile cheie ale instituþiei au fost numiþi oameni al cãror ataºament faþã de partidul comunist fusese pe deplin dovedit în „focul bãtãliilor de clasã“ din anii precedenþi: Gheorghe Pintilie, Alexandru Nicolschi, Vladimir Mazuru, Gogu Popescu, Gavril Birtaº, Mihail Nedelcu, Mihail Patriciu, Iosif Kalouºek 21 C.N.S.A.S., Totalitarism ºi rezistenþã, teroare ºi represiune în România comunistã, coord. conf. univ. dr. Gheorghe Oniºoru, Bucureºti, 2001; C.N.S.A.S., Miºcarea armatã de rezistenþã anticomunistã din România. 1944–1962, coord. prof. univ. dr. Gheorghe Oniºoru, Bucureºti, 2003 22 C.N.S.A.S., Membrii C.C. al P.C.R. 1945–1989. Dicþionar, Florica Dobre (coord.), Liviu Marius Bejenaru, Clara Cosmineanu-Mareº, Monica Grigore, Alina Ilinca, Oana Ionel, Nicoleta Ionescu-Gurã, Elisabeta Neagoe-Pleºa, Liviu Pleºa, Bucureºti, 2004 23 C.N.S.A.S., Arhivele Securitãþii, vol. 1, Bucureºti, 2002; vol. 2, Bucureºti, 2004; vol. 3, Bucureºti, 2006 24 Dennis Deletant, România sub regimul comunist, Bucureºti, 1997, p. 74 25 „Monitorul oficial“ (M.O.), nr. 48, 27 februarie 1948 26 M.O., nr. 87 bis, 13 aprilie 1948 27 Legea nr. 119/11 iunie 1948 în M.O., nr. 133 bis, 11 iunie 1948 28 Decretul nr. 175 din 2 august 1948 „pentru reforma învãþãmântului“, în M.O., nr. 177, 3 august 1948 29 Decretul nr. 177 pentru regimul general al cultelor religioase, în M.O., nr. 178, 4 august 1948
IX
(doc. 3, 4, 6, 7 ºi 8), asigurându-li-se pe lângã grade ºi funcþii importante ºi venituri pe mãsura devotamentului (doc. 5). D.G.S.P. avea în structura sa iniþialã urmãtoarele direcþii30: Direcþia I Informaþii interne – director col. Gavril Birtaº, director adjunct lt.-col. Andrei Gluvaciov; Direcþia a II-a Contrasabotaj – director col. Gogu Popescu, director adjunct mr. Gheorghe Bulz; Direcþia a III-a Contrainformaþii penitenciare – director mr. Coman Stoilescu; Direcþia a IV-a Contrainformaþii militare – director mr. Gheorghe Petrescu, director adjunct cpt. Cricor Garabeþian; Direcþia a V-a Cercetãri penale – director col. Miºu Dulgheru, director col. Mircea Lepãdãtescu, director adjunct lt.-col. Simion Tudor Dincã; Direcþia a VI-a Protecþia ministerelor – director lt.-col. Augustin Albon, director adjunct mr. Ion Criºan; Direcþia a VII-a Tehnicã – director lt.-col. Alexandru Neacºu; Direcþia a VIII-a Cadre – director Vladimir Mazuru, director adjunct mr. Dumitru Popescu; Direcþia a IX-a Secþia politicã a P.M.R. – director adjunct mr. Alexandru Gutan, director adjunct mr. Nicolae Duþã; Direcþia a X-a Administrativã ºi Contabilitate – director col. Alexandru Jurnu, director adjunct mr. Ion Ceslanschi. Secþiile auxiliare care deserveau direcþiile erau cele care se ocupau cu cenzura corespondenþei, supravegherea ºi interceptarea convorbirilor telefonice ºi cele cu sarcini de secretariat, cifru, evidenþã ºi arhive. Ca unitãþi teritoriale funcþionau urmãtoarele direcþii regionale: Braºov (director col. Iosif Kalousek ºi director adjunct mr. Adalbert Izsak), Cluj (director col. Mihail Patriciu, director adjunct lt.-col. Gheorghe Cuteanu), Constanþa (director cpt. Nicolae Doicaru, directori adjuncþi lt. Nãstase Sepi ºi lt. Gheorghe Manolache), Craiova (director mr. Eugen Vistig, director adjunct mr. Ion Vasilescu), Galaþi (director col. Mauriciu ªtrul, director adjunct mr. Gheorghe Babu), Iaºi (director lt. Nicolae Pandelea, director adjunct mr. Aurel Ceia), Oradea (director lt. Ludovic Czeller), Piteºti (director col. Mihail Nedelcu, director adjunct mr. Ioan Marin), Ploieºti (director lt.-col. Constantin Cîmpeanu, director adjunct mr. Racovschi Mãnescu), Sibiu (director lt.-col. Gheorghe Crãciun, director adjunct cpt. Lucian Moldor), Suceava (director lt.-col. Ioan Popic) ºi Timiºoara (director lt.-col. Coloman Ambruº, director adjunct cpt. Aurel Moiº). Tot ca structurã teritorialã a fost organizatã ºi Securitatea Capitalei (director lt.-col. Tudor Sepeanu, director adjunct mr. Moise Senater)31. 30 Ministerul de Interne, Organizarea ºi funcþionarea organelor Ministerului de Interne de la înfiinþare pânã în prezent, uz intern, Bucureºti, 1978, p. 106–107 31 Dennis Deletant, Ceauºescu ºi Securitatea. Constrângere ºi disidenþã în România anilor 1965–1989, Bucureºti, 1998, p. 73–78 ºi 80 (în continuare, D. Deletant, Ceauºescu ºi Securitatea…)
X
Structura organizatoricã a direcþiilor regionale cuprindea servicii, secþii ºi birouri, reproducând la nivel local organizarea centralã. Astfel, de exemplu, pentru Direcþia a II-a contrasabotaj exista la nivelul fiecãrei direcþii regionale un Serviciu II contrasabotaj, împãrþit la rându-i în birouri ce se ocupau de un anumit segment al activitãþii economice. Cunoaºterea acestei structuri este utilã în procesul de identificare al emitentului unui anumit act dupã indicativul ce-l poartã. Astfel, un document emis de „331“ aparþinea Biroului 1 al Serviciului 3 din Direcþia a III-a. Acest cadru organizatoric nu a suferit modificãri majore decât în septembrie 1950 când, pentru a reflecta reorganizarea administraþiei locale, aria de responsabilitate a direcþiilor regionale a fost modificatã pentru a corespunde celor 28 de regiuni create. Dupã mai puþin de trei ani de la înfiinþare, perioadã în care regimul comunist s-a consolidat, tendinþa irepresibilã de centralizare a dus la desfiinþarea Serviciului Special de Informaþii ºi a Serviciului de Informaþii al Armatei ºi înglobarea acestor structuri în cadrul Securitãþii. Acest lucru s-a petrecut pe baza Decretului nr. 50 din 30 martie 1951 (doc. 9). Astfel, D.G.S.P. devine Direcþia Generalã a Securitãþii Statului (D.G.S.S.), aceastã denumire semnificând identificarea totalã a partidului cu statul, partidul fiind ºi „singurul ºi autenticul reprezentant al poporului“32. Securitatea a cãpãtat, în urma reorganizãrii, urmãtoarea structurã: Direcþia A Informaþii Externe Direcþia B Contraspionaj Direcþia C Contrasabotaj Direcþia D Transporturi Direcþia E Contrainformaþii militare Direcþia F Filaj ºi Investigaþii Direcþia G Cercetãri Penale Direcþia H Contra-informaþii în armatã Direcþia I Paza demnitarilor Direcþia J Cadre ºi ºcoli Direcþia K Administraþie Direcþia L Politicã Serviciile de control al corespondenþei, de transport al dosarelor secrete, de arhivã ºi de contabilitate aveau rolul de a deservi direcþiile33. Principalul element de noutate al noii structuri organizatorice consta în apariþia Direcþiei A – Informaþii Externe, direcþie ce preluase rãmãºiþele vechiului S.S.I. Un rol preponderent în atribuþiile Direcþiei I era ocupat de activitãþile privind controlul ºi destrãmarea organizaþiilor emigraþiei româneºti. În acest sens, un document al vremii 32
E posibil sã se fi urmãrit ºi înlãturarea din folclorul vremii a unei butade, pusã în circulaþie de „duºmanii poporului“, potrivit cãreia denumirea instituþiei ar fi fost „Direcþia Generalã a Securitãþii împotriva Poporului“ 33 D. Deletant, Ceauºescu ºi Securitatea…, p. 80–81
XI
preciza cã noua direcþie desfãºura acþiuni informativ–operative împotriva emigraþiei române din strãinãtate „cu scopul de a descompune organizaþiile ºi grupãrile politico–reacþionare, de a cunoaºte din timp acþiunile lor duºmãnoase împotriva R.P.R. ºi de a convinge spre repatriere elementele din aceastã emigraþie“34. Era prevãzutã, de asemenea, „infiltrarea în cadrul bisericilor ortodoxe din strãinãtate în scopul formãrii în grupurile din jurul acestora a unui curent de opinie favorabil regimului comunist“35. O altã categorie de atribuþii viza supravegherea ºi contracararea canalelor de spionaj ºi propagandã ale blocului advers ºi, în sfârºit, a treia mare categorie de atribuþii þinea de obþinerea de date secrete cu caracter militar, economic, politic, tehnico-ºtiinþific36. Noua organizare a Securitãþii a avut o duratã ºi mai scurtã decât precedenta. Desprinderea Securitãþii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ºi reorganizarea sa într-un minister distinct a fost luatã în calcul încã din primele luni ale anului 1952. În aceastã perioadã, Ana Pauker, Vasile Luca ºi Teohari Georgescu sunt eliminaþi de la conducerea P.M.R. de cãtre Gheorghiu-Dej, sub acuzaþiile de „împãciuitorism“, deviere de la politica partidului ºi „pactizare cu duºmanii R.P.R.“. Pe fundalul luptelor intestine din partid ºi al tensionãrii situaþiei internaþionale, se elaboreazã proiectele de creare a unui minister al Securitãþii. Date interesante privind geneza acestui proiect ºi raþiunile care au stat la originea sa reies din stenograma ºedinþei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 2 septembrie 1952, ºedinþã ce a fost axatã tocmai pe aceastã problemã. Potrivit lui Gheorghiu-Dej, scopul scindãrii M.A.I. în Ministerul Securitãþii Statului ºi Ministerul de Interne era acela de „a îmbunãtãþi activitatea organelor noastre de stat, ca o necesitate rezultând din ascuþirea luptei de clasã împotriva duºmanului de 34
Ulterior, în 1955, a fost elaborat chiar un decret prin care celor ce se întorceau în þarã le erau amnistiate pedepsele, cu excepþia celor pentru omucideri. Gheorghiu-Dej explica, la vremea respectivã, colegilor de partid: „Unii dintre foºtii politicieni naþionali-þãrãniºti sau alþii din aceia care sunt liberi ar putea sã se adreseze unora din strãinãtate sã vinã acasã, cã nu li se face nimic. Nu îi punem pe jeratic. Dacã vin câþiva ºi fac declaraþii, este bine. Presa reacþionarã o sã þipe, la fel ºi la radio o sã spunã cã de ce nu le dãm drumul ºi celor din puºcãrii, dar noi sã redactãm decretul aºa ca sã zicã ei cã suntem ai dracului. Nu poþi sã dai drumul la un criminal. ªi se poate organiza treaba astfel ca sã se audã glasul unuia sau altuia care sã facã apel la unii ºi sã-i cheme înapoi“ – apud Cristian Troncotã, Istoria Securitãþii regimului comunist din România. 1948–1964, Bucureºti, 2003, p. 206; vezi Decretul nr. 421 pentru graþierea unor pedepse ºi amnistierea unor infracþiuni, din 24 septembrie 1955, în Florica Dobre, Alesandru Duþu, Distrugerea elitei militare sub regimul ocupaþiei sovietice în România, vol. II (1947–1964), Bucureºti, 2001, p. 264 35 Florian Banu, Direcþia I-a Informaþii Externe (D.I.E.). Atribuþii ºi organizare (1951–1956), în C.N.S.A.S., „Totalitarism ºi rezistenþã, teroare ºi represiune în România comunistã“, Bucureºti, 2001, p. 43 36 Idem, Activitatea Direcþiei de Informaþii Externe a Securitãþii – între atribuþiile oficiale ºi acþiunile reale (1951–1989), în „Cetatea Bihariei“, seria a II-a, 2005, nr. 1 (3), p. 101; Liviu Þãranu, Direcþia de Informaþii Externe în vremea lui Gh. Gheorghiu-Dej (structurã, buget, activitãþi), în „In honorem Viorel Faur“, volum îngrijit de Corneliu Crãciun ºi Antonio Faur, Oradea, 2006, p. 533–545
XII
clasã, împotriva încercãrilor imperialiºtilor din afarã, în interesul specializãrii, ridicãrii calificãrii acestor organe, delimitarea funcþiunilor dupã natura muncii respective“37. Unii cercetãtori sunt de opinie cã impulsul reorganizãrii Securitãþii a venit din exterior, mai precis de la Moscova, variantã ce ni se pare credibilã având în vedere cele afirmate de cãtre Gheorghiu-Dej în amintita ºedinþã: „La aceste proiecte de organizare au lucrat tovarãºii de la Ministerul de Interne câteva luni de zile, au studiat experienþa U.R.S.S. în aceastã privinþã (subl. ns. – F.B.), s-au întocmit douã proiecte de organizare care consider cã rãspund sarcinilor actuale ºi perspectivelor ce se pun în munca organelor noastre de stat, etapei în care ne gãsim noi“. Dincolo de retorica încãrcatã de ideologie, adevãratele raþiuni ce au dus la reorganizare au fost enunþate de Alexandru Drãghici, viitorul ministru al Securitãþii Statului (doc. 21): „Principiile care stau la baza organizãrii Ministerului Securitãþii ºi Ministerului Afacerilor Interne sunt determinate de cuprinderea tuturor organismelor sub comanda noastrã ºi în acelaºi timp un control foarte serios asupra sarcinilor exercitate de cãtre conducere, control care sã tindã în permanenþã la îmbunãtãþirea muncii“38 (subl. ns. – F.B.). Cu alte cuvinte, conducerea partidului încerca sã-ºi asigure un control cât mai eficient asupra unei instituþii care se dovedise periculos de autonomã ºi de ermeticã faþã de ochiul vigilent al Partidului. Problema subordonãrii stricte a Securitãþii faþã de conducerea de partid va continua, de altfel, sã provoace destule dispute ºi în anii urmãtori, aceastã subordonare cãpãtând accente ferme abia în ultimii ani de viaþã ai lui Gheorghiu-Dej. Potrivit proiectului iniþial, Ministerul Securitãþii Statului (M.S.S.) urma sã aibã atribuþii destul de largi, reunind în cadrul sãu, în afara Securitãþii, Miliþia, Trupele de Securitate ºi Trupele de Grãniceri. Ministerului de Interne urmau sã-i revinã „închisorile, sub formã de colonii de muncã în cea mai mare parte, Arhiva Statului ºi Pompierii“39. Organigramele finale, adoptate prin Decretul nr. 324 din 20 septembrie 1952, au fost însã diferite. Ministerul Securitãþii Statului avea urmãtoarea structurã organizatoricã: Aparatul Central: Direcþia de Informaþii Externe Direcþia de Contraspionaj Direcþia de Contrasabotaj Direcþia Transporturi Direcþia Filaj ºi Investigaþii Direcþia Cercetãri Penale Direcþia Contrainformaþii Armatã 37
A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 77/1952, f. 20 (vezi doc. 19) Ibidem, f. 21 39 Ibidem 38
XIII
Direcþia Pazã Demnitari Direcþia Trupelor de Securitate Direcþia Cadre ºi ªcoli Direcþia Generalã Politicã Direcþia Administrativã Serviciul K – Contrainformaþii Miliþie ºi Penitenciare Inspectoratul General (Corpul de Inspecþii) Serviciul Contabilitate Serviciul Poºtal Special Serviciul Tehnic Operativ Serviciul Contra-informaþii Radio Serviciul Verificãri Corespondenþã Serviciul Evidenþã Operativã Serviciul Secretariat Aparatul teritorial: cuprindea 28 de direcþii regionale de securitate, potrivit împãrþirii administrative a þãrii (doc. 10). Acestea aveau compartimente (servicii, secþii, birouri) corespondente în mare parte structurii aparatului central40. De remarcat faptul cã, deºi Miliþia nu a fost inclusã în M.S.S., potrivit primelor versiuni de reorganizare, Securitatea îºi pãstra controlul asupra acestei instituþii prin Serviciul K. În fapt, colaborarea dintre cele douã instituþii, de pe poziþii ºef-subaltern, nu a încetat pe întreg parcursul existenþei regimului comunist, indiferent de reorganizãrile succesive prin care au trecut41. Ministerul Afacerilor Interne avea, de asemenea, o structurã alcãtuitã dintr-un aparat central ºi unul teritorial. Aparatul central reunea: Direcþia Generalã a Miliþiei Direcþia Generalã a Penitenciarelor ºi Coloniilor de Muncã Comandamentul Trupelor de Pazã M.A.I. Comandamentul Pompierilor Direcþia Cadre Inspectoratul General de Control Direcþia Administrativã Direcþia Contabilitãþii Direcþia Arhivelor Statului Departamentul Gospodãriei Comunale ºi Industriei Locale Serviciul Secretariat Aparatul teritorial era alcãtuit din 28 de direcþii regionale M.A.I., ca ºi în cazul M.S.S. 40
Ministerul de Interne, Organizarea ºi funcþionarea organelor Ministerului de Interne de la înfiinþare pânã în prezent, uz intern, Bucureºti, 1978, p. 112–113 41 Cf. Florian Banu, Câteva consideraþii privind relaþiile dintre Securitate ºi Miliþie în primii ani ai „dictaturii proletariatului“ (1949–1956), în „Cetatea Bihariei – revistã de culturã ºi istorie militarã“, seria a II-a, 2004, nr. 1, p. 102–109
XIV
Potrivit lui Alexandru Drãghici, nou-creatului Minister al Securitãþii Statului îi revenea sarcina ca „în cadrul organelor sale sã-ºi dezvolte combativitatea, puterea de lovire în duºman, specificul în ce priveºte adâncirea muncii agenturilor de informaþii ºi a lupta împotriva duºmanului, ca toatã banda de spioni care mai face greutãþi sã fie descoperitã“42. În acelaºi sens, în Hotãrârea Biroului Politic „cu privire la înfiinþarea Ministerului Securitãþii Statului ºi a Ministerului Afacerilor Interne“ se preciza: „þinând seama de intensificarea activitãþii serviciilor de informaþii capitaliste ºi a elementelor duºmãnoase din interiorul þãrii, Biroul Politic al C.C. al P.M.R. considerã ca necesitate urgentã întãrirea muncii de asigurare a securitãþii Statului ºi mãsurilor cu caracter obºtesc pentru folosirea cât mai eficientã a criminalilor în muncã“43. Structura Securitãþii a fost în perioada septembrie 1952–septembrie 1953 urmãtoarea: Direcþia A – Informaþii Externe, director – gen. Serghei Nikonov (Sergiu Nicolau) Direcþia I – Contraspionaj, director – lt. col. Szabo Eugen Direcþia a II-a – Contrasabotaj, director – col. Nicolae Stoica Direcþia a III-a – Informaþii Interne Direcþia a IV-a – Contrainformaþii în armatã, director – gen. Vladimir Mazuru Direcþia a V-a – Transporturi Direcþia a VI-a – Anchete, director – lt. col. Francisc Butyka Direcþia a VII-a – Filaj ºi investigaþii, director – mr. Dinescu Direcþia a VIII-a – Tehnicã, director – mr. Panaitescu Direcþia a IX-a – Protecþia ministerelor, paza demnitarilor Direcþia Cadre, director – col. Alexandru Demeter Direcþia Secretariat – director – mr. Vasile Crãciunoiu Serviciul „C“ – condus de col. Gogu Popescu Serviciul „E“ – condus de mr. Schmerler Nici aceastã nouã organizare a Securitãþii nu s-a dovedit mai longevivã. Urmându-se modelul moscovit44, la 7 septembrie 1953 M.S.S. fuzioneazã cu M.A.I.45 Aºa cum atestã documentele (doc. 70), în mod paradoxal, restructurãri de 42
A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 77/1952, f. 20 Ibidem, f. 26 44 Este greu de spus dacã iniþiativa a venit de la Moscova sau liderii români au urmat instinctiv evoluþiile din aparatul de securitate sovietic. Cert este cã, înaintea fuziunii, a fost obþinutã „binecuvântarea“ liderilor de la Kremlin. În stenograma ºedinþei comune a conducerii P.C.U.S. ºi conducerii P.M.R., desfãºuratã la Moscova în 13 iulie 1953, se menþioneazã: „Tov. Gheorghiu-Dej: ridicã problema concentrãrii aparatului de stat. Tov. Malenkov: mãsura este bunã, dar nu trebuie exagerat. Noi considerãm cã s-a exagerat la voi. Ba facem contopiri, ba despãrþim. În ce priveºte contopirea M.S.S. cu M.A.I., aici nu veþi greºi. Efectivul M.S.S. este imposibil de umflat. Tov. Mikoian: Sã reduceþi lagãrele. Tov. Hruºciov: Veþi reduce efectivele M.S.S. ºi M.A.I., se vor reduce ºi lagãrele.“ – A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Relaþii Externe, dosar nr. 26/1953, f. 19 43
XV
naturã organizatoricã au precedat decizia unificãrii celor douã ministere. Astfel, la 1 iunie ºi 1 iulie 1953 unele direcþii (a VIII-a, a IX-a ºi apoi a V-a, a VI-a) îºi schimbã denumirea. Noi reorganizãri au avut loc la 1 noiembrie 1953 ºi 1 ianuarie 1954. În urma contopirii celor douã ministere, aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne a cãpãtat urmãtoarea configuraþie: Direcþia de Informaþii Externe Direcþia de Contraspionaj Direcþia de Contrasabotaj Direcþia Transporturi Direcþia Pazã Demnitari Direcþia Filaj ºi Investigaþii Direcþia Cercetãri Penale Direcþia Contrainformaþii Armatã Direcþia Generalã Politicã Comandamentul Trupelor M.A.I. Direcþia Generalã a Miliþiei Direcþia Generalã a Penitenciarelor ºi Coloniilor de Muncã Comandamentul Pompierilor Inspectoratul General de Control Direcþia Cadre ºi ªcoli Direcþia Arhivelor Statului Departamentul Gospodãririi Comunale ºi Industriei locale Serviciul K – Contrainformaþii Miliþie ºi Penitenciare Serviciul Poºtal Special Serviciul Contra-informaþii Radio Serviciul Verificãri Corespondenþã Serviciul Evidenþã Operativã Serviciul Organizare – Mobilizare Direcþia Administrativã Direcþia Contabilitate Serviciul Secretariat46. 45
În mod inexplicabil, istoricul Cristian Troncotã oferã data de 7 septembrie 1955 pentru aceastã fuziune. Nu este vorba nici de o greºealã de tipar, cum am fost înclinaþi sã credem, întrucât autorul continuã cu fraza: „Câteva luni mai târziu, la 11 iunie 1956, prin Hotãrârea Consiliului de Miniºtri nr. 1361, Ministerul Afacerilor Interne a fost reorganizat ºi împãrþit în douã departamente: Departamentul Securitãþii ºi Departamentul Internelor“ – Cristian Troncotã, Istoria Securitãþii regimului comunist din România. 1948–1964, Bucureºti, 2003, p. 25 46 Ministerul de Interne, Organizarea ºi funcþionarea organelor Ministerului de Interne de la înfiinþare pânã în prezent, uz intern, Bucureºti, 1978, p. 114–115; am redat aici nu doar structura Securitãþii, ci a întregului Minister al Afacerilor Interne, pentru a sublinia tendinþa acestuia de a se ocupa de cele mai diverse sfere de activitate, de a-ºi extinde competenþa ºi controlul asupra cât mai multor segmente ale societãþii, precum ºi pentru a releva interferenþele care existau, inevitabil, între diferitele componente ale aparatului represiv (Securitate, Miliþie, Trupe de Securitate, Trupe de Grãniceri, Penitenciare)
XVI
Problema adoptãrii unei structuri organizatorice cât mai adecvatã nevoilor represive ale regimului a continuat sã-i preocupe în mod evident pe liderii partidului. O dovadã în acest sens o reprezintã discuþiile din ºedinþa Secretariatului C.C. al P.M.R. din 1 februarie 1956, ºedinþã consacratã analizãrii problemelor ce þineau de activitatea M.A.I. În aceastã ºedinþã au fost invitate persoane cu funcþii de conducere din Minister, în special din conducerea Securitãþii ºi a Miliþiei. În urma discuþiilor, s-au hotãrât o serie de mãsuri, vizând în esenþã „îmbunãtãþirea controlului organelor de partid asupra muncii organelor“. În fond, aceasta era principala problemã a bonzilor comuniºti: se remarcase transformarea Securitãþii dintr-o armã a partidului într-o instituþie ce le scãpa de sub control, tinzând sã devinã un instrument în mâinile lui Gheorghiu-Dej. Sarcina de „a apuca taurul de coarne“ ºi-a asumat-o Miron Constantinescu la începutul lunii aprilie 1956, prin dezlãnþuirea unui atac furibund la adresa Securitãþii ºi a lui Gheorghiu-Dej în cadrul ºedinþelor Biroului Politic din zilele de 3, 4, 6 ºi 12 aprilie. Referindu-se la Securitate, Miron Constantinescu spunea: „Cred cã este necesar ca activitatea M.A.I. ºi a Securitãþii sã fie trecutã efectiv sub controlul Biroului Politic. Poate chiar Securitatea sã fie despãrþitã de M.A.I. ºi sã fie trecutã sub conducerea unui comitet (subl. ns.). Cred cã tov. Drãghici poate ajuta Biroul Politic mai bine întrucât el cunoaºte mai multe cazuri de abuzuri. Nu are nici un rost sã ascundem lucrurile pentru cã cu timpul ele tot apar. Tovarãºul Nicolae Ceauºescu, caracterizând activitatea M.A.I., a spus la plenarã: «Securitatea este un cal nãrãvaº care n-a fost bine cãlãrit». Eu sunt de acord cu cele spuse de tov. Ceauºescu. Securitatea este un resort foarte important, dar acest resort nu a fost bine îndrumat. Îndrumarea a fost unilateralã ºi aceasta este ºi vina noastrã“47. Pe fundalul unor astfel de acuzaþii, în cadrul M.A.I. s-au iniþiat mai multe proiecte de reorganizare, luându-se în studiu organigramele existente, gradul de încadrare al posturilor din schemã, necesarul real de personal. Cu acest prilej au fost elaborate situaþii statistice deosebit de interesante privind structura personalului Securitãþii din punct de vedere al originii sociale, al apartenenþei politice, al studiilor urmate, al naþionalitãþii. Necesitatea reorganizãrii M.A.I. a prins un contur ferm în minþile tot mai multora dintre liderii comuniºti, astfel cã, în urma unei hotãrâri adoptatã în ºedinþa Biroului Politic din 22 mai 1956, a fost însãrcinat Consiliul de Miniºtri sã emitã o hotãrâre în acest sens. În 11 iulie 1956 este adoptatã H.C.M. nr. 1361 „privind unele mãsuri organizatorice luate în cadrul M.A.I.“. În hotãrâre se preciza: „1. Se aprobã mãsurile organizatorice luate în cadrul M.A.I., privind reducerea efectivelor, ca urmare a modificãrii structurii organizatorice a acestui minister, astfel: a) reducerea din statele de organizare a 25.139 posturi prevãzute pentru ofiþeri, sergenþi ºi angajaþi civili. b) Reducerea efectivului existent cu 21.107 ofiþeri, sergenþi ºi angajaþi civili. 47
A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 32/1956, f. 6
XVII
2. Se aprobã schemele de organizare ale Ministerului Afacerilor Interne, stabilite la limita maximã de 56.754 posturi, din care: – 24.941 ofiþeri – 20.955 sergenþi – 10.858 angajaþi civili Pe data de 1 iulie a.c., Ansamblul artistic al M.A.I. trece la Ministerul Culturii, cu tot inventarul ºi mijloacele de bazã existente asupra lui la acea datã (inclusiv clãdirile ce le ocupã). (…) 3. M.A.I. se organizeazã pe douã departamente, dupã cum urmeazã: Departamentul Securitãþii, care cuprinde: – Securitatea Statului – Trupele de Securitate – Trupele de Grãniceri – Trupele de Pazã Departamentul Internelor, care cuprinde: – Miliþia – Penitenciarele ºi Coloniile – Trupele de Pazã contra Incendiilor – Apãrarea Localã Antiaerianã“48. Securitatea avea urmãtoarea structurã de organizare: Direcþia I Informaþii externe Direcþia a II-a Contraspionaj Direcþia a III-a Informaþii Interne Direcþia a IV-a Contrasabotaj Direcþia a V-a Contrainformaþii în armatã Direcþia a VI-a Transporturi Direcþia a VII-a Filaj ºi Investigaþii Direcþia a VIII-a Anchete Direcþia a IX-a Paza demnitarilor Direcþia Cadre Direcþia Administrativã Secretariatul Serviciul B Contrainformaþii radio Serviciul C Evidenþã operativã Serviciul D Internãri deþinuþi Serviciul F Controlul corespondenþei Serviciul H Cifru Serviciul K Contrainformaþii Penitenciare ºi Miliþie Serviciul T Tehnic–operativ 48
A.M.I., fond D.M.R.U., dosar nr. 10, f. 88–89
XVIII
Teritoriul era acoperit prin organizarea a 16 direcþii regionale: Argeº, Bacãu, Braºov, Bucureºti, Cluj, Criºana, Dobrogea, Galaþi, Hunedoara, Iaºi, Maramureº, Mureº Autonomã Maghiarã, Oltenia, Ploieºti, Suceava. Din punct de vedere al numãrului de angajaþi ai Securitãþii, cifrele au variat în timp. În prima formã, din august 1948, organigrama Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului prevedea un efectiv de 4.641 posturi. Potrivit unui proces verbal al unei ºedinþe de „analizã a muncii“, desfãºuratã în 11 februarie 1949, erau ocupate 3.549 de posturi, rãmânând vacante 1.27349, deci numãrul de posturi ajunsese la 4.822. Preferinþa pentru persoanele cu „o origine socialã sãnãtoasã“ era reflectatã în structura cadrelor D.G.S.P., imediat dupã înfiinþare: 64% muncitori, 4% þãrani, 28% funcþionari, 2% intelectuali ºi 2% cu origine neprecizatã50. Din punct de vedere etnic, structura angajaþilor Securitãþii se prezenta, în februarie 1949, dupã cum urmeazã: 83% români, 10% evrei, 6% maghiari, 1% alte naþionalitãþi51. În funcþiile de decizie au fost preferaþi, iniþial, persoanele alogene, în special ruºi, ucraineni, evrei, maghiari, ale cãror nume au fost, pe cât posibil, românizate. Problema prezenþei angajaþilor de alte etnii în aparatul Securitãþii rãmâne încã una controversatã. Mãrturiile contemporanilor tind sã acrediteze ideea unei infuzii masive de alogeni în structurile Securitãþii, în vreme ce documentele de arhivã contureazã o imagine mai nuanþatã. De exemplu, Petru Groza, în cadrul unei întrevederi informale avutã în seara zilei de 23 iunie 1949 cu Emil Bodnãraº, îi atrãgea atenþia acestuia: „La Lugoj, ºeful Securitãþii este Klink, tot evreu. Dacã vom analiza de ce la un moment dat am avut sute de þãrani fugiþi în munþi ºi alãturaþi bandelor lui Uþã, vom gãsi cã toate acestea se datoresc prostiilor, actelor duºmãnoase ale lui Klink, care la un moment dat a vrut sã aresteze la Teregova vreo 40 de þãrani“52. Paul Goma, din postura de deþinut politic, îºi aminteºte cã „…în Securitate au fost foarte, foarte mulþi evrei. Bineînþeles, nu gardieni, nu filatori mãrunþi (pentru asta erau þiganii) ºi destul de puþini anchetatori de rând. Evreii lucrau mai mult cu capul – expresia e consacratã. Dar zdrobitoarea majoritate a evreilor din securitate era constituitã din evrei…neromâni: cei mai mulþi erau evrei unguri, apoi evrei ruºi“53. Un alt fost deþinut politic, de aceastã datã el însuºi evreu, îºi aminteºte „prestaþia“ unui ofiþer de securitate evreu în urmãtorii termeni: „am numãrat patru lovituri la spate, acordate însã dupã ce fusesem acoperit cu un prosop umed, ca sã nu se vadã semnele. În tot timpul am auzit vocea unui tânãr locotenent, care, cu excesul de zel judaic, a þinut nu numai sã 49
Marius Oprea, Banalitatea…, p. 64 Cristian Troncotã, Istoria serviciilor secrete româneºti. De la Cuza la Ceauºescu, Bucureºti, 1999, p. 336 51 Ibidem, p. 337 52 Apud Mircea Chiriþoiu, Între David ºi Goliath. România ºi Iugoslavia în balanþa rãzboiului rece, vol. îngrij. ºi studiu introductiv – Silviu B. Moldovan, editor – Gheorghe Buzatu, Iaºi, 2005, p. 342 53 Paul Goma, Gherla, Bucureºti, 1990, p. 87 50
XIX
asiste la bãtaie, dar sã mã ºi tragã de perciuni, probabil în amintirea [vremii] când strãmoºii lui erau supuºi acestui tratament. S-ar putea crede cã complexele de inferioritate se moºtenesc din tatã în fiu ºi se rãzbunã“54. Foºtii ofiþeri de securitate acrediteazã ºi ei ideea unei dominãri a alogenilor. Colonelul Gheorghe Raþiu, fost ºef al Direcþiei I din Departamentul Securitãþii Statului, susþine cã, în prima perioadã a existenþei sale, „Securitatea a fost datã pe mâna evreilor, ungurilor ºi ruºilor care, în aparatul central ºi la principalele unitãþi teritoriale, ocupau funcþii de comandã. Dar pânã prin anul 1961 ºi în funcþii de execuþie erau mulþi ofiþeri evrei, unguri, sârbi, armeni, greci, þigani etc., mai ales în Bucureºti, în judeþele din Moldova ºi în cele din Transilvania“55. Generalul Nicolae Pleºiþã afirmã cã: „Eu, când am fost numit comandant al Regionalei [de Securitate] Cluj [1962–1967 – n.n.] am putut vedea cã în Securitate nu erau decât unguri ºi evrei. Ici-acolo, mai apãrea ºi câte un român chior. Foarte greu mi-a fost sã românizez aparatul din Cluj“56. Un alt general în rezervã considerã cã „…sub Pantiuºa ºi Nicolschi se aflau sute de alþi NKVD-iºti, care ocupau toate funcþiile de decizie ºi foarte multe din cele de execuþie ale organelor represive din acel timp“57. În ce ne priveºte, considerãm cã, date fiind mãrturiile documentare pe care nu avem vreun temei sã le bãnuim a fi falsificate, ne place sau nu, trebuie sã recunoaºtem cã, alãturi de alogenii care au deþinut funcþii de conducere, majoritatea cadrelor era formatã din români ºi o distincþie maniheistã de tipul „ei–cei rãi, noi–cei buni“ nu poate decât sã producã o percepþie deformatã, vecinã cu xenofobia58. Revenind la problema numãrului angajaþilor, trebuie spus cã schemele de încadrare s-au lãrgit constant, pe mãsurã ce noi ºi noi „duºmani ai poporului“ erau identificaþi de cãtre partid. La începutul anului 1951, dupã noua împãrþire administrativã a þãrii ºi transformarea D.G.S.P. în Direcþia Generalã a Securitãþii Statului (D.G.S.S.), schema de organizare a crescut de la 7.252 de posturi la 15.280 posturi. Dintre acestea, erau ocupate 7.853 posturi, ceea ce reprezenta 51,09% din totalul schemei, diferenþa de 7.427 posturi urmând a fi acoperitã în decurs de doi ani. La 31 decembrie 1951 schema era încadratã cu 10.423 cadre. Dintre aceºtia, 4.173 erau de origine muncitoreascã, 3.484 proveneau din þãrani sãraci, 508 din þãrani 54 Andrei ªerbulescu, Monarhia de drept dialectic. A doua versiune a memoriilor lui Belu Zilber, Bucureºti, 1991, p. 78 55 Gheorghe Raþiu, Raze de luminã pe cãrãri întunecate, Bucureºti, 1996, p. 280 56 Apud Cristian Troncotã, Istoria Securitãþii regimului comunist din România. 1948–1964, Bucureºti, 2003, p. 52 57 General div. (r) Neagu Cosma, Securitatea, poliþia politicã, dosare, informatori, Bucureºti, 1998, p. 34 58 Asupra acestei probleme, vezi, pe larg, Florian Banu, Profilul angajatului Securitãþii în anii ’50, în C.N.S.A.S., „Totalitarism ºi rezistenþã, teroare ºi represiune în România comunistã“, Bucureºti, 2001, p. 81–92
XX
mijlocaºi, 143 din muncitori agricoli, 853 din funcþionari, 131 din mici meseriaºi iar 107 proveneau din familii de mici comercianþi59. La 1 mai 1956 în unitãþile centrale ºi exterioare ale Securitãþii erau angajate 12.865 de persoane, dintre care 10.693 ofiþeri, 954 sergenþi ºi 1.218 angajaþi civili. Structura etnicã era dominatã de români care reprezentau 89,22%, urmaþi de maghiari–7,71%, evrei–1,85%, ruºi–0,47%, germani–0,14%, alte naþionalitãþi–0,61%60. Într-o ºedinþã din 2 martie 1950, colonelul Alexandru Guþan, din Direcþia Politicã a D.G.S.P., sublinia importanþa muncii în Securitate ºi profilul deosebit pe care trebuie sã-l aibã ofiþerul de securitate: „Þin sã reamintesc tovarãºilor, a intra în Securitate, a purta epoleþi albaºtri, a fi investit cu puterea de a urmãri, de a cerceta, de a trimite în judecatã oameni, de a aresta, de a priva pe alþii de liberate sunt lucruri extrem de importante. Cine ne încredinþeazã acest drept? Clasa din care facem parte, Partidul nostru ni le-a dat, Guvernul. Pentru ce? Pentru ca acest drept sã fie îndreptat împotriva duºmanului de clasã. Este un drept care cere multã gândire, adâncire. Este un drept pe care trebuie sã ºtii sã-l mânui cu multã abilitate. (…) Încredinþarea unui astfel de drept înseamnã cã trebuie sã ai oameni de încredere, oameni devotaþi clasei, oameni care sã nu foloseascã acest drept decât numai în interesul Partidului. Partidul a gãsit cã noi, aceºtia din Securitate, suntem astfel de oameni. Noi n-am venit singuri, pe noi ne-a trimis Partidul ºi, când ne-a trimis, ne-a verificat. Tov. Popescu ne-a arãtat cât de meticulos se verificã oamenii când intrã în Securitate. Partidul, Comitetul Central a luat mãsuri ca în Securitate, în adevãr, sã intre tovarãºi de o deplinã încredere, dar încrederea aceasta comportã ºi ea ºi rãspundere în acelaºi timp“61. Evident, în procesul de recrutare criteriile profesionale aproape cã nu contau62, pe prim plan partidul situând „nivelul politic“63. Deosebit de elocventã pentru optica 59 Raport asupra activitãþii Direcþiei Generale a Securitãþii Statului pe anul 1951, în „22–plus“, nr. 18, 12 iulie 1995 60 A.M.I., fond D.M.R.U., dosar nr. 10, f. 254 º.u. 61 A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 199, f. 156 62 În 28 februarie 1952 s-a desfãºurat o conferinþã cu comandanþii regionali ºi judeþeni de Securitate ºi Miliþie. Cu aceastã ocazie, Teohari Georgescu, ministrul de Interne, spunea: „… dacã un om este sãnãtos, este devotat, are spirit sãnãtos, el ºtie sã loveascã în duºman fãrã multã teorie, multe cunoºtinþe profesionale (subl. ns.). (…) Atunci, în timpul revoluþiei, sute de muncitori ºi þãrani în Rusia au luat arma în mânã ºi au creat statul sovietic, nu aveau cunoºtinþe politice ºi nici aparatul nu avea cunoºtinþe profesionale, pe care le-a cãpãtat. ªi noi o sã cãpãtãm nivel politic, dar aceasta nu este o piedicã pentru oamenii sãnãtoºi, pentru muncitori, acei ce simt pentru regimul acesta“ – ibidem, f. 87 63 Importanþa aparte a fidelitãþii faþã de partid reiese ºi dintr-o scurtã caracterizare a ofiþerului de securitate inseratã în Instrucþiuni privind munca de supraveghere operativã a organelor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Popularã Românã, document datat 1 aprilie 1957: „Calitãþile principale ale lucrãtorului de supraveghere operativã sunt: devotamentul fãrã margini faþã de patrie, partid ºi guvern, pregãtire politicã ºi culturalã, disciplina, cinstea, rezistenþa fizicã, capacitatea de a învinge greutãþile, perseverenþa în atingerea scopului urmãrit“.
XXI
liderilor comuniºtilor asupra modului de încadrare a Securitãþii ºi de asigurare a „puritãþii“ cadrelor este scurta alocuþiune rostitã de Gheorghe Gheorghiu-Dej cu ocazia desprinderii Securitãþii din cadrul M.A.I. ºi reorganizãrii sale într-un minister (Ministerul Securitãþii Statului), în septembrie 1952: „Vreau sã subliniez un lucru, cã va trebui sã dãm un ajutor foarte serios Ministerului Securitãþii Statului, cât ºi Ministerului de Interne, din punct de vedere al cadrelor, ºi ajutor politic. În privinþa cadrelor, fiecare dintre noi ºtie cã, deºi activul a dat acolo în masã oameni, totuºi faptul cã în Ministerul de Interne au mai rãmas elemente vechi un timp îndelungat, poate mai sunt unele ºi azi, aceºtia au putut contamina, influenþa în mod negativ. Trebuie sã þinem seama de înconjurare, de existenþa claselor care au fost izgonite de la putere, dar n-au fost lichidate, þinând seama de stadiul în care se gãseºte construcþia statului nostru. (…) Trebuie sã þinem seama cã în perioada când partidul a trimis în Ministerul de Interne loturi masive de oameni pentru schimbarea vechiului aparat, partidul se gãsea plin cu elemente necorespunzãtoare, cu elemente strãine ºi chiar duºmãnoase, datoritã politicii duºmãnoase dusã de unii dintre conducãtorii partidului nostru a cãror linie a fost de deschidere totalã a porþilor, fãrã nici un control, ºi nu i-a trebuit mult duºmanului sã pãtrundã64. O parte din aceste elemente au fost descoperite, unii înlãturaþi, s-au luat ºi alte mãsuri faþã de ei, nu se poate spune cã nu s-a curãþit treptat Ministerul de Interne. Însã a spune cã e bine curãþat ºi cã nu existã pericol, e o gravã greºealã. (…) Va trebui sã dãm un ajutor permanent pentru întãrirea acestui aparat aºa de important ºi în primul rând trebuie [asigurate] posturile de comandã, în punctele nevralgice cele mai serioase sã avem oameni siguri, devotaþi (subl. ns. – F.B.), chiar dacã nu au cele mai mari cunoºtinþe în aceastã privinþã, vor învãþa, sã-i ajutãm“65. Rezultatul unei astfel de optici era vizibil în 1956, când, din punct de vedere al apartenenþei politice, structura personalului se prezenta astfel: 35,68% erau membri ai P.M.R., 8,52% erau candidaþi P.M.R., 43,92% fãceau parte din U.T.M., iar 7,35% fuseserã scoºi din U.T.M. pentru cã depãºiserã limita de vârstã. Cu o situaþie „neprincipialã din punct de vedere politic“ erau doar 4,36% din angajaþi, aceºtia fiind incluºi în categoria celor „fãrã de partid“, în vreme ce 0,17% fuseserã excluºi din partid. La acelaºi moment, dupã studiile absolvite situaþia era urmãtoarea: 13,85% aveau doar patru clase elementare, 17,16% urmaserã cinci–ºase clase, iar cei care aveau un certificat de ºapte clase reprezentau 49,29%. Numãrul celor care trecuserã hotarul celor ºapte clase era mult mai redus: 6,83% aveau opt–nouã clase medii, 9,51% absolviserã zece clase medii, în vreme ce persoanele cu studii superioare reprezentau 3,36% din totalul angajaþilor. 64 Partidul s-a folosit de altfel de serviciile Securitãþii ºi în procesul amplu de verificare a membrilor de partid. 65 A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 77/1952, f. 21
XXII
Situaþia a început sã se schimbe treptat dupã 1958, când, pe lângã obligativitatea completãrii studiilor de cãtre ofiþerii activi66, a fost introdusã metoda recrutãrii de absolvenþi ai cursurilor universitare. Contactaþi în anii terminali, acestora li se promiteau o serie de avantaje derivând din statutul de ofiþer de securitate ºi, în multe cazuri, erau convinºi sã adere la acest corp, prezentat ca unul de elitã. Totuºi, faptul cã multe din posturile de conducere continuau sã fie ocupate de ofiþerii „cãliþi în lupta cu duºmanul de clasã“ a grevat în continuare asupra activitãþii Securitãþii ºi a dus la transmiterea mentalitãþii acestora noilor angajaþi. În cadrul structurilor organizatorice prezentate succint în paginile anterioare ºi cu acest gen de cadre, Securitatea ºi-a asumat sarcina lichidãrii opozanþilor politici ºi aducerea societãþii româneºti într-o stare de obedienþã totalã faþã de noul regim. Este perfect adevãrat cã acest gen de obiective nu erau noi pentru oamenii Securitãþii, mare parte din ei acþionând în aceastã direcþie încã din 1945. Despre obiectivele prioritare pentru etapa de început a regimului comunist sunt extrem de grãitoare afirmaþiile fãcute de Emil Bodnãraº într-o ºedinþã a Comitetului Central al P.C.R. din 14 mai 1945: „Sectorul armatei este foarte slab, dar sectorul tov. Teohari este în mâinile noastre… Aparatul nostru de interne trebuie sã ºtie tot ºi nimeni sã nu poatã câºtiga capacitatea de a face informaþii (subl. ns. F.B.). Reacþiunea este foarte hotãrâtã sã forþeze aparatul nostru. Trebuie unificarea serviciului informativ ºi întãrirea aparatului executiv, precum ºi a grãnicerilor – paza graniþelor nu trebuie sã fie o preocupare a Ministerului de Rãzboi, ci tot a Internelor. Trebuie sã venim cu câteva proiecte de reorganizare a aparatului de interne ºi trebuie chiar forþatã mâna regelui, pentru ca mijloacele sã ne fie puse la dispoziþie“67. 66 Vorbind
despre necesitatea bunei pregãtiri profesionale, generalul Nicolae Pleºiþã rememora câteva aspecte edificatoare asupra stãrilor de lucruri din anii ’50: „Cultura este hotãrâtoare pentru un ofiþer din serviciile speciale. Am lucrat în 1953–1956 în Ministerul de Interne în problema procesului de învãþãmânt ºi am pus problema pregãtirii aparatului. Am fãcut un proiect de ordin ca sã-i «alfabetizãm». Îi obligam sã-ºi completeze studiile pânã la nivel de facultate (subl. ns.). Generalul Pius Covaci era ºef de direcþie pe þarã la filaj ºi investigaþie. N-avea decât patru clase. Fusese miner. I-am prezentat proiectul de ordin ºefului de cadre Alexandru Demeter, care a fãcut puºcãrie cu tatãl lui Pacepa. Demeter trebuia sã ia semnãtura de la Drãghici. Venea septembrie ºi ordinul nu mai ieºea. (…) «Tovarãºu’ Demeter, bate la uºã ºcoala…». Fusese forjor, cu trei clase. «Nu-l gãsesc, mã. Cautã-l ºi tu». ªi-mi aratã casa de fier. Când am deschis casa de fier, s-au rostogolit hârtiile ºi dosarele peste mine. Sã leºin, nu alta! «Ne mãnâncã câinii!» «Ce ziseºi, mã? Ce fãcuºi?» (…) Am gãsit ordinul, i l-am pus în mapã: «Sã-l daþi mâine tovarãºului Drãghici!» Drãghici a semnat, deºi avea patru clase primare ºi trei la ucenici. Conform ordinului, trebuia sã înveþe ºi el, dar n-a vrut neam“ – Ochii ºi urechile poporului. Convorbiri cu generalul Nicolae Pleºiþã. Dialoguri consemnate de Viorel Patrichi în perioada aprilie 1999–ianuarie 2001, Bucureºti, 2001, p. 153; dincolo de fanfaronada obiºnuitã a generalului Pleºiþã, relatarea redã o stare de lucruri realã din interiorul Securitãþii. 67 Apud Marius Oprea, Naºterea Securitãþii, în Romulus Rusan (ed.), „Analele Sighet 6. Anul 1948–instituþionalizarea comunismului“, Bucureºti, 1998, p. 279
XXIII
Cuvintele lui Emil Bodnãraº, eminenþa cenuºie a partidului comunist în materie de servicii secrete, reprezintã o adevãratã sintezã a planurilor de acþiune pentru etapa preluãrii depline a puterii în stat. Într-adevãr, în perioada 1945–1947 partidul comunist ºi-a subordonat treptat toate instituþiile statului cu atribuþii informative ºi represive: Poliþia, Jandarmeria, Serviciul Special de Informaþii. Toate acestea au fost deturnate de la rostul lor firesc, de garante ale ordinii constituþionale, ºi transformate în arme extrem de eficace în lupta politicã cu partidele tradiþionale ºi cu orice altã structurã de putere cu orientare anticomunistã. Un bun exemplu în acest sens este oferit de Ordinul 50.000 S, emis în luna februarie 1947, act prin care directorul Direcþiei Generale a Poliþiei, generalul Constantin Popescu, ordona inspectorilor generali de poliþie sã curme acþiunile marilor speculanþi de alimente ºi ale „instigatorilor politici reacþionari“ care „sabotau mãsurile de redresare economicã luate de guvern“. Potrivit ordinului, aceºti instigatori „se gãsesc în rândurile P.N.Þ.-Maniu, P.N.L.-Brãtianu ºi P.S.D.I.“ ºi, odatã arestaþi, trebuiau predaþi la Direcþia Poliþiei de Siguranþã. Unitãþile de poliþie ºi cele de jandarmi erau sfãtuite sã acþioneze în „strânsã colaborare“68. Pentru o mai bunã coordonare a acþiunilor informative ºi represive, partidul comunist, adept convins al centralismului, a decis în 1947 crearea Direcþiei Generale a Siguranþei Statului69, precursoarea directã a Securitãþii. Conducerea instituþiei a fost încredinþatã unei echipe care îºi demonstrase pânã atunci fidelitatea faþã de partid ºi lipsa de scrupule în anihilarea adversarilor politici: N. Popescu – director general, Al. Neacºu – secretar, Alexandru Nicolschi – subdirector general, L. Zamfir – subdirector general, M. Lepãdãtescu – consilier, Jianu Marin, Vladimir Mazuru ºi Miºu Dulgheru – inspectori generali, Tudor Sepeanu ºi Nicolae Cârje – inspectori º.a. Aceastã structurã a repurtat o serie de succese în efortul de lichidare a oricãrei opoziþii politice, fiind direct responsabilã pentru anihilarea structurilor de bazã ale Partidului Naþional Þãrãnesc-Maniu ºi Partidului Naþional Liberal-Brãtianu, precum ºi pentru descoperirea ºi lichidarea unor organizaþii de rezistenþã. Rolul de „scut ºi spadã a Partidului“, rezervat Securitãþii încã de la înfiinþare, poate fi decelat ºi din actul normativ de înfiinþare a acestei instituþii. Potrivit art. 2 al 68 Apud Florin Pintilie, Aspecte ale activitãþii organelor represive ale statului în anul 1948, în Romulus Rusan (ed.), „Analele Sighet 6. Anul 1948–instituþionalizarea comunismului“, Bucureºti, 1998, p. 308–309; pentru arestãrile ºi internãrile în lagãre pe baza ordinului 50.000, vezi A.N.I.C., fond Inspectoratele Regionale de Jandarmi, dosar nr. 196, passim 69 Noua structurã era organizatã pe inspectorate regionale, servicii ºi birouri de siguranþã. Inspectoratele Regionale de Siguranþã erau în numãr de 12: Ploieºti, Piteºti, Craiova, Timiºoara, Oradea, Cluj, Sibiu, Braºov, Galaþi, Constanþa, Iaºi, Suceava ºi Inspectoratul de Siguranþã al Capitalei; În cadrul Centralei existau Direcþia Informaþii, compusã din urmãtoarele servicii: Secretariat, Informaþii, Contrainformaþii, Contrasabotaj ºi Cercetãri (Anchete – n. ns.), Direcþia Controlul Strãinilor, Paºapoartelor ºi Siguranþei de Frontierã, Direcþia Personalului ºi Direcþia Administrativã – A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 195, vol. 1, f. 96
XXIV
Decretului nr. 221 „pentru înfiinþarea ºi organizarea Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului (D.G.S.P.)“, din 28 august 1948, noul organism „are ca îndatoriri apãrarea cuceririlor democratice ºi asigurarea securitãþii Republicii Populare Române contra uneltirilor duºmanilor din interior ºi exterior“ (doc. 2). Exprimarea încã voalatã a cãpãtat un ton mult mai ferm în textul Decretului nr. 50 „privitor la reorganizarea Direcþiei Generale a Securitãþii Poporului“, emis în 30 martie 1951. Articolul 2 al decretului preciza cã „Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului (noua denumire a D.G.S.P. – n. ns. F.B.) are ca îndatoriri: înfãptuirea politicii de apãrare a cuceririlor poporului muncitor din R.P.R. împotriva claselor exploatatoare rãsturnate, care încearcã sã reinstaureze în þarã regimul burghezo-moºieresc; apãrarea teritoriului þãrii noastre de pãtrunderea agenturilor serviciilor de spionaj imperialiste ºi satelite, inclusiv Iugoslavia titoistã, ºi lichidarea fãrã cruþare a activitãþii duºmãnoase a acestora, dusã cu scopul de a submina construirea bazelor socialismului ºi regimului nostru de democraþie popularã“ (doc. 9). Dincolo de actele normative publice, ordinele circulare, planurile de activitate ºi, mai ales, acþiunile concrete ale Securitãþii pledeazã, fãrã putinþã de tãgadã, în sprijinul afirmaþiei cã a fost un instrument nemilos în mâna partidului. Dintre obiectivele Securitãþii, în etapa de început a activitãþii, se remarcã, prin numãrul de victime produs ºi prin atenþia deosebitã acordatã în planurile de muncã, urmãtoarele: impunerea politicii economice a partidului la nivelul întregii þãri (naþionalizare, colectivizare, impunerea sistemului de cote etc.), lichidarea grupurilor de rezistenþã armatã, pregãtirea ºi supravegherea operaþiunilor de „legitimare“ a puterii comuniste prin organizarea de pseudoalegeri, supravegherea ºi anihilarea liderilor politici anticomuniºti din þarã ºi strãinãtate, prevenirea apariþiei ºi lichidarea oricãror curente de idei anticomuniste în rândul ierarhilor diverselor culte, în cadrul unitãþilor de învãþãmânt, în culturã º.a.m.d. Vastitatea preocupãrilor Securitãþii ºi ambiþia acestei instituþii de „a ºti tot“ este foarte bine redatã de colonelul Alexandru Guþan, ºeful Direcþiei Politice a D.G.S.P., în 2 martie 1950: „Nu existã nici o hotãrâre, nici o transformare, nici un eveniment economic, social sau politic, care pentru noi, Securitatea, sã nu formeze un obiectiv, o preocupare (subl. ns. F.B.). Duºmanul de clasã se ocupã. Dacã nu s-ar preocupa de toate aceste transformãri, schimbãri, de toate aceste evenimente noi, n-am avea de lucru. Dacã el pur ºi simplu ne-ar lãsa în pace, n-am avea de lucru, am merge pe drumul construirii socialiste liniºtit ºi paºnici, lucru absolut neºtiinþific, lucru care în realitate nu se poate petrece“70. În privinþa mijloacelor ºi metodelor prin care Securitatea a înþeles sã-ºi îndeplineascã obiectivele, acestea au fost într-o strânsã corelaþie cu nivelul general de instrucþie ºi cu pregãtirea profesionalã a angajaþilor instituþiei. Acest lucru a fãcut ca, în ciuda folosirii unor metode ºi tehnici comune tuturor serviciilor de informaþii din lume (reþeaua informativã, interceptarea corespondenþei, filajul, percheziþiile, 70
A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 199, f. 152
XXV
reþinerile ºi arestãrile, anchetele informative), activitatea Securitãþii sã fie marcatã de violenþe fãrã precedent în practica serviciilor secrete româneºti, de abuzuri ºi încãlcãri flagrante ale legislaþiei în vigoare la acel moment. Totodatã, trebuie subliniat cã „alte practici des uzitate în activitatea informativ-operativã – chiar de serviciile de informaþii din þãrile cu o lungã tradiþie democraticã –, cum ar fi combinaþiile informative, jocurile operative, dezinformarea agenþilor strãini sau recrutarea sub steag strãin, se dovedeau mult prea rafinate pentru a le fi la îndemânã unor ofiþeri lipsiþi de culturã generalã ºi chiar profesionalã“71. Fãrã a lipsi cu desãvârºire72, astfel de operaþiuni s-au dovedit a fi, cel puþin în primele douã decenii de existenþã, mai degrabã excepþii decât metode curente de acþiune. Odatã cu epuizarea valurilor de teroare ºi cu consolidarea poziþiei partidului de dominare a societãþii, obiectivele ºi tehnicile Securitãþii au suferit o serie de modificãri în sensul edulcorãrii acestora. Dacã în perioada 1958–1959 a avut loc un ultim val de teroare menitã sã arate „cine e stãpânul“ în þarã, dupã 1960 începe sã se facã simþitã o relaxare treptatã, care trebuie pusã în corelaþie cu derularea evenimentelor din relaþiile externe ale României – poziþia specialã a României în C.A.E.R. ºi distanþarea treptatã faþã de Moscova73. Apogeul a fost atins în anul 1964 când au fost eliberaþi majoritatea deþinuþilor politici74. Totuºi, nici aºa-numita „Declaraþie de independenþã“ din aprilie 1964, nici dispariþia fizicã a liderului comunist Gh. Gheorghiu-Dej, în martie 1965, nu au marcat o realã cezurã în evoluþia regimului comunist sau în comportamentul politic al liderului acestuia. Schimbãrile produse au fost doar de suprafaþã ºi au convers în direcþia unei relaxãri a terorii. Aceasta era posibilã în contextul în care, pentru cea mai mare parte a populaþiei, regimul pãrea instaurat în mod ireversibil, iar puseurile de revoltã erau mai numeroase în imaginaþia ofiþerilor de securitate decât în realitate75. 71
Cristian Troncotã, Istoria Securitãþii regimului comunist din România. 1948–1964, Bucureºti, 2003, p. 77. 72 Ne referim aici la unele acþiuni de succes iniþiate de Securitate în perioadã, cum ar fi rãpirea din Germania a prof. Aurel Decei ºi a lui Oliviu Beldeanu sau supravegherea ºi intoxicarea informaþionalã a ataºatului militar francez Serge Parisot – cf. Oliviu Beldeanu, Memorial anticomunist din închisoare, Oradea, 1999, passim;Ioan Opriº, Aurel Decei sau destinul disperãrii, Bucureºti, 2004, passim; Alina Ilinca, Liviu Marius Bejenaru, Aventurile unui ataºat militar francez în România popularã, în „Studii ºi materiale de istorie contemporanã“, serie nouã, vol. 4/2005, p. 103–124; idem, Un ataºat militar francez sub lupa Securitãþii, în „Dosarele istoriei“, nr. 7 (107)/2005, p. 43–47 73 Liviu Þãranu, Consideraþii generale asupra evoluþiei României în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, în Cornel Carp (coord.), „România în contextul internaþional la sfârºitul celui deal doilea rãzboi mondial“, Bucureºti, 2005, p. 371–376 74 Pentru detalii privind eliberarea deþinuþilor politici din închisorile ºi lagãrele de muncã din România, vezi ªerban Rãdulescu-Zoner, Reflectarea în arhive a eliberãrii deþinuþilor politici în prima parte a anilor ’60, în „Analele Sighet 9“, Bucureºti, 2001, p. 379–389. 75 Florian Banu, Continuitatea represiunii – arestãrile ºi anchetele politice în intervalul 1965–1967, în C.N.S.A.S., „Arhivele Securitãþii“, vol. II, Bucureºti, 2006, p. 362–375
XXVI
Venirea la putere a lui Nicolae Ceauºescu anunþa iminente schimbãri în organizarea Securitãþii, date fiind vechile suspiciuni ale acestuia împotriva instituþiei (bãnuitã cã ar submina autoritatea partidului). În plus, prezenþa lui Alexandru Drãghici în fruntea instituþiei, un potenþial adversar pentru supremaþia în partid, fãcea previzibil atacul pe care acesta îl va orchestra în urmãtorii ani. De altfel, eliminarea lui Drãghici, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 469 din 24 iulie 1965, din funcþia de vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi ministru al Afacerilor Interne a fost primul pas în îndepãrtarea acestuia de pârghiile puterii. A fost menþinut în funcþia de secretar al C.C. al P.C.R. pânã la adunarea probelor zdrobitoare asupra crimelor patronate de el, probe prezentate în cadrul Plenarei C.C. al P.C.R. din 22–25 aprilie 1968 de cãtre Nicolae Ceauºescu. Deºi orice periodizare este prin natura ei arbitrarã, în opinia noastrã momentul aprilie 1968 (care, întâmplãtor, coincide cu cel de-al douãzecilea an de existenþã al Securitãþii) reprezintã o piatrã de hotar în existenþa instituþiei. La fel ca în orice birocraþie comunistã, ºi în Securitate se creaserã diverse coterii bazate pe fidelitãþi personale ºi înlãturarea lui Drãghici a dus la un adevãrat cutremur în structurile represive. Început la nivel de persoane, procesul de reformare structuralã a instituþiei (nu neapãrat în direcþia cea bunã!) s-a transferat rapid cãtre metodele de lucru ºi obiectivele urmãrite. Fãrã a împãrtãºi exagerãrile unor foºti ofiþeri de securitate referitoare la schimbãrile intervenite dupã eliminarea lui Drãghici76, suntem nevoiþi sã constatãm cotitura petrecutã în 1968 ºi continuatã în anii urmãtori77. La capãtul a douã decenii de existenþã, bilanþul Securitãþii este de-a dreptul impresionant, în ciuda numeroaselor tare ale instituþiei. Eliminarea aproape în totalitate a oricãrei opoziþii politice, impunerea durã a politicii economice a regimului ºi sãdirea în sufletele românilor, pentru decenii, a unui sentiment de nesiguranþã, neîncredere în oameni ºi groazã faþã de aparatul represiv, se numãrã printre „realizãrile“ de cãpãtâi ale Securitãþii. De asemenea, nu trebuie uitat efectul catastrofal pe care acþiunile iniþiate de Securitate l-au avut asupra diasporei româneºti. Comunitãþile româneºti din diverse colþuri ale lumii au fost puternic infiltrate cu agenþi acoperiþi care au dus la apogeu dihoniile mai mult sau mai puþin latente care îi divizau pe românii de peste hotare. Efectele acestor infiltrãri s-au fãcut simþite pânã la sfârºitul regimului comunist din România ºi putem afirma cã nici în ziua de astãzi suspiciunile ºi acuzele reciproce nu au încetat, aducând deservicii imense intereselor naþionale ale României. 76
Unul dintre aceºtia nu se sfieºte sã afirme: „Se ºtie, de pildã, cã la jumãtatea anilor ’60 s-a declanºat un proces drastic în aceastã privinþã, cu un efort juridic care poate va rãmâne în istorie alãturi de cel din vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Au fost complet abolite normele care contraveneau principiilor de drept ori atentau la drepturile ºi libertãþile cetãþeneºti (subl. ns. F.B.). Într-o gândire modernã, înscrisã în cea practicatã pe plan internaþional, dar adaptatã la sistemul social existent atunci la noi“ – Dumitru Iancu Tãbãcaru, Sindromul Securitãþii, Bucureºti, f. a., p. 61 77 Florian Banu, Din paradoxurile Epocii de Aur – Ceauºescu versus Securitatea, în „Dosarele Istoriei“, nr. 7(83)/2003, p. 36–41
XXVII
Capitolul rezultatelor pozitive obþinute în aceastã perioadã tinde cãtre zero, aici putând fi menþionate doar acþiunile de penetrare a unor obiective economice occidentale ºi obþinerea, prin metodele spionajului industrial, a unor patente ºi tehnologii avansate, precum ºi prevenirea, în plan intern, a unor acte de sabotaj care s-ar fi soldat doar cu pierderi umane ºi materiale fãrã a afecta în vreun fel stabilitatea sistemului comunist. Tot la acest capitol, mai poate fi amintitã acþiunea de prevenire a încheierii unor contracte oneroase pentru statul român de cãtre diverse persoane venale din aparatul de comerþ exterior al României. Diversitatea acþiunilor întreprinse de Securitate ºi faptul cã ele au afectat, practic, toate palierele societãþii româneºti îngreuneazã, dar fac extrem de necesarã, cercetarea istoricã a existenþei acestui teribil instrument al regimului comunist. Prin urmare, considerãm cã prezentul volum de documente nu poate fi decât un ajutor eficace în eliminarea unora din numeroasele semne de întrebare care persistã asupra trecutului apropiat ºi sperãm cã va fi receptat ca atare. Florian BANU
XXVIII
NOTÃ ASUPRA EDIÞIEI
Prin realizarea acestei lucrãri am avut în vedere oferirea unei imagini ample, cât mai clare ºi fãrã echivoc, a principalei instituþii represive a regimului comunist ºi, ca urmare, selectarea documentelor s-a fãcut astfel încât sã acopere întreaga perioadã de existenþã a Securitãþii. Cercetãrile noastre au vizat fondurile documentare ale Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, ale Arhivelor Ministerului de Interne, ale Arhivelor Naþionale Istorice Centrale ºi ale Arhivelor Militare Române. Datã fiind bogãþia materialului documentar, am grupat documentele în douã volume. În primul volum am inclus documente din perioada iulie 1948 – aprilie 1967, iar în cel de-al doilea au fost reunite documente din intervalul iulie 1967 – august 1989. Anul 1967 a fost stabilit ca moment de reper pentru gruparea documentelor în volume, întrucât atunci s-a produs o reorganizare masivã a Ministerului Afacerilor Interne ºi s-a înfiinþat Departamentul/Consiliul Securitãþii Statului. Fiecare volum este structurat, la rându-i, în douã pãrþi. În Partea I STRUCTURICADRE am inclus documente despre: – înfiinþarea, organizarea ºi transformãrile survenite de-a lungul anilor în structura Securitãþii; – structura ºi atribuþiile direcþiilor/serviciilor din aparatul central, precum ºi ale direcþiilor regionale, serviciilor ºi secþiilor raionale de securitate; – referate ale unor cadre care au deþinut funcþii de conducere în structurile Securitãþii. Pentru Partea a II-a OBIECTIVE ªI METODE, am selectat documente referitoare la: – activitatea unor direcþii centrale/regionale de securitate; – urmãrirea informativ-operativã a „elementelor“ din fostele partide istorice, a celor care au fãcut parte din „organizaþii subversive“, a foºtilor condamnaþi pentru „infracþiuni contra securitãþii statului“, a membrilor unor culte ºi grupãri religioase; XXIX
– analiza muncii organelor de securitate cu prilejul ºedinþelor/convocãrilor desfãºurate la Ministerul Afacerilor Interne, precum ºi expuneri, concluzii, referate prezentate de persoane cu funcþii de conducere în securitate; – munca informativ-operativã desfãºuratã de securitate în diferite probleme; – emigraþia românã (organizaþii, asociaþii, posturi de radio, presã). O categorie aparte de documente, privind acest ultim aspect, o constituie hotãrârile de deschidere/închidere a dosarelor de obiectiv pentru asociaþii, cluburi, centre, comitete, colonii ale emigraþiei române. Din iulie 1955 s-au deschis asemenea dosare pentru emigraþia din Germania, Austria, Anglia, Franþa, Italia, S.U.A. Prin includerea în volum a documentelor de acest gen, am dorit sã ilustrãm faptul cã emigraþia românã a beneficiat din plin de atenþia securitãþii ºi cã oriunde a existat o comunitate româneascã, aceasta a fost „lucratã“ de aparatul specializat al acesteia (Direcþia I, Direcþia Generalã/Departamentul/Centrul de Informaþii Externe). Fiecare volum conþine ºi fiºele biografice ale unor cadre cu funcþii importante în aparatul Ministerului de Interne ºi al Securitãþii. În pofida unei minuþioase cercetãri a fondurilor de arhivã la care am avut acces, nu am reuºit sã identificãm toate legile, hotãrârile ºi alte acte normative care priveau organizarea ºi funcþionarea Securitãþii. Cercetarea colecþiilor „Monitorul Oficial“ ºi „Buletinul Oficial“ nu s-a dovedit mai fructuoasã, ºtiut fiind, de altfel, cã cele mai multe din acest gen de documente nu erau destinate publicãrii, având caracter secret. Documentele selectate sunt inedite, cu câteva excepþii. Mai precis, este vorba de cinci documente din volumul 1, dupã cum urmeazã: documentul nr. 93 a fost publicat parþial în Cartea Albã a Securitãþii, vol. II, Bucureºti, 1994, documentul nr. 109 a fost publicat în „Revista Arhivelor“, an 65, nr. 1–2/2003. Documentele nr. 110, 118 ºi 140 sunt incluse în Cartea Albã a Securitãþii, vol. III, Bucureºti, 1995. De asemenea, în volumul 2 au fost incluse douã documente edite: documentele nr. 7, publicat în Cartea Albã a Securitãþii, vol. III, ºi nr. 194, publicat în „Arhivele Securitãþii“, vol. II, Bucureºti, Editura Nemira, 2006. Am optat pentru republicarea acestor documente, întrucât Cartea Albã a Securitãþii a avut un circuit restrâns ºi, în plus, documentele amintite întregesc imaginea de ansamblu a evoluþiei Securitãþii. Suntem conºtienþi de faptul cã cercetãri viitoare vor întregi, sub raport documentar contribuþiile acestora. În general, redactarea documentelor a respectat textul original. Am operat tacit acele modificãri impuse de normele ortografice actuale. Am adãugat în text unele cuvinte de legãturã marcând aceste intervenþii prin paranteze drepte. În documente au fost lãsate ºi o serie de inadvertenþe gramaticale tocmai pentru a evidenþia nivelul pregãtirii cadrelor de securitate. Editorii mulþumesc domnului Marcel Popa, directorul Editurii Enciclopedice, care ne-a susþinut ºi încurajat constant pe parcursul realizãrii acestei lucrãri, precum ºi doamnei Diana Tatu, tehnoredactorul celor douã volume. XXX
ABREVIERI
A.A.T. – Apãrarea Antiaerianã a Teritoriului a.c. – angajat civil/ anul curent A.C.A.R.D.A. – Asociaþia Culturalã a Românilor din Anglia A.C.N.S.A.S. – Arhiva Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii ad-tiv. – administrativ A.L.A. – Apãrarea Localã Antiaerianã A.M.A.I. – Arhiva Ministerului Administraþiei ºi Internelor A.M.R. – Arhivele Militare Române A.N.E.C. – Adunarea Naþiunilor Europene Captive A.R.I.A. – Agenþia Românã de Impresariat Artistic B.B.C. – British Broadcasting Corporation B.I.R.E. – Buletin de Informaþii pentru Românii din Exil B.O.B. – Biroul organizaþiei de bazã (partid) Bir. – birou(l) C.A.E.R. – Consiliul de Ajutor Economic Reciproc C.C. – Comitetul Central C.C.E.S. – Consiliul Culturii ºi Educaþiei Socialiste C.I. –contrainformaþii C.I.A. – Central Intelligence Agency C.I.D. – Centrul de Informaticã ºi Documentare C.I.S. – Cheltuieli Informative Speciale C.M.L. – Corpul Muncitoresc Legionar C.N.E.L. – Comitetul Naþional pentru Europa Liberã C.N.R. – Consiliul Naþional Român col. – colonel cpt. – cãpitan C.R. – Corpul Rãzleþi XXXI
C.S.L. – Corpul Studenþesc Legionar C.S.P. – Comitetul de Stat al Planificãrii D.G.I.E. – Direcþia Generalã de Informaþii Externe D.G.I.I. – Direcþia Generalã de Informaþii Interne D.G.P.C.M. – Direcþia Generalã a Penitenciarelor ºi Coloniilor de Muncã D.G.S.P. – Direcþia Generalã a Securitãþii Poporului D.G.S.S. – Direcþia Generalã a Securitãþii Statului dir. – direcþie dir. op. – direcþie operativã D.M.R.U. – Direcþia Management Resurse Umane D.S.S. – Departamentul Securitãþii Statului d.u.i. – dosar de urmãrire informativã E.L. – Europa Liberã F.B.I. – Federal Bureau of Investigation F.D.C. – Frãþiile de Cruce F.D.U.S. – Frontul Democraþiei ºi Unitãþii Socialiste F.R.N. – Frontul Renaºterii Naþionale G.A.C. – Gospodãria Agricolã Colectivã G.A.S. – Gospodãria Agricolã de Stat gl. col. – general-colonel gl. lt. – general-locotenent gl. mr. – general-maior H.C.M. – Hotãrâre a Consiliului de Miniºtri I.A.R. – Întreprinderea Aeronauticã Românã I.G.M. – Inspectoratul General al Miliþiei I.J. – Inspectorat Judeþean I.M.B. – Inspectoratul Municipiului Bucureºti indep. – independent I.O.V.R. – Invalizi, orfani, vãduve de rãzboi I.S.J. – Inspectorat de Securitate Judeþean L.R.L. – Liga Românilor Liberi locþ. – locþiitor lt. col. – locotenent-colonel M.A.E. – Ministerul Afacerilor Externe M.A.I. – Ministerul Afacerilor Interne M.C.E. – Ministerul Comerþului Exterior M.F.A. – Ministerul Forþelor Armate mr. – maior N.A.T.O. – North Atlantic Treaty Organisation XXXII
O.N.T. – Oficiul Naþional de Turism O.N.U. – Organizaþia Naþiunilor Unite Org. – organizaþie P./ pt. – pentru P.C.R. – Partidul Comunist Român P.C.T.F. – Punct Control Trecere Frontierã P.M.R. – Partidul Muncitoresc Român P.N.L. – Partidul Naþional Liberal P.N.Þ. – Partidul Naþional Þãrãnesc P.S.D.I. – Partidul Social Democrat Independent R.E.L. – Radio „Europa Liberã“ R.F.G. – Republica Federalã a Germaniei R.L. – Radio Libertatea R.P.R. – Republica Popularã Românã R.S.R. – Republica Socialistã România S.E.A.T.O. – South Eastern Asian Treaty Organisation Serv. – serviciul S.I. – supraveghere informativã S.I.E. – Serviciul de Informaþii Externe S.L.O.M.R. – Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România S.M.B. – Securitatea Municipiului Bucureºti S.M.T. – Staþiune de Maºini ºi Tractoare S.S.I. – Serviciul Special de Informaþii S.U.A. – Statele Unite ale Americii T.O. – tehnicã operativã Teh. – tehnicã U.A.E.R. – Uniunea Asociaþiilor Elevilor din România U.A.R.G. – Uniunea Asociaþiilor Românilor din Germania U.F.D.R. – Uniunea Femeilor Democrate din România U.I. – urmãrire informativã U.M. – Unitate militarã U.M.R.L. – Uniunea Mondialã a Românilor Liberi U.R.S.S. – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste U.S.L.A. – Unitatea Specialã de Luptã Antiteroristã U.T.C. – Uniunea Tineretului Comunist U.T.M. – Uniunea Tineretului Muncitor
XXXIII
LISTA DOCUMENTELOR
Partea I Structuri – cadre 1. 1948 iulie 10. Proces verbal al ºedinþei Secretariatului C.C. al P.M.R. în care s-a hotãrât reorganizarea Direcþiei Generale a Siguranþei Statului. . . . . . . . . . . . . . . 2. 1948 august 28. Decret nr. 221 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române, pentru înfiinþarea ºi organizarea Direcþiei Generale a Securitãþii Poporului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3. 1948 august 28. Decret nr. 1516 emis de Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române privind încadrarea unor generali ºi colonei din Direcþia Poliþiei de Siguranþã în serviciile centrale ºi exterioare ale Direcþiei Generale a Securitãþii Poporului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4. 1948 august 28. Decret nr. 1517 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române privind numirea lui Pintilie Gheorghe ºi Popescu Gogu în funcþia de director general ºi respectiv director în cadrul Direcþiei Generale a Securitãþii Poporului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5. 1948 august. Tabel cuprinzând baza de calcul a salariilor pentru cadrele de securitate, în vigoare de la data de 1 septembrie 1948. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6. 1948 [august]. Decizie a M.A.I. referitoare la noile atribuþii cu care au fost împuterniciþi, la data de 1 septembrie 1948, subdirectorii generali din Direcþia Generalã a Securitãþii Poporului, Nicolschi Alexandru ºi Mazuru Vladimir, precum ºi ofiþerii numiþi „gestionari ai fondului pentru cheltuieli în interese superioare de stat“ la nivel central ºi direcþii regionale de securitate. . . . . . . . . . 7. 1948 [august]. Decizia M.A.I. privind atribuþiile conferite directorului general al Direcþiei Generale a Securitãþii Poporului, general-locotenent de securitate Pintilie Gheorghe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8. 1949 septembrie 14. Decret al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române prin care Pintilie Gheorghe se numeºte ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9. 1951 martie 30. Decret nr. 50 privitor la reorganizarea Direcþiei Generale a Securitãþii Poporului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
9
10
12
13 14
15
18
19 20
10. 1951. Structura ºi atribuþiile direcþiilor regionale ale Direcþiei Generale a Securitãþii Statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11. 1951. Sarcini, drepturi ºi îndatoriri ce revin secþiilor ºi birourilor din cadrul regiunilor de securitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12. 1951. Atribuþiile ºi structura organizatoricã a raioanelor de securitate din direcþiile regionale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13. 1952 mai 27. Decret nr. 102 emis de Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române privitor la desãrcinarea lui Teohari Georgescu din funcþia de vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi din funcþia de ministru al Afacerilor Interne. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14. 1952 mai 27. Decret nr. 103 emis de Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române referitor la eliberarea lui Drãghici Alexandru din funcþia de ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15. 1952 mai 27. Decret nr. 104 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române referitor la numirea lui Alexandru Drãghici în funcþia de ministru al Afacerilor Interne. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16. 1952 mai 27. Decret al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române privitor la numirea lui Vinþe Ion în funcþia de ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17. 1952 mai 28. Decret al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române prin care Vinþe Ioan se cheamã în cadrele active ale armatei pentru Trupele Ministerului Afacerilor Interne. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18. 1952 iunie 20. Decret nr. 139 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române, cu privire la desãrcinarea lui Jianu Marin din funcþia de ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19. 1952 septembrie 2. Extras din stenograma ºedinþei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care s-a discutat reorganizarea Ministerului de Interne. . . . . . . . . . . . . . . . . . 20. 1952 septembrie 18. Decret nr. 324 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române, privind reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21. 1952 septembrie 18. Decret nr. 325 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române referitor la eliberarea lui Alexandru Drãghici din funcþia de ministru al Afacerilor Interne ºi numirea sa în funcþia de ministru al Securitãþii Statului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22. 1952 octombrie 1. Decret nr. 361 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române, privind înaintarea la gradul de general-locotenent a lui Drãghici Alexandru ºi acordarea gradului de general-maior lui Pavel ªtefan. 23. 1955 iulie 26. Extras din Protocolul ºedinþei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la unele schimbãri în conducerea M.A.I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24. 1956 martie 2. Referat ºi fiºa de cadre privind confirmarea maiorului Socol Marin Petre în funcþia de ºef al Direcþiei Regionale a M.A.I. (Securitate) Craiova. . . . 25. 1956 aprilie 20. Referat cu privire la Birtaº Gavril, întocmit de Comisia Controlului de Partid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
21 28 57
60
60
61
62
62
63 64
68
68
69 70 71 74
26. 1956 aprilie. Tabel nominal cu cadrele de conducere din aparatul central de securitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27. 1956 mai 18. Raport privind mãsurile de reducere ºi simplificare a aparatului Securitãþii statului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28. 1956 mai 29. Proiect de organizare a Departamentului Securitãþii Statului. . . . 29. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei Cadre. . . . . . . . . . . . . . . . 30. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei I informaþii externe. . . . . . 31. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a II-a. . . . . . . . . . . . . . . . . 32. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a III-a. . . . . . . . . . . . . . . . 33. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a IV-a. . . . . . . . . . . . . . . . 34. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a VII-a – Operativã. . . . . 35. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a VIII-a – Tehnicã Operativã. 36. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a IX-a – Paza conducerii P.M.R. ºi a conducerii Guvernului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „B“ – Contrainformaþii Radio. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „C“. . . . . . . . . . . . . . . . 39. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „D“. . . . . . . . . . . . . . . . 40. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „F“. . . . . . . . . . . . . . . . . 41. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „H“. . . . . . . . . . . . . . . . 42. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „K“. . . . . . . . . . . . . . . . 43. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „T“. . . . . . . . . . . . . . . . 44. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului Inspecþii. . . . . . . . . . . . . 45. 1956. Atribuþiile Securitãþii Statului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46. 1956. Atribuþiile Direcþiei „Informaþii Politice Externe“. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47. 1956. Atribuþiile Direcþiei de Contraspionaj. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48. 1956. Atribuþiile Direcþiei „Lupta contra activitãþii politice subversive“. . . . . . . 49. 1956. Atribuþiile Direcþiei „Lupta cu contrarevoluþia economicã“. . . . . . . . . . . . 50. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei de Contrainformaþie Militarã. 51. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a VI-a – Transporturi. . . . 52. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei Cercetãri. . . . . . . . . . . . . . 53. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului Operativ din penitenciare, lagãre ºi colonii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului Tehnic-Operativ. . . . . . . 55. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului Contrainformaþii Radio. 56. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului controlul corespondenþei ºi coletelor poºtale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului evidenþã ºi arhivã. . . . . 58. 1956. Organizarea ºi atribuþiile direcþiilor regionale, serviciilor ºi secþiilor raionale de securitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59. 1957 august 7. Referat de cadre al locotenent-colonelului Bolintineanu Gh. Ioan (Balint), propus în funcþia de ºef al Direcþiei Regionale M.A.I. Constanþa. . . . . 60. 1959 martie 5. Referat de cercetare întocmit de Comisia Controlului de Partid privind pe Dulgheru Miºu (Dulbergher). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
78 82 89 93 94 97 104 106 110 112 114 117 122 126 128 133 134 135 137 138 140 142 146 151 155 161 163 167 168 169 169 171 172 178 181
61. 1959 iunie 29. Referat de cadre al generalului-maior Gavriliuc Mihai, propus pentru eliberarea din funcþia de ºef al Direcþiei I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62. 1959 iulie 6. Referat de cadre al generalului-maior Evghenie Atanase, propus în funcþia de ºef al Direcþiei a IV-a din M.A.I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63. 1959 noiembrie 18. Referat de cadre al colonelului de securitate Doicaru Nicolae propus pentru a fi numit în funcþia de ºef al Direcþiei I din M.A.I.. . . . . . . . . . . 64. 1959 decembrie 22. Referat de cercetare privind pe Gavriliuc Mihai, întocmit de Comisia Controlului de Partid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65. 1960 august 6. Referat de cadre privind pe Postelnicu C. Tudor, propus sã fie ales membru al C.C. al U.T.M. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66. 1960 septembrie 15. Referat de cadre al locotenent-colonelului Radu Dumitru (Ciobanu), ºeful Direcþiei regionale M.A.I. Bacãu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67. 1960 decembrie 22. Referat de cadre al maiorului Marinescu Viorel-Paul propus în funcþia de ºef de stat major în Comandamentul central al gãrzilor muncitoreºti. 68. 1960. Statul de organizare al cadrelor de conducere din Ministerul Afacerilor Interne (direcþii centrale ºi regionale de securitate). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69. 1961 aprilie 28. Referat de cadre privind pe Silaghi Ion, ºeful colectivului de instructori pentru M.A.I. din Direcþia Organizatoricã a C.C. al P.M.R. . . . . . . . . 70. 1961 iunie. Denumirile avute de cãtre direcþiile ºi serviciile din Aparatul central al securitãþii în perioada 1 septembrie 1948-1 august 1959. . . . . . . . . . . . . . . . . 71. 1961 decembrie 20. Referat de cadre al maiorului Pleºiþã Nicolae, propus în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Cluj. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72. 1961 decembrie 21. Referat de cadre privind pe colonelul Bolintineanu Ioan (Balint), ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Braºov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73. 1962 octombrie 31. Referat de cadre al colonelului Rãduicã Grigore, propus instructor în cadrul Grupului de instructori pentru controlul muncii de partid în M.F.A., M.A.I. din Direcþia Organizatoricã a C.C. al P.M.R. . . . . . . . . . . . . . . . 74. 1963 ianuarie 3. Referat de cadre al locotenent-colonelului Dumitraºcu Alexandru, propus pentru funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Bucureºti. . . . . . . . . . 75. 1963 ianuarie 11. Referat de cadre al maiorului Macri Emil propus în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Suceava. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76. 1963 ianuarie 12. Caracterizarea locotenent-colonelului Munteanu Nicolae, ºef al Direcþiei Regionale M.A.I. Suceava. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77. 1963 ianuarie 15. Caracterizarea colonelului Butyka Andrei Francisk, ºef al Direcþiei a VIII-a cercetãri penale din M.A.I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78. 1963 ianuarie 16. Referat de cadre al maiorului de securitate Enoiu Ion Gheorghe propus a fi numit în funcþia de ºef al Direcþiei a VIII-a din M.A.I. . . . . . . . . . . . 79. 1963 septembrie 26. Hotãrârea Consiliului de Miniºtri prin care general-maior Nicolae Doicaru este numit secretar general al M.A.I. ºi ºef al Direcþiei Generale de Informaþii din M.A.I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80. 1964 iulie 2. Referat de cadre al colonelului Rusu Emanoil, propus în funcþia de ºef al Direcþiei a VII-a din M.A.I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81. 1964 octombrie 22. Referat de cadre privind pe Caraman Mihai, propus în funcþia de consilier la Agenþia Economicã a R.P.R. din Paris. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
188 190 194 198 205 207 210 213 220 223 226 228
231 234 236 238 239 240
242 242 245
82. 1965 aprilie 5. Referat de cadre al colonelului Mleºniþã Constantin, propus instructor în Secþia pentru controlul muncii în M.F.A.-M.A.I. ºi Justiþie a C.C. al P.M.R. . . 83. 1965 aprilie 9. Notã referitoare la Postelnicu Tudor, întocmitã de Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84. 1966 ianuarie 26. Referat de cadre al maiorului Enache Gh. Auricã, propus în funcþia de locþiitor ºef al Secþiei a IV-a din cadrul Direcþiei regionale de securitate Argeº. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85. 1966 februarie 5. Referat de cadre al colonelului Pele Gheorghe, propus în funcþia de ambasador ºi ministru plenipotenþiar al R.S. România în Austria . . . 86. 1966 martie 17. Notã cu privire la locotenent-colonelul Marinescu Viorel-Paul, propus în funcþia de ºef al Direcþiei trupe-pazã ºi securitate din Comandamentul trupelor M.A.I.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87. 1966 mai 6. Referat de cadre al locotenent-colonelului Marinescu (Iosif) Viorel-Paul propus în funcþia de ºef al Direcþiei trupe-pazã ºi securitate din Comandamentul trupelor M.A.I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88. 1966 noiembrie 24. Referat de cadre privind pe Gal Ioan, propus în funcþia de adjunct al ºefului Secþiei pentru controlul muncii la M.F.A., M.A.I. ºi Justiþie a C.C. al P.M.R. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89. 1967 februarie 4. Notã întocmitã de Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. pentru Pleºiþã Nicolae, ºeful Direcþiei regionale M.A.I. Cluj, propus în funcþia de ºef al Direcþiei a VI-a din cadrul M.A.I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90. 1967 aprilie 10. Referat de cadre al locotenent-colonelului Ioana Constantin, locþiitor ºef la Direcþia a II-a, propus în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Cluj. 91. 1967 aprilie 28. Referat de cadre al locotenent-colonelului Sãlcudean Pavel, propus în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Mureº Autonomã Maghiarã. . . . . 92. 1967 mai 25. Referat de cadre al maiorului de securitate Samoilã Radu Dragomir, ºeful Secþiei raionale M.A.I. Fãurei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
247 249
250 252
254
255
258
260 262 264 266
Partea a II-aa Obiective ºi metode 93. 1949 septembrie 10. Scurt istoric al miºcãrii legionare pentru uzul intern al direcþiilor regionale de securitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94. 1950 aprilie 3. Ordinul nr. 100 al ministrului adjunct la Ministerul Afacerilor Interne, Pintilie Gheorghe, referitor la lupta împotriva „duºmanului de clasã“ (trimiterea în colonii de muncã). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95. 1952 iunie 26. Extras din ziarul „Patria“, nr. 7 din septembrie 1951 referitor la constituirea organizaþiei „Liga Românilor Liberi“. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96. 1953 ianuarie 23. Sintezã asupra presei emigraþiei româneºti. . . . . . . . . . . . . . . 97. 1953 februarie 11. Concluziile formulate de ministrul Securitãþii Statului, Alexandru Drãghici, la ºedinþa cu directorii direcþiilor regionale de securitate, unde s-a analizat modul cum a fost aplicat ordinul referitor la agentura informativã ºi Hotãrârea C.C. al P.M.R. cu privire la arestãrile abuzive. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
271
286 289 290
307
98. 1953 martie 25. Formulã a jurãmântului militar depus în momentul încadrãrii în Securitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99. 1953 mai 12. Notã referitoare la rivalitãþile dintre grupurile Rãdescu ºi Viºoianu, întocmitã pe baza extraselor din ziarul „Times Herald“ din Washington. . . . . . . 100. 1953 noiembrie 5. Referat privind posturile de radio „Vocea Americii“, „Europa Liberã“ ºi B.B.C. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101. 1953 decembrie 9. Notã cuprinzând informaþii despre B.B.C. . . . . . . . . . . . . . 102. 1953 decembrie 9. Notã cuprinzând informaþii neverificate despre funcþionari ai B.B.C. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103. 1954 septembrie. Dare de seamã asupra activitãþii Direcþiei a VIII-a în perioada 1 ianuarie-31 august 1954. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104. 1955 februarie 28. Notã referitoare la completarea Hotãrârii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr. 774/1954 privind îmbunãtãþirea muncii organizaþiilor de partid în M.A.I. ºi intensificarea controlului activitãþii lor din partea organelor de partid. . . . . . . . . 105. 1955 iulie 20. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv pentru „Institutul Românesc“ din München. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106. 1955 octombrie 10. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Govora“ pentru „Asociaþia Românilor din S-V Germaniei“. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107. 1955 octombrie 10. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Fãgãraº“, pentru Colonia românã din Anglia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108. 1955 octombrie 15. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Ceahlãul“ pentru „Asociaþia Românilor Liberi din Austria“. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109. 1955 octombrie 27. Raport privind analiza muncii Direcþiei I pe perioada 1 ianuarie-15 octombrie 1955. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110. 1955 noiembrie 14. Raport referitor la urmãrirea informativ-operativã a „elementelor“ din fostele partide istorice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111. 1955 decembrie 15. Plan de acþiune pentru postul de radio „Free Europe“. . . 112. 1955. Situaþie numericã cu evidenþa elementelor P.N.Þ. ºi P.N.L. identificate ºi luate în evidenþã de cãtre regiunile de securitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113. 1956 februarie 3. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Innsburg“ pentru „Misiunea Catolicã Românã“ din Germania Occidentalã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114. 1956 martie 14. Raport al Direcþiei a V-a referitor la lipsurile principale în organizarea reþelei informative. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115. 1956 decembrie 17. Notã referitoare la hotãrârile luate în timpul celui de-al V-lea Congres al Uniunii Internaþionale Þãrãneºti care s-a desfãºurat la Paris între 28-30 octombrie 1956. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116. 1957 decembrie 2. Expunerea ministrului Afacerilor Interne Alexandru Drãghici, prezentatã la ºedinþa de analizã a muncii informativ-operative desfãºurate la M.A.I. cu participarea directorilor din aparatul central ºi din regiuni, a ºefilor de servicii ºi raioane de securitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117. 1958 ianuarie 28. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Destrãmarea“ pentru Fundaþia „Carol I“ din Paris. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118. 1958 martie 24. Referat cu privire la unele aspecte nesatisfãcãtoare din activitatea unor organe judecãtoreºti, semnat de ministrul Afacerilor Interne, general-colonel Alexandru Drãghici. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
336 337 339 343 344 346
364 369 370 371 372 373 390 408 410 411 412
424
426 462
463
119. 1958 septembrie 16. Referatul ministrului Afacerilor Interne Alexandru Drãghici privind analiza muncii informativ-operative desfãºuratã de organele Securitãþii Statului, prezentat în deschiderea ºedinþei cu directorii ºi locþiitorii acestora din regiuni ºi centrala ministerului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120. 1958 decembrie 16. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Texas“ pentru A.C.E.N. (Adunarea Naþiunilor Europene Captive). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121. 1958 decembrie 27. Hotãrâre pentru închiderea dosarului de grup nr. 102, privind pe Bentoiu Aurelian, Ghiorghiu Georgel, Aznavorian Hurmuz, Papacostea Victor, Rãdulescu Savel ºi Sibiceanu Niculae. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122. 1960 ianuarie 12. Stenograma discuþiilor care au avut loc în ºedinþa de analizã a activitãþii Direcþiei regionale M.A.I. Galaþi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123. 1960 octombrie 25. Lucrare privind organizaþia „Adunarea Naþiunilor Europene Captive“ (A.N.E.C.) – Filiala din Anglia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124. 1960 octombrie 28. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Adunarea Naþiunilor Europene Captive“ filiala – Londra, nume conspirativ „Piccadily“. . 125. 1960 octombrie 28. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Lãcusta“ pentru Grupul legionar din Italia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126. 1961 ianuarie 25. Sintezã referitoare la neînþelegerile ºi schimbãrile de personal din cadrul postului Radio „Europa Liberã“, transmisã ministrului Afacerilor Interne, Alexandru Drãghici de cãtre omologul sãu polonez Vladislav Viha. . . . 127. 1961 februarie 20. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv privind „Comitetul Naþional pentru Europa Liberã“, nume conspirativ „Tebas“. . . . . . . 128. 1961 martie 20. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Cleveland“ pentru Colonia românã din America de Nord. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129. 1961 aprilie 10. Tabel cuprinzând numele ºi adresele unor studenþi care au legãturi cu „Europa Liberã“, transmis ministrului Afacerilor Interne, Alexandru Drãghici, de cãtre ministrul Afacerilor Interne din R.P. Albania. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130. 1961 iunie 23. Notã primitã de adjunctul ministrului Afacerilor Interne, generallocotenent Pintilie Gheorghe, de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Populare Polone referitoare la recrutarea de cãtre americani a unor emigranþi din Europa Rãsãriteanã. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131. 1962 martie 2. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Volnay“ pentru filiala „Europa Liberã“ din Paris. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132. 1962 iunie 11. Notã-sintezã privind organizaþia „Liga Românilor Liberi“ (L.R.L.). 133. 1962 octombrie 8. Notã privind organizaþia B.B.C. – Secþia românã din Anglia. 134. 1963 ianuarie 5. Raport de închidere a dosarului de obiectiv „Lena“ privind colonia româneascã din Berlinul de Vest. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135. 1963 martie 7. Notã referitoare la filiala „Europei Libere“ din Viena. . . . . . . 136. 1963 martie 25. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv pentru „Comitetul Naþional Român“ ºi „Adunarea Naþiunilor Europene Captive“, nume conspirativ „Mãgura“ („Cameleonul“). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137. 1963 aprilie 13. Plan de mãsuri ce urmeazã a fi realizate în acþiunea de grup Dimitriu Adrian ºi alþii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138. 1963 august 9. Notã privind acþiunile C.I.A. ºi „Europa Liberã“ de reorganizare a „Comitetului Naþional Român“. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
476 497
498 506 546 553 554
555 560 561
562
564 565 566 568 569 571
573 574 577
139. 1963 septembrie 4. Nota sintezã privind acþiuni ale organizaþiilor „Europa Liberã“ ºi „A.N.E.C. – Adunarea Naþiunilor Europene Captive“. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140. 1963 noiembrie 8. Referat privind activitatea desfãºuratã de Serviciul ºi birourile K. pe perioada 1 noiembrie 1962-1 noiembrie 1963. . . . . . . . . . . . . . . 141. 1963 noiembrie 11. Concluziile adjunctului ministrului Afacerilor Interne, Negrea Vasile, în urma ºedinþei de analizã a activitãþii Serviciului K. . . . . . . . . . . . . . . . 142. 1964 martie 5. Plan de mãsuri în acþiunea de grup deschisã asupra unor fruntaºi ai P.S.D.I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143. 1964 aprilie 15. Hotãrâre de închidere a dosarului de obiectiv „Hook“ al filialei „Europei Libere“ din Viena. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144. 1964 noiembrie 17. Expunerea ministrului Afacerilor Interne, Alexandru Drãghici, referitoare la munca organelor de securitate în perioada octombrie 1963-octombrie 1964, cu prilejul ºedinþei organizatã la minister cu toate cadrele de conducere din aparatul central ºi regional M.A.I. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145. 1965 februarie 17. Notã referitoare la sectoarele politic, informativ ºi cultural din cadrul postului „Europa Liberã“. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146. 1965 martie 27. Notã referitoare la „mãsurile de influenþare obºteascã“ luate în cazul celor care au avut „activitate duºmãnoasã“. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147. 1965 mai 12. Sintezã întocmitã de Ministerul Afacerilor Interne privitoare la acþiunea de reorganizare preconizatã de grupul Raþiu-Serdici în cadrul „Comitetului Naþional Român“, cu intenþia de a unifica emigraþia românã. . . . . . . . . . . . . . . . 148. 1965 august 9. Notã a D.G.I., Direcþia „C“ privind activitatea de reorganizare a emigraþiei româneºti de cãtre Iancu (Ion) Raþiu ºi contramãsurile iniþiate de Constantin Viºoianu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149. 1966 ianuarie 10. Notã privitoare la activitatea desfãºuratã în cea de-a doua parte a anului 1965 de cãtre organizaþia „Comitetul Naþional pentru Europa Liberã“ ºi organizaþia „Asociaþia Naþiunilor Europene Captive“, remisã de ministrul român al Afacerilor Interne omologului sãu ungar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150. 1966 iunie 18. Notã cu privire la activitatea postului de radio „Europa Liberã“. 151. 1967 martie 30. Notã privind „Asociaþia culturalã a românilor din Anglia“. . . 152. 1967 aprilie 3. Plan privind mãsurile ce se vor lua în cadrul obiectivului „Dunãrea“ pânã la data de 30 decembrie 1967. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153. 1967 aprilie 26. Notã referitoare la activitatea firmei „Intora“ din Viena, remisã de ministrul Afacerilor Interne, Cornel Onescu, preºedintelui Comitetului Securitãþii Statului din Bulgaria. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
8
581 586 599 608 614
615 651 654
665
672
678 681 684 687
690
Partea I
STRUCTURI – CADRE
1. 1948 iulie 10. Proces verbal al ºedinþei Secretariatului C.C. al P.M.R. în care s-a hotãrât reorganizarea Direcþiei Generale a Siguranþei Statului.
Proces verbal nr. 1 al ºedinþei Secretariatului C.C. din 10 iulie 1948 La ordinea de zi: Reorganizarea Direcþiei Generale a Siguranþei Statului Tov. Teohari Georgescu prezintã schema ºi principiile pe baza cãruia se propune organizarea nouã a D.G.S. Tov. Gheorghiu-Dej, Ana ºi Luca considerã cã la Biroul I din Direcþia I Informativã, Serv. I, care are titulatura de Biroul Partide Guvernamentale nu este just denumit, interpretându-se cã toate partidele sunt supravegheate deci ºi P.M.R. De asemenea se considerã ca nepotrivit denumirea: Serv. II Naþionalitãþi, interpretându-se ca urmãrirea naþionalitãþilor. Secretariatul C.C. hotãrãºte ca titulatura Biroului Partide Guvernamentale sã se numeascã Biroul Urmãrirea Elementelor ºi a Grupurilor Duºmãnoase Strecurate în Partidele Guvernamentale, iar Serviciul II Naþionalitãþi, sã se numeascã Serviciul II Naþionaliºti. Dupã discuþii asupra schemei ºi a principiilor de organizare a D.G.S., Secretariatul C.C. stabileºte urmãtoarele: I Aprobã schema de organizare a D.G.S.P. I Aprobã: A organizarea; A atribuþiunile; 9
A organe exterioare; A localitãþile de reºedinþã; A funcþiuni ºi grade; A competenþa teritorialã; A uniformã ºi armament; A încadrarea cu personal pe funcþiuni, numeric. I Hotãrãºte ca în viitor Direcþia Generalã a Siguranþei Statului sã se numeascã Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului. I Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului se va organiza pe baze militare, introducându-se principiile militare. I Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului va fi organizatã fãrã a se da publicitãþii schema de organizare, principiile, bugetul ºi personalul. I Secretariatul C.C. va da toatã atenþia nevoilor de cadre a D.G.S.P. trimiþând numai elemente verificate, ca în timpul cel mai scurt sã se poatã acoperi întreg efectivul conform schemei de organizare. I Secretariatul C.C. însãrcineazã pe tov. Teohari Georgescu ca în timpul cel mai scurt sã aplice în viaþã hotãrârile de mai sus, astfel ca Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului sã poatã îndeplini toate sarcinile ce-i stau în faþã. Gh. Gheorghiu-Dej Ana Pauker Vasile Luca Teohari Georgescu A.M.R., fond 121, rola 319, c. 202–203.
2. 1948 august 28. Decret nr. 221 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române, pentru înfiinþarea ºi organizarea Direcþiei Generale a Securitãþii Poporului. Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române În temeiul art. 44 pct. 2 ºi art. 45 din Constituþia Republicii Populare Române. Vãzând decizia Consiliului de Miniºtri cu nr. 1274 din 27 august 1948, Emite urmãtorul 10
Decret nr. 221 pentru înfiinþarea ºi organizarea Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului Art. 1 – În cadrul Ministerului Afacerilor Interne se înfiinþeazã Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului. Art. 2 – Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului are ca îndatoriri apãrarea cuceririlor democratice ºi asigurarea securitãþii Republicii Populare Române contra uneltirilor duºmanilor din interior ºi exterior. Art. 3 – Organizarea, încadrarea, dotarea, atribuþiunile ºi funcþionarea tuturor serviciilor centrale ºi exterioare a Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului, se vor reglementa prin deciziunile ºi instrucþiunile interioare ale Ministerul Afacerilor Interne. Aceste deciziuni ºi instrucþiuni nu se publicã. Ele devin executive prin înscrierea lor într-un registru special ºi comunicarea cãtre cei interesaþi. Art. 4 – Ofiþerii de securitate sunt singurii competenþi a instrumenta în infracþiunile ce primejduiesc regimul democratic ºi securitatea poporului. Art. 5 – Ofiþerii de Securitate sunt competenþi a instrumenta în cadrul competenþei lor materiale, pe întreg teritoriul þãrii. Instrucþiuni interioare de serviciu vor determina repartiþia teritorialã a activitãþii obiºnuite. Art. 6 – Normele de numire, tratare ºi ieºire din serviciu, precum ºi drepturile ºi îndatoririle personalului Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului sunt cele stabilite prin alãturatul Statut al ofiþerilor ºi subofiþerilor Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului, ce face parte integrantã din prezenta lege, fãrã a se publica în Monitorul Oficial. Art. 7 – Prin derogare de la dispoziþiunile legii contabilitãþii publice, bugetul Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului va fi publicat numai prin suma sa globalã, fãrã detaliere de posturi, în bugetul Ministerul Afacerilor Interne. Angajarea, efectuarea, justificarea ºi verificarea cheltuielilor din bugetul Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului se fac prin derogarea de la legea contabilitãþii publice conform dispoziþiunilor din legea fondului pentru cheltuieli în interese superioare de stat. Organul de verificare va fi numit de cãtre Ministerul de Finanþe. Art. 8 – Orice dispoziþiuni contrare legii de faþã sunt ºi rãmân abrogate. Dat în Bucureºti, 28 august 1948. P. Constantinescu-Iaºi Marin Florea Ionescu Ministrul Afacerilor Interne Teohari Georgescu Ministrul Finanþelor Vasile Luca
Ministrul Justiþiei Avram Bunaciu
Nr. 221 Monitorul Oficial nr. 200/30 august 1948, p. 7245–7246, dosar nr. 2, f. 6–9 11
3. 1948 august 28. Decret nr. 1516 emis de Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române privind încadrarea unor generali ºi colonei din Direcþia Poliþiei de Siguranþã în serviciile centrale ºi exterioare ale Direcþiei Generale a Securitãþii Poporului.
Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române În temeiul art. 44, pct. 2 ºi 11, precum ºi art. 45 din Constituþie; Asupra raportului domnului Ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Interne cu nr. […] din 15 august 1948; Având în vedere dispoziþiunile art. […] din Legea nr. […] pentru înfiinþarea ºi organizarea Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului; Având în vedere dispoziþiunile art. […] din Legea nr. […] pentru Statutul Ofiþerilor ºi Subofiþerilor Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului; Decretãm: Art. I. Personalul menþionat mai jos din Direcþiunea Poliþiei de Siguranþã, se încadreazã pe data de 1 septembrie 1948, în Serviciile Centrale ºi Exterioare ale Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului, în gradele, funcþiunile ºi clasele de salarizare arãtate în dreptul fiecãruia, dupã cum urmeazã: 1. Nicolschi Alexandru, general-maior, cu funcþiunea de Subdirector General, clasa 10 salarizare; 2. Mazuru Vladimir, general-maior, cu funcþiunea de Subdirector General, clasa 13 salarizare; 3. Birtaº Gavril, colonel, cu funcþiunea de Director, clasa 15 de salarizare; 4. Dulgheru Miºu, colonel, cu funcþiunea de Director, clasa 10 de salarizare; 5. Patriciu Mihail, colonel, cu funcþiunea de Director, clasa 13 de salarizare; 6. Nedelcu Mihail, colonel, cu funcþiunea de Director, clasa 13 de salarizare; 7. Kalousek Iosif, colonel, cu funcþiunea de Director, clasa 12 de salarizare; Art. II. Domnul Ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Interne, este însãrcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentului Decret. Dat în Bucureºti, la 28 august 1948. Petre Constantinescu-Iaºi Marin Florea Ionescu Ministrul Afacerilor Interne Teohari Georgescu Nr. 1516 A.M.I, fond D.M.R.U., inv. nr. 7346, dosar nr. 1/1948, f. 4–5. 12
4. 1948 august 28. Decret nr. 1517 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române privind numirea lui Pintilie Gheorghe ºi Popescu Gogu în funcþia de director general ºi respectiv director în cadrul Direcþiei Generale a Securitãþii Poporului.
Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române În temeiul art. 44, pct. 2 ºi 11, precum ºi art. 45 din Constituþie; Asupra raportului domnului Ministru Secretar de Stat al Departamentului Afacerilor Interne cu nr. […] din 14 august 1948; Având în vedere dispoziþiunile art. […] din legea nr. […] pentru înfiinþarea ºi organizarea Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului; Având în vedere dispoziþiunile art. […] din legea nr. […] pentru statutul ofiþerilor ºi subofiþerilor Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului; Decretãm: Art. I. Domnul Pintilie Gheorghe, se numeºte pe data de 15 august 1948, în gradul de general-locotenent de securitate, cu funcþiunea de director general, clasa 15 de salarizare ºi se însãrcineazã cu conducerea Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului. Art. II. Domnul Popescu Gogu, se numeºte pe data de 15 august 1948, în gradul de colonel de securitate, cu funcþiunea de director, clasa 10 de salarizare, în Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului. Art. III. Domnul Ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Interne, este însãrcinat cu aducerea la îndeplinire a prezentului decret. Dat în Bucureºti, la 28 august 1948. Petre Constantinescu-Iaºi Marin Florea Ionescu Ministrul Afacerilor Interne Teohari Georgescu Nr. 1517 A.M.I., fond D.M.R.U., inv. nr. 7346, dosar nr. 1/1948, f. 6. 13
5. 1948 august. Tabel cuprinzând baza de calcul a salariilor pentru cadrele de securitate, în vigoare de la data de 1 septembrie 1948. Republica Popularã Românã Ministerul Afacerilor Interne Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului Referat Avem onoare a depune alãturat tabelul de verificare cuprinzând baza de calcul a salariilor ce urmeazã a intra în vigoare de la 1 septembrie 1948, rugându-vã sã binevoiþi a aproba acest tabel. Director general, General-locotenent de securitate Pintilie Gheorghe Strict secret
Tabel de verificare
Grade
General-locotenent (Director general) General-maior (Subdirector general) Colonel (Director) Locotenent-colonel (Subdirector) Maior (ªef de Serviciu) Cãpitan (ªef Secþie sau Aj. ªef Serviciu)
Lunar pentru o persoanã
Salariu De bazã
Funcþie
14.000
41.000
55.000
12.000
37.000
49.000
10.700
31.300
42.000
9.000
26.000
35.000
7.500
20.500
28.000
5.600
17.400
23.000
14
Observaþii
Locotenent (ªef de Birou) Sublocotenent (Subºef de Birou) Plutonier-major ºef (ªef de problemã) Plutonier-major (Funcþionar operativ) Plutonier (Funcþionar operativ) Sergent-major (Funcþionar operativ)
4.300
13.700
18.000
3.400
12.100
15.500
3.000
11.500
14.500
2.500
10.500
13.000
2.100
8.900
11.000
1.800
6.700
8.500
Cusãtor dosare
1.700
5.800
7.500
Om serviciu
1.600
4.900
6.500
Alocaþii: – Pentru drepturile de vechime se va calcula 10% de fiecare clasã din salariul de bazã (Col. I) – Ajutor de familie: 1.000 lei de copil – Lemne ºi echipament: conform alocaþiilor ce se acordã Secretariatului General pentru Trupe. A.M.I., fond D.M.R.U., inv. nr. 7346, dosar nr. 1/1948, f. 10–11.
6. 1948 [august]. Decizie a M.A.I. referitoare la noile atribuþii cu care au fost împuterniciþi, la data de 1 septembrie 1948, subdirectorii generali din Direcþia Generalã a Securitãþii Poporului, Nicolschi Alexandru ºi Mazuru Vladimir, precum ºi ofiþerii numiþi „gestionari ai fondului pentru cheltuieli în interese superioare de stat“ la nivel central ºi direcþii regionale de securitate. Ministerul Afacerilor Interne Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului
Nr. 1190
Deciziune Noi, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Interne; Având în vedere dispoziþiunile art. 2, 23 ºi 62 din Legea de organizare a Ministerului Afacerilor Interne; 15
Având în vedere art. 2–10 inclusiv din cap. II al Legii pentru prevederea, gestionarea ºi controlul fondului pentru cheltuieli în interese superioare de Stat nr. 576/1944, precum ºi Jurnalul Înaltei Curþi de Conturi nr. 13 din 19 decembrie 1944; Având în vedere dispoziþiunile Legii nr. 221/1948, pentru organizarea Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului; Decidem: Art. I. Domnul General Maior de Securitate Nicolschi Alexandru, cu funcþiunea de Subdirector General, din Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului, se împuterniceºte pe data de 1 septembrie 1948, a îndeplini urmãtoarele atribuþiuni: a) Va avea în subordine Direcþiunea I-a Informativã, Direcþiunea II-a Contra Sabotaj, Direcþiunea III-a Specialã, Direcþiunea IV-a Operativã, Direcþiunea V-a Cercetãri, Direcþiunea VI-a Paza Guvernului ºi Direcþiunea VII-a Tehnicã. b) Va îndruma, coordona ºi controla întreaga activitate a Direcþiunilor mai sus menþionate, în vederea asigurãrii bunului mers al serviciului. Art. II. Domnul General Maior de Securitate Mazuru Vladimir, cu funcþiunea de Subdirector General, din Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului, se împuterniceºte pe data de 1 septembrie 1948, a îndeplini urmãtoarele atribuþiuni: a) Va avea în subordine Direcþiunea VIII-a Cadre ºi ªcoli Profesionale, Direcþiunea IX-a Educaþie Culturã ºi Propagandã ºi Direcþiunea X-a Administraþie ºi Contabilitate din Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului. b) Va îndruma, coordona ºi controla întreaga activitate a Direcþiunilor menþionate mai sus în vederea asigurãrii bunului mers al serviciului. În aceastã calitate D-sa se autori[zea]zã: 1.Sã numeascã, sã înainteze în grad, sã atribuie funcþiuni, sã definitiveze, sã transfere, sã detaºeze, sã repartizeze, sã dea delegaþii, sã pensioneze, sã acorde concediile prevãzute de lege, sã încadreze, sã fixeze clasele de salarizare, în general sã decidã în toate chestiunile de orice naturã ºi asupra tuturor cererilor personalului Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului pânã la plutonier major ºef inclusiv, în conformitate cu prevederile Statutului Ofiþerilor ºi Subofiþerilor de Securitate ºi Legii de Organizare a Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului. 2.Sã rezolve, sã ia mãsuri ºi sã semneze orice acte ºi forme pentru apãrarea intereselor Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului, înaintea instanþelor Judecãtoreºti ºi Administrative. 3.Sã semneze toate contractele de închiriere a imobilelor necesare pentru unitãþile de Securitate din întreaga þarã. 4.Sã elibereze ºi sã semneze carnetele de cãlãtorie cu reducere pe C.F.R., N.F.R., precum ºi ordine de serviciu ºi carnete de legitimaþie pentru ofiþerii ºi subofiþerii de Securitate din Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului. 16
Art. III. Domnul locotenent de Securitate Constantiniu H. Radu din Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului, se numeºte gestionar central în aceastã Direcþiune Generalã, pe data de 1 septembrie 1948. Art. IV. Domnul locotenent de Securitate Munteanu Milicã din Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului, se numeºte gestionar al fondului pentru cheltuieli în interese superioare de stat, pe data de 1 septembrie 1948. Art. V. Se numesc gestionari pe data de 1 septembrie 1948, pentru Serviciile Exterioare ale Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului, urmãtorii: 1. Domnul maior de Securitate Moiº Aurel, pentru Direcþiunea Regionalã de Securitate Timiºoara; 2. Domnul cãpitan de Securitate Drentea Nicolae, pentru Direcþiunea Regionalã de Securitate Oradea; 3. Domnul maior de Securitate Vasilescu Ioan, pentru Direcþiunea Regionalã de Securitate Craiova; 4. Domnul maior de Securitate Ceia Aurel, pentru Direcþiunea Regionalã de Securitate Iaºi; 5. Domnul maior de Securitate Izsak Adalbert, pentru Direcþiunea Regionalã de Securitate Braºov; 6. Domnul locotenent-colonel de Securitate Cuteanu Gheorghe, pentru Direcþiunea Regionalã de Securitate Cluj; 7. Domnul cãpitan de Securitate Moldor Lucian, pentru Direcþiunea Regionalã de Securitate Sibiu; 8. Domnul maior de Securitate Babei Gheorghe, pentru Direcþiunea Regionalã de Securitate Galaþi; 9. Doamna locotenent de Securitate Miroiu Elias Sara, pentru Direcþiunea Regionalã de Securitate Piteºti; 10. Domnul cãpitan de Securitate Doicaru Nicolae, pentru Direcþiunea Regionalã de Securitate Constanþa; 11. Domnul locotenent colonel de Securitate Popic Isac, pentru Direcþiunea Regionalã de Securitate Suceava; 12. Domnul maior de Securitate Mãnescu Racovschi, pentru Direcþiunea Regionalã de Securitate Ploieºti; 13. Domnul maior de Securitate Senater Moise, pentru Direcþiunea de Securitate a Capitalei. Art. VI. Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului se însãrcineazã cu aducerea la îndeplinire a prezentei Deciziuni. Ministrul Afacerilor Interne Teohari Georgescu A.M.I., fond D.M.R.U., inv. nr. 7346, nr. dosar 1/1948, f. 13–16. 17
7. 1948 [august]. Decizia M.A.I. privind atribuþiile conferite directorului general al Direcþiei Generale a Securitãþii Poporului, general-locotenent de securitate Pintilie Gheorghe. Ministerul Afacerilor Interne Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului
Nr. 1200
Deciziune Noi, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Interne; Având în vedere dispoziþiunile art. 2, 23 ºi 62 din Legea de organizare a Ministerului Afacerilor Interne; Având în vedere dispoziþiunile Legii nr. 221/1948, pentru organizarea Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului; Decidem: Art. I. Domnul General locotenent de Securitate Pintilie Gheorghe, cu funcþiunea de Director General, se împuterniceºte pe data de 1 septembrie 1948, a îndeplini atribuþiunile ce sunt conferite Directorului General al Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului, prin Legea ºi Statutul Ofiþerilor ºi Subofiþerilor Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului. În aceastã calitate D-sa se autori[zea]zã: 1. Sã hotãrascã, sã rezolve ºi sã semneze în numele nostru ºi pentru noi orice lucrare care intrã în competenþa Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului. 2. Sã rezolve, sã semneze ºi sã expedieze în numele nostru ºi pentru noi, în afarã de cea rezolvatã pentru noi ºi domnii Miniºtri Adjuncþi. 3. Sã semneze cecurile de ridicare a sumelor de bani ce se pun la dispoziþia acestei Direcþiuni Generale de Ministerul Finanþelor prin Administraþiile Financiare ºi Banca Naþionalã a României. 4. Sã numeascã, sã înainteze în grad, sã atribuie funcþiuni, sã definitiveze, sã transfere, sã detaºeze, sã repartizeze, sã dea delegaþii, sã pensioneze, sã licenþieze din serviciu, sã acorde concediile prevãzute de lege, sã încadreze, sã fixeze clasele de salarizare, în general sã decidã în toate chestiunile de orice naturã ºi asupra tuturor cererilor personalului Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului, de orice categorie, în conformitate cu prevederile Statutului Ofiþerilor ºi Subofiþerilor de Securitate ºi Legii pentru organizarea Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului. 18
5. Sã rezolve, sã ia mãsuri ºi sã semneze orice acte ºi forme pentru apãrarea intereselor Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului, înaintea instanþelor Judecãtoreºti ºi Administrative. Art. II. Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului, se însãrcineazã cu aducerea la îndeplinire a prezentei Deciziuni. Ministrul Afacerilor Interne Teohari Georgescu A.M.I., fond D.M.R.U., inv. nr. 7346, nr. dosar 1/1948, f. 17–19.
8. 1949 septembrie 14. Decret al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române prin care Pintilie Gheorghe se numeºte ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne. Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române Vãzând hotãrârea Consiliului de Miniºtri cu nr. 987 din 13 septembrie 1949; În temeiul art. 44, 45 ºi 68 din Constituþia Republicii Populare Române Decreteazã: Art. I Tov. Pintilie Gheorghe se numeºte Ministru Adjunct la Ministerul Afacerilor Interne. Art. II Tov. Preºedinte al Consiliului de Miniºtri este autorizat sã aducã la îndeplinire prezentul Decret. Dat în Bucureºti, la 14 septembrie 1949. Preºedinte al Consiliului de Miniºtri Nr. 987 A.M.R., fond microfilme, rola AS2–99, c. 751. 19
9. 1951 martie 30. Decret nr. 50 privitor la reorganizarea Direcþiei Generale a Securitãþii Poporului. Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române În temeiul art. 44 pct. 2 ºi art. 45 din Constituþia Republicii Populare Române. Vãzând Hotãrârea Consiliului de Miniºtri cu nr. 258 bis din 28 martie 1951, Emite urmãtorul Decret nr. 50 pentru reorganizarea Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului. Art. I Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se va numi la data publicãrii prezentului Decret: Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului. Art. II Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului are ca îndatoriri: înfãptuirea politicii de apãrare a cuceririlor poporului muncitor din R.P.R. împotriva claselor exploatatoare rãsturnate, care încearcã sã reinstaureze în þarã regimul burghezomoºieresc; apãrarea teritoriului þãrii noastre de pãtrunderea agenturilor serviciilor de spionaj imperialiste ºi satelite, inclusiv Iugoslavia titoistã ºi lichidarea fãrã cruþare a activitãþii duºmãnoase a acestora, dusã cu scopul de a submina construirea bazelor socialismului ºi regimului nostru de democraþie popularã. Art. III Organizarea, încadrarea, dotarea, atribuþiile ºi funcþionarea Aparatului Central ºi Exterior al Direcþiunii Generale a Securitãþii Poporului, se reglementeazã prin Deciziunile ºi Instrucþiunile interioare ale M.A.I. Aceste Deciziuni ºi Instrucþiuni nu se publicã. Ele devin executive prin înscrierea într-un registru special ºi comunicarea cãtre cei interesaþi. Art. IV Ofiþerii de Securitate sunt competenþi a instrumenta infracþiunile ce primejduiesc regimul democrat ºi securitatea Statului. Art. V Normele de numire, tratare ºi ieºire din serviciu, precum ºi drepturile ºi îndatoririle personalului Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului, sunt cele stabilite prin Statutul Corpului Sergenþilor ºi Statutul Corpului Ofiþerilor Forþelor Armate ale Republicii Populare Române. Art. VI Prin derogare de la dispoziþiunile Legii Contabilitãþii Publice, bugetul Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului va fi publicat numai prin suma globalã, fãrã detailare de posturi, în bugetul Ministerului Afacerilor Interne. 20
Angajarea, efectuarea, justificarea ºi verificarea cheltuielilor din bugetul Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului, se face prin derogare de la Legea Contabilitãþii Publice, conform dispoziþiunilor din Legea Fondului pentru cheltuieli în interese superioare de stat. Organul de verificare va fi numit de cãtre Ministrul de Finanþe. Art. VII Decretul nr. 221/1948 ºi Legea de organizare a Serviciului Special de Informaþii ºi Serviciului de Informaþii al Armatei, sunt ºi rãmân abrogate. Art. VIII Prezentul Decret se publicã în Buletinul oficial numai cu titlu ºi numãr. Art. IX Tovarãºul vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi ministru al Ministerului Afacerilor Interne va aduce la îndeplinire dispoziþiunile prezentului Decret. Dat în Bucureºti, la 30 martie 1951. C. I. Parhon Marin Florea Ionescu Ministrul Afacerilor Interne Teohari Georgescu Nr. 50 A.M.R., fond microfilme, rola AS2–104, c. 224.
10. 1951. Structura ºi atribuþiile direcþiilor regionale ale Direcþiei Generale a Securitãþii Statului. Organizarea Direcþiunilor Regionale ale Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului Direcþiunea regionalã este organul exterior – teritorial – al Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. Direcþiunea regionalã îndeplineºte sarcinile Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului, în cadrul teritoriului pe care îl cuprinde, cu excepþia sarcinilor Securitãþii în cadrul Forþelor Armate ale Republicii Populare Române ºi în Sectorul Transporturilor. Direcþiunea regionalã corespunde din punct de vedere teritorial cu întinderea teritorialã a regiunilor administrativ-economice. 21
Direcþiunea regionalã funcþioneazã sub conducerea, directivele ºi controlul direct al Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. Pe baza directivelor primite de la Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului, direcþiunea Regionalã – pe teritoriul ei – duce activitatea împotriva claselor exploatatoare rãsturnate ºi elementelor din fostele partide burgheze care încearcã sã reinstaureze în þarã regimul burghezo-moºieresc; apãrã teritoriul þãrii noastre de pãtrunderea agenturilor serviciilor de spionaj ale þãrilor imperialiste ºi sateliþilor lor, inclusiv Iugoslavia titoistã ºi lichideazã fãrã cruþare, activitatea duºmãnoasã a acestora, dusã în scopul de a submina construcþia socialistã în regimul nostru de democraþie popularã. În activitatea sa, Direcþiunea Regionalã se sprijinã pe concursul maselor largi populare. I. Sarcini. În vederea îndeplinirii celor de mai sus, Direcþiunii Regionale îi revin urmãtoarele sarcini: Supravegheazã în mod continuu atitudinea ºi activitatea elementelor expropriate, a chiaburilor, precum ºi a elementelor din fostele partide burgheze, în vederea descoperirii ºi lichidãrii acþiunilor, care urmãresc organizarea de grupãri ºi formaþiuni complotiste, teroriste sau orice altfel de grupãri subversive, antidemocratice. Urmãreºte ºi lichideazã agenturile serviciilor de spionaj imperialiste, satelite ºi titoiste, strecurate în þarã, cu scopul organizãrii activitãþii de spionaj ºi de subminare a regimului de democraþie popularã. Duce lupta împotriva acþiunilor contrarevoluþionare pe tãrâm economic: acþiuni de subminare economicã, diversiunea ºi sabotajul organizate de elementele duºmãnoase ºi de serviciile de spionaj imperialiste, satelite ºi titoiste în: aparatul de stat, industrie, finanþe, comerþ ºi agriculturã, cu scopul de a încetini ritmul construcþiei socialiste în þara noastrã. Demascã, în vederea lichidãrii, activitatea antidemocraticã organizatã de clerul reacþionar, precum ºi de cãtre elementele naþionaliste ºi ºovine. Asigurã pãstrarea secretelor de stat. Studiazã arhivele siguranþei burgheze ºi a fostei Jandarmerii, în scopul de a descoperi provocatorii ºi trãdãtorii. Administreazã fondurile, bunurile ºi materialele Direcþiunii Regionale ºi unitãþilor în subordine, în conformitate cu legile în vigoare, instrucþiunile ºi directivele Direcþiunii Generale. II. Structura organizatoricã a Direcþiunii Regionale. Direcþiunea regionalã face parte din Direcþiunea Regionalã a Securitãþii Statului, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; este condusã de un ºef al Direcþiei ºi rãspunde de activitatea sa, faþã de Directorul General al Securitãþii Statului. 22
Pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, Direcþiunea Regionalã cuprinde în aparatul regional un numãr de secþii ºi de birouri, care variazã dupã mãrimea Regionalei ºi importanþa ei politico-economicã ºi care sunt legate de ºeful Direcþiunii Regionale ºi locþiitorii sãi, asigurând astfel conducerea în domeniile respective ale muncii de securitate. Direcþiunea Regionalã are în subordine servicii, secþii sau birouri – raionale – orãºeneºti ºi speciale, la Securitate. Pentru asigurarea educãrii ideologice ºi politice a cadrelor, pe lângã Direcþiunea Regionalã se creeazã Secþia Politicã, condusã de unul din locþiitorii directorului regional, care îºi duce activitatea sub conducerea directã a Direcþiunii Politice din Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului, a ºefului Direcþiunii Regionale ºi în strânsã legãturã cu comitetele teritoriale ale Partidului Muncitoresc Român. III. Drepturi ºi îndatoriri. Direcþiunea Regionalã se conduce în munca sa dupã legile existente ale Republicii Populare Române ºi dupã ordinele ºi instrucþiunile ministrului Afacerilor Interne ºi Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. Nici un alt organ de stat sau de partid, nu are dreptul sã dea dispoziþiuni organelor Securitãþii în munca lor operativã. În interesul muncii, Direcþiunile Regionale informeazã pe primii secretari ai comitetelor regionale ale P.M.R. despre starea de spirit ºi neajunsurile esenþiale descoperite în munca organizaþiilor economice, organizaþiilor de masã ºi organelor locale de stat. Aceste informaþii pot fi folosite numai personal de cãtre conducãtorii respectivi ºi cu cea mai mare prudenþã, pentru a evita eventuala deconspirare a izvorului de unde au fost primite aceste informaþii. Direcþiunile Regionale ale Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului, îºi duc munca în strânsã legãturã cu organele locale ale miliþiei, folosind în largã mãsurã posibilitãþile acestora în interesul securitãþii de stat. În caz de necesitate, Direcþiunile Regionale, în timpul îndeplinirii misiunilor importante (operaþiuni de masã, paza solemnitãþilor etc.) au dreptul sã-ºi subordoneze din punct de vedere operativ, forþele locale ale Miliþiei, Trupelor M.A.I. ºi Penitenciare, cu aprobarea Directorului General. În scopul de a asigura îndeplinirea sarcinilor securitãþii de stat, Direcþiunea Regionalã are dreptul în cadrul teritoriului pe care-l cuprinde: – sã creeze reþele de informatori în toate instituþiile de stat ºi sociale ºi în întreprinderi, cu excepþia organelor P.M.R.; – sã recruteze în calitate de informatori, pe orice persoanã din cadrul organizaþiilor de masã, aparatului economic ºi de stat, cu excepþia deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale Partidului ºi funcþionarilor Partidului; – sã þinã evidenþa operativã a elementelor expropriate, a chiaburilor, a membrilor fostelor partide burgheze, a persoanelor care întreþin legãturi cu reprezentanþii þãrilor imperialiste ºi a altor elemente suspecte; 23
– sã efectueze în mod secret, controlul corespondenþei suspecte ºi în special a corespondenþei persoanelor suspectate de organele Securitãþii; – sã efectueze percheziþii secrete ºi sustrageri la persoanele suspectate de organele Securitãþii; – sã controleze convorbirile telefonice internaþionale ale persoanelor particulare, precum ºi convorbirile telefonice interurbane ºi locale ale persoanelor suspectate; – sã instaleze în apartamentele persoanelor suspectate, aparate tehnice de ascultare, supravegherea exterioarã secretã ºi altor mijloace tehnico-operative, folosite în scopul documentãrii asupra activitãþii duºmãnoase, compromiterii etc; – sã controleze funcþionarea aparatelor de radio-emisie ale instituþiilor ºi amatorilor; – sã efectueze – în vederea identificãrii ºi controlãrii identitãþii – reþineri de persoane suspectate de organele Securitãþii, pe timp de 48 ore, în care timp va trebui rezolvatã chestiunea arestãrii sau eliberãrii reþinutului; – sã interogheze în calitate de martor pe oricare persoanã, cu excepþia membrilor C.C. al P.C.R. ºi a deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, membrii din conducerea organelor conducãtoare ale Partidului, funcþionarii cu munci de conducere în Aparatul de Stat ºi deputaþii Sfaturilor Populare Regionale, vor putea fi interogaþi numai cu aprobarea Directorului General al Securitãþii Statului, deputaþii Sfaturilor Populare raionale ºi locale, cu aprobarea Direcþiunii Regionale; – cu aprobarea Direcþiunii Generale sã efectueze arestãri ºi percheziþii la elementele infractoare, având materiale suficiente pentru aceasta ºi în baza hotãrârilor bine motivate. Fac excepþie cazurile de flagrant delict, tentativã de acte de terorism, diversiune ºi sabotaj. Direcþiunile Regionale sunt obligate sã raporteze orice reþinere Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. – sã instituie comisiuni de experþi pentru efectuarea de expertize – în caz de necesitate – în anumite probleme speciale ale muncii organelor de stat locale, Direcþiunilor ºi întreprinderilor; – sã cearã, prin persoanele conducãtoare competente, din instituþii ºi întreprinderi, orice informaþii despre munca ºi activitatea acestor instituþii; – sã controleze în ce fel se pãstreazã documentele secrete în întreprinderi ºi instituþii, cu excepþia organelor P.M.R. ºi sã facã propunerile respective, în urma efectuãrii acestui control; Sã aprobe persoanele îndreptãþite sã exercite munca de pãstrare ºi manipulare a documentelor secrete; – sã deschidã acþiune penalã împotriva infractorilor pentru crime de stat, sã conducã anchete ºi în cazul când existã materiale suficiente asupra vinovãþiei, sã-i defere justiþiei. – sã conteste prin Parchetul General hotãrârile injuste ale organelor judiciare care sunt contra intereselor securitãþii Republicii Populare Române, ºi sã propunã îndreptarea lor; – sã deþinã în aresturi ºi în închisori preventive pe cei aflaþi sub anchetã la dispoziþia Direcþiunii Regionale, sã stabileascã ºi sã controleze regimul ºi repartizarea arestaþilor. 24
IV. Cadrele I Organele Direcþiunii Regionale se completeazã din rândurile membrilor ºi candidaþilor Partidului Muncitoresc Român ºi din rândul membrilor ºi candidaþilor Uniunii Tineretului Muncitor. I Direcþiunea Regionalã selecþioneazã ºi propune Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului, numirea funcþionarilor Direcþiunii pânã la funcþia de ºef serviciu inclusiv. I Întregul efectiv al organelor Securitãþii Statului este considerat cã efectueazã serviciul militar ºi se bucurã de toate drepturile ºi îndatoririle militarilor activi (cadrelor ofiþereºti ºi a sergenþilor). I Faþã de particularitãþile muncii, funcþionarilor Securitãþii Statului li se acordã în plus – pe lângã salariul de bazã pentru funcþia ce îndeplineºte efectiv, ºi salariul cuvenit gradului militar. I Direcþiunea Regionalã are dreptul sã propunã acordarea de grade militare „la excepþional“, acelor funcþionari ai Securitãþii Statului care s-au evidenþiat în lupta cu contrarevoluþionarii ºi sã propunã decorarea lor. I Funcþionarilor Securitãþii Statului li se acordã în fiecare an concediu de o lunã, tratamentul gratuit clinical ºi de sanatoriu. I Familiile funcþionarilor Securitãþii Statului se bucurã de aceleaºi drepturi ºi privilegii ca ºi familiile militarilor activi ºi de tratamentul gratuit în aºezãmintele sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne. I Funcþionarilor Securitãþii Statului care ºi-au pierdut puterea de muncã în serviciul Securitãþii sau din cauza vârstei, li se asigurã pensia, în conformitate cu Statutul pensiilor, elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. I Familiilor funcþionarilor Securitãþii Statului, decedaþi în timpul îndeplinirii misiunilor, li se acordã un ajutor bãnesc – o singurã datã – iar membrilor inapþi pentru muncã ai familiilor lor, li se acordã pensii în conformitate cu Statutul elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. I Urmaºii funcþionarilor decedaþi în împrejurãri normale se bucurã de drepturile de pensie acordate de Decretul Nr. 360/1949, pentru organizarea Asigurãrilor Sociale ale militarilor de carierã. Localitãþile de reºedinþã ale organelor exterioare ale Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului Regiunea Suceava – reºedinþa Câmpulung – Secþii raionale: Rãdãuþi, Suceava, Fãlticeni – Birouri raionale: Gura Humorului, Vatra Dornei. Regiunea Botoºani – reºedinþa Botoºani – Secþia raionalã: Dorohoi – Birouri raionale: Darabani, Sãveni, Truºeºti. 25
Regiunea Iaºi – reºedinþa Iaºi – Birouri raionale: Hârlãu, Paºcani, Târgu Frumos, Negreºti, Codãeºti. Regiunea Bacãu – reºedinþa Bacãu – Secþii raionale: Roman, Piatra Neamþ – Birouri raionale: Târgu Neamþ, Ceahlãul, Buhuºi, Moineºti, Târgu Ocna. Regiunea Bârlad – reºedinþa Bârlad – Secþii raionale: Vaslui, Huºi – Birouri raionale: Rãchitoasa, Murgeni. Regiunea Putna – reºedinþa Focºani – Secþia raionalã: Tecuci – Birouri raionale: Adjud, Panciu, Naruja, Mãicãneºti. Regiunea Galaþi – reºedinþa Galaþi – Serviciul raional: Brãila – Secþia raionalã: Tulcea – Birouri raionale: Târgu Bujor, Fãurei, Însurãþei, Mãcin. Regiunea Constanþa – reºedinþa Constanþa – Birouri raionale: Baia, Hârºova, Medgidia, Bãneasa. Regiunea Ialomiþa – reºedinþa Cãlãraºi – Birouri raionale: Urziceni, Slobozia, Feteºti, Lehliu. Regiunea Buzãu – reºedinþa Buzãu – Secþia raionalã: Râmnicu Sãrat – Birouri raionale: Mizil, Cãrpiniºtea, Cislãu, Pogoanele. Regiunea Prahova – reºedinþa Ploieºti – Secþia raionalã: Târgoviºte – Birouri raionale: Câmpina, Urlaþi, Vãlenii de Munte, Pucioasa, Sinaia – Birouri Speciale Petrol: Bãicoi, Moreni, Gura Ocniþei. Regiunea Bucureºti – reºedinþa Bucureºti – Secþia raionalã: Giurgiu – Birouri raionale: Rãcari, Cãciulaþi, Crevedia, Brãneºti, Mihãileºti, Olteniþa, Vidra. Regiunea Argeº – reºedinþa Piteºti – Secþii raionale: Câmpulung-Muscel, Slatina – Birouri raionale: Curtea de Argeº, Gura Boului, Costeºti, Gãeºti, Topoloveni. 26
Regiunea Teleorman – reºedinþa Roºiorii de Vede – Secþia raionalã: Târgu Mãgurele – Birouri raionale: Drãgãneºti, Vârtoapele, Vidra, Alexandria, Zimnicea. Regiunea Vâlcea – reºedinþa Râmnicu Vâlcea – Birouri raionale: Brezoiu, Horezu, Lãdeºti, Drãgãºani, Bãlcescu. Regiunea Dolj – reºedinþa Craiova – Secþia raionalã: Caracal – Birouri raionale: Balº, Corabia, Sadova, Bãileºti, Calafat, Pleniþa, Brabova. Regiunea Gorj – reºedinþa Târgu Jiu – Secþia raionalã: Turnu Severin – Birouri raionale: Baia de Aramã, Vânju Mare, Strehaia, Filiaºi, Hurezani, Bengeºti. Regiunea Hunedoara – reºedinþa Deva – Secþii raionale: Alba Iulia, Petroºani – Birouri raionale: Brad, Orãºtie, Haþeg, Hunedoara. Regiunea Severin – reºedinþa Caransebeº – Serviciul raional: Reºiþa – Secþia raionalã: Oraviþa – Birouri raionale: Mehadia, Moldova Nouã. Regiunea Timiºoara – reºedinþa Timiºoara – Serviciul raional: Lugoj – Birouri raionale: Sânicolau Mare, Deta. Regiunea Arad – reºedinþa Arad – Birouri raionale: Criº, Ineu, Gurahonþ, Lipova. Regiunea Bihor – reºedinþa Oradea – Birouri raionale: Salonta, Secuieni, Marghita, ªimleu Silvaniei, Aleºd, Beiuº. Regiunea Baia Mare – reºedinþa Baia Mare – Secþii raionale: Sighet, Satu Mare, Carei – Birouri raionale: Oraºu Nou, Târgu Lãpuº, Cehu Silvaniei. Regiunea Rodna – reºedinþa Bistriþa – Birouri raionale: Viºeu de Sus, Beclean, Nãsãud. 27
Regiunea Mureº – reºedinþa Târgu Mureº – Secþia raionalã: Blaj – Birouri raionale: Reghin, Gheorgheni, Sângiorgiu de Pãdure, Târnãveni, Luduº. Regiunea Stalin – reºedinþa Oraºul Stalin – Secþii raionale: Odorhei, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe – Birouri raionale: Târgu Secuiesc, Racoº. Regiunea Cluj – reºedinþa Cluj – Serviciul raional: Turda – Secþia raionalã: Dej – Birouri raionale: Jibou, Zalãu, Gherla, Huedin, Câmpeni, Aiud. Regiunea Sibiu – reºedinþa Sibiu – Secþii raionale: Mediaº, Sighiºoara, Fãgãraº – Birouri raionale: Sebeº, Agnita. A.M.I., fond D.M.R.U., inv. nr. 7351, dosar nr. 1/1951, f. 4–8, 25–30.
11. 1951. Sarcini, drepturi ºi îndatoriri ce revin secþiilor ºi birourilor din cadrul regiunilor de securitate. Sarcini, drepturi ºi îndatoriri ale secþiilor ºi birourilor din cadrul regiunii
Biroul Secretariat I. Sarcini 1. Repartizeazã pe secþii lucrãrile primite din partea ºefului Direcþiunii regionale ºi locþiitorilor sãi; 2. Urmãreºte executarea la timp a lucrãrilor date secþiilor din direcþiune sau raioanelor de securitate, spre rezolvare, pe baza rezoluþiilor puse de ºeful direcþiunii sau locþiitorii sãi; 28
3. Redacteazã ºi transmite ordinele, directivele ºi instrucþiunile ºefului Direcþiunii regionale ºi locþiitorilor sãi; 4. Studiazã ºi elaboreazã lucrãri pe baza sarcinilor ºi dispoziþiunilor primite, pentru a pune la curent Direcþiunea regionalã ºi unitãþile în subordine, asupra unor probleme; 5. Întocmeºte sinteze periodice ºi buletine zilnice, în vederea informãrii forurilor superioare; 6. Organizeazã evidenþa ºi controlul pãstrãrii documentelor în Direcþiunea regionalã a Securitãþii Statului; 7. Primeºte, repartizeazã ºi expediazã întreaga corespondenþã a Direcþiunii regionale de securitate ºi þine evidenþa ei, prin registraturã; 8. Instruieºte pe ofiþerul de serviciu ºi controleazã munca lui. Secþia contraspionaj I. Sarcini 1. Descoperã ºi urmãreºte canalele de pãtrundere pe teritoriul Republicii Populare Române – în raza direcþiunii respective – ale agenturilor serviciilor de spionaj imperialiste, sateliþilor lor ºi Iugoslaviei titoiste, care au drept scop organizarea activitãþii de spionaj ºi subminare îndreptate împotriva Republicii Populare Române, U.R.S.S. ºi a þãrilor de democraþie popularã. 2. Duce acþiunea informativã ºi operativã împotriva serviciilor de spionaj inamice, descoperã ºi lichideazã agenturile acestora, dezinformeazã ºi întreprinde acþiuni în vederea compromiterii agenþilor acestor servicii. 3. Organizeazã paza misiunilor strãine pe teritoriul regionalei ºi supravegheazã activitatea misiunilor imperialiste ºi a Iugoslaviei titoiste, cu scopul de a preîntâmpina eventualele provocãri ºi de a descoperi activitatea duºmãnoasã dusã pe teritoriu de reprezentanþii þãrilor imperialiste ºi ai Iugoslaviei titoiste. II. Drepturi ºi îndatoriri – Menþine contact operativ cu alte organe locale ale M.A.I. (miliþia, unitãþile de grãniceri) cu scopul folosirii posibilitãþilor lor în munca operativã a secþiei. – Sintetizeazã ºi prelucreazã întregul material referitor la activitatea serviciilor de spionaj imperialiste – de pe teritoriul regionalei respective. – Pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin în lupta contra activitãþii serviciilor de spionaj ale þãrilor imperialiste, satelite ºi a Iugoslaviei titoiste, secþia are urmãtoarele drepturi ºi îndatoriri: a. Sã efectueze acþiunea informativã ºi operativã în toate reprezentanþele statelor imperialiste ºi a Iugoslaviei titoiste, de pe teritoriul regionalei respective; b. Sã efectueze acþiunea informativã ºi operativã: – în rândurile cetãþenilor strãini, care domiciliazã pe teritoriul direcþiunii regionale; – asupra persoanelor care menþin legãturi cu strãinii; 29
– asupra persoanelor care în trecut au lucrat în diferite reprezentanþe, concesiuni ºi societãþi strãine; – asupra persoanelor care menþin corespondenþã cu rudele lor ºi alte persoane din strãinãtate; – asupra tuturor persoanelor, fãrã nici o deosebire, care sunt bãnuite de spionaj, indiferent de locul lor de muncã, cu excepþia deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale partidului ºi funcþionarilor partidului. Mãsuri operative în rândul acestora pot fi luate numai cu aprobarea directorului general al Securitãþii Statului. c. Are dreptul sã recruteze informatori din toate categoriile populaþiei, de asemeni acei care lucreazã în instituþiile de stat, organizaþii de masã, organizaþii administrative ºi gospodãreºti, cu excepþia deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale partidului ºi funcþionarilor partidului. d. Sã recruteze informatori în rândurile supuºilor strãini, cu aprobarea directorului general al Securitãþii Statului. e. Sã instituie control ºi în cazuri speciale sã confiºte corespondenþa supuºilor strãini ºi a persoanelor care se aflã în obiectivele secþiei, bãnuite de spionaj; f. Cu aprobarea ºefului direcþiunii regionale, sã foloseascã mijloace tehnice de ascultare ºi alte mijloace tehnic-operative asupra supuºilor strãini ºi a altor persoane bãnuite de spionaj; sã efectueze percheziþii secrete ºi sustragerea documentelor aparþinând reprezentanþelor strãine ºi a oricãror persoane bãnuite de spionaj, cu scopul documentãrii asupra activitãþii duºmãnoase, compromiterii etc.; g. Sã organizeze filajul ºi urmãrirea supuºilor strãini ºi a altor persoane care se aflã în obiectivul secþiei; h. Sã reþinã – cu aprobarea ºefului direcþiunii regionale – persoanele suspectate de organele Securitãþii pentru identificare ºi control, pe timp de 48 ore, la terminarea cãrora trebuie sã fie hotãrâtã arestarea sau eliberarea reþinutului; i. Are dreptul sã interogheze în calitate de martor, orice persoanã care intereseazã secþia, cu excepþia membrilor C.C. al P.M.R., deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale partidului ºi funcþionarilor partidului, care vor putea fi interogaþi numai cu aprobarea directorului general al Securitãþii. Interogarea militarilor activi se va efectua în înþelegere cu organele locale ale Direcþiunii Contrainformaþii a Armatei. III. Structura organizatoricã Secþia Contraspionaj din direcþiunile regionale de Categoria I ºi II are douã birouri: Biroul 1. Se ocupã cu problemele de contraspionaj în sectorul – canale ilegale. Biroul 2. Se ocupã cu problemele de contraspionaj în sectorul – consulate, comunitãþi ºi supuºi strãini. La direcþiunile regionale de categoria III existã un birou de contraspionaj care se ocupã cu aceleaºi probleme. 30
Secþia Politice – Subversive I. Sarcini 1. Descoperã, urmãreºte informativ ºi lichideazã activitatea subversivã dusã de elementele expropriate, de membrii fostelor partide burghezo-moºiereºti, de diferitele organizaþiuni subversive ºi bande teroriste; 2. Urmãreºte informativ activitatea militarilor deblocaþi, criminalilor de rãzboi, provocatorilor ºi trãdãtorilor clasei muncitoare; activitatea epuraþilor, comprimaþilor, a fostelor elemente exploatatoare ºi a chiaburilor. 3. Duce acþiune informativã pentru descoperirea criminalilor de rãzboi ºi a elementelor urmãrite ºi dispãrute de la domiciliu. 4. Urmãreºte informativ activitatea elementelor reacþionare infiltrate în aparatul de stat local, instituþiile de învãþãmânt, instituþiile culturale, locale ºi în rândul liberilor profesioniºti; activitatea asociaþiilor cu scop nelucrativ, precum ºi autorii manifestelor ºi scrisorilor anonime, cu caracter subversiv. 5. Urmãreºte informativ persoanele care îºi duc activitatea duºmãnoasã sub paravanul cultelor, sectelor ºi francmasoneriei. 6. Urmãreºte informativ activitatea naþionalist-ºovinã a elementelor duºmãnoase din rândul naþionalitãþilor conlocuitoare ºi activitatea naþionaliºtilor titoiºti. II. Drepturi ºi îndatoriri Cu scopul descoperirii la timp ºi lichidãrii tuturor încercãrilor duºmanilor clasei muncitoare de a submina regimul de democraþie popularã, secþia are dreptul: a. Sã creeze reþele de informatori în toate instituþiile ºi întreprinderile de stat ºi particulare din regiunea respectivã, cu excepþia organelor de partid; b. Sã recruteze – în calitate de informatori – orice persoanã, cu excepþia deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale partidului ºi funcþionarilor partidului; c. Sã þinã evidenþa operativã ºi sã urmãreascã activitatea tuturor elementelor expropriate, a foºtilor membri ai partidelor ºi grupãrilor burghezo-naþionaliste, a chiaburilor ºi a altor elemente suspecte; d. Sã efectueze urmãrirea discretã ºi controlul secret al corespondenþei persoanelor supravegheate pe linia secþiei, prin organele tehnice de resort; e. Cu aprobarea Direcþiunii Generale, sã foloseascã mijloace tehnice de ascultare ºi alte mãsuri tehnic-operative; Sã efectueze percheziþii secrete ºi sustrageri de materiale, în scopul documentãrii asupra activitãþii duºmãnoase, compromiterii etc; f. Sã reþinã – cu aprobarea ºefului Direcþiunii Regionale – persoanele suspectate de organele Securitãþii, pentru identificare ºi control, pe timp de 48 ore, la terminarea cãrora trebuie sã fie hotãrâtã arestarea sau eliberarea reþinutului; 31
g. Sã interogheze în calitate de martor, oriºice persoanã – în afara membrilor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a deputaþilor Marii Adunãri Naþionale ºi a membrilor din conducerea organizaþiei conducãtoare a partidului, a cãror interogare se poate face numai cu aprobarea directorului general al Securitãþii Statului; h. Pe baza materialelor informative ºi de investigaþii, sã propunã arestarea elementelor a cãror activitate duºmãnoasã a fost doveditã; i. Sã cearã – prin organele conducãtoare competente – de la instituþii ºi întreprinderi, orice informaþii despre munca acestor unitãþi, în scopul urmãrit de secþie; j. Sã propunã forurilor competente, îndepãrtarea elementelor duºmãnoase din instituþii, dacã prezenþa lor acolo este socotitã dãunãtoare. III. Structura organizatoricã Secþia Politice Subversive, din direcþiunile regionale categoria I, are cinci birouri: Biroul 1 urmãreºte problemele: – Elementele duºmãnoase pãtrunse în P.M.R., Frontul Plugarilor ºi U.T.M.; – Foºtii membri ai partidelor P.N.Þ., P.N.L., P.S.D.I. ºi monarhiºti; – Elementele legionare în toate manifestãrile lor; – Identificarea bandelor constituite ºi împiedicarea formãrii altor bande noi; – Identificarea diferitelor organizaþii subversive diversioniste. Biroul 2 urmãreºte problemele: – Identificarea elementelor dispãrute ºi a urmãriþilor politici; – Activitatea reacþionarã a ofiþerilor ºi subofiþerilor deblocaþi din armatã; – Identificarea criminalilor de rãzboi, a foºtilor provocatori ºi a poliþiºtilor care au fãcut crime ºi abuzuri; – Activitatea reacþionarã a elementelor epurate, a exploatatorilor ºi a foºtilor moºieri ºi fabricanþi. Biroul 3 urmãreºte problemele: – Activitatea elementelor reacþionare pãtrunse în aparatul de stat (ministere ºi instituþii publice); – Activitatea reacþionarã din rândul studenþilor, elevilor ºi liber profesioniºtilor; – Activitatea duºmãnoasã a elementelor pãtrunse în organizaþii sportive ºi culturale; – Identificarea autorilor manifestelor subversive ºi a scrisorilor anonime. Biroul 4 urmãreºte problemele: – Activitatea cultului ortodox, a clerului reacþionar ºi a elementelor reacþionare din Ministerul Cultelor; – Activitatea duºmãnoasã a clerului catolic ºi a cultului „rezistent“ greco-catolic; – Activitatea cultelor lutheran, protestant etc.; – Activitatea sectelor ºi francmasoneriei. Biroul 5 urmãreºte problemele: – Curentele naþionalist-ºovine din rândul naþionalitãþilor maghiare ºi germane; – Diversiunea titoistã ºi activitatea elementelor titoiste; 32
– Activitatea elementelor sioniste; – Curentele naþionalist-ºovine din sânul diferitelor naþionalitãþi conlocuitoare; Secþia Politice Subversive, din direcþiunile regionale categoria II, are patru birouri: Biroul 1 urmãreºte problemele: – Elemente duºmãnoase pãtrunse în P.M.R., Frontul Plugarilor ºi U.T.M., precum ºi activitatea foºtilor membri ai partidelor P.N.Þ., P.N.L., P.S.D.I., ºi monarhiºti; – Elementele legionare în toate manifestãrile lor; – Identificarea bandelor constituite ºi împiedicarea formãrii altor bande noi; – Identificarea diferitelor organizaþii subversive ºi diversioniste. Biroul 2 urmãreºte problemele: – Identificarea elementelor dispãrute, a urmãriþilor politici, ofiþerilor ºi subofiþerilor deblocaþi, precum ºi a criminalilor de rãzboi, foºtilor provocatori ºi a poliþiºtilor care au sãvârºit crime ºi abuzuri; – Activitatea reacþionarã a elementelor epurate, a exploatatorilor ºi a foºtilor moºieri ºi fabricanþi. Biroul 3 urmãreºte problemele: – Activitatea elementelor reacþionare pãtrunse în aparatul de stat, precum ºi a elementelor duºmãnoase din rândul studenþilor, elevilor ºi liber profesioniºtilor; – Activitatea duºmãnoasã a elementelor pãtrunse în asociaþii sportive ºi culturale ºi identificarea autorilor manifestelor subversive ºi scrisorilor anonime. Biroul 4 urmãreºte problemele: – Activitatea cultelor: ortodox, catolic, lutheran, protestant, precum ºi a sectelor ºi francmasoneriei; – Curentele naþionalist-ºovine din rândul naþionalitãþilor maghiare, germane ºi altele, precum ºi diversiunea titoistã, activitatea elementelor titoiste ºi a elementelor sioniste. Secþia Politice-Subversive din direcþiunile regionale categoria III are trei birouri: Biroul 1 urmãreºte problemele: – Elementele duºmãnoase pãtrunse în P.M.R., Frontul Plugarilor ºi U.T.M., precum ºi activitatea foºtilor membri ai partidelor P.N.Þ., P.N.L., P.S.D.I. ºi monarhiºti; – Elementele legionare în toate manifestãrile lor; – Identificarea bandelor constituite ºi împiedicarea formãrii altor bande noi; Biroul 2 urmãreºte problemele: – Identificarea elementelor dispãrute, a urmãriþilor politici, ofiþeri ºi subofiþeri deblocaþi, criminali de rãzboi, foºtii provocatori, poliþiºtii care au sãvârºit crime, elementele epurate, exploatatori, foºti moºieri ºi fabricanþi; 33
– Elementele duºmãnoase pãtrunse ilegal în aparatul de stat, în rândul studenþilor, elevilor, asociaþii cu scop nelucrativ, precum ºi identificarea autorilor manifestelor subversive, a scrisorilor anonime ºi activitatea liber profesioniºtilor. Biroul 3 urmãreºte problemele: – Activitatea cultelor ortodox, catolic, lutheran, protestant, precum ºi a sectelor ºi a francmasoneriei; – Curentele naþionalist-ºovine din rândul naþionalitãþilor maghiare, germane ºi altele, precum ºi diversiunea titoistã, activitatea elementelor titoiste ºi a elementelor sioniste. Secþia contrasabotaj I. Sarcini 1. Urmãreºte ºi supravegheazã informativ în toate sectoarele economice – cu excepþia sectorului transporturi – acþiunile contrarevoluþionare de sabotaj ºi diversiune, în scopul de a le preveni ºi reprima; 2. Descoperã elementele duºmãnoase pãtrunse în obiectivele importante din toate sectoarele economice, cu excepþia transporturilor, ºi ia mãsuri pentru îndepãrtarea lor din muncã prin organele competente; 3. Descoperã lipsurile esenþiale din sectorul industriei, finanþe ºi comerþ ºi agriculturã, care dau naºtere la nemulþumiri în rândul salariaþilor ºi populaþiei, care frâneazã activitatea ºi dezvoltarea economiei ºi le semnaleazã forurilor competente; 4. Organizeazã ºi asigurã paza secretului de stat în instituþii de stat ºi întreprinderi importante. II. Drepturi ºi îndatoriri În scopul de a asigura îndeplinirea sarcinilor sale, Secþia de contrasabotaj are urmãtoarele drepturi ºi îndatoriri: a) Sã creeze reþele de informatori în toate instituþiile ºi întreprinderile economice, cu excepþia transporturilor; b) Sã recruteze în calitate de informatori pe orice persoanã din cadrul organizaþiilor de masã, aparatului economic de stat, cu excepþia deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale partidului ºi funcþionarilor partidului; c) Sã þinã evidenþa operativã a elementelor suspectate de activitate de sabotaj ºi diversiune; d) Sã efectueze urmãrirea discretã ºi controlul secret al corespondenþei persoanelor supravegheate pe linia secþiei, prin organele tehnice de resort; e) Cu aprobarea ºefului direcþiunii regionale, sã foloseascã mijloace tehnice de ascultare ºi alte mãsuri tehnico-operative; sã efectueze percheziþii secrete ºi sustrageri de materiale în scopul documentãrii asupra activitãþii duºmãnoase, compromiterii etc.; 34
f) Sã reþinã – cu aprobarea ºefului direcþiunii regionale – persoanele suspectate pentru identificare ºi control, pe timp de 48 de ore, la terminarea cãrora trebuie sã fie hotãrâtã arestarea sau eliberarea reþinutului; g) Sã interogheze, în calitate de martor, orice persoanã, cu excepþia membrilor C.C. al P.M.R., deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale Partidului ºi funcþionarilor partidului, care pot fi interogaþi numai cu aprobarea directorului general al Securitãþii Statului; h) Pe baza materialelor informative ºi de investigaþii, sã propunã arestarea elementelor a cãror activitate duºmãnoasã a fost doveditã; i) Sã instituie comisiuni de experþi ºi sã efectueze expertize asupra oricãror probleme care intereseazã organele Securitãþii Statului, pe linie de contrasabotaj; j) Sã cearã, prin persoanele conducãtoare competente, de la instituþii ºi întreprinderi, orice informaþii despre munca ºi activitatea acestor unitãþi, în scopul urmãrit de secþie; k) Sã controleze modul cum se pãstreazã corespondenþa ºi documentele secrete la întreprinderi ºi instituþii, cu excepþia organelor P.M.R. ºi sã facã propunerile respective în urma efectuãrii acestui control. Sã aprobe persoanele îndreptãþite sã exercite munca de manipulare a acestor documente; l) Sã propunã forurilor competente îndepãrtarea elementelor duºmãnoase din instituþii ºi întreprinderi economice, dacã prezenþa lor în aceste instituþii este socotitã dãunãtoare. III. Structura organizatoricã Secþiile de contrasabotaj din raza regiunilor respective îndeplinesc sarcinile ce revin Direcþiunii de Contrasabotaj, exercitând în acest scop toate drepturile ºi îndatoririle direcþiunii în sectorul economic. A. În Regiunile: Timiºoara, Galaþi, Sibiu, Cluj, Stalin, Secþia de contrasabotaj are urmãtoarele birouri: Biroul 1: Industria siderurgicã, metalurgicã, chimicã de bazã ºi electricã, îndeplineºte sarcinile secþiei în acest sector, cu problemele: – Industria siderurgicã – Comenzi speciale – Industria construcþiilor de maºini – Metalurgia prelucrãtoare – Chimicã de baza ºi explozivi – Industria energiei electrice ºi electrotehnice – Gaz metan – Telecomunicaþii Biroul 2: Industria uºoarã, de construcþii, chimico-farmaceuticã ºi alimentarã, îndeplineºte sarcinile Secþiei de Contrasabotaj în acest sector, cu problemele: – Construcþii ºantiere – Materiale de construcþii 35
– Industria ceramicã – Industria chimico-farmaceuticã – Spitale, clinici, farmacii – Textile, þesãtorii, confecþii – Industria pielãriei – Industria cauciucului – Industria lemnului Biroul 3: Finanþe, comerþ, cooperaþie ºi agriculturã, îndeplineºte sarcinile Secþiei de Contrasabotaj în acest sector, cu problemele: – Regimul fiscal – Credite ºi investiþii – Bãnci – Comerþ alimentar – Comerþ cu produse industriale – Alimentaþia publicã – Ferme alimentare – Cooperaþia de consum ºi desfacere – Cooperaþia meºteºugãreascã – Pregãtirea ºi organizarea gospodãriei colective – Activitatea gospodãriilor colective – Colectãri de tot felul – Gospodãrii agricole de stat – S. M. T. – Agriculturã privatã – Zootehnie Problema pãstrãrii secretului de stat, cu sarcina de a organiza, îndruma ºi controla birourile pentru pãstrarea documentelor ºi secretului de stat, din întreprinderile ºi instituþiile din regiunea respectivã, fixate de Direcþiunea de Contrasabotaj. Are atribuþiile: – verificã ºi aprobã persoanele care încadreazã birourile speciale din instituþii ºi întreprinderi; – organizeazã, conduce ºi controleazã aceste birouri; – verificã ºi aprobã persoanele care lucreazã cu documentele secrete; – controleazã, verificã ºi avizeazã asupra persoanelor care cer aprobarea pentru a fotografia, cinematografia, vizita etc. în sectorul economic. B. Secþiile din regiunile Baia Mare, Hunedoara, Severin, Bacãu au birourile: Biroul 1: Industria extractivã, cu problemele: – Industria petrolului (Bacãu) – Industria cãrbunelui 36
– Industria metalelor feroase ºi neferoase – Exploatãri de aur ºi argint – Saline Biroul 2: Industria siderurgicã, metalurgicã, chimicã de bazã ºi electricã, cu problemele: – Hidrocentrala Stejar (Bicaz) – Siderurgie – Comenzi speciale – Construcþii de maºini – Metalurgie prelucrãtoare – Chimicã de bazã ºi explozivi – Telecomunicaþii Biroul 3: Industria uºoarã, de construcþii, chimico-farmaceuticã ºi alimentarã, cu problemele: – Construcþii ºantiere – Materiale de construcþii – Industria ceramicã – Industria chimico-farmaceuticã – Spitale, clinici, farmacii – Industria textilã, confecþii – Industria pielãriei – Industria cauciucului – Industria lemnului Biroul 4: Finanþe, comerþ, cooperaþie ºi agriculturã, are urmãtoarele probleme: – Regimul fiscal – Credite – investiþii – Bãnci – Comerþ alimentar – Comerþ cu produse industriale – Alimentaþia publicã – Cooperaþia de consum ºi desfacere – Cooperaþia meºteºugãreascã – Pregãtirea ºi organizarea gospodãriei colective – Activitatea gospodãriilor colective – Colectãri de tot felul – Gospodãrii agricole de stat – S. M. T. – Agriculturã privatã – Zootehnie 37
La Deva, Secþia de Contrasabotaj are subordonat direct ºi Birourile speciale: siderurgic Hunedoara, care are sarcina de contrasabotaj în Combinatul Siderurgic Hunedoara ºi Biroul Special Cãrbune Petroºani, care se ocupã cu combaterea sabotajului în zona carboniferã Valea Jiului. La Caransebeº, Secþia de Contrasabotaj are subordonat direct ºi Biroul Special Siderurgic Reºiþa, care are sarcina de contrasabotaj în „Sovrommetal“ Reºiþa. Problema pãstrãrii secretului de stat, cu sarcina de a organiza, îndruma ºi controla birourile pentru pãstrarea documentelor ºi secretului de stat din întreprinderile ºi instituþiile din regiunea respectivã, fixate de Direcþiunea de Contrasabotaj. Are atribuþiile: – verificã ºi aprobã persoanele care încadreazã birourile speciale din instituþii ºi întreprinderi; – organizeazã, conduce ºi controleazã aceste birouri; – verificã ºi aprobã persoanele care lucreazã cu documentele secrete; – controleazã, verificã ºi avizeazã asupra persoanelor care cer aprobarea pentru a fotografia, cinematografia, vizita etc., în sectorul economic. C. Regiunea Ploieºti va avea o secþie de contrasabotaj îndeplinind sarcinile Direcþiunii de Contrasabotaj ºi o secþie specialã pentru zona petroliferã, cu problemele de contrasabotaj în petrol. Secþia Contrasabotaj are birourile: Biroul 1: Industria metalurgicã, chimicã de bazã ºi electricã cu problemele: – Comenzi speciale – Construcþii de maºini – Metalurgie prelucrãtoare – Chimicã de bazã ºi explozivi – Industria energiei electrice ºi electrotehnice – Telecomunicaþii Biroul 2: Industria uºoarã, de construcþii, chimico-farmaceuticã ºi alimentarã, cu problemele: – Construcþii ºantiere – Materiale de construcþii – Industria ceramicã – Industria chimico-farmaceuticã – Spitale, clinici, farmacii – Industria textilã, confecþii – Industria pielãriei – Industria cauciucului – Industria lemnului Biroul 3: Finanþe, comerþ, cooperaþie ºi agriculturã, cu problemele: – Regimul fiscal – Credite, investiþii 38
– Bãnci – Comerþ alimentar – Comerþ cu produse industriale – Alimentaþie publicã – Cooperaþie de consum ºi desfacere – Cooperaþie meºteºugãreascã – Pregãtirea ºi organizarea gospodãriilor colective – Activitatea gospodãriilor colective – Colectãri de tot felul – Gospodãrii agricole de stat – S. M. T. – Agricultura privatã – Zootehnie Secþia Specialã de Contrasabotaj Petrol care se ocupã cu combaterea sabotajului în obiectivele petrolifere din regiunea Prahova, are birourile: Biroul 1 – Prospecþiuni petrolifere, cu problemele: – Prospecþiuni – Explorãri – Carotaj ºi perforãri – Foraj, explorãri – Construcþii de utilaj petrolifer Biroul 2 – Exploatãri petrolifere, care îndeplineºte sarcina de contrasabotaj în sectorul exploatãrilor petrolifere, are problemele: – Foraj de exploatare – Reparaþii generale de sonde – Construcþii ºi montaje – Aprovizionãri cu materiale – Transporturi grele ºi uºoare Biroul 3 – Prelucrare a petrolului, se ocupã cu prevenirea ºi combaterea sabotajului în rafinãrii, parcuri de rezervoare, staþiile de încãrcare ºi conducte petrolifere. Are problemele: – Rafinãria nr. 1 – Restul rafinãriilor – Parcuri, rezervoare, staþii de încãrcare ºi conducte – Laboratorul central de cercetãri ºtiinþifice Biroul Petrol Câmpina – îndeplineºte sarcinile de contrasabotaj în schelele Câmpina, Rafinãria Câmpina ºi Laboratorul de cercetãri ºtiinþifice. Biroul Petrol Câmpina colaboreazã strâns cu Biroul Raional de Securitate Câmpina. Urmãreºte problemele: 39
– Prospecþiuni ºi foraj – Construcþii ºi montaje – Reparaþii capitale – Compresoare ºi gaze – Laboratorul de cercetãri ºtiinþifice – Rafinãria Câmpina – Exploatãri Câmpina – Parcuri de rezervoare, conducte Biroul Petrol Bãicoi – îndeplineºte sarcina de contrasabotaj în schelele Bãicoi ºi þintea, colaborând strâns cu celelalte birouri speciale de petrol ºi cu Biroul raional de Securitate. Urmãreºte problemele: – Prospecþiuni ºi foraj – Construcþii ºi montaje – Reparaþii capitale – Compresoare ºi gaze – Exploatãri Bãicoi – Parcuri de rezervoare, conducte Biroul Petrol Urlaþi – îndeplineºte sarcina de contrasabotaj în schelele Urlaþi, Boldeºti ºi Berca-Buzãu, cu problemele: – Prospecþiuni ºi foraj – Construcþii ºi montaje – Reparaþii capitale – Compresoare ºi gaze – Exploatãri Urlaþi – Parcuri de rezervoare, conducte Biroul Petrol Moreni – îndeplineºte sarcina de contrasabotaj în Schelele Moreni, având problemele: – Prospecþiuni ºi foraj – Construcþii ºi montaje – Reparaþii capitale – Compresoare ºi gaze – Exploatãri Moreni – Parcuri de rezervoare, conducte Biroul Petrol Gura Ocniþei – îndeplineºte sarcina de contrasabotaj în schelele Gura Ocniþei, Ochiuri ºi Bucºani, cu problemele: – Prospecþiuni ºi foraj – Construcþii ºi montaje – Reparaþii capitale – Compresoare ºi gaze – Exploatãri Gura Ocniþei – Parcuri de rezervoare, conducte 40
Biroul Petrol Târgoviºte – îndeplineºte sarcinile de contrasabotaj în schelele: Târgoviºte, Teiuº, Luþa Seacã ºi Gorgota. Are problemele: – Prospecþiuni ºi foraj – Construcþii ºi montaje – Reparaþii capitale – Compresoare ºi gaze – Exploatãri Târgoviºte – Parcuri de rezervoare, conducte Secþia Specialã Petrol Ploieºti urmãreºte ºi problema pãstrãrii secretului de stat în zona petroliferã ºi în principalele obiective industriale din Regiunea Prahova, având sarcina de a organiza, îndruma ºi controla birourile pentru pãstrarea ºi asigurarea documentelor secrete de stat, de pe lângã întreprinderi ºi instituþii. Are atribuþiile: – verificã ºi aprobã persoanele care încadreazã birourile speciale din instituþii ºi întreprinderi; – organizeazã, conduce ºi controleazã aceste birouri; – verificã ºi aprobã persoanele care lucreazã cu documentele secrete; – controleazã, verificã ºi avizeazã asupra persoanelor care cer aprobarea pentru a fotografia, cinematografia, vizita etc. în sectorul economic. D. Secþiile de contrasabotaj îndeplinesc sarcinile Direcþiunii de Contrasabotaj în raza regiunilor Tg. Mureº, Arad, Gorj, Argeº, Bihor, Dolj, Iaºi ºi Constanþa exercitând drepturile ºi îndatoririle ce revin Direcþiunii de Contrasabotaj. Biroul 1 – Industria, urmãrind combaterea sabotajului în întreg sectorul industrial al regiunii, are problemele: – Industria metalurgicã ºi chimicã de bazã – Industria extractivã – Industria energiei electrice ºi electrotehnice – Industria uºoarã – Industria de construcþii – Industria alimentarã – Industria chimico-farmaceuticã, spitale, clinici ºi farmacii – Telecomunicaþii Biroul 2 – Finanþe, comerþ, cooperaþie ºi agriculturã are problemele: – Regimul fiscal – Bãnci – Credite ºi investiþii – Comerþ alimentar – Comerþ cu produse industriale – Alimentaþie publicã – Cooperaþie 41
– Pregãtirea ºi organizarea gospodãriilor colective – Activitatea gospodãriilor colective – Gospodãrii agricole de stat – S. M. T. – Agriculturã privatã – Colectãri de tot felul Problema pãstrãrii secretului de stat va fi urmãritã de ºeful secþiei sau un ofiþer însãrcinat de cãtre ºeful direcþiunii regionale, având sarcina de a organiza, îndruma ºi controla birourile pentru pãstrarea secretului documentelor de stat. E. Secþiile de Contrasabotaj din regiunile: Suceava, Botoºani, Bârlad, Putna, Buzãu, Ialomiþa, Teleorman, Vâlcea ºi Rodna îndeplinesc sarcinile Direcþiunii de Contrasabotaj, exercitând drepturile ºi îndatoririle ce revin direcþiunii, în raza regiunii respective, prin birourile: Biroul 1 – Industrii, supraveghind toate obiectivele industriale pentru a combate sabotajul. Are problemele: – Industria metalurgicã – Industria energiei electrice ºi electrotehnice – Industria extractivã – Industria uºoarã – Industria de construcþii – Industria chimico-farmaceuticã – Industria alimentarã – Spitale, clinici, farmacii – Telecomunicaþii Biroul 2 – Finanþe, comerþ, cooperaþie, agriculturã, îndeplineºte sarcinile Secþiei de Contrasabotaj, supraveghind obiectivele din aceste domenii. Are problemele: – Regimul fiscal, bãncile, creditele ºi investiþiile – Comerþul alimentar – Comerþul cu produse industriale – Alimentaþia publicã – Cooperaþia – Pregãtirea gospodãriilor colective – Urmãrirea activitãþii gospodãriilor colective – Gospodãrii agricole de stat – S. M. T. – Colectãri de tot felul – Agriculturã privatã – Zootehnie 42
Problema pãstrãrii secretului de stat va fi urmãritã prin ºeful Secþiei de Contrasabotaj, care are sarcina de a organiza, îndruma ºi controla birourile pentru pãstrarea documentelor secrete de stat, în principalele obiective, dupã indicaþiile Direcþiunii de Contrasabotaj. Are atribuþiile: – verificã ºi aprobã persoanele care încadreazã birourile speciale din instituþii ºi întreprinderi; – organizeazã, conduce ºi controleazã aceste birouri; – verificã ºi aprobã persoanele care lucreazã cu documentele secrete; – controleazã, verificã ºi avizeazã asupra persoanelor care cer aprobarea pentru a fotografia, cinematografia, vizita etc. în sectorul economic. Secþia Filaj ºi Investigaþii I. Sarcini 1. Efectueazã filarea elementelor cerute de Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului ºi secþiile operative din direcþiunea regionalã; 2. La cererea Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului ºi secþiilor operative, efectueazã identificãri ºi investigaþii; 3. Cu aprobarea conducerii direcþiunii regionale, efectueazã misiuni speciale, percheziþii secrete, reþineri de materiale etc. ºi întocmeºte formele necesare acestor acþiuni; 4. Cu aprobarea conducerii direcþiunii regionale, efectueazã reþineri, arestãri ºi percheziþii ºi întocmeºte formele necesare acestor acþiuni; 5. Prin reþeaua informativã ºi de identificare existentã în obiectivele deservite descoperã persoanele suspectate de activitate duºmãnoasã, iar materialele obþinute le îndrumeazã secþiilor operative din direcþiunea regionalã. II. Drepturi ºi îndatoriri a. Sã fileze orice persoanã ce intereseazã organele Securitãþii Statului, sã facã investigaþii pe teritoriul direcþiunii regionale, sã reþinã orice persoanã suspectatã de Securitatea Statului, cu excepþia membrilor C.C. al P.M.R. ºi ai Guvernului, diplomaþilor, a acelora care au imunitate parlamentarã ºi juridicã, pentru care este necesarã aprobarea Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului; b. Sã reþinã orice persoanã ce ar dãuna muncii de filaj sau ar interesa organele Securitãþii Statului; c. Sã suspende orice lucrare de filaj, atunci când este în pericol de deconspirare sau alte motive ce ar dãuna lucrãrii; d. Sã organizeze diverse case în interesul lucrãrilor de filaj; e. Sã recruteze în calitate de informatori, orice persoanã cu excepþia deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale partidului ºi funcþionarilor partidului; 43
f. Sã reþinã elementele duºmãnoase întâlnite în acþiunile de teren, de exemplu: gazde, tãinuitori, martori mincinoºi, care împiedicã prinderea elementelor urmãrite de organele Securitãþii Statului sau de alte organe; g. Sã reþinã timp de 48 de ore, persoanele care ar putea ajuta la descoperirea ºi prinderea elementelor urmãrite de organele Securitãþii Statului; h. Sã reþinã ºi sã percheziþioneze orice persoanã gãsitã în flagrant delict; i. Sã legitimeze orice persoanã suspectã; j. Sã cearã concursul Miliþiei, Grãnicerilor ºi tuturor organelor de stat în munca operativã; k. Sã facã percheziþii secrete ºi sustrageri de materiale la persoanele aflate în obiectivele Securitãþii Statului; l. Personalul secþiei are dreptul sã poarte orice fel de uniforme, sã se machieze, sã se travesteascã, sã se foloseascã de legitimaþii de acoperire, nume conspirative, indicative, în cazurile când nevoile Secþiei necesitã acest lucru; m. Secþia Filaj ºi Investigaþii are dreptul sã cearã lãmuriri secþiilor interesate, date ºi amãnunte detailate cu privire la lucrarea respectivã. III. Structura organizatoricã Secþia Filaj ºi Investigaþii are la toate direcþiunile regionale, câte 3 birouri: Biroul 1 Filaj – Organizeazã filarea elementelor ce intereseazã Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului; – Identificã legãturile plasate din filaj în cazuri excepþionale ºi uneori efectueazã reþinerea elementelor. Biroul 2 Investigaþii – Efectueazã lucrãri de identificare, verificare ºi informare în baza cererilor Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului ºi secþiilor operative din direcþiunea regionalã. Biroul 3 Operaþii – Reþine ºi percheziþioneazã elementele cerute de Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului ºi secþiile operative din direcþiunea regionalã; – Instaleazã posturi fixe ºi capcanã; – Transferã arestaþii. Biroul contrainformaþii în cadrul Miliþiei I. Sarcini Asigurã securitatea de stat în Miliþie. 1. Previne strecurarea în organele Miliþiei a elementelor duºmane – corupte; 44
2. Descoperã ºi lichideazã elementele duºmãnoase corupte, pãtrunse în organele Miliþiei cu scopul demascãrii ºi îndepãrtãrii lor ºi al lichidãrii organizaþiilor ºi grupãrilor antidemocratice create de aceºtia; 3. Descoperã lipsurile esenþiale din munca organelor Miliþiei ºi le semnaleazã forurilor competente. II. Drepturi ºi îndatoriri Biroul Contrainformaþii duce munca informativã în rândul funcþionarilor Miliþiei, în care scop are dreptul: a. Sã creeze reþele de informatori în organele Miliþiei; b. Sã recruteze ca informator, pe oricare dintre funcþionarii acestor organe sau dintre persoanele civile care au legãturã cu aceste organe, cu excepþia membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale partidului, funcþionarilor partidului ºi a deputaþilor Marii Adunãri Naþionale; c. Sã efectueze urmãrirea discretã ºi controlul secret al corespondenþei persoanelor supravegheate pe linia secþiei, prin organele tehnice de resort. d. Sã prezinte material compromiþãtor, pe baza cãruia sã se aprobe efectuarea de percheziþii, reþineri ºi arestãri de cãtre organele de resort; e. Criminalii politici sunt cercetaþi de cãtre Secþia de Anchete a direcþiunii regionale, iar criminalii de drept comun, de cãtre Serviciul de Anchete din cadrul Miliþiei. Secþia Cercetãri I. Sarcini 1. Cerceteazã spionii, diversioniºtii ºi alþi criminali politici, urmãrind demascarea completã a tuturor participanþilor ºi a întregii lor acþiuni ºi dovedind cu material probatoriu, activitatea duºmãnoasã a acestora de subminare a regimului de democraþie popularã ºi a securitãþii exterioare a Republicii Populare Române. 2. Întocmeºte dosare ºi deferã justiþiei pe inculpaþi. Urmãreºte sancþiunile date de justiþie ºi trimiterea condamnaþilor în închisori ºi lagãre, pentru executarea pedepselor; 3. Þine evidenþa celor arestaþi ºi reþinuþi ºi pãstreazã toate documentele în legãturã cu aceºtia, asigurând conspirativitatea acestor documente. II. Drepturi ºi îndatoriri a. Secþia Cercetãri, cu aprobarea ºefului direcþiunii regionale are dreptul sã dea dispoziþiuni de arestare a elementelor care duc o activitate duºmãnoasã, ce ameninþã securitatea Republicii Populare Române, U.R.S.S. ºi a þãrilor de democraþie popularã. Arestãrile se fac pe baza materialelor informative primite de la secþiile operative ºi a celor rezultate din cercetãri. b. Sã dea dispoziþiuni pentru a se face percheziþii ºi sustrageri la locuinþele particulare, sediile instituþiilor etc. dacã existã indicii pentru descoperirea obiectelor care pot fi corpuri delicte. De asemenea, sã dea dispoziþiuni pentru a se face percheziþii 45
ºi sustrageri la locuinþele particulare, sediile instituþiilor, în cazul când acuzatul duce activitate criminalã ºi acestea pot servi la demascarea lui. c. Sã instituie expertize judecãtoreºti pentru unele probleme, în legãturã cu cercetãrile în curs, în orice instituþie sau serviciu, exceptând organele de partid. d. Sã reþinã, conform legilor existente, pentru un timp oarecare, unele elemente suspectate pentru activitate criminalã (subversivã) contra regimului de democraþie popularã din Republica Popularã Românã, în scopul descoperirii ºi controlãrii informaþiilor necesare. e. Sã interogheze în calitate de martori oriºice persoanã, în afara membrilor C.C. al P.M.R., a deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale partidului ºi funcþionarilor partidului, a cãror interogare se poate face numai cu aprobarea directorului general al Securitãþii Statului. f. Sã deþinã pe cei arestaþi în arestul preventiv, sã-i repartizeze, sã stabileascã ºi sã controleze regimul în arestul preventiv; g. Sã recruteze din cei arestaþi agenturã interioarã ºi sã foloseascã tehnica operativã pentru o mai completã demascare a activitãþii criminale a persoanelor ce se aflã în cercetare; h. În cazuri speciale, când apare necesitatea operativã, sã permitã arestaþilor ce se aflã în cercetare, întrevederi cu rudele ca ºi transmitere de bani ºi pachete cu haine ºi alimente. i. Cu aprobarea directorului general al Securitãþii Statului, sã conteste prin Parchetul General hotãrârile injuste ale organelor de justiþie ºi cele care sunt contra intereselor securitãþii Republicii Populare Române. j. Sã elibereze – cu aprobarea conducerii Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului – persoanele a cãror activitate criminalã nu a fost doveditã de anchetã. k. Sã facã propuneri – pe cale administrativã (adicã fãrã a deferi justiþiei) – pentru internarea în unitãþi de muncã, a persoanelor socialmente periculoase pentru Republica Popularã Românã, în conformitate cu prescripþiunile legale în vigoare. l. Efectueazã toate cercetãrile într-un strâns contact cu secþiile operative, care au demascat activitatea duºmãnoasã a criminalilor arestaþi. III. Structura organizatoricã Birourile de cercetãri din regiuni se ocupã cu problemele de cercetãri specifice regiunii ºi sunt împãrþite pe probleme, dupã necesitãþi. Secþia Cadre Secþia cadre a direcþiunii regionale, alege cadrele necesare în vederea complectãrii efectivelor organelor direcþiunii regionale, repartizeazã cadrele, duce muncã de cunoaºtere, educare, îndrumare ºi promovare a cadrelor, în spiritul liniei trasate de P.M.R. Vegheazã ca personalul sã-ºi primeascã drepturile ºi sã respecte îndatoririle ce-i revin, prevãzute de statutul Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. 46
I. Sarcini În vederea îndeplinirii celor de mai sus, Secþia Cadre, are urmãtoarele sarcini: 1. Recruteazã, verificã ºi selecþioneazã cadrele necesare pentru completarea efectivelor organelor direcþiunii regionale. 2. Conduce cursurile profesionale ale cadrelor care nu sunt scoase din muncã. 3. În colaborare cu Secþia Politicã, organizeazã ºi coordoneazã în cadrul direcþiunii regionale, munca de creºtere a cadrelor în vederea dezvoltãrii lor din punct de vedere profesional ºi moral. 4. Repartizeazã cadrele în muncã, în raport cu capacitatea ºi însuºirile fiecãruia ºi cu necesitãþile serviciului. 5. Completeazã verificarea cadrelor existente. 6. Verificã pe viitorii soþi sau soþii, ai personalului direcþiunii regionale ºi avizeazã asupra cãsãtoriilor ºi divorþurilor lor. 7. Face propuneri pentru evidenþierea ºi decorarea cadrelor merituoase. 8. Ancheteazã diferitele abateri ale personalului – de la funcþia de ºef de secþie în jos – de la îndatoririle prevãzute de statutul Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului ºi aplicã mãsuri disciplinare conform statutului. 9. Prezintã material pentru îndepãrtarea elementelor duºmãnoase sau strãine de lupta clasei muncitoare, strecurate în organele Securitãþii Statului, a elementelor care comit abateri grave de la îndatoririle cadrelor Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului, a elementelor descompuse lipsite de perspectivã imediatã a îndreptãrii lor, a elementelor care nu prezintã suficientã încredere pentru a continua munca în Securitatea Statului, a elementelor care prezintã incapacitate profesionalã. 10. Þine evidenþa personalului direcþiunii regionale. 11. Se îngrijeºte ca personalul sã primeascã drepturile prevãzute de statutul Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului: concedii medicale, de odihnã ºi studii, ajutoare ºi tratamente medicale, pensii ºi ajutoare pentru invaliditate sau pentru urmaºii acestora etc. 12. Elibereazã legitimaþii ºi adeverinþe personalului, de asemenea retrage ºi anuleazã legitimaþiile celor îndepãrtaþi, pensionaþi sau decedaþi. II. Drepturi ºi îndatoriri Secþia cadre primeºte directive în munca sa operativã, numai de la ºeful direcþiunii regionale ºi se conduce dupã Statutul Direcþiunii Generale a Securitãþi Statului ºi dupã instrucþiunile conducerii Direcþiunii Cadre. În interesul muncii, secþiile ºi birourile de cadre a direcþiunii regionale vor colabora în toate problemele muncii de cadre cu unitãþile Aparatului Politic, cerând permanent sprijinul de care au nevoie în vederea aducerii la îndeplinire în cât mai bune condiþiuni, a sarcinilor. În scopul de a asigura îndeplinirea în cât mai bune condiþiuni a sarcinilor, Secþia Cadre are dreptul: 47
a. Sã recruteze, sã verifice ºi sã selecþioneze cadre din rândul membrilor ºi candidaþilor P.M.R. ºi din rândul membrilor ºi candidaþilor U.T.M., aflaþi în funcþii civile sau în cadrul Trupelor M.A.I. ºi M.F.A., precum ºi din cadrele puse la dispoziþie de organele de partid. b. Sã completeze verificarea personalului direcþiunii regionale sau a membrilor de familie, putând lua pentru aceasta referinþe, aprecieri caracteristice, caracterizãri; de asemenea poate face investigaþii în acest scop. c. Sã propunã repartizarea cadrelor, sã propunã mutãri ºi schimbãri de funcþiuni. d. Sã propunã încadrãri, avansãri, decorãri, pensionãri ºi îndepãrtãri. e. Sã ancheteze abaterile personalului ºi sã aplice mãsuri disciplinare, conform statutului D.G.S.S. f. Sã elibereze legitimaþii ºi adeverinþe personalului direcþiunii regionale. g. Sã acorde sprijin pentru repartizarea în alte munci a celor ce sunt trecuþi în cadrul disponibil ºi în rezervã, sã se intereseze cum sunt controlaþi în activitatea lor în muncã unde au fost repartizaþi cei scoºi din cadrele active ale Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. Secþia Administrativã Secþia Administrativã realizeazã procurarea ºi întreþinerea mijloacelor materiale necesare, în vederea asigurãrii unei bune funcþionãri a direcþiunilor regionale ºi raioanelor. I. Sarcini 1. Elaboreazã pe baza datelor obþinute, planul economic al direcþiei regionale ºi raioanelor pe care-l înainteazã spre aprobare Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului, urmãreºte realizarea lui ºi întocmeºte rapoarte ºi sinteze asupra executãrii planului. 2. Aplicã normarea consumului de materiale, foloseºte ºi revalorificã deºeurile ºi urmãreºte aplicarea standardelor de stat, conform dispoziþiunilor date de Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului. 3. Aprovizioneazã ºi doteazã direcþiunea regionalã ºi raioanele cu bunurile ºi materialele necesare (echipament, armament, hranã, combustibil, autovehicule, carburanþi, lubrefianþi, cauciucuri ºi piese auto, materiale de transmisiuni, materiale de construcþii ºi întreþinere local, mobilier ºi bunuri de inventar, imprimate ºi rechizite, medicamente ºi aparate medicale, materiale de întreþinere ºi igienã corporalã, materiale necesare prevenirii incendiilor, abonamente C.F.R. ºi foi de drum C.F.R., precum ºi orice alte materiale de care au nevoie serviciile). 4. Organizeazã primirea materialelor ºi bunurilor, recepþionarea ºi depozitarea lor în bune condiþiuni, repartizarea ºi distribuirea lor la timp ºi în raport cu cerinþele unitãþilor direcþiunii regionale. 48
5. Realizeazã construcþiile, reparaþiile, amenajãrile, întreþinerea localurilor, mobilierului ºi bunurilor de inventar pentru direcþiunea regionalã ºi raioane, conform directivelor Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. 6. Organizeazã buna funcþionare a caselor speciale ale direcþiunii regionale. 7. Organizeazã funcþionarea ºi întreþinerea mijloacelor de transport ale direcþiunii regionale ºi organizeazã transporturile de materiale ºi persoane cu orice mijloace. 8. Aplicã dispoziþiunile Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului privind mãsurile pentru asistenþa socialã ºi asistenþa medicalã. 9. Organizeazã instalarea, exploatarea ºi întreþinerea reþelei de transmisiuni a direcþiunii regionale ºi raioanelor. 10. Administreazã ºi gestioneazã materialele ºi bunurile direcþiunii regionale. 11. Organizeazã ºi controleazã buna funcþionare a resorturilor administrative de la raioane. 12. Organizeazã ºi asigurã paza internã ºi exterioarã a localurilor direcþiunii regionale. 13. Asigurã regimul de intrare ºi ieºire din localurile direcþiunii regionale a funcþionarilor ºi publicului. 14. Reglementeazã circulaþia persoanelor particulare în sediile direcþiunii regionale. 15. Asigurã întreþinerea tuturor amenajãrilor mobilierului ºi a curãþeniei în birourile direcþiunii regionale. 16. Asigurã mãsurile necesare de pazã contra incendiilor ºi supravegheazã aplicarea acestor mãsuri. 17. Asigurã paza ºi întreþinerea în aresturile direcþiunii regionale a deþinuþilor anchetaþi de cãtre direcþiunea regionalã. 18. Organizeazã îndeplinirea sarcinilor speciale, conform instrucþiunilor. II. Drepturi ºi îndatoriri În exercitarea atribuþiunilor sale, Secþia Administrativã are urmãtoarele drepturi ºi îndatoriri: a. Sã cearã unitãþilor din direcþiunea regionalã întocmirea proiectelor planului economic, în termenele ºi condiþiunile indicate de Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului. b. Sã urmãreascã executarea planului conform dispoziþiunilor date de Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului. c. Sã administreze creditele, în condiþiunile stabilite de conducerea Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. d. Sã elibereze materiale ºi bunuri din magazii ºi depozite, cu respectarea formelor legale. e. Sã transmitã ºi sã încheie contracte în condiþiunile prevãzute de lege ºi conform normelor stabilite de Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului. 49
f. Sã punã la dispoziþia Biroului Contabilitate din direcþiunea regionalã datele necesare întocmirii bugetului ºi planurilor financiare trimestriale pentru direcþiunea regionalã ºi raioane. g. Sã solicite Direcþiunii Administrative din Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului punerea la dispoziþia direcþiunii regionale, a bunurilor ºi materialelor necesare prevãzute în planul economic al direcþiunii regionale. h. Sã aprovizioneze direcþiunea regionalã ºi raioanele cu bunuri ºi materiale pe care Direcþiunea Administrativã din Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului nu le poate pune la dispoziþia direcþiunii regionale, iar în cazuri bine motivate, pentru care nu s-au putut face prevederi, poate executa aprovizionãri din alte surse (magazine particulare, persoane particulare) dacã cele necesare nu se gãsesc în sectorul comerþului sau industriei de stat cooperatist. i. Sã elaboreze regulile ordinii interne ºi a pazei contra incendiilor, în localurile direcþiei regionale, iar dupã aprobarea lor de conducerea direcþiunii, sã controleze îndeplinirea lor. j. Cu aprobarea ºefului direcþiunii regionale, sã stabileascã regulile de intrare ºi ieºire a funcþionarilor ºi persoanelor particulare din sediile ºi birourile instituþiei. k. Sã efectueze verificarea actelor funcþionarilor ºi vizitatorilor la intrãrile în clãdire, fãrã deosebire de grad ºi funcþiunea pe care o ocupã: reþine ºi controleazã persoanele suspecte care încearcã sã pãtrundã în birouri; nu permite intrarea în instituþie a funcþionarilor cu acte nevalabile, precum ºi a persoanelor cu actele fãrã vizele ºi observaþiunile necesare. l. Sã elibereze vizitatorilor permise de intrare-ieºire. m. Sã þinã evidenþa mobilierului ºi inventarului, neadmiþând scoaterea lor din clãdire fãrã aprobarea necesarã. n. Sã stabileascã dislocarea posturilor de pazã, sã controleze posturile interne ºi externe, precum ºi birourile în afara orelor de serviciu. o. Sã sesizeze comandantului unitãþii care efectueazã paza clãdirilor, neajunsurile în muncã. p. Sã controleze personalul de serviciu în timpul efectuãrii curãþeniei birourilor. q. Sã efectueze reparaþiilor curente ale mobilierului, inventarului ºi instalaþiilor, asigurând întreþinerea lor în bune condiþiuni. r. Cu aprobarea Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului sã aplice regulamentul pentru întreþinerea arestaþilor ºi regulile interne ale regimului din aresturi. s. Sã ia în primire, sã elibereze ºi sã permitã trecerea arestaþilor din arestul direcþiunii regionale, numai în baza documentelor oficiale, cu iscãliturile necesare. t. Sã asigure hrana pentru arestaþi. u. Sã efectueze escortarea arestaþilor din direcþiunea regionalã atât în interiorul clãdirii, cât ºi în exteriorul ei, în conformitate cu instrucþiunile speciale. v. Paza ºi ceilalþi ofiþeri ai comandaturii au dreptul sã facã uz de arme în cazul când sunt atacaþi ºi în caz de evadare a arestaþilor. 50
Biroul „Tehnicã operativã“ I. Sarcini 1. Intercepteazã convorbirile telefonice interne ºi internaþionale ale persoanelor care intereseazã organele Securitãþii Statului. 2. Pe baza cererilor secþiilor operative, cu aprobarea ºefului direcþiunii regionale, instaleazã aparatele tehnice secrete de ascultare în apartamentele ºi birourile persoanelor ce se aflã în obiectivele organelor Securitãþii Statului. 3. Executã, adapteazã ºi instaleazã aparatura necesarã îndeplinirii sarcinilor ºi ia mãsuri pentru întreþinerea acestor aparate. 4. Confecþioneazã documente necesare în scopuri operative ºi efectueazã diferite expertize grafologice, cercetãri chimice º.a. 5. Executã diferite lucrãri fotografice în scopuri operative. II. Drepturi ºi îndatoriri a. Are dreptul exclusiv de a organiza ºi executa controlul convorbirilor telefonice a persoanelor care intereseazã Securitatea Statului, în toate reþelele existente, pe teritoriul direcþiunii regionale respective. În acest scop þine o strânsã legãturã cu Administraþia Poºtelor ºi Telecomunicaþiilor ºi celelalte instituþiuni care exploateazã reþelele telefonice. Acestea sunt obligate sã acorde sprijin total organelor Securitãþii Statului, la cerere. b. Sã întocmeascã scheme operative, hãrþi ºi lucrãri secrete de cartografie, precum ºi acte plastografiate, semnãturi etc. c. Sã fotografieze în orice ocazii ºi în orice loc de pe teritoriul direcþiunii regionale, obiective economice ºi militare, documente ºi reconstituiri, precum ºi diferite lucrãri ce privesc Securitatea Statului. d. Împreunã cu secþiile operative executã verificãri, expertize ºi cercetãri tehnice. Biroul Contrainformaþii Radio I. Sarcini 1. Controleazã folosirea staþiunilor de radio-emisie ale instituþiilor ºi a aparatelor de emisie amatori, pentru a preveni folosirea lor de cãtre elementele duºmãnoase, în diferite scopuri subversive (spionaj etc.). 2. Descoperã ºi urmãreºte – pe baza planului primit de la Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului – staþiunile de radio-emisie subversive care activeazã pe teritoriul Republicii Populare Române, având misiuni din partea serviciilor imperialiste de spionaj sau ale centrelor burghezo-naþionaliste aflate peste graniþã. 3. Intercepteazã emisiunile posturilor de radio-difuziune strãine din lagãrul imperialist, întocmind buletine speciale; de asemenea bruiazã aceste radio-emisiuni în scopul de a opri propaganda lor duºmãnoasã. 51
4. Controleazã circulaþia pieselor specifice de emisie ºi supravegheazã activitatea constructorilor de aparate de radio. 5. Îndeplineºte unele misiuni speciale primite din partea conducerii Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului ºi a direcþiunii regionale. II. Drepturi ºi îndatoriri Pentru îndeplinirea sarcinilor de mai sus, Biroul Contrainformaþii Radio, are urmãtoarele drepturi ºi îndatoriri: a. Sã controleze activitatea tuturor staþiunilor de radio din regiune ºi a aparatelor amatoare. Descoperã cazuri de abateri de la regulile stabilite în activitatea staþiunilor de radio, lãmureºte motivul acestor abateri ºi ia mãsuri în vederea îndepãrtãrii lor. b. Cu aprobarea ºefului direcþiunii regionale, sã autorizeze ºi în caz de necesitate sã confiºte prin organele competente, aparatele de radio-emisie ale amatorilor. c. Sã efectueze un control amãnunþit al tuturor persoanelor care au acces la aparatele de radio-emisie ºi la microfoanele staþiunilor de radio, de pe teritoriul direcþiunii regionale respective ºi prin forurile competente, sã îndepãrteze de la muncã pe cei ce nu prezintã încredere din punct de vedere politic. În aceleaºi scopuri, biroul are dreptul sã-ºi creeze o reþea proprie informativã la toate staþiunile de radio ºi în rândul amatorilor de radio-emisie, pe unde scurte, de pe teritoriu. d. Sã þinã evidenþa precisã a timpului de muncã al tuturor staþiunilor de radio în cadrul instituþiilor, ale aparatelor de radio-emisie ale amatorilor ºi ale reprezentanþelor strãine, a semnalelor lor de chemare ºi a lungimilor de undã ºi de quartz pe care lucreazã ele (pe baza planului dat de Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului). e. Sã urmãreascã în mod amãnunþit emisiunile de radio ale legaþiilor ºi misiunilor þãrilor imperialiste din Republica Popularã Românã, în scopul de a le intercepta (pe baza planului primit de la Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului). f. Sã descopere staþiunile subversive de radio ale þãrilor imperialiste care lucreazã pe teritoriul Republicii Populare Române ºi sã intercepteze radiogramele cifrate transmise de aceºtia. g. Sã descopere ºi, cu ajutorul staþiunilor speciale, sã efectueze bruiajul tuturor emisiunilor antisovietice ºi antidemocratice transmise de staþiunile de radio burgheze pentru Republica Popularã Românã (pe baza planului primit de la Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului). Biroul „Filajul corespondenþei“ I. Sarcini 1. Efectueazã – pe cale de selecþionare – un control secret al corespondenþei interne pentru a descoperi persoanele care au manifestãri antidemocratice ºi pentru a sesiza starea de spirit a populaþiei în legãturã cu campaniile politice ºi mãsurile luate de partid ºi guvern. 52
2. Urmãreºte corespondenþa persoanelor care intereseazã organele Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. II. Drepturi ºi îndatoriri a. Biroul are dreptul sã efectueze un control secret al oricãrei corespondenþe, colete sau banderole, cu excepþia corespondenþei membrilor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. b. Sã cerceteze cu ajutorul mijloacelor tehnice ºi chimice, orice corespondenþã suspectatã de a fi scrisã convenþional ºi cifrat. c. Sã alcãtuiascã referate asupra documentelor care prezintã un interes aparte, din punct de vedere operativ, în scopul de a le prezenta conducerii direcþiunii regionale. Documentele respective le reþine pânã la primirea dispoziþiunilor corespunzãtoare. d. Sã confiºte, atât corespondenþa cât ºi coletele ºi banderolele în care se va descoperi vreun conþinut cu caracter duºmãnos regimului democratic. Asupra acestor materiale, sã alcãtuiascã sinteze în vederea informãrii conducerii, iar dupã exploatarea operativã a acestor documente, sã le distrugã prin ardere. e. Sã þinã evidenþa prin cartotecã a tuturor persoanelor de pe teritoriul direcþiunii regionale, care întreþin legãturi prin corespondenþã cu þãrile imperialiste ºi satelite. f. Pentru prevenirea posibilitãþilor de deconspirare a mãsurilor de control secret al corespondenþei, sã verifice amãnunþit toþi funcþionarii poºtei care au legãturi cu munca acestui birou, iar persoanele necorespunzãtoare sã fie îndepãrtate din serviciu, prin organele competente. g. Sã recruteze informatori din rândul personalului Poºtei ºi Telecomunicaþiilor. h. Conducerea Administraþiei Poºtei ºi Telecomunicaþiilor este obligatã sã acorde sprijinul de care vor avea nevoie organele serviciului în munca lor. Biroul Evidenþã I. Sarcini 1. Centralizeazã toate materialele existente ale fostelor organe ale poliþiei, precum ºi ale fostelor organe de informaþii ºi de contrainformaþii ale regimului burghez, le prelucreazã ºi se îngrijeºte de pãstrarea lor; 2. Organizeazã cartoteca generalã pentru toate persoanele care au apãrut din exploatarea agenturii ºi din dosarele aflate în arhiva direcþiunii regionale respective, asupra cãrora s-au terminat cercetãrile, precum ºi din materialele fostelor organe ale Poliþiei, de informaþii ºi de contrainformaþii din regionala respectivã. 3. Organizeazã evidenþa ºi creeazã cartoteca pentru toþi foºtii informatori ai direcþiunii regionale respective. 4. Pe baza cererilor primite din partea secþiilor din direcþiunea regionalã sau din alte organe, face referate asupra persoanelor care apar în materialele Biroului de Evidenþã. 5. Organizeazã, ajutã ºi controleazã munca de evidenþã din cadrul raioanelor de securitate. 53
Biroul „Poºtal Special“
I. Sarcini 1. Asigurã colectarea, transportul ºi distribuirea întregii corespondenþe a organizaþiilor de partid din regiune, a organelor Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului, precum ºi corespondenþa secretã a instituþiilor de stat locale ºi a întreprinderilor (dupã criteriile care se vor fixa). 2. Asigurã securitatea corespondenþei în timpul transportului ºi transportarea la timp a acestei corespondenþe, pânã la locul de destinaþie.
II. Drepturi ºi îndatoriri a. În caz de forþã majorã (accident, stricarea maºinii etc.) are drept sã opreascã orice fel de vehicul de transport ºi sã-l foloseascã pentru transportarea corespondenþei la timp, asigurând posesorului vehicolului despãgubirea necesarã. b. Are drept sã ocupe în orice tren sau vapor din þarã, compartimente separate, asigurând paza lor ºi nepermiþând accesul persoanelor strãine în ele. c. Sã facã uz de armã în caz de atac al duºmanului cu scopul sustragerii corespondenþei. d. Sã foloseascã orice mijloc de transmisiune – cu precãdere – în caz de forþã majorã, pentru a lua contact cu forurile superioare în legãturã cu asigurarea transporturilor. e. Sã nu primeascã pentru transport corespondenþa care nu îndeplineºte formele stabilite prin instrucþiuni.
Biroul Contabilitate Biroul Contabilitate din Direcþiunea Regionalã de Securitate realizeazã, cu aprobarea ºefului direcþiunii, procurarea ºi distribuirea creditelor ºi fondurilor necesare direcþiunii regionale ºi raioanelor, organizeazã evidenþa contabilã ºi exercitã controlul pe întreaga direcþiune regionalã – asupra fondurilor, bunurilor ºi materialelor, privind existenþa, conservarea, folosirea ºi transformarea lor. Angajarea, efectuarea, verificarea ºi justificarea cheltuielilor din bugetul Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului se va face conform normelor generale ºi dispoziþiunilor Ministerului de Finanþe ºi a dispoziþiunilor primite din partea conducerii Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. În anumite cazuri, care se vor stabili de conducerea Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului, cheltuielile se vor face conform prevederilor Legii nr. 576/1944 (cheltuieli interese superioare de stat).
54
I. Sarcini 1. Centralizeazã planurile de cheltuieli ale raioanelor ºi direcþiunilor regionale ºi întocmeºte proiectul de buget al direcþiunii regionale pe care-l înainteazã Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. 2. Întocmeºte planurile financiare trimestriale ºi lunare pentru fondurile necesare angajãrii, ordonanþãrii ºi plãþii cheltuielilor, pe întreaga direcþiune regionalã. 3. Þine evidenþa executãrii bugetului ºi ordonanþeazã cheltuielile. 4. Contabilizeazã în scripte angajãrile ºi ordonanþãrile de cheltuieli, plãþile efectuate, avansurile acordate, întocmind conturile de gestiune pe care le înainteazã contabilitãþii Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. 5. Exercitã controlul prealabil asupra tuturor actelor ºi formelor prin care se autorizeazã cheltuielile în general sau din care derivã direct ori indirect angajamente de a se plãti sume de bani sau de a se elibera materiale, precum ºi orice alte bunuri ºi valori, examinând: legalitatea angajãrilor de cheltuieli, justa imputare a cheltuielilor, întrebuinþarea creditelor, fondurilor bãneºti ºi materialelor, în limitele alocaþiilor bugetare, planurilor financiare ºi economice ºi cu respectarea destinaþiunii lor, legalitatea ºi valabilitatea actelor justificative a operaþiunilor, legalitatea ordonanþãrilor ºi plãþilor. 6. Primeºte ºi repartizeazã la timp creditele ºi fondurile necesare raioanelor. 7. Vegheazã la aplicarea strictã a disciplinei bugetare ºi financiare. 8. Controleazã bunurile ºi valorile care compun patrimoniul direcþiunii regionale ºi raioanelor, întocmeºte inventarul pe întreaga direcþiune regionalã, precum ºi formele de scãdere din inventar a bunurilor, în cazurile ºi în condiþiunile prevãzute de dispoziþiunile legale ºi instrucþiunile date de Direcþiunea Generalã a Securitãþii Statului. 9. Urmãreºte respectarea obligaþiunilor ce derivã din legile cu caracter fiscal, stabilirea ºi vãrsarea la stat de cãtre unitãþile respective ºi în termenele fixate a impozitelor, taxelor ºi celorlalte drepturi cuvenite statului. 10. Ia mãsurile necesare în vederea prevenirii lipsurilor, fraudelor ºi întrebuinþãrii ilegale sau deturnãrii mijloacelor bãneºti, creditelor, valorilor ºi materialelor de orice fel. 11. Avizeazã din punct de vedere profesional asupra numirii ºi înlocuirii funcþionarilor de contabilitate de la direcþiunea regionalã ºi raioane ºi înainteazã contabilitãþii Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului propuneri în legãturã cu aceasta. 12. Organizeazã normala funcþionare a evidenþei contabile la raioane. 13. Îndrumeazã, prelucreazã ºi controleazã aplicarea normelor privitoare la înregistrãrile contabile, aplicarea legilor ºi instrucþiunilor ºi instruieºte personalul de contabilitate din cadrul direcþiunii regionale, înzestrându-l cu materialul necesar îndeplinirii atribuþiunilor. 14. Supravegheazã, îndrumeazã ºi verificã operaþiunile gestionare de fonduri, materiale ºi bunuri ale direcþiunii regionale ºi raioanelor. 15. Urmãreºte ºi executã la timp debitorii ºi acoperirea lipsurilor constatate în gestiunile direcþiunii regionale. 55
16. Întocmeºte, verificã ºi înainteazã la timp contabilitãþii Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului, deconturile, extrasele, inventarele, situaþiile ºi conturile de gestiune periodice, cât ºi cu ocazia schimbãrii gestionarilor. 17. Claseazã ºi pãstreazã în ordine ºi în condiþiuni de siguranþã registrele, documentele ºi actele justificative ale operaþiunilor contabile, evitând pierderea sau distrugerea lor parþialã ori totalã. II. Drepturi ºi îndatoriri În exercitarea atribuþiunilor sale, Biroul de Contabilitate de la direcþiunea regionalã, are urmãtoarele drepturi: a. Toate actele pe baza cãrora se fac încasãri ºi plãþi de bani, primiri sau eliberãri de bunuri, materiale sau valori, contractarea executãrilor de lucrãri, furnituri sau servicii, documentele contabile pe baza cãrora se fac înregistrãrile, precum ºi situaþiile, extrasele, balanþele, conturile de execuþie bugetarã sau de gestiune, trebuie sã fie vizate de Biroul Contabilitãþii. Contabilitatea are dreptul sã refuze semnarea actelor prevãzute la aliniatul precedent, dacã ele nu sunt în concordanþã cu dispoziþiunile legale. Actele de acest fel care nu poartã viza contabilitãþii, sunt nevalabile ºi nu pot fi executate de cãtre organele gestionare ºi nici primite ºi înregistrate de cãtre organele contabilitãþii. De asemenea, fãrã viza contabilitãþii, actele nu vor putea fi prezentate ºefului direcþiunii regionale, spre aprobare. b. Sã cearã de la cei în drept informaþii ºi relaþii ce derivã din exercitarea atribuþiunilor contabilitãþii. Instrucþiunile Biroului de Contabilitate, în ceea ce priveºte întocmirea corectã ºi la timp a actelor justificative, prezentarea documentelor contabile ºi a lucrãrilor în legãturã cu contabilitatea sunt obligatorii pentru resorturile de contabilitate de la raionale, precum ºi pentru toþi funcþionarii direcþiunii regionale. c. Sã întocmeascã actele corespunzãtoare pentru stabilirea rãspunderilor materiale ºi disciplinare a celor care au cauzat pagube provenite din lipsuri ori fraude sau prin încãlcarea regulilor ºi disciplinei contabile ºi de a propune deferirea lor instanþelor judecãtoreºti sau comisiilor de disciplinã, conform legilor, regulamentelor ºi instrucþiunilor Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. d. Sã sesizeze forurile superioare asupra unor dispoziþii care nu sunt conforme cu legile în vigoare, atrãgând atenþia scris sau verbal în asemenea cazuri. Dacã în urma acestei sesizãri primeºte totuºi o confirmare scrisã de menþinerea ordinului dat, Contabilitatea va executa ºi va raporta acest fapt conducerii D.G.S.S. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7351, dosar nr. 1/1951, f. 37–89.
56
12. 1951. Atribuþiile ºi structura organizatoricã a raioanelor de securitate din direcþiile regionale. Organizarea raioanelor de securitate (birouri, secþii, servicii) din direcþiunile regionale ale D.G.S.S. 1. Biroul (serviciu, secþie) raional de securitate este organul exterior – teritorial – al Securitãþii Statului; funcþioneazã sub conducerea direcþiunii regionale, fiind direct subordonat acesteia. 2. Pe baza directivelor primite de la direcþiunea regionalã de securitate, biroul (serviciul, secþia) raional duce nemijlocit munca pentru descoperirea ºi lichidarea activitãþii duºmãnoase, de subminare ºi de spionaj. În activitatea sa, biroul raional se sprijinã pe concursul maselor largi populare. I. Sarcini În vederea îndeplinirii celor de mai sus, raioanelor de securitate (birouri, secþii, servicii) le revin – pe teritoriul pe care-l cuprind – urmãtoarele sarcini: 1. Supravegheazã în mod continuu atitudinea ºi activitatea elementelor expropriate, a chiaburilor, precum ºi a elementelor din fostele partide burgheze, în vederea descoperirii ºi lichidãrii acþiunilor care urmãresc organizarea de grupãri ºi formaþiuni complotiste, teroriste sau orice altfel de grupãri subversive, antidemocratice. 2. Urmãreºte în vederea descoperirii ºi lichidãrii lor, agenturile serviciilor de spionaj imperialiste, satelite ºi titoiste strecurate în þarã cu scopul organizãrii activitãþii de spionaj ºi de subminare a regimului de democraþie popularã. 3. Duce lupta împotriva acþiunilor contrarevoluþionare pe tãrâm economic: acþiuni de subminare economicã, diversiunea ºi sabotajul organizate de elementele duºmãnoase ºi de serviciile de spionaj imperialiste în aparatul de stat, industrie, finanþe, comerþ ºi agriculturã, cu scopul de a încetini ritmul construcþiei socialiste în þara noastrã. 4. Descoperã, în vederea lichidãrii, activitatea antidemocraticã organizatã de clerul reacþionar, precum ºi de cãtre elementele naþionaliste ºi ºovine. II. Structura organizatoricã 1. Biroul (secþia, serviciul) raional de securitate se subordoneazã Direcþiunii Regionale a Securitãþii Statului, este condus de un ºef de birou (secþie, serviciu) ºi 57
rãspunde de activitatea sa în faþa ºefului direcþiunii regionale de securitate de care aparþine ºi a Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. 2. Raionul de securitate poate avea titlu de birou, secþie sau serviciu, dupã mãrimea raionului ºi importanþa lui politico-economicã. 3. Raionul de securitate este încadrat cu un ºef de birou ºi un numãr de funcþionari operativi care diferã de la caz la caz, iar când are organizarea unei secþii sau serviciu, munca este compartimentatã pe birouri. III. Drepturi ºi îndatoriri 1. Raionul de securitate se conduce în munca sa dupã legile existente ale Republicii Populare Române, dupã ordinele ºi instrucþiunile directe ale direcþiunii regionale ºi ale Direcþiunii Generale a Securitãþii Statului. Nici un alt organ de stat sau de partid nu are dreptul sã dea dispoziþiuni organului de securitate în munca lui operativã. 2. În interesul muncii, ºeful raionului de securitate informeazã pe primul secretar al comitetului raional al P.M.R. despre anumite neajunsuri descoperite în munca organizaþiilor economice, organizaþiilor de masã ºi organelor locale de stat. Aceste informaþii pot fi folosite numai de cãtre primul secretar al raionului de partid – personal – ºi cu cea mai mare prudenþã, pentru a se evita eventuala desconspirare a izvorului de unde au fost primite aceste informaþii. 3. Organele Securitãþii Statului îºi duc munca în strânsã legãturã cu organele Miliþiei, folosind în largã mãsurã posibilitãþile acestora în interesul securitãþii de stat. În caz de necesitate, organul raional de securitate în timpul îndeplinirii misiunilor importante (operaþiuni de masã, paza solemnitãþilor etc.), cu aprobarea directorului regional de securitate, are dreptul sã-ºi subordoneze, din punct de vedere operativ, forþele locale ale Miliþiei, trupelor M.A.I. 4. În scopul de a asigura îndeplinirea sarcinilor securitãþii de stat, raioanele de securitate au dreptul: a) sã creeze reþele de informatori în toate instituþiile de stat ºi sociale ºi în întreprinderi, cu excepþia organelor P.M.R.; b) sã recruteze în calitate de informatori în raionul respectiv pe orice persoanã din cadrul organizaþiilor de masã, aparatului economic ºi de stat, cu excepþia deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale partidului ºi funcþionarilor partidului; c) sã þinã evidenþa operativã a elementelor expropriate, a chiaburilor, a membrilor fostelor partide burgheze, a persoanelor care întreþin legãturi cu reprezentanþii þãrilor imperialiste, satelite ºi Iugoslaviei titoiste ºi a altor elemente suspecte; d) sã efectueze, în caz de flagrant delict sau cu aprobarea direcþiunii regionale, percheziþii la persoanele suspectate de organele securitãþii; 58
e) sã efectueze, în caz de flagrant delict sau cu aprobarea direcþiunii regionale, în vederea identificãrii ºi controlãrii identitãþii – reþineri de persoane suspectate de organele securitãþii, pe timp de 48 ore, în care timp va trebui sã propunã arestarea ºi înaintarea la direcþiunea regionalã sau eliberarea reþinutului; f) raioanele de securitate care vor primi acest drept vor putea sã interogheze în calitate de martor orice persoanã, cu excepþia membrilor C.C. al P.M.R. ºi a deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, a membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale partidului. Funcþionarii cu munci de conducere în aparatul de stat local ºi deputaþii sfaturilor populare locale vor putea fi cercetaþi numai cu aprobarea direcþiunii regionale; g) cu aprobarea direcþiunii regionale sã efectueze arestãri ºi percheziþii la elementele infractoare, având materiale suficiente pentru aceasta ºi în baza hotãrârilor bine motivate. Raioanele de securitate sunt obligate sã raporteze orice reþinere direcþiunii regionale de securitate. IV. Cadrele 1. Întregul efectiv al organelor Securitãþii Statului este considerat cã efectueazã serviciul militar ºi se bucurã de toate drepturile ºi privilegiile militarilor activi (cadrele ofiþereºti ºi a sergenþilor). 2. Faþã de particularitãþile muncii, funcþionarilor Securitãþii Statului li se acordã în plus – pe lângã salariul de bazã pentru funcþia ce îndeplineºte efectiv – ºi salariul cuvenit gradului militar. 3. Funcþionarilor Securitãþii Satului li se acordã în fiecare an un concediu de o lunã ºi tratamentul gratuit clinical ºi de sanatoriu. 4. Familiile funcþionarilor Securitãþii Statului se bucurã de aceleaºi drepturi ºi privilegii ca ºi familiile militarilor activi ºi de tratamentul gratuit în aºezãmintele sanitare ale Ministerul Afacerilor Interne. 5. Funcþionarilor Securitãþii Statului care ºi-au pierdut puterea de muncã în serviciul securitãþii sau din cauza vârstei, li se asigurã pensia, în conformitate cu statutul pensiilor elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. 6. Familiilor funcþionarilor Securitãþii Statului decedaþi în timpul îndeplinirii misiunilor li se asigurã un ajutor bãnesc – o singurã datã – iar membrilor inapþi pentru muncã ai familiilor lor li se acordã pensii în conformitate cu statutul elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. 7. Urmaºii funcþionarilor decedaþi în împrejurãri normale se bucurã de drepturile de pensie acordate de Decretul Nr. 360/1949 pentru organizarea Asigurãrilor Sociale ale militarilor de carierã. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7351, dosar nr. 1/1951, f. 12–16. 59
13. 1952 mai 27. Decret nr. 102 emis de Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române privitor la desãrcinarea lui Teohari Georgescu din funcþia de vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi din funcþia de ministru al Afacerilor Interne.
Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române Decret pentru desãrcinarea tov. Teohari Georgescu din funcþia de vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi din funcþia de ministru al Afacerilor Interne. Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române, decreteazã: 1. Tov. Teohari Georgescu se desãrcineazã din funcþia de vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi din funcþia de ministru al Afacerilor Interne. Bucureºti, 27 mai 1952. C. I. Parhon Nr. 102 A.M.R., fond microfilme, rola AS2–106, c. 9.
14. 1952 mai 27. Decret nr. 103 emis de Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române referitor la eliberarea lui Drãghici Alexandru din funcþia de ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne.
Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române Decret pentru eliberarea tov. Drãghici Alexandru din funcþia de ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne. Prezidiul Marii Adunãri Naþionale decreteazã: 60
1. Tov. Drãghici Alexandru se elibereazã din funcþia de ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne. Bucureºti, la 27 mai 1952. C. I. Parhon Nr. 103 A.M.R., fond microfilme, rola AS2–106, c. 11.
15. 1952 mai 27. Decret nr. 104 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române referitor la numirea lui Alexandru Drãghici în funcþia de ministru al Afacerilor Interne.
Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române Decret pentru numirea tov. Drãghici Alexandru în funcþia de Ministru al Afacerilor Interne Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române, decreteazã: 1. Tov. Drãghici Alexandru se numeºte ministru al Afacerilor Interne. Bucureºti, 27 mai 1952.
C. I. Parhon Nr. 104 A.M.R., fond microfilme, rola AS2–106, c. 13.
61
16. 1952 mai 27. Decret al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române privitor la numirea lui Vinþe Ion în funcþia de ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne.
Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române Decret pentru numirea tov. Vinþe Ion în funcþia de ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne. Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române decreteazã: 1. Tov. Vinþe Ion se numeºte ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne. Bucureºti, 27 mai 1952. C. I. Parhon Nr. 105 A.M.R., fond microfilme, rola AS2–106, c. 15.
17. 1952 mai 28. Decret al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române prin care Vinþe Ion se cheamã în cadrele active ale armatei pentru Trupele Ministerului Afacerilor Interne.
Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române În baza articolului 2 alineatul e ºi articolul 10 din Statutul Corpului Ofiþerilor Forþelor Armate ale Republicii Populare Române: Vãzând raportul tov. Ministru al Afacerilor Interne, nr. 877 din mai 1952, Decretãm: Art. 1 Pe data de 28 mai 1952, tov. Vinþe Ion, se cheamã în cadrele active ale Armatei pentru Trupele Ministerului Afacerilor Interne cu gradul de general-maior. 62
Art. 2 Tovarãºul ministru al Afacerilor Interne va aduce la îndeplinire prezentul Decret. Dat în Bucureºti, la 28 mai 1952. C. I. Parhon
Marin Florea Ionescu
Nr. 877 A.M.R., fond microfilme, rola AS2–106, c. 21.
18. 1952 iunie 20. Decret nr. 139 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române, cu privire la desãrcinarea lui Jianu Marin din funcþia de ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne.
Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române Decret pentru desãrcinarea tovarãºului Jianu Marin din funcþia de ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române, decreteazã: 1. Tov. Marin Jianu se desãrcineazã din funcþia de ministru adjunct la Ministerul Afacerilor Interne. Dat în Bucureºti, la 20 iunie 1952. Petru Groza
Marin Florea Ionescu
Nr. 139 A.M.R., fond microfilme, rola AS2–106, c. 47.
63
19. 1952 septembrie 2. Extras din stenograma ºedinþei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în care s-a discutat reorganizarea Ministerului de Interne. Stenograma ºedinþei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 2 septembrie 1952 Au fost prezenþi tovarãºii: Gheorghiu-Dej, I. Chiºinevschi, Al. Moghioroº, Gh. Apostol, M. Constantinescu, E. Bodnãraº, Chivu Stoica ºi C. Pârvulescu. Au fost invitaþi la ºedinþã tovarãºii: D. Petrescu, L. Sãlãjan, D. Coliu, Al. Drãghici, tov. Melnik, tov. consilier de la M.A.I. ºi tov. g-ral ªtefãnescu. […] Tov. Gheorghiu-Dej: S-a întocmit un proiect de reorganizare a Ministerului de Interne în sensul scindãrii în douã: Ministerul Securitãþii Statului ºi Ministerul de Interne cu scopul de a îmbunãtãþi activitatea organelor noastre de stat, ca o necesitate rezultând din ascuþirea luptei împotriva duºmanului de clasã, împotriva încercãrilor imperialiºtilor din afarã, în interesul specializãrii, ridicãrii calificãrii muncii acestor organe, delimitarea funcþiunilor dupã natura muncii respective. La aceste proiecte de organizare au lucrat tovarãºii de la Ministerul de Interne câteva luni de zile, au studiat experienþa U.R.S.S. în aceastã privinþã, s-au întocmit douã proiecte de organizare care consider cã rãspund sarcinilor actuale ºi perspectivelor ce se pun în munca organelor noastre de stat, etapei în care ne gãsim noi ºi profilurilor acestor douã instituþii, corespund cu procesul de dezvoltare a statului nostru, corespunde sarcinilor de întãrire continuã a puterii statului de democraþie popularã în materie de instituþii ale statului ºi organe ale sale þinând seamã de principiile care stau la baza organizãrii statului socialist pentru a putea realiza sarcinile construcþiei socialiste. A trecut prin multe faze aceastã organizare a Ministerului de Interne, el este acum mare, mult prea mare pentru a cuprinde toate problemele. Practica ºi experienþa aratã necesitatea acestor schimbãri. Tov. Drãghici ar putea sã dea câteva indicaþii în aceastã privinþã, o informare scurtã asupra textelor de organizare a Ministerului Securitãþii ºi a Ministerului de Interne, dupã care sã dãm aprobarea ºi sã luãm o hotãrâre pentru cã este vorba de înfiinþarea unei instituþii de o mare importanþã în viaþa statului nostru. Tov. Drãghici: Principiile care stau la baza organizãrii Ministerului Securitãþii ºi Ministerului Afacerilor Interne sunt determinate de cuprinderea tuturor organismelor 64
ºi comanda noastrã ºi în acelaºi timp un control foarte serios asupra sarcinilor exercitatã de cãtre conducere, control care sã tindã în permanenþã la îmbunãtãþirea muncii. Ceea ce avem noi acum este iluzoriu cã poate fi cuprins chiar dacã am avea mai mulþi ajutori, mai mulþi adjuncþi, prin felul cum e organizat nu se poate cuprinde ºi nu corespunde cerinþelor momentului de faþã. Pe de altã parte folosirea raþionalã a altor sectoare, necesitatea de a antrena elementele criminale pe care le avem arestate ºi condamnate de a folosi muncã ieftinã de lucru pentru interesele construirii socialismului ºi pentru a lovi cu toatã puterea duºmanul. Este vorba de o regrupare. În cadrul Ministerului Securitãþii vor fi regrupate: organul care se numeºte azi Direcþia Generalã a Securitãþii Statului, Miliþia, Trupele de Securitate ºi Trupele de Grãniceri. În Ministerul de Interne: închisorile sub forma de colonii de muncã în cea mai mare parte, Arhiva Statului ºi Pompierii. Ceea ce este îndeosebi la Ministerul Interne cã atribuie foarte mare importanþã folosirii mâinii de lucru a deþinuþilor pentru mari lucrãri ale construirii socialismului. Tov. Gheorghiu-Dej: ªi ridicarea lor prin muncã, redresarea celor care se pot redresa. Munca este un factor determinant ºi sunt puºi în condiþiuni sã nu mai poatã dãuna. Tov. Drãghici: Ministerului Securitãþii îi revine sarcina ca în cadrul organelor sale sã-ºi dezvolte combativitatea, puterea de lovire în duºman, specificul în ce priveºte adâncirea muncii a agenturilor de informaþii ºi a lupta împotriva duºmanului ca toatã banda de spioni care mai face greutãþi sã fie descoperitã. Cam acestea ar fi principiile directoare care sunt la baza actualului proiect de reorganizare a Ministerului Securitãþii ºi a Ministerului de Interne. Mai arãt ºi necesitatea de a fi ajutaþi cu cadre în aceastã privinþã ºi în special pentru organele exterioare, la regiuni vom avea direcþii ale Ministerului Securitãþii care vor conduce ºi Miliþia ºi la fel ºi în centre unde avem destule sectoare unde se simte devierea de dreapta. În ce priveºte ascuþiºul împotriva duºmanului se mai resimt urmãrile lui Teohari Georgescu. Tov. Chivu: Este un sector de apãrare interioarã. Tov. Bodnãraº: Paza întreprinderilor e la Ministerul de Interne? Tov. Drãghici: O parte din întreprinderi. Tov. Gheorghiu-Dej: Dupã câte observ Biroul Politic aprobã cele douã proiecte de organizare, trebuie sã avem o hotãrâre semnatã care trebuie prezentatã Biroului Politic. Vreau sã subliniez un lucru, cã va trebui sã dãm un ajutor foarte serios Ministerului Securitãþii Statului cât ºi Ministerului de Interne din punct de vedere al cadrelor ºi ajutor politic. În privinþa cadrelor fiecare din noi ºtie cã deºi activul a dat acolo în masã oameni, totuºi faptul cã în Ministerul de Interne au mai rãmas elemente vechi un timp destul de îndelungat, poate mai sunt unele ºi azi, aceºtia au putut contamina, influenþa în sens negativ. Trebuie sã þinem seama de înconjurare, de existenþa claselor care au fost izgonite de la putere dar n-au fost lichidate, þinând 65
seama de stadiul în care se gãseºte construcþia statului nostru, stadiul de trecere de la capitalism la socialism, care nu este doar o simplã afirmaþie sau enunþare teoreticã, ci trebuie sã înþelegem factorii care acþioneazã care se împotrivesc, rezistenþa acestor factori care începe de la conºtiinþa oamenilor, au fost educaþi în vechea stare de lucruri ºi pânã la elementele care rezistã deschis care nu puteau sã stea cu braþele încruciºate. ªi aceºti oameni sigur cã nu au spus cã nu vor sã meargã la Ministerul de Interne cã acolo e pericol. Consider cã ar fi o naivitate sã credem aºa ceva. Dacã intrã în partid de ce sã nu intre ºi în Ministerul de Interne? Trebuie sã þinem seama cã în perioada când partidul a trimis în Ministerul de Interne loturi masive de oameni pentru schimbarea vechiului aparat, partidul se gãsea plin cu elemente necorespunzãtoare, cu elemente strãine ºi chiar duºmãnoase datoritã politicii dãunãtoare dusã de unii dintre conducãtorii partidului nostru a cãror linie a fost de deschiderea totalã a porþilor fãrã nici un control ºi nu a trebuit mult duºmanului sã pãtrundã. O parte din aceste elemente au fost descoperite, unii înlãturaþi, s-au luat ºi alte mãsuri faþã de ei, nu se poate spune cã nu s-a curãþit treptat Ministerul de Interne. Însã a spune cã e bine curãþat ºi cã nu existã pericol ar fi o foarte gravã greºealã. Vreau sã atrag atenþia asupra ultimului caz în Direcþia Paºapoartelor, întrun sector unde ani de zile a fost un bandit, linia partidului pentru el nu conta. Acum se explicã cã unele hotãrâri le-a aflat duºmanul. Asta înseamnã cã încã mai avem asemenea elemente. Sigur cã nimeni nu poate pretinde ca într-o zi ºi o noapte sã scoatem pe toþi, probabil va fi un proces, care pentru ca sã nu meargã de la sine va trebuie sã dãm un ajutor permanent pentru întãrirea permanentã a acestui aparat aºa de important ºi în primul rând trebuie posturile de comandã, în punctele nevralgice cele mai serioase sã avem oameni siguri devotaþi, chiar dacã nu au cele mai mari cunoºtinþe în aceastã privinþã, vor învãþa, sã-i ajutãm. Vreau sã subliniez cea de a doua parte a observaþiilor, necesitatea unui ajutor susþinut pentru organizarea ºcolilor proprii ale Ministerului Securitãþii ºi Ministerului de Interne. Nouã ne trebuie cadre cu un orizont cultural mai mare, elemente care au o culturã sigur cã mai uºor însuºesc cunoºtinþele profesionale, sã-i privim ca un organ de specialitate. Aici este nevoie ºi de ingineri, de diferite ramuri, pentru a lucra contra sabotajului, pentru expertize, trebuie sã ajungem acolo încât nici la Miliþie sã nu primim fãrã 7–8 clase de învãþãmânt. Acest lucru trebuie sã-l luãm ca o linie cã este vorba de un proces ºi sã nu lãsãm sã meargã de la sine, ci sã luãm mãsuri, sã construim acest aparat. Pentru toate sectoarele, compartimentele de specialitate ale muncii trebuie scoase ºi cadre profilate, cadre de specialitate. Atunci ºi calitatea muncii, rezultatul muncii va fi altul. Aici socotesc sã atrag atenþia de a ajuta. O ºcoalã bine organizatã cu orientare clarã, precisã, aici tov. Chiºinevschi trebuie sã dea un ajutor în ce priveºte organizarea ºcolilor, tov. Moghioroº sã dea ajutor în ce priveºte cadrele. Eu sunt de acord cu observaþia care o face mereu cã se descompleteazã organizaþiile noastre, dar trebuie sã promovãm cadre tinere. În Germania Democratã în organele lor marea majoritate sunt elemente tinere. Tânãrul sigur nu are experienþa unui vârstnic, 66
rafinamentul, dar are sã fie pe un nivel de culturã mai înalt decât vârstnicii noºtri ºi în condiþii fizice ºi intelectuale mai bune. Deci sã prevedem în sistemul diferitelor ºcoli pe linia statului elemente de origine socialã sãnãtoasã, elemente echilibrate, cu un echilibru interior, serios, care învaþã bine, studiazã bine în ºcoli ºi sã-i primim candidaþi pentru diferite compartimente la Ministerul de Interne, chiar dacã este tânãr. Oamenii se judecã dupã fapte, dupã felul cum gândesc, raþionamentul lor. ªi organele de rãspundere sã aibã 1–2 locþiitori care sã înveþe. Aºa se cresc oamenii. ªi la primul insucces în muncã sã nu considerãm cã nu se poate face nimic cu el, cã este incapabil ºi îl demobilizãm. Trebuie cu perseverenþã ajutate cadrele. Dacã este adevãrat ce spune tovarãºul Stalin cã cadrele hotãrãsc totul, atunci trebuie înþeles în sensul cã nu orice fel de cadre, ci cadre de conducãtori, elemente care se pot orienta, aceasta stã în puterea noastrã. Cu atât mai mult cã avem marele noroc sã avem sfãtuitori ºi aici iarãºi trebuie sã atrag atenþia despre necesitatea de a folosi consilierii astfel încât sã realizãm ºi pe linia cadrelor adevãrate cadre pregãtite. În jurul tovarãºilor ar trebui cei mai buni, elemente tinere, sã înveþe, sã predea anumite lecþii. Sigur trebuie fãcut în aºa fel sã nu desconspirãm, trebuie luate toate mãsurile. Ar fi o greºealã dacã nu am face treaba aceasta. Aceste observaþii am avut de fãcut. ªi sã gãsim ºi un ministru de interne, un om serios, capabil sã cuprindã munca, energic, combativ. Ce ziceþi de Pavel ªtefan? Tov. Pârvulescu: Nu-i bun aici, e un zãpãcit. Tov. Drãghici: Mujic. Tov. Gheorghiu-Dej: Faceþi propuneri. De acord cu observaþiile ºi propunerile fãcute? (De acord). Tov. Drãghici ce spune? Tov. Drãghici: Eu sunt de acord. Însã problema cadrelor trebuie rezolvatã, aici sã se vadã cã este un organ special, problema compoziþiei de clasã e foarte importantã. Tov. Gheorghiu-Dej: Compoziþia de clasã ºi trebuie cerut ceva nivel, trebuie sã atragem ºi din cadrele noastre de jos. Nu cunoaºtem oamenii, trebuie mers pe teren. Sã citim hotãrârea. Tov. Chiºinevschi: (citeºte) Tov. Gheorghiu-Dej: Suntem de acord? (Toþi tovarãºii sunt de acord). Tov. Chivu: Rãmâne denumirea „Ministerul Afacerilor Interne“? Nu se poate fãrã „afaceri“. Tov. Emil Bodnãraº: E un termen consacrat. Tov. Gheorghiu-Dej: Nu avem altã expresie. Putem sã considerãm deci ca aprobat documentul, primite propunerile ºi aprobatã hotãrârea. […] A.M.R., fond microfilme, rola AS1–403, c. 597, 609–615. 67
20. 1952 septembrie 18. Decret nr. 324 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române, privind reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne.
Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române Având în vedere Hotãrârea Consiliului de Miniºtri nr. 1882 din 18 septembrie 1952, Prezidiul Marii Adunãri Naþionale emite urmãtorul: Decret: Art. 1 Ministerul Afacerilor Interne se reorganizeazã împãrþindu-se în douã Ministere: -Ministerul Securitãþii Statului ºi -Ministerul Afacerilor Interne Art. 2 Normele de organizare ºi funcþionare se vor stabili prin Hotãrârea Consiliului de Miniºtri. Dat azi, 18 septembrie 1952. P[etru] Groza Marin Florea Ionescu Nr. 324 A.M.R., fond microfilme, rola AS2–106, c. 177.
21. 1952 septembrie 18. Decret nr. 325 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române referitor la eliberarea lui Alexandru Drãghici din funcþia de ministru al Afacerilor Interne ºi numirea sa în funcþia de ministru al Securitãþii Statului.
Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române Având în vedere Hotãrârea Consiliului de Miniºtri nr. 1883 din 18 septembrie 1952, Prezidiul Marii Adunãri Naþionale emite urmãtorul 68
Decret Art. 1. Tov. Alexandru Drãghici se elibereazã din funcþia de ministru al Afacerilor Interne ºi se numeºte în funcþia de ministru al Securitãþii Statului. Dat în Bucureºti, la 18 septembrie 1952. P[etru] Groza
Marin Florea Ionescu
Nr. 325 A.M.R., fond microfilme, rola AS2–106, c. 179.
22. 1952 octombrie 1. Decret nr. 361 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române, privind înaintarea la gradul de general-locotenent a lui Drãghici Alexandru ºi acordarea gradului de general-maior lui Pavel ªtefan.
Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române Decret pentru înaintarea în grad a generalului-maior Drãghici Alexandru ºi acordarea gradului de general-maior tov. Pavel ªtefan Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a Republicii Populare Române, decreteazã: 1. Pe data de 2 octombrie 1952: – generalul-maior Drãghici Alexandru se înainteazã la gradul de generallocotenent. – Se acordã gradul de general-maior tov. Pavel ªtefan, ministrul Afacerilor Interne. Petru Groza Marin Florea Ionescu Bucureºti, 1 octombrie 1952. Nr. 361 A.M.R., fond microfilme, rola AS2–104, c. 194. 69
23. 1955 iulie 26. Extras din Protocolul ºedinþei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la unele schimbãri în conducerea M.A.I. Protocol nr. 14 al ºedinþei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 26 iulie 1955 Participã la ºedinþã tovarãºii: Gh. Apostol, I. Chiºinevschi, Chivu Stoica, Al. Drãghici ºi D. Coliu. ªedinþa începe la ora 10. Prezideazã tov. Gh. Apostol. Ordinea de zi: […] 2. Propuneri cu privire la schimbãri în conducerea M.A.I. […] 2. Biroul Politic al C.C. al P.M.R. aprobã urmãtoarele schimbãri în conducerea Ministerului Afacerilor Interne: I Numirea tov. ªerb Ion în funcþia de locþiitor al ministrului Afacerilor Interne ºi avansarea sa la gradul de general-maior. I Eliberarea tov. Patilineþ Vasile din funcþia de prim secretar al Comitetului Regional de Partid Timiºoara ºi numirea sa în funcþia de ºef al Direcþiei Politice M.A.I. I Eliberarea tov. Ady Ladislau din funcþia de locþiitor al Ministrului Afacerilor Interne ºi trecerea lui în muncã într-un sector economic. I Eliberarea tov. Iani Nicolae din funcþia de ºef al Direcþiei Politice M.A.I. ºi trimiterea lui la ªcoala Superioarã de Partid „ªtefan Gheorghiu“. I Numirea tov. Zodian Gheorghe în funcþia de ºef al Direcþiei a VI-a din cadrul M.A.I. I Eliberarea tov. Lixandru Vasile din funcþia de preºedinte al Sfatului popular Regional Stalin ºi numirea sa în funcþia de ºef al Direcþiei Penitenciare din cadrul M.A.I. I Eliberarea tov. Antohi Vasile din funcþia de secretar al Comitetului Regional de Partid Iaºi ºi numirea sa în funcþia de locþiitor al ºefului Direcþiei Politice M.A.I. I Numirea tov. Ristea Gheorghe în funcþia de ºef al Direcþiei Secretariat din cadrul M.A.I. I Eliberarea tov. Tãbârcã Ion din funcþia de preºedinte al Sfatului Popular Regional Piteºti ºi trecerea lui la dispoziþia M.A.I. I Numirea tov. Sandu Constantin în funcþia de preºedinte al Sfatului Popular Regional Piteºti. 70
I Eliberarea tov. Mara Savin din funcþia de director al Uzinelor Colibaºi ºi trecerea lui la dispoziþia M.A.I. I Tov. Mazuru Vladimir sã fie pus la dispoziþia Ministerului Metalurgiei ºi Industriei Construcþiilor de Maºini. I Repartizarea tov. Cruc Samuel în muncã la Ministerul Comerþului Interior, urmând ca Comisia de Partid sã verifice situaþia lui de partid. […] A.M.R., fond 120, rola 412, c. 573–574.
24. 1956 martie 2. Referat ºi fiºa de cadre privind confirmarea maiorului Socol Marin Petre în funcþia de ºef al Direcþiei Regionale a M.A.I. (Securitate) Craiova. C.C. al P.M.R. Secþia Administrativã Referat Ministerul Afacerilor Interne propune confirmarea tov. maior Socol Marin Petre, în funcþia de ºef al Direcþiei Regionale a M.A.I. (Securitate) Craiova. Tovarãºul este membru de partid de 10 ani, având legãturi cu U.T.C. din anul 1942. Dupã 23 august 1944, a îndeplinit funcþia de Secretar al Comitetului Judeþean U.T.C. Prahova pânã la autodizolvarea U.T.C.-ului. Din 1945 ºi pânã în martie 1951 a îndeplinit urmãtoarele funcþii: activist la Uniunea Petrol, Gaze ºi Mine, responsabil organizatoric al Comitetului Judeþean U.T.M. Prahova, instructor al organizaþiei U.T.M. Bucureºti, instructor al C.C. al U.T.M., responsabil organizatoric la organizaþia U.T.M. din Uzinele 23 August, secretar al Comitetului Judeþean Sibiu ºi apoi promovat din nou instructor al C.C. al U.T.M. În martie 1951 a fost încadrat în M.A.I. la Direcþia Generalã Politicã-Direcþia organizare ºi instructaj, iar în septembrie 1952 este repartizat la Direcþia VIII unde, dupã un scurt timp, este numit în funcþia de ºef serviciu. Pentru ridicarea calificãrii sale profesionale, a urmat cursul de specializare de un an la Moscova (ianuarie 1955–ianuarie 1956). În tot acest timp tov. este cunoscut ca un element cinstit, capabil ºi bun organizator datoritã cãrui fapt a reuºit sã obþinã o serie de rezultate frumoase în muncã. 71
Participând la diferite acþiuni a dovedit hotãrâre, perseverenþã ºi curaj în lupta cu duºmanul de clasã. Este un tovar㺠combativ, cu spirit de iniþiativã ºi intransigent faþã de lipsuri. Se preocupã de ridicarea nivelului sãu politic ºi profesional, datoritã acestui fapt la cursul de specializare din U.R.S.S. s-a situat printre elevii fruntaºi la învãþãturã. Þinând seama de calitãþile ºi perspectivele de dezvoltare a tov. Socol Petre, Secþia Administrativã a C.C. al P. M. R este de acord cu propunerea Ministerului Afacerilor Interne ºi îl supune spre confirmare Secretariatului C.C. al P.M.R. Anexãm propunerea Ministrului Afacerilor Interne ºi referatul de verificare a tovarãºului. 2 martie 1956 Ministerul Afacerilor Interne Direcþia Cadre Maior de sec. Socol Marin Petre Membru P.M.R. din 1945 (P.C.R.); -Nãscut la 20 iulie 1927, în Ploieºti; -Originea socialã: muncitoreascã; -Pregãtirea ºcolarã: 4 clase profesionale; -Profesia de bazã: strungar în fier; -Starea civilã: cãsãtorit, are un copil; -Încadrat în M.A.I. din martie 1951, în prezent ºef al Serviciului IV din Direcþia a VIII-a. Tatãl sãu, decedat din anul 1935, a fost de profesie muncitor cofetar. Nu a posedat avere. Ofiþerul, în anul 1941, a absolvit 7 clase elementare, apoi a intrat ucenic la fosta societate petroliferã „Unirea“ din Ploieºti, unde a urmat concomitent ºi cursurile ºcolii profesionale. Aici a depus interes în însuºirea cunoºtinþelor profesionale ºi teoretice, dovedindu-se a fi un tânãr capabil ºi inteligent. În anul 1942 a luat legãtura cu U.T.C.-ul, participând la diferite acþiuni ca: rãspândirea de afiºe, strângerea de fonduri pentru Ajutorul Roºu, lãmurirea tineretului etc. Tot în acest an a fost primit membru în U.T.C. Cu ocazia evenimentelor de la 23 august 1944, a fãcut parte din gãrzile muncitoreºti care pãzeau întreprinderile din Ploieºti pentru a nu fi distruse de armatele hitleriste în retragere. În octombrie 1944 a fost scos din producþie ºi numit secretar al Comitetului U.T.C. judeþean Prahova, îndeplinind aceastã sarcinã pânã la autodizolvarea U.T.C.-ului. În aceastã perioadã a fost trimis ca delegat la Congresul Tineretului Comunist din Bulgaria. 72
În anul 1945 a fost luat activist la Uniunea Petrol, Mine ºi Gaz, având funcþia de membru în Comitetul executiv, resortul tineret, unde a muncit pânã în anul 1947. În 1946 a participat la Congresul Naþional al Tineretului, care s-a þinut în Oraºul Stalin, unde a fost ales în Consiliul Central al Federaþiei Naþionale a Tineretului Democrat din România. În iulie 1947 a fãcut parte din delegaþia tineretului român care a participat la Festivalul Mondial al Tineretului þinut la Praga. Sarcinilor ce i-au revenit pe linie de partid ºi tineret a reuºit sã le facã faþã în bune condiþiuni, dovedindu-se a fi un tov. energic ºi capabil de a organiza ºi conduce munca. În 1947, o datã cu desfiinþarea resortului de tineret de pe lângã Consiliile Sindicale Judeþene, la cererea lui a fost trimis în producþie pentru a-ºi da examenul de calificare în meserie. La începutul anului 1948 a fost promovat în munca de responsabil organizatoric al Comitetului Judeþean U.T.M. Prahova, apoi instructor la organizaþia U.T.M. Bucureºti. În cursul anului 1948 i s-a încredinþat sarcina de instructor central al Uniunii Tineretului Muncitoresc, iar în noiembrie acelaºi an, pentru unele abateri a fost trimis în munca de responsabil organizatoric al Organizaþiei U.T.M. din Uzinele „23 August“ Bucureºti. Aceastã funcþie a îndeplinit-o pânã în iunie 1949, în care timp a depus eforturi susþinute în muncã, fapt pentru care a fost numit secretar al Comitetului Judeþean U.T.M. Sibiu, de unde în septembrie 1949 a fost din nou promovat instructor la C.C. al U.T.M. În funcþiile încredinþate, a muncit mult, dovedind voinþã, orientare ºi spirit de iniþiativã. Era un tovar㺠energic, hotãrât, cu spirit de organizare dezvoltat, reuºind sã se achite de sarcini în condiþiuni bune. În unele perioade manifesta îngâmfare pentru care a fost criticat de tov. din colectivele unde lucra. În martie 1951 a fost încadrat în Ministerul Afacerilor Interne cu gradul de locotenent ºi repartizat la Direcþia Generalã Politicã – Direcþia Organizare ºi Instructaj, în funcþia de ºef al Biroului Control ºi Instructaj pentru Comandamentul Trupelor de Pompieri ºi Formaþiuni dependente, iar în ianuarie 1952 a fost promovat în funcþia de ºef al Secþiei Instructaj. În aceste munci a dovedit cã este pregãtit, având capacitate ºi orientare, luând o serie de mãsuri pentru îmbunãtãþirea activitãþii unitãþilor de care a rãspuns. Pentru rezultatele obþinute în munca profesionalã ºi politicã, la 23 august 1951 a fost avansat în mod excepþional la gradul de locotenent major. În septembrie 1952 a fost repartizat la Direcþia VIII-a unde, dupã scurt timp, a fost promovat în funcþia de ºef serviciu. Datoritã pregãtirii sale, a reuºit sã-ºi însuºeascã cu uºurinþã specificul muncii de cercetãri. Primind spre rezolvare unele anchete grele, a dovedit pricepere ºi orientare ºi a depus eforturi pentru rezolvarea lor. Este un tovar㺠cu multã putere de muncã, hotãrât ºi perseverent, energic ºi combativ. 73
Apreciindu-se calitatea ºi rezultatele muncii lui, în mai 1953 a fost avansat cãpitan ºi la 23 august 1954 maior, la excepþional. În acelaºi timp nu s-a ocupat în mod temeinic ºi de controlul subalternilor, lãsând la un moment dat conducerea serviciului pe seama locþiitorului sãu, însã în urma sprijinului acordat s-a observat o preocupare mai mare în conducere activitãþii serviciului de care rãspunde. Din ianuarie 1955 [pânã în] ianuarie 1956, a urmat cursul de specializare, unde a fost printre cei mai buni elevi. Tatãl sãu nu a desfãºurat nici un fel de activitate politicã, iar mama sa a fost membrã în organizaþia U.F.D.R. Tov. maior Socol a fost cãsãtorit pânã în anul 1947 cu Marinescu Florica, activistã U.T.M., apoi s-a recãsãtorit cu Fleacã Emilia, membrã U.T.M. Socrul ofiþerului a fost simpatizant P.N.Þ., iar un unchi din partea soþiei, anume Fleacã Ioan, este categorisit chiabur (a avut debit ºi cârciumã). Restul rudelor apropiate ale tovarãºului maior Socol ºi ale soþiei sale nu au nimic deosebit. În general, cu rudele sale ofiþerul nu este în relaþii strânse, iar cu unchiul chiabur din partea soþiei, nu are nici un fel de legãturi. Rude în strãinãtate nu are. * În concluzie, apreciem cã tov. maior Socol Petre este un tovar㺠cu pregãtire, spirit de organizare ºi conducere, iar prin cunoºtinþele acumulate la cursul de specializare corespunde unei funcþii de mai mare rãspundere. ªeful Direcþiei Cadre General-maior Demeter Alexandru A.M.R., fond 121, rola 214, c. 136–138.
25. 1956 aprilie 20. Referat cu privire la Birtaº Gavril, întocmit de Comisia Controlului de Partid. 20 aprilie 1956 Hotãrâre cu privire la cererea de stagiu în partid 74
Birtaº Gavril -Nãscut la 12 octombrie 1905, la Baia Mare; -Originea socialã: muncitoreascã, tatãl a fost miner; -Profesia: tâmplar; -Studii: 4 clase liceu; -Membru de partid din 1948; -În prezent este director în cadrul Ministerului Gospodãriei Locale. În decembrie 1955 a adresat un memoriu celui de al II-a Congres al P.M.R., cerând rectificarea stagiului în partid din 1922. Pe baza hotãrârii Congresului în problema celor care s-au adresat cu apeluri în legãturã cu rezolvarea situaþiei lor de partid, din însãrcinarea C.C. al P.M.R., Comisia Controlului de Partid a cercetat apelul ºi a stabilit urmãtoarele: Dupã ce a terminat 4 clase de liceu a intrat ucenic la un atelier de tâmplãrie din Baia Mare. În timpul uceniciei, în 1922, a început sã activeze în U.T.S. El declarã cã în acelaºi an a fost încadrat în P.C.R. de cãtre Berger Aladar ºi a continuat sã lucreze pe linia U.T.S. Noi nu am putut stabili acest fapt. În 1925, în urma acþiunii de [la] 7 noiembrie a fost arestat. La proces a fost condamnat la 5 ani închisoare, pe care i-a executat în închisoarea Doftana, unde a fãcut parte din colectiv (material oficial nu s-a gãsit). În 1929 s-a eliberat din închisoare ºi a fost angajat ca tâmplar la fabrica Phönix din Baia Mare. În acest timp a muncit în U.T.C. Fiind apreciat ca un element cu capacitate de organizare, inteligent ºi cu pregãtire politicã, începând din 1930 a fost ridicat în funcþii de mare rãspundere în U.T.C. ºi în Partid, astfel: În 1930 a participat la Conferinþa a III-a a U.T.C. ºi a fost ales membru în C.C. al U.T.C. În acelaºi an a fost trimis la Berlin la o conferinþã a U.T.C. din þãrile balcanice, iar în 1931 a fost delegat al C.C. al P.C.R. la Plenara XI a Internaþionalei Comuniste. Dupã revenirea în þarã a fãcut parte din Secretariatul C.C. al U.T.C. În 1932–1933 a fost la ºcoala leninistã din Moscova. La reîntoarcerea sa în þarã, la graniþa româno-cehoslovacã, a fost arestat ºi dus la siguranþa generalã. La cercetãri a dat o declaraþie, arãtând adresa unde locuise în Cehoslovacia. A fost trimis în judecatã pentru trecerea frauduloasã a frontierei ºi condamnat la 15 zile închisoare (material oficial). El susþine cã a dat adresã fictivã. Tot în 1933 a fost cooptat în Secretariatul C.C. al P.C.R. ºi trimis la Iaºi pentru reorganizarea Partidului. Aici, dupã scurt timp, a fost arestat în urma trãdãrii de cãtre provocatoarea Alexandra Melnic. La cercetãrile siguranþei, Birtaº Gavril a avut purtare proastã. A declarat cã broºura care s-a gãsit asupra sa, despre primul plan cincinal al U.R.S.S., a primit-o de la un cunoscut al sãu. A dat semnalmentele acestuia, descriind camera, ºi a dus siguranþa 75
la locuinþa lui Victor Tischler, unde s-a gãsit un geamantan cu materialul de partid, iar Victor Tischler a fost arestat. Dupã un an ºi 8 luni de prevenþie a fost achitat împreunã cu ceilalþi tovarãºi. În autobiografiile sale, pânã în prezent, Birtaº n-a arãtat sincer Partidului despre purtarea sa la aceastã cãdere. În 1935 a primit sarcina din partea C.C. al P.C.R. sã organizeze transportarea în Ardeal a tovarãºilor Doncea, Petrescu ºi Vasilichi, evadaþi din închisoare. Cu aceastã ocazie, pe când mergea cu un taxi, a fost arestat ºi s-a gãsit asupra sa material de partid. La cercetãrile siguranþei, a declarat cã a vrut sã plece cu taxiul la Cluj. La proces a fost achitat (material oficial). În 1936, la plenara a 7-a a C.C. al P.C.R., a fost ales membru în C.C. al P.C.R. ºi apoi a fost trimis ca secretar al Comitetului Teritorial P.C.R. Ardeal. La conferinþa Comitetului Teritorial din 1938 a fost scos din funcþie ºi trimis la Baia Mare sã se legalizeze pe motivul cã avea metode birocratice în muncã, era comod ºi rupt de masã (din ref. Sencovici Alex., Paraschiva Breiner ºi Meþiu Ion). El însuºi aratã cã în aceastã perioadã, fiind pãtruns de orgoliu, fãcea intrigi ºi avea certuri cu tovarãºii, ceea ce a dus la slãbirea disciplinei în munca de partid, iar atunci când a fost trimis la Baia Mare s-a demoralizat. La conferinþa C.C. al P.C.R., în 1939, a fost reales în C.C. ºi a fost trimis instructor al C.C. al P.C.R. în Valea Prahovei, iar în 1940, o datã cu reorganizarea Secretariatului C.C., a fost cooptat în Secretariat. ªi în aceastã muncã a manifestat neglijenþã, comoditate, încurca întâlnirile ºi socotelile bãneºti. Avea legãturi strânse cu Foriº, fiind sub influenþa lui, ºi a fost folosit mai mult ca tehnic al acestuia (ref. tov. Melita Apostol). De altfel, el însuºi aratã într-o autoanalizã a sa, urmãtoarele: „În aceastã perioadã am devenit subiectiv, care, cu încetul, s-a transformat într-un orgoliu periculos. M-am lãsat influenþat de Foriº, care a fãcut totul sã compromitã pe ceilalþi tovarãºi“. A fost arestat în 1941, fiind trimis de Foriº în locuinþa unde cãzuse tov. Chiºinevschi. La cercetãrile siguranþei a avut purtare trãdãtoare. Fiind confruntat cu tov. Chiºinevschi ºi Melita Apostol, i-a identificat, arãtând legãturile avute. A dat ºi socoteli financiare (material oficial ºi declaraþia sa). La proces a retras declaraþia datã la siguranþã. A fost condamnat la 25 ani muncã silnicã. La închisoare, org. de partid analizând purtarea sa de la siguranþã, a hotãrât excluderea lui din partid. Fiind pãtruns de orgoliu ºi ambiþie personalã, a apreciat aceastã sancþiune nejustã. Dupã eliberarea þãrii noastre, nefiind rezolvatã situaþia sa de partid, era demoralizat ºi stãpânit de ambiþii personale. Aceastã stare s-a reflectat în munca sa. În 1946 a fost numit director la Poliþia Regionalã Oradea, unde a funcþionat pânã în 1949, iar de la aceastã datã pânã în 1952 a muncit în cadrul D.G.S.S. în funcþia de director, de unde a fost scos cu ocazia devierii de dreapta. 76
Din 1952 este director în Ministerul Gospodãririi Locale. În 1948 a fost încadrat în partid ca membru nou, cu interdicþia de 3 ani sã ocupe funcþii de partid, fiind apreciat cã a depus muncã pentru reabilitarea sa, atât în închisoare cât ºi dupã 23 August 1944 (pag. 85, 86, 92). Din referinþele unor tovarãºi ilegaliºti care au muncit cu el dupã 23 August 1944, reiese cã a manifestat orgoliu personal, îngâmfare ºi se simþea rãnit cã este condus de alþii mai slab pregãtiþi politiceºte. Din aceastã cauzã avea discuþii în problema conducerii de cãtre partid a aparatului de stat. Din aprecierea Bir. Comitetului de Partid din Ministerul Gospodãriei Locale, reiese cã în funcþia de director al Corpului de Control a reuºit sã cunoascã în general problemele Ministerului, dar nu ajutã cu insistenþã la soluþionarea practicã a problemelor de zi cu zi. Ca membru de partid, în adunãrile de partid participã activ la discuþii, dar prin concepþiile sale uneori împãciuitoriste, creeazã confuzii. În concluzie: Birtaº Gavril a început sã activeze în miºcarea muncitoreascã în 1922. A fost ridicat în funcþii de mare rãspundere. A fost membru în C.C. al U.T.C. în 1930, iar din 1933 a fãcut parte din C.C. al P.C.R. ºi cu unele întreruperi din Secretariatul C.C. al P.C.R. pânã în 1941. În decursul activitãþii sale ca membru de partid a câºtigat experienþã în muncã ºi avea capacitate de organizare. A avut însã manifestãri puternice de orgoliu ºi ambiþii personale, ceea ce a dus la atitudini nepartinice faþã de unii tovarãºi ºi în timpul rãzboiului a cãzut sub influenþa lui Foriº. La arestãrile sale, la siguranþã în 1932, cât ºi în 1933, a dat declaraþii divulgând unele fapte din activitatea sa pe care nu le-a arãtat în mod sincer partidului ºi aceastã purtare a repetat-o ºi cu ocazia arestãrii sale din 1941. În urma purtãrii trãdãtoare avutã la arestarea sa din 1941, a fost exclus din partid. Þinând cont cã datoritã purtãrii sale proaste la siguranþã din 1941 a fost exclus din partid pe baze întemeiate, cã dupã reprimirea sa în partid din anul 1948, nu a intervenit nimic deosebit care sã justifice cererea sa de a primi alt stagiu de partid, Comisia Controlului de Partid, în ºedinþa din 9 aprilie 1956, hotãrãºte ºi supune Secretariatului C.C. spre aprobare: - Menþinerea stagiului în partid din 1948, datã când a fost primit din nou în partid de cãtre Comisia de Control a C.C. al P.C.R. Comisia Controlului de Partid Vicepreºedinte [indescifrabil] A.M.R., fond 120, rola 416, c. 71–73. 77
26. 1956 aprilie. Tabel nominal cu cadrele de conducere din aparatul central de securitate. Tabel nominal cu cadrele de conducere din aparatul central de securitate Direcþia a II-a 1. Col. Szabo Eugen 2. Lt. col. Holingher Isidor 3. Mr. Bucur Nicolae I I 6. Cpt. Galeº Victor 7. Mr. Petre Andrei 8. Lt. col. Adam Mauriciu 9. Cpt. Ilie Mihai 10. Cpt. Cojocaru Iulian 11. Cpt. Cosma Neagu 12. Mr. Zalman Marcu 13. Cpt. Abrahamian Avedis 14. Cpt. Sauciuc Bruno 15. Lt. col. Bolintineanu Ioan 16. Cpt. Vioreanu Dumitru 17. Cpt. Hida Tiberiu
– ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – ºef Serviciul I – ºef Serviciul II (Nu are ordin) – ºef Serviciul III – ºef Serviciul IV – ºef Serviciul V – ºef Serviciul VI – ºef Serviciul VII (Nu are ordin) – ºef Serviciul VIII – ºef Serviciul IX – ºef Serviciul X (Nu are ordin) – ºef Serviciul XI – ºef Serviciul XII (Nu are ordin)
Direcþia a III-a 1. Col. Aranici Pavel 2. Lt. col. Zambeti Hristache 3. 4. Mr. Borºan Dumitru 5. Mr. Anghelescu Gh. 6. Mr. Sican Dumitru 7. Cpt. Florea Eremia 8. Mr. Radu Alex. 9. Mr. Iacob Martin 10. Mr. Popescu Nicolae
– ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – ºef Serviciul I – ºef Serviciul II – ºef Serviciul III – ºef Serviciul IV – ºef Serviciul V – ºef Serviciul VI – ºef Serviciul VII
Direcþia a IV-a 1. Lt. col. Breban Iosif 2. Mr. Lazarovici Fãnel
– ºef direcþie – (Nu are ordin) – locþiitor ºef direcþie 78
3. Lt. col. Gluvacov Andrei 4. 5. Cpt. Pacepa Mihai 6. Cpt. Marin Constantin 7. Lt. maj. Iancu Constantin 8. Cpt. Olaru Ioan 9. Mr. Goldemberg Bernath 10. Cpt. Moga Gh. 11. Lt. maj. Pluteanu Ioan
– locþiitor ºef direcþie (Nu are ordin) – locþiitor ºef direcþie – ºef Serviciul I – ºef Serviciul II – ºef Serviciul III (gireazã fãrã ordin) – ºef Serviciul IV (gireazã fãrã ordin) – ºef Serviciul V – ºef Serviciul VI – ºef Serviciul VII (gireazã fãrã ordin)
Direcþia a V-a 1. Gen. mr. Naum Grigore 2. Lt. col. Mãnescu Racovschi 3. Mr. Stan Nicolae 4. Mr. Simion Andrei 5. Cpt. Colescenco Aurel 6. Cpt. Biriº Emilian 7. Cpt. Morãruº Vasile 8. Cpt. Vasilescu Ioan 9. Mr. Mihãilescu Anghel 10. Mr. Gheorghiu Miron 11. Mr. Alexandrescu Gh. 12. Mr. Isac Ambrozie
– ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie (gireazã) – ºef Serviciul I (gireazã) – ºef Serviciul II (gireazã) – ºef Serviciul III – ºef Serviciul IV – ºef Serviciul V – ºef Serviciul VI – ºef Serviciul VII – ºef Serviciul VIII (gireazã)
Direcþia a VI-a 1. Col. Zodian Gh. 2. Lt. col. Corin Aurel 3. 4. 5. Cpt. Ilie Gh. 6. Mr. Vãtafu Vladimir 7. Lt. col. Dumitrescu N. Nicolae –
– ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – ºef Serviciul I – ºef Serviciul II – ºef Serviciul III
Direcþia a VII-a 1. Lt. col. Dinescu Vasile 2. Lt. col. Kovacs Pius 3. Lt. col. Garabedian Cricor 4. Cpt. Muleºiu Nicolae 5. Cpt. Florea Aurel 6. Cpt. Cãruntu Constantin
– ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – ºef Serviciul I – ºef Serviciul II – ºef Serviciul III 79
Direcþia a VIII-a 1. Col. Butyka Francisc 2. Lt. col. Chirtu Gh. 3. Mr. Toma Nicolae 4. Cpt. Târnoveanu Ioan 5. Lt. col. Andreescu Matusei 6. Mr. Popescu Constantin 7. Mr. Giuglan Iosif
– ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – ºef Serviciul I – ºef Serviciul II – ºef Serviciul III – ºef Serviciul IV (gireazã)
Direcþia a IX-a 1. Col. Mladin ªtefan 2. Col. Bucicov Valeriu 3. Mr. Tudose Valeriu 4. Cpt. Balaci Nicolae 5. Cpt. ªtefan Ghiþã 6. Cpt. ªtefãnescu Aurel 7. Cpt. Stoian Emil 8. Cpt. ªtirbu Jean 9. Cpt. Grümberg Maximilian
– ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – ºef Serviciul politic – ºef Serviciul I – ºef Serviciul II – ºef Serviciul III – ºef Serviciul IV – ºef Serviciul V
Direcþia Cadre 1. Gen. mr. Demeter Alex. 2. Lt. col. Stancu Gh. 3. 4. Mr. Rovenþa Grigore 5. Mr. State Nicolae 6. Lt. col. Reghentraich Lazãr 7. Mr. Mateescu Marcel 8. Cpt. Constantinescu Virgil 9. Mr. Gavrilov Alex. 10. Mr. Ady Andrei 11. Cpt. Pârvulescu Ioan
– ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – ºef Serviciul I – ºef Serviciul II – ºef Serviciul III – ºef Serviciul IV – ºef Serviciul V – ºef Serviciul VI – ºef Serviciul VII – ºef Serviciul VIII
Direcþia Secretariat 1. Cpt. Ristea Gh. 2. Lt. maj. Jura Ioan 3. A. C. Stoican Vasile 4. Cpt. Feyer ªtefan
– ºef direcþie – locþiitor ºef direcþie – ºef Oficiu Juridic – ºef Cabinet ministru – (gireazã)
Serviciul Inspecþii 1. Mr. Gheorghe Aurel I
– ºef Serviciu independent – locþiitor ºef Serviciu independent 80
Serviciul „E“ 1. Mr. Haiducu Ludovic 2. Lt. col. Golumbovici Cornel 3. Cpt. Leu Nicolae
– ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu – locþiitor ºef (gireazã)
Serviciul „C“ 1. Lt. col. Mateescu Nicolae I I
– ºef serviciu (gireazã) – locþiitor ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu
Serviciul „D“ 1. Lt. col. Tiriachiu Vasile 2. Mr. Gheorghe Marin 3.
– ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu
Serviciul „F“ 1. Lt. col. Panaitescu Nicolae 2. Cpt. Ionescu Traian 3. Lt. Duþã Florea
– ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu
Serviciul „H“ 1. Lt. col. Schmerller Emanoil 2. Mr. Stãnescu Gh. 3.
– ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu
Serviciul „T“ 1. Lt. col. Szasko Alex. 2. Cpt. Simionescu Gh. 3. Cpt. Plãpceanu Iuliu 4. Cpt. Simion Nicolae 5. Mr. Constantinescu C-tin
– ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu (gireazã)
Serviciul „K“ 1. Cpt. Barbu ªtefan 2.
– ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu
Serviciul D. D. O. 1. Lt. col. Einhorn Wilhelm 2. Mr. Vaculin Andrei
– ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu –(gireazã)
Serviciul Organizare 1. Lt. col. Budiºteanu Nicolae I
– ºef serviciu – locþiitor ºef serviciu 81
ªcoala Ofiþeri M.A.I. nr. 2 1. Col. Voiculescu Ervin 2. Mr. Andreescu Mihai 3. Lt. col. Alexiu C-tin
– ºef ºcoalã – locþiitor ºef ºcoalã – locþiitor ºef ºcoalã
ªcoala Ofiþeri M.A.I. nr. 3 1. Mr. Lãzãrescu Dumitru 2. Cpt. Geicã C-tin 3. A. C. Nãvodaru Luiza
– ºef ºcoalã – locþiitor ºef ºcoalã – locþiitor ºef ºcoalã
ªcoala Ofiþeri M.A.I. nr. 4 1. Lt. col. Marcarian Dinar 2. Cpt. Demetrescu Paul
– ºef ºcoalã – locþiitor ºef ºcoalã
ªcoala Ofiþeri M.A.I. nr. 5 1. Cpt. Bãlþei Domiþian 2. Lt. col. Caranicolov Boris
– ºef ºcoalã – locþiitor ºef ºcoalã
ªcoala Ofiþeri M.A.I. nr. 6 1. Mr. Câmpeanu Viorel 2. Cpt. Roºca C-tin
– ºef ºcoalã – locþiitor ºef ºcoalã
A.M.I., fond D.M.R.U., dosar nr. 12, nr. inventar 7364, f. 795–799.
27. 1956 mai 18. Raport privind mãsurile de reducere ºi simplificare a aparatului Securitãþii statului. 18 mai 1956
Ex. nr. 2 Raport privitor la mãsurile de reducere ºi simplificare a aparatului Securitãþii statului
În urma unei analize fãcute privind sarcinile organelor securitãþii ºi a numãrului de lucrãtori ce încadreazã aceste organe, s-a ajuns la concluzia cã în unele 82
compartimente prin luarea unor mãsuri organizatorice de simplificare a organizãrii muncii se poate efectua reducerea aparatului în urmãtoarele proporþii: Aparat Central Direcþia I Informaþii politice exterioare În schema actualã sunt prevãzute propunem: Se reduce Direcþia a II-a Contrainformaþii În schema actualã sunt prevãzute În urma analizei fãcute, actuala schemã a fost mãritã la Direcþia a III-a Lupta împotriva activitãþii subversive a reacþiunii interne În schema actualã sunt prevãzute În urma unor mãsuri organizatorice de simplificare a organizãrii muncii, propunem: Se reduce Rãmân disponibili 30 de oameni. Direcþia a IV-a Mãsuri contrainformative în obiectivele ce prezintã importanþã pentru apãrarea þãrii ºi în alte obiective industriale de importanþã deosebitã În schema actualã sunt prevãzute În urma unor mãsuri organizatorice de simplificare a organizãrii muncii, a reducerii unor atribuþii în sectoarele: agriculturã, finanþe, bãnci, precum ºi trecerea unor atribuþiuni la aparatul regional, propunem: Se reduce Rãmân disponibili 62 de oameni. Direcþia a V-a Contrainformaþii militare În schema actualã sunt prevãzute În urma unor mãsuri 83
465 posturi 400 posturi 65 posturi
274 posturi 282 posturi
198 posturi
152 posturi 46 posturi
299 posturi
122 posturi 177 posturi
263 posturi
de simplificare a organizãrii muncii ºi în urma reducerii efectivelor Forþelor Armate ºi Trupelor M.A.I., propunem: Se reduce Rãmân disponibili 111 oameni.
99 posturi 164 posturi
Direcþia a VI-a Asigurarea securitãþii statului în Transporturi În schema actualã sunt prevãzute În urma unor mãsuri de simplificare a organizãrii muncii, propunem: Se reduce Rãmân disponibili 47 oameni. Direcþia a VIII-a Anchete În schema actualã sunt prevãzute În urma unor mãsuri de simplificare a organizãrii muncii ºi datoritã faptului cã foºtii funcþionari ai aparatului de represiune au fost anchetaþi, propunem: Se reduce Rãmân disponibili 150 de oameni. Serviciul Închisori interne În schema actualã sunt prevãzute Pentru aceleaºi motive ca ºi la Direcþia a VIII-a, propunem: Se reduce Rãmân disponibili 157 de oameni. Direcþia a IX-a Paza guvernului În schema actualã sunt prevãzute În urma unor mãsuri de simplificare a organizãrii muncii ºi trecerea unor sarcini în competenþa altor compartimente de muncã, precum ºi datoritã desfiinþãrii unor obiective, propunem: Se reduce Rãmân disponibili 244 de oameni. 84
111 posturi 51 posturi 60 posturi
285 posturi
95 posturi 190 posturi
412 posturi 181 posturi 231 posturi
832 posturi
421 posturi 411 posturi
Direcþia Cadre În schema actualã sunt prevãzute În urma simplificãrii, organizãrii muncii ºi reducerea efectivelor de securitate, miliþie, trupe ºi spate, propunem: Se reduce Rãmân disponibili 41 oameni. Menþiuni: din 122 posturi, la securitate vor rãmâne, iar la M.A.I. Direcþia Secretariat În schema actualã sunt prevãzute În urma mãsurilor de simplificare a organizãrii muncii ºi trecerea unor atribuþiuni la alte compartimente de muncã, propunem: Se reduce Rãmân disponibili 34 de oameni. Serviciul „T“ Tehnicã operativã În schema actualã sunt prevãzute În urma mãsurilor de simplificare a organizãrii muncii, propunem: Se reduce
178 posturi
122 posturi 56 posturi
90 posturi 32 posturi
92 posturi
39 posturi 53 posturi
457 posturi 351 posturi 106 posturi
Serviciul „B“ Contrainformaþii radio În schema actualã sunt prevãzute Având în vedere sarcinile trasate de Centrul de Coordonare de la Varºovia, propunem: Se mãreºte cu
274 posturi 106 posturi
Serviciile „H“, Cifru, „K“ ºi Serviciul „C“ Evidenþa Operativã ºi Serviciul Inspecþii În schemele actuale sunt prevãzute Propunem: Se reduce
402 posturi 362 posturi 40 posturi
85
168 posturi
Unitãþi acoperite Aparat Central Direcþia a II-a Serviciul 12 Supraveghere Operativã În schema actualã sunt prevãzute Având în vedere numãrul mare de funcþionari ai misiunilor diplomatice capitaliste din Bucureºti, precum ºi numãrul mare de strãini care temporar vin în þarã, propunem sã rãmânã: Se reduce Menþionãm cã acest serviciu faþã de propunerea noastrã are un deficit de 779 lucrãtori de supraveghere operativã ce urmeazã sã fie completat. Direcþia a VII-a În schema actualã sunt prevãzute Datoritã faptului cã unele sarcini de la alte direcþii au fost trecute la aceastã direcþie, propunem sã rãmânã: Se reduce Serviciul „F“ Controlul secret al corespondenþei În schema actualã sunt prevãzute Datoritã mãsurilor luate în ultimul timp, numãrul corespondenþei cu strãinãtatea fiind în continuã creºtere, propunem sã rãmânã: Se reduce Aparat exterior Serviciul „F“ Controlul secret al corespondenþei ºi Serviciul VII Supraveghere operativã În schemele actuale sunt prevãzute Pentru aceleaºi motive ca ºi în aparatul central, propunem: Se reduce Rãmân disponibili 77 oameni. În general, privind aparatul acoperit central ºi regional în schemele actuale sunt prevãzute faþã de care propunem: 86
1 891 posturi
1 734 posturi 157 posturi
450 posturi
343 posturi 107 posturi
274 posturi
270 posturi 4 posturi
611 posturi 468 posturi 143 posturi
3 226 posturi 2 815 posturi
Se reduce Menþionãm cã din aparatul acoperit lipsesc 738 oameni ce urmeazã sã fie completat.
411 posturi
Aparatul exterior În schemele actuale ale Direcþiilor regionale ºi exterioare, ale Direcþiilor a V-a, Contrainformaþii Militare, a VI-a Asigurarea securitãþii de stat în transporturi, sunt prevãzute: Tot pentru aceleaºi motive ca ºi la aparatul central, precum ºi faptul cã pe linia Serviciilor IV care se ocupã cu obiectivele industriale ºi economice, atribuþiunile s-au restrâns. De asemenea, în raioane se va munci în viitor pe linii de probleme, desfiinþându-se sectoriºtii, propunem: Se reduce Rãmân disponibili 2 070 de oameni.
8 224 posturi
5 328 posturi 2 896 posturi
Aparat de deservire Serviciul Financiar ºi Direcþia Administrativã În schema actualã sunt prevãzute în centralã ºi exterior Micºorându-se volumul de deservire ºi efectivele, propunem: Se reduce Rãmân disponibili 1 124 oameni.
9 219 posturi 7 624 posturi 1 595 posturi
Menþionãm cã din cele 7 624 posturi prevãzute 3 658 posturi sunt pentru securitate ºi 3 966 pentru M.A.I. Întrucât Direcþia Generalã a Trupelor M.A.I. va retrage militarii în termen în numãr de 2 179 prevãzuþi ºi 1 600 existenþi, ei vor fi înlocuiþi cu sergenþi reangajaþi în numãr de 1 010. În concluzie În schemele actuale ale aparatului de securitate sunt prevãzute 87
16 279 posturi
În baza analizei fãcute propunem: Se reduce Rãmân disponibili 2 008 oameni.
11 340 posturi 4 939 posturi
În schemele actuale de deservire a aparatului de securitate, Miliþie ºi trupe sunt prevãzute: Pentru securitate propunem: Pentru M.A.I. propunem: Total: Se reduce Rãmân disponibili 1124 oameni.
9 219 posturi 3 658 3 966 7 624 posturi 1 595 posturi
Deci, la securitate rãmân disponibili 2 008 lucrãtori operativi, iar la aparatul administrativ ºi deservire 1 124 oameni. Menþionãm cã paza securitãþii pânã acum a fost asiguratã cu ostaºi în termeni care în viitor vor fi înlocuiþi cu sergenþi reangajaþi. Ostaºi prevãzuþi în actualele scheme: Propunem sergenþi reangajaþi:
2 179 posturi 1 010 posturi
În concluzie în aparatul de securitate vor fi Aparat de securitate Administrativ ºi deservire Pazã
11 340 posturi 3 658 posturi 1 010 posturi
Total general
16 008 posturi
Considerãm cã prin aceste scãderi de efective, menþinând în aparat elementele cele mai calificate, munca se va îmbunãtãþi ºi vom putea face faþã sarcinilor ce se pun de cãtre conducerea Partidului ºi Guvernului. Rãmâne ca o sarcinã permanentã a conducerii securitãþii statului de a se preocupa de îmbunãtãþirea ºi simplificarea aparatului. A.M.R., fond 120, rola 416, c. 119–125. 88
28. 1956 mai 29. Proiect de organizare a Departamentului Securitãþii Statului. Strict secret de importanþã deosebitã Exemplarul nr. 2 Regulamentul de…………………………*
Sub conducerea Partidului Muncitoresc Român ºi a Comitetului sãu Central, clasa muncitoare, þãrãnimea muncitoare ºi intelectualitatea progresistã din Republica Popularã Românã au dobândit în anii puterii populare succese mãreþe în construirea bazelor societãþii socialiste. Realizarea programului trasat de cel de-al II-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român cu privire la dezvoltarea continuã a economiei naþionale ºi ridicarea bunei stãri materiale a oamenilor muncii, necesitã din partea întregului popor eforturi sporite, în vederea consolidãrii orânduirii sociale ºi de stat, a propãºirii economice ºi culturale a þãrii. Una dintre sarcinile cele mai importante ale statului nostru o constituie întãrirea regimului democrat-popular ºi apãrarea Patriei împotriva planurilor agresive ale duºmanilor externi ºi interni. În vederea asigurãrii securitãþii statului, conform prevederilor Constituþiei Republicii Populare Române se înfiinþeazã …………………………. . (cu drept de Minister) care se cãlãuzeºte în activitatea sa dupã legile Republicii Populare Române ºi dupã Hotãrârile ºi dispoziþiunile Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român ºi ale Consiliului de Miniºtri. În limitele drepturilor sale……………………. elaboreazã ordine ºi directive, efectueazã controlul executãrii lor folosind în acest scop aparatul de care dispune. ……………………îi revin urmãtoarele sarcini principale: I Pe linia muncii de informaþii politice externe, organele securitãþii statului îºi îndreaptã eforturile ºi mijloacele în direcþia organizãrii activitãþii informative în *
Spaþiile punctate se regãsesc întocmai în textul original. Documentul reprezintã un proiect de organizare ºi denumirile finale nu fuseserã încã adoptate (se oscila între Comitet al Securitãþii Statului ºi Departament al Securitãþii Statului). Acelaºi document se regãseºte ºi în Arhivele Naþionale Istorice Centrale, fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 53/1956, f. 81–87, într-o mapã specialã destinatã lui Gheorghiu-Dej. Data documentului a fost atribuitã de noi dupã data adresei ce însoþea proiectul trimis prim-secretarului C.C. al P.M.R.
89
þãrile capitaliste, ºi în primul rând în S.U.A., Anglia, Franþa, Germania Occidentalã etc., precum ºi în centrele de emigranþi, în scopul de a descoperi la timp intenþiile agresive ale statelor capitaliste ºi de a culege informaþii politice ºi documentare, cu caracter tehnico-ºtiinþific, economic ºi de apãrare. I Sarcina centralã a organelor securitãþii statului în domeniul muncii contrainformative o constituie lupta împotriva activitãþii de spionaj, diversiune ºi terorism – desfãºurate de agentura serviciilor de informaþii capitaliste ºi de duºmanii activi ai regimului democrat-popular. Organele securitãþii statului apãrã reprezentanþele Republicii Populare Române din þãrile capitaliste împotriva pãtrunderii în cadrul lor a agenþilor duºmanului ºi previn cazurile de trãdare a Patriei, din partea cetãþenilor români aflaþi în strãinãtate. Desfãºoarã o intensã activitate contrainformativã împotriva agenþilor spionajului capitalist care acþioneazã sub acoperirea ambasadelor, legaþiilor ºi misiunilor ce funcþioneazã în Republica Popularã Românã ºi a centrelor lor din strãinãtate. Organizeazã activitatea contrainformativã în vederea apãrãrii Forþelor Armate ale Republicii Populare Române împotriva pãtrunderii agenturii spionajului imperialist ºi previn cazurile de trãdare a Patriei în rândurile militarilor; de asemenea asigurã securitatea în industria de apãrare, în obiectivele de importanþã deosebitã, în industria chimicã, petroliferã, minierã, constructoare de maºini, conform tabelului anexat*. Previn pãtrunderea elementelor duºmãnoase în miliþie ºi în rândurile personalului administrativ de deservire a organelor securitãþii. Avizeazã asupra accesului salariaþilor la documentele secrete ºi efectueazã verificarea specialã a persoanelor ce pleacã în strãinãtate. Previn pierderile ºi sustragerile de documente ºi obiecte secrete, precum ºi cazurile de divulgare a secretului de stat în cadrul ministerelor, întreprinderilor ºi instituþiilor Republicii Populare Române. Asigurã paza ºi securitatea conducãtorilor Partidului Muncitoresc Român ºi ai Guvernului. Unul din mijloacele principale ale organelor securitãþii, pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor operative ce le revin, îl constituie recrutarea ºi infiltrarea în centrele de spionaj inamice ºi în alte obiective a unei agenturi devotate, cinstite ºi capabile, care trebuie sã facã obiectul unei atenþii deosebite ºi permanente atât din partea lucrãtorilor cu munci de conducere, cât ºi a tuturor celorlalþi lucrãtori operativi ai organelor securitãþii statului. Organele securitãþii au dreptul sã efectueze recrutarea agenturii din cadrul ministerelor, departamentelor, întreprinderilor ºi altor instituþii, dupã necesitãþile operative ale muncii. Se admite atragerea membrilor de partid pentru colaborarea secretã, în calitate de gazde ale caselor de întîlniri ºi conspirative, rezidenþi ºi în cazuri izolate, pentru îndeplinirea altor sarcini concrete, în raport de situaþia creatã, cu asentimentul primului secretar al Comitetului regional sau raional de partid. *
Nu se publicã.
90
Observaþiuni: Se interzice atragerea la colaborarea secretã sau urmãrirea informativã a persoanelor alese în organele de partid, organele puterii populare, U.T.M. ºi cele sindicale. De asemenea, se interzice efectuarea oricãror chemãri de cetãþeni sau legendãri în numele organelor de Partid ºi celor ale puterii populare. În afarã de agenturã, pentru efectuarea percheziþiilor secrete, ridicãrilor de materiale de la elementele urmãrite, precum ºi pentru controlul secret al corespondenþei, organele securitãþii statului folosesc tehnica operativã ºi supravegherea operativã, în care scop dispun de un aparat acoperit ºi de mijloacele tehnice necesare. Observaþiuni: În cazul când survine necesitatea materializãrii unor documente cu caracter duºmãnos aflate în cadrul vreunei instituþii de stat, mãsurile pentru fotografierea acestor documente vor fi efectuate cu aprobarea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român sau a primilor secretari ai comitetelor regionale de Partid. Organele securitãþii statului þin evidenþa operativã a tuturor elementelor suspecte de spionaj, diversiune, terorism, sabotaj ºi pentru alte forme de activitate duºmãnoasã, îndreptatã împotriva securitãþii statului. Asigurã pãstrarea ºi exploatarea arhivei fostelor organe de represiune ºi informaþii, a dosarelor de anchetã, acþiune informativã ºi altor dosare sau documente operative, precum ºi a dosarelor personale ale lucrãtorilor operativi ai organelor securitãþii. În baza aprobãrii procurorului, organele securitãþii efectueazã arestãri, percheziþii, precum ºi cercetarea crimelor cu caracter contrarevoluþionar, în condiþiile unei stricte respectãri a legalitãþii populare. Cercetãrile ce se efectueazã de cãtre organele securitãþii, se aflã sub controlul organelor procuraturii, care sunt obligate sã urmãreascã în modul cel mai strict termenele de efectuare a anchetelor, calitatea lor, respectarea normelor de procedurã penalã ºi sã aibã o participare efectivã la aceste cercetãri, în limita drepturilor acordate. În baza materialelor obþinute, organele securitãþii statului trebuie sã informeze în mod regulat ºi obiectiv Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român ºi Guvernul Republicii Populare Române cu privire la: planurile ºi intenþiile statelor capitaliste, uneltirile serviciilor lor de spionaj ºi ale centrelor de emigranþi din strãinãtate, manifestãrile duºmãnoase din interiorul þãrii, precum ºi despre lipsurile ce pot duce la grave consecinþe în cadrul obiectivelor, instituþiilor ºi departamentelor respective. Încadrarea organelor securitãþii statului se va face în special cu membri ai Partidului Muncitoresc Român, punându-se accent deosebit asupra elementelor muncitoreºti ºi celor provenite din alte pãturi sociale apropiate, devotate întru totul cauzei partidului ºi guvernului. Persoanele ce se încadreazã în munca operativã a organelor securitãþii statului trebuie sã fie cel puþin absolvenþi ai ºcolilor medii, sã posede un nivel politic dezvoltat, o suficientã experienþã a vieþii ºi sã fie înzestraþi cu înalte însuºiri morale. De regulã, aceºti lucrãtori trebuie sã capete pregãtirea necesarã în cadrul ºcolilor sau cursurilor ce funcþioneazã pe lângã organele respective. Lucrãtorii organelor securitãþii statului trebuie sã fie în permanenþã educaþi în spiritul devotamentului faþã de Patrie ºi urii neîmpãcate faþã de duºmanii ei, în spiritul 91
îndeplinirii conºtiincioase a îndatoririlor profesionale ce le revin, a sinceritãþii ºi celei mai stricte obiectivitãþi în aprecierea materialelor operative ºi de anchetã. Ei trebuie sã aibã ºi un nivel politic ridicat, pentru a corespunde sarcinilor de mare cinste ºi rãspundere, încredinþate de partid organelor securitãþii. Întregului efectiv operativ, precum ºi personalului administrativ, sanitar ºi financiar ce ocupã funcþiuni ofiþereºti, prin ordinul ……………… li se acordã gradele ofiþereºti corespunzãtoare ºi drepturile corpului ofiþeresc al Forþelor Armate ale Republicii Populare Române. Pentru personalul de conducere al ………………gradul de general se conferã de cãtre Consiliul de Miniºtri al Republicii Populare Române conform normelor stabilite. Structura organizatoricã a ……………………………………. . Întreaga activitate a …………………………. . este condusã de ……………., primul locþiitor ºi locþiitorii sãi. În conformitate cu Hotãrârea Consiliului de Miniºtri, pe lângã ………………………… se constituie un Colegiu cu drepturi de organ consultativ, în componenþa cãruia intrã ………………. ., locþiitorii sãi ºi ºefii direcþiilor operative principale. Problemele cele mai importante din activitatea organelor securitãþii statului se pun în discuþia Colegiului, care ia hotãrârile necesare asupra problemelor dezbãtute, concretizându-le ulterior în ordinele …………………. . În cadrul aparatului central al …………………………… se organizeazã urmãtoarele direcþii ºi servicii: -Direcþia Secretariat -Direcþia Cadre -Serviciul Inspecþii -Serviciul „H“ -Direcþia I -Direcþia II-a -Direcþia III-a -Direcþia IV-a
-Direcþia V-a -Direcþia VI-a
-Cifru -Informaþii politice externe -Contrainformaþii -Lupta împotriva activitãþii subversive a reacþiunii interne -Mãsuri contrainformative în obiectivele ce prezintã importanþã pentru apãrarea þãrii ºi în alte obiective industriale, de importanþã deosebitã -Contrainformaþii militare -Asigurarea securitãþii statului în transporturi 92
-Direcþia VII-a -Supravegherea operativã ºi investigaþii -Direcþia VIII-a -Anchete -Direcþia IX-a -Paza Guvernului -Serviciul „K“ -Serviciul „T“ -Tehnica operativã -Serviciul „B“ -Contrainformaþii radio -Serviciul „F“ -Controlul secret al corespondenþei -Serviciul „C“ -Evidenþa ºi arhiva -Serviciul închisori interne -Serviciul Financiar -Direcþia de aprovizionare ºi gospodãrire În teritoriu se creeazã Direcþii regionale, Servicii regionale, organele de securitate din transporturi, iar pe lângã marile unitãþi militare – organele respective de contrainformaþii. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12, f. 35–43.
29. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei Cadre. Direcþia Cadre 1. Selecþioneazã, verificã ºi duce munca de cunoaºtere a cadrelor din aparatul central ºi a cadrelor de conducere din regiuni. 2. Organizeazã ºi conduce pregãtirea elevilor-ofiþeri ºi ofiþerilor prin ºcoli speciale ºi cursuri profesionale fãrã scoaterea din muncã. 3. Propune ºi întocmeºte toate formele necesare privind miºcarea cadrelor: avansare în grad, avansare în funcþie, decorare, mutare, degradare, pensionare, concediere etc. 4. Studiazã ºi analizeazã starea disciplinarã a cadrelor, felul în care se aplicã pedepsele disciplinare ºi face propuneri pentru îmbunãtãþirea disciplinei militare. 5. Apãrã ministerul de pãtrunderea elementelor contrarevoluþionare, urmãrind totodatã descoperirea la timp a acelora care eventual au reuºit sã se strecoare în minister. 6. Acordã grade militare pânã la plutonier reangajat inclusiv. 7. Formeazã rezerva de cadre pentru funcþii de rãspundere. 8. Organizeazã anual notarea cadrelor. 93
9. Întocmeºte sinteze, statistici privind compoziþia socialã, pregãtirea ºcolarã, apartenenþa politicã etc. a cadrelor ºi raporteazã ministrului orice neajuns privind efectivul ministerului. 10. Conduce, îndrumeazã ºi controleazã munca serviciilor ºi secþiilor de cadre din regiuni. Structura organizatoricã: Direcþia este condusã de un director ajutat de doi locþiitori. Serviciul 1. Se ocupã cu organul central ºi regional de securitate ºi administrativ. Serviciul 2. Se ocupã cu decorarea, pensionarea ºi evidenþa cadrelor. Elibereazã legitimaþii. Serviciul Învãþãmânt. Se ocupã cu pregãtirea ºi perfecþionarea cadrelor prin ºcoli ºi cursuri. Secþia Inspecþii. Executã inspecþii speciale din ordinul ºefului direcþiei. Biroul Secretariat. Îndeplineºte atribuþiunile secretariatului. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 960–961.
30. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei I Informaþii externe Direcþia I Informaþii externe I. Atribuþiuni a) Descoperirea din timp a acþiunilor duºmãnoase ºi de spionaj din þãrile imperialiste împotriva patriei noastre ºi a lagãrului socialist. Obþinerea de documente secrete cu caracter politic, economic ºi militar din lagãrul imperialist. b) Pãtrunderea în centrele de spionaj capitaliste, cu scopul descoperirii agenþilor trimiºi de cãtre aceste centre în þara noastrã. Organizarea muncii informative pe bazã de rezidenþe în urmãtoarele þãri: S.U.A., Anglia, Germania Occidentalã, Franþa, Italia, Belgia, Austria, Elveþia, Turcia, Grecia, Egipt, Israel ºi Siria-Liban. 94
c) Desfãºurarea de acþiuni informativ-operative împotriva emigraþiei române din strãinãtate, cu scopul de a descompune organizaþiile ºi grupãrile politico-reacþionare, de a cunoaºte din timp acþiunile lor duºmãnoase împotriva R.P.R. ºi de a convinge spre repatriere în þarã elementele din aceastã emigraþie. d) Sã obþinã pe orice cale patente ºi informaþii cu caracter tehnico-ºtiinþific din þãrile capitaliste. e) Asigurã supravegherea operativã ºi de apãrare a coloniei româneºti ºi a oficiilor diplomatice ale R.P.R. în strãinãtate. Prevenirea pãtrunderii serviciilor de informaþii ºi contrainformaþii duºmane în rândurile coloniei româneºti ºi a reprezentanþilor R.P.R. II. Structura organizatoricã Direcþia este condusã de un ºef direcþie ºi 4 locþiitori ºefi direcþie. Pentru îndeplinirea sarcinilor, Direcþia I este compusã dintr-un secretariat, douã secþii: una cifru ºi una avize ºi paºapoarte, 10 servicii, un birou independent ºi o rezervã a directorului. Serviciul Secretariat Asigurã controlul asupra îndeplinirii sarcinilor trasate de cãtre ºeful direcþiei, întocmeºte sinteze asupra muncii direcþiei, þine legãtura cu M. A. E. ºi M. C. E. ºi are în evidenþã fondurile bãneºti. Se compune din 5 birouri. Biroul I. Primeºte, înregistreazã, distribuie ºi þine în evidenþã corespondenþele intrate, înregistreazã ºi expediazã corespondenþele ieºite. Biroul II. Asigurã traducerea materialelor din ºi în limbi strãine prin translatori. Biroul III. Executã lucrãrile de reproducere ºi fotografiere cerute ºi face instructaj lucrãtorilor operativi ce se pregãtesc pentru munca din exterior. Biroul IV. Þine legãtura prin radio cu rezidenþele. Biroul V. Evidenþã, Arhivã ºi Cartotecã. Þine în evidenþã dosarele operative aflate în folosire ºi efectueazã cãutãri la cartotecã a persoanelor cerute de serviciile operative. Secþia „H“ – Cifru Cifreazã toate materialele ºi telegramele de la ºi cãtre rezidenþe. Serviciul Cadre Face verificãri, selecþionãri, studiazã cadrele, cerceteazã abaterile ºi încãlcãrile disciplinare în muncã a lucrãtorilor ºi înainteazã propuneri corespunzãtoare. Urmãreºte creºterea cadrelor ºi asigurã pregãtirea lor la învãþãmântul profesional ºi al limbilor strãine, prin ºcoli speciale ºi cursuri profesionale, fãrã a fi scoºi din muncã. Serviciul I Duce munca informativ-operativã în rândurile emigraþiei române din strãinãtate. Se compune din 3 birouri. 95
Biroul I. Se ocupã cu munca informativ-operativã în rândurile emigranþilor români din Germania Occidentalã ºi Austria. Biroul II. Se ocupã cu munca informativ-operativã în rândurile emigranþilor români din Franþa, Anglia, Italia ºi S.U.A. Biroul III. Se ocupã cu folosirea informativã a bisericilor române din strãinãtate, cu scopul creãrii unei colonii de simpatizanþi ai R.P.R. în jurul acestor biserici. Serviciul II Duce munca informativ-operativã în Germania de Vest ºi Austria. Se compune din 2 birouri. Biroul I. Se ocupã cu munca informativ-operativã din Germania de Vest. Biroul II. Se ocupã cu munca informativ-operativã din Austria. Serviciul III Duce munca informativ-operativã în S.U.A., Canada ºi Anglia. Se compune din 2 birouri. Biroul I. Se ocupã cu munca informativ-operativã în S.U.A. ºi Canada. Biroul II. Se ocupã cu munca informativ-operativã în Anglia. Serviciul IV Duce munca informativ-operativã în Franþa, Italia ºi Belgia. Se compune din 3 birouri. Biroul I. Se ocupã cu munca informativ-operativã în Franþa. Biroul II. Se ocupã cu munca informativ-operativã în Italia. Biroul III. Se ocupã cu munca informativ-operativã în Belgia. Serviciul V Duce munca informativ-operativã în Turcia, Israel, Egipt ºi Siria. Se compune din 3 birouri. Biroul I. Duce munca informativ-operativã în Turcia (Istanbul ºi Ankara). Biroul II. Se ocupã cu munca informativ-operativã în Israel. Biroul III. Se ocupã cu munca informativ-operativã în þãrile Arabe. Serviciul VI Se ocupã cu culegerea de informaþii în domeniul tehnico-ºtiinþific din þãrile capitaliste. Serviciul VII Întocmeºte lucrãri în baza sintetizãrii informaþiilor obþinute prin agenturã, buletine informative, rapoarte speciale ºi presã. Serviciul VIII Duce munca informativ-operativã cu vechii colaboratori ai S.S.I. 96
Biroul IX Previne pãtrunderea în cadrul oficiilor R.P.R. a serviciilor de informaþii ºi contrainformaþii capitaliste. Secþia „Avize ºi Paºapoarte“ Primeºte toate cererile de intrare ºi ieºire din þarã, verificã persoanele solicitante, dã avize ºi informeazã toate direcþiile informativ-operative interesate în aceste probleme. Serviciul X Administrativ Se compune din 2 birouri ºi un cabinet medical. Biroul I. Se ocupã cu problemele financiare, sociale-gospodãreºti, casele de lucru ºi paza unitãþii. Biroul II. Se ocupã cu transportul auto, întreþinerea uzinei ºi diverse reparaþii. Cabinetul medical Asigurã asistenþa medico-sanitarã a cadrelor din direcþie ºi ºcoalã. Rezerva directorului Se compune din cadrele ce sunt în pregãtire pentru munca din exterior ºi a celor ce sunt chemaþi la instructaj. ªeful Direcþiei I General-maior Gavriliuc Mihai A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 869–873.
31. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a II-a. Direcþia a II-a Atribuþiuni Duce muncã contrainformativã pentru descoperirea, demascarea ºi zãdãrnicirea activitãþii serviciilor de spionaj imperialiste care uneltesc împotriva R.P.R., U.R.S.S. ºi a altor þãri din lagãrul socialist, atât de pe teritoriul þãrii noastre cât ºi pe teritoriul þãrilor capitaliste. 97
Urmãreºte informativ diplomaþii ºi funcþionarii reprezentanþelor diplomatice capitaliste acreditaþi în Republica Popularã Românã, pentru a identifica din rândul acestora spionii ºi agentura ce o folosesc pe teritoriul republicii noastre ºi a celorlalte þãri din lagãrul socialist. Lucreazã informativ legãturile diplomaþilor ºi ale funcþionarilor diplomatici, precum ºi pe vizitatorii reprezentanþelor diplomatice capitaliste, cu scopul de a descoperi ºi demasca agentura duºmanului din rândul acestora. Organizeazã urmãrirea informativã a bazelor serviciilor de spionaj imperialiste ca repatriaþi, legãturile fugarilor, funcþionarii privilegiaþi ai fostelor societãþi ºi firme cu capital strãin ºi alte asemenea categorii de elemente. Duce muncã informativ-operativã asupra comercianþilor, marinarilor strãini ºi a diverselor delegaþii ce vin în R.P.R. din statele capitaliste, cu scopul identificãrii din rândul acestora a spionilor ºi agenturii lor. Duce muncã de infiltrare a agenturii noastre în centrele de spionaj inamice din strãinãtate, în formaþiunile contrarevoluþionare de emigranþi ºi de preluare a canalelor ilegale ale acestora. Asigurã ajutorul ºi controlul în munca serviciilor II din regiuni. În afarã de agentura existentã în acþiunile concrete, recrutatã din rândul cetãþenilor români, recruteazã agenturã din rândul diplomaþilor ºi funcþionarilor diplomatici, comercianþilor, marinarilor, precum ºi din rândul diferiþilor delegaþi veniþi din statele capitaliste; recruteazã anumite elemente în strãinãtate care au legãturi cu serviciile de spionaj inamice ºi cu formaþiunile de emigranþi, ia mãsuri speciale asupra ambasadelor ºi legaþiilor, foloseºte în activitatea sa practicã filajul ºi alte mijloace tehnice. Structura organizatoricã Direcþia a II-a este condusã de un ºef al direcþiei ajutat de doi locþiitori care rãspund de activitatea direcþiei faþã de ministru. Serviciul I duce munca contrainformativã împotriva serviciului de spionaj american ºi argentinian. Biroul 1 – se ocupã cu urmãrirea informativ-operativã a diplomaþilor americani ºi argentinieni acreditaþi în Republica Popularã Românã, duce acþiune informativã asupra legãturilor lor din þarã. Recruteazã agenturã din rândul diplomaþilor ºi funcþionarilor diplomatici. Ia unele mãsuri speciale asupra legaþiilor S.U.A. ºi Argentinei. Sprijinã ºi controleazã munca serviciilor III din regiuni în problema vizitatorilor legaþiilor americanã ºi argentinianã ºi a legãturilor diplomaþilor respectivi. Biroul 2 – organizeazã urmãrirea informativã a bazelor serviciilor de spionaj american ºi argentinian, în scopul descoperirii ºi demascãrii agenturii din rândul acestora. 98
Duce munca de infiltrare a agenturii noastre în centrele americane ºi argentiniene de spionaj din strãinãtate, în formaþiunile contrarevoluþionare de emigranþi ce au legãturi cu spionajul american ºi preia canalele ilegale de legãturã ale acestora. Recruteazã în strãinãtate elemente ce au legãturi cu spionajul american ºi argentinian. Asigurã controlul ºi ajutorul serviciilor II din regiuni. Serviciul II duce munca contrainformativã împotriva serviciului de spionaj englez. Biroul 1 – se ocupã cu urmãrirea informativ-operativã a diplomaþilor englezi acreditaþi în Republica Popularã Românã, duce acþiune informativã asupra legãturilor lor din þarã. Recruteazã agenturã din rândul diplomaþilor ºi funcþionarilor diplomatici. Ia unele mãsuri speciale asupra Legaþiei engleze. Sprijinã ºi controleazã munca serviciilor II din regiuni în problema vizitatorilor Legaþiei engleze ºi a legãturilor diplomaþilor respectivi. Biroul 2 – organizeazã urmãrirea informativã a bazelor serviciului de spionaj englez, în scopul descoperirii ºi demascãrii agenturii din rândul acestora. Duce munca de infiltrare a agenturii noastre în centrele de spionaj engleze din strãinãtate, în formaþiunile contrarevoluþionare de emigranþi ce au legãturi cu spionajul englez ºi preia canalele ilegale de legãturã ale acestora. Recruteazã în strãinãtate elemente ce au legãturi cu spionajul englez. Asigurã controlul ºi ajutorul serviciilor II din regiuni. Serviciul III duce muncã contrainformativã împotriva serviciilor de spionaj francez, elveþian, belgian, danez ºi finlandez. Biroul 1 – se ocupã cu urmãrirea informativ-operativã a diplomaþilor francezi ºi ai celorlalte state enumerate mai sus, acreditaþi în Republica Popularã Românã, duce acþiune informativã asupra legãturilor lor din þarã. Recruteazã agenturã din rândul diplomaþilor ºi funcþionarilor diplomatici. Ia unele mãsuri speciale asupra legaþiilor francezã, elveþianã etc., sprijinã ºi controleazã munca serviciilor II din regiuni în problema vizitatorilor legaþiilor mai sus-menþionate ºi a diplomaþilor respectivi. Biroul 2 – organizeazã urmãrirea informativã a bazelor serviciilor de spionaj francez ºi elveþian, în scopul descoperirii ºi demascãrii agenturii din rândul acestora. Duce munca de infiltrare a agenturii noastre în centrele de spionaj respective din strãinãtate, în formaþiunile contrarevoluþionare de emigranþi ce au legãturi cu serviciile de spionaj francez ºi elveþian ºi preia canalele ilegale de legãturã ale acestora. Recruteazã în strãinãtate elemente ce au legãturi cu spionajul francez ºi elveþian. Asigurã controlul ºi ajutorul serviciilor II din regiuni. Serviciul IV duce muncã contrainformativã împotriva serviciului de spionaj italian. 99
Biroul 1 – se ocupã cu urmãrirea informativ-operativã a diplomaþilor italieni acreditaþi în Republica Popularã Românã, duce acþiune informativã asupra legãturilor lor din þarã. Recruteazã agenturã din rândul diplomaþilor ºi funcþionarilor diplomatici. Ia unele mãsuri speciale asupra Legaþiei Italiei. Sprijinã ºi controleazã munca serviciilor II din regiuni în problema vizitatorilor Legaþiei italiene ºi a legãturilor diplomaþilor. Biroul 2 – organizeazã urmãrirea informativã a bazelor serviciului de spionaj italian, în scopul descoperirii ºi demascãrii agenturii din rândul acestora. Duce munca de infiltrare a agenturii noastre în centrele de spionaj italiene din strãinãtate, în formaþiunile contrarevoluþionare de emigranþi ce au legãturi cu spionajul italian ºi preia canalele ilegale de legãturã ale acestora. Recruteazã în strãinãtate elemente ce au legãturi cu spionajul italian. Asigurã controlul ºi ajutorul serviciilor II din regiuni. Serviciul V duce muncã contrainformativã împotriva serviciului de spionaj austriac ºi al Germaniei Occidentale. Biroul 1 – se ocupã cu urmãrirea informativ-operativã a diplomaþilor austrieci acreditaþi în Republica Popularã Românã, duce acþiune informativã asupra legãturilor lor din þarã. Recruteazã agenturã din rândul diplomaþilor ºi funcþionarilor diplomatici. Ia unele mãsuri speciale asupra Legaþiei austriece. Sprijinã ºi controleazã munca serviciilor II din regiuni în problema vizitatorilor Legaþiei austriece ºi a legãturilor diplomaþilor respectivi. Organizeazã urmãrirea informativã a bazelor serviciului de spionaj austriac în scopul descoperirii ºi demascãrii agenturii din rândul acestora. Duce munca de infiltrare a agenturii noastre în centrele austriece de spionaj din strãinãtate, în formaþiunile contrarevoluþionare de emigranþi ce au legãturi cu spionajul austriac ºi preia canalele ilegale de legãturã ale acestora. Recruteazã în strãinãtate elemente ce au legãturi cu spionajul austriac. Asigurã controlul ºi ajutorul serviciilor II din regiuni. Biroul 2 – organizeazã urmãrirea informativã a bazelor serviciului de spionaj al Germaniei Occidentale, în scopul descoperirii ºi demascãrii agenturii din rândul acestora. Preia ºi foloseºte canalele lui de legãturã cu strãinãtatea ºi organizeazã combinaþii informativ-operative cu scopul de a pãtrunde în centrele spionajului Germaniei Occidentale. Controleazã ºi sprijinã serviciile II din regiuni pe aceastã linie. Serviciul VI duce muncã contrainformativã împotriva serviciului de spionaj al statului Israel. Biroul 1 – se ocupã cu urmãrirea informativ-operativã a diplomaþilor statului Israel acreditaþi în Republica Popularã Românã, duce acþiune informativã asupra legãturilor lor din þarã. 100
Recruteazã agenturã din rândul diplomaþilor ºi funcþionarilor diplomatici. Ia unele mãsuri speciale asupra Legaþiei statului Israel. Sprijinã ºi controleazã munca serviciilor II din regiuni în problema vizitatorilor Legaþiei statului Israel ºi a legãturilor diplomaþilor respectivi. Biroul 2 – organizeazã urmãrirea informativã a bazelor serviciului de spionaj al statului Israel, în scopul descoperirii ºi demascãrii agenturii din rândul acestora. Duce munca de infiltrare a agenturii noastre în centrele de spionaj israeliene din strãinãtate, în formaþiunile contrarevoluþionare de emigranþi ce au legãturi cu spionajul statului Israel ºi preia canalele ilegale de legãturã ale acestora. Recruteazã în strãinãtate elemente ce au legãturi cu spionajul israelian. Asigurã controlul ºi ajutorul serviciilor II din regiuni. Serviciul VII duce muncã contrainformativã împotriva serviciilor de spionaj ale statelor din Orientul Apropiat. Biroul 1 – se ocupã cu urmãrirea informativ-operativã a diplomaþilor turci ºi egipteni, acreditaþi în Republica Popularã Românã, duce acþiune informativã asupra legãturilor lor din þarã. Recruteazã agenturã din rândul diplomaþilor ºi funcþionarilor diplomatici. Ia unele mãsuri speciale asupra legaþiilor statelor respective. Sprijinã ºi controleazã munca serviciilor II din regiuni în problema vizitatorilor legaþiilor acestor state ºi a legãturilor diplomaþilor respectivi. Biroul 2 – organizeazã urmãrirea informativã a bazelor serviciilor de spionaj ale statelor din Orientul Apropiat, în scopul descoperirii ºi demascãrii agenturii din rândul acestora. Duce munca de infiltrare a agenturii noastre în centrele de spionaj respective din strãinãtate, în formaþiunile contrarevoluþionare de emigranþi ce au legãturi cu acele servicii de spionaj ºi preia canalele ilegale de legãturã ale acestora. Recruteazã în strãinãtate elemente ce au legãturi cu spionajul turc, egiptean etc. Asigurã controlul ºi ajutorul serviciilor II din regiuni. Biroul 3 – organizeazã urmãrirea informativã a persoanelor suspecte de spionaj din rândul emigraþiei greceºti ºi a cetãþenilor greci din Republica Popularã Românã. Duce munca de infiltrare a agenturii noastre în centrele spionajului grec din strãinãtate, în formaþiunile contrarevoluþionare de emigranþi ce au legãturi cu spionajul grec ºi preia canalele ilegale de legãturã ale acestora. Recruteazã în strãinãtate elemente ce au legãturi cu spionajul grec. Asigurã controlul ºi ajutorul serviciilor II din regiuni. Serviciul VIII urmãreºte informativ cetãþenii statelor capitaliste suspecþi de spionaj, care vin cu interese oficiale temporar în Republica Popularã Românã. Recruteazã agenturã din rândul acestora. 101
Duce muncã informativã pentru descoperirea elementelor suspecte de spionaj, care iau legãtura cu diplomaþii sau cu cetãþenii statelor capitaliste la Country-Club, în diferite restaurante ºi hoteluri speciale destinate pentru strãini. Duce muncã informativã în rândul unor elemente duºmãnoase, suspecte de spionaj din cadrul M.C.E. Serviciul IX se ocupã cu urmãrirea pe þarã a agenþilor serviciilor de spionaj capitaliste strecuraþi clandestin pe teritoriul þãrii, precum ºi cu urmãrirea pe þarã a fugarilor care uneltesc (fugari semnalaþi cã sunt pe teritoriul þãrii unde desfãºoarã activitate criminalã, elemente semnalate cã sunt pregãtite pentru a veni în þarã cu misiuni de spionaj sau diversiune, fugari despre care posedãm date cã au fost recrutaþi de serviciile de spionaj sau care fac parte din conducerea grupãrilor contrarevoluþionare). Desfãºoarã muncã informativ-operativã împotriva centrelor de spionaj ºi a organizaþiilor de emigranþi care acþioneazã împotriva Republicii Populare Române. Întocmeºte cartoteca tuturor fugarilor. Serviciul are 3 birouri: Biroul 1 – se ocupã cu urmãrirea pe þarã a agenþilor serviciilor de spionaj din S.U.A., Anglia ºi dominioane, Germania Occidentalã ºi Austria, precum ºi urmãrirea pe þarã a fugarilor care uneltesc împotriva statului nostru ºi au legãturi cu una din þãrile respective. Duce muncã informativ-operativã împotriva centrelor de spionaj ale S.U.A., Angliei, Germaniei Occidentale ºi Austriei care acþioneazã împotriva Republicii Populare Române ºi a organizaþilor de emigranþi români din aceste þãri ºi coloniile lor. Sprijinã regiunile Ministerului Afacerilor Interne pentru organizarea ºi desfãºurarea urmãririi fugarilor ce au legãturi sau se gãsesc pe raza regiunilor. Biroul 2 – are aceleaºi sarcini ca ºi la Biroul 1, raportat asupra tuturor þãrilor capitaliste cu excepþia S.U.A., Anglia ºi dominioane, Germania Occidentalã ºi Austria, cu care se ocupã Biroul 1. Biroul 3 – întocmeºte formele de urmãrire pe þarã asupra tuturor elementelor aflate în strãinãtate ºi cunoscute cã uneltesc împotriva Republicii Populare Române. Þine evidenþa ºi cartoteca tuturor fugarilor, a centrelor de spionaj, a agenþilor acestor centre, precum ºi cartoteca repatriaþilor. Serviciul X duce munca contrainformativã în rândul emigranþilor din U.R.S.S. ºi þãrile de democraþie popularã suspectaþi de colaborare cu serviciile de spionaj imperialiste, în rândul foºtilor funcþionari ai organelor burgheze de spionaj ºi contraspionaj ºi foºtilor diplomaþi ai României. 102
Biroul 1 – duce muncã informativã în rândul alb-gardiºtilor precum ºi în rândul altor emigranþi din U.R.S.S. ºi þãrile de democraþie popularã suspectaþi de colaborare cu serviciile de spionaj capitaliste. Biroul 2 – duce muncã informativã în rândul foºtilor funcþionari ai organelor burgheze de spionaj ºi contraspionaj, în rândul fostei lor agenturi, în rândul foºtilor diplomaþi ai României. Serviciul XI duce munca contrainformativã împotriva centrelor de spionaj inamice ºi împotriva formaþiunilor contrarevoluþionare de emigranþi din strãinãtate. Biroul 1 – pregãteºte, scoate ºi infiltreazã agentura noastrã în centrele americane, engleze, franceze, italiene de spionaj ºi în organizaþiile de emigranþi în slujba acestor centre ce duc activitate împotriva Republicii Populare Române. Biroul 2 – pregãteºte, scoate ºi infiltreazã agentura noastrã în centrele de spionaj ale Germaniei Occidentale ºi Austriei ºi în organizaþiile de emigranþi în slujba acestor centre. Biroul 3 – pregãteºte, scoate ºi infiltreazã agentura noastrã în centrele de spionaj turce ºi ale altor þãri din Orientul Apropiat ºi în organizaþiile de emigranþi în slujba acestor centre. Serviciul XII din însãrcinarea serviciilor operative ale direcþiei, efectueazã supravegherea operativã asupra diplomaþilor ºi a reprezentanþelor diplomatice capitaliste acreditate în Republica Popularã Românã. Descoperã elementele care au legãturi cu diplomaþii reprezentanþelor capitaliste, cãsuþele poºtale utilizate de diplomaþi ºi agentura lor în activitatea de spionaj. Serviciul se compune din patru secþii de supraveghere operativã, un birou tehnic, un birou administrativ ºi o companie de miliþieni. Secþia Secretariat Primeºte, înregistreazã, distribuie ºi þine evidenþa corespondenþei intrate; înregistreazã ºi expediazã corespondenþa ieºitã. þine evidenþa prin cartotecã a suspecþilor urmãriþi de direcþie. Asigurã controlul asupra îndeplinirii sarcinilor trasate serviciilor de cãtre ºeful Direcþiei. Întocmeºte sinteze asupra muncii direcþiei. Distribuie ºi þine evidenþa fondurilor bãneºti, a mobilierului pentru casele conspirative ºi a altor valori materiale; îndeplineºte sarcinile administrative ºi de gospodãrie. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 887–896. 103
32. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a III-a. Direcþia a III-a 1. Duce lupta împotriva acþiunilor teroriste, a grupurilor duºmãnoase ºi naþionaliste, precum ºi împotriva activitãþii reacþionare a clericilor ºi sectanþilor. – Organizeazã urmãrirea informativã activã a legionarilor, a foºtilor conducãtori ai partidelor burgheze, a elementelor naþionaliste, a clerului reacþionar ºi sectanþilor; descoperã ºi foloseºte în scopuri operative canalele lor de legãturã cu centrele de emigranþi, naþionaliºti ºi religioase din strãinãtate, care desfãºoarã activitate contrarevoluþionarã împotriva Republicii Populare Române. – În acest scop creeazã agenturã ºi efectueazã alte mãsuri operative. – Duce muncã de control ºi acordã ajutor practic regiunilor de securitate în toate problemele direcþiei. 2. În baza probelor obþinute, face propuneri conducerii Ministerului Afacerilor Interne cu privire la arestarea elementelor a cãror activitate duºmãnoasã este doveditã. 3. Direcþia este condusã de un ºef de direcþie ºi de locþiitorii sãi. – ªeful direcþiei rãspunde de activitatea direcþiei în faþa ministrului Afacerilor Interne ºi locþiitorilor sãi. – Pe linie operativã, întreaga activitate a Direcþiei a III-a se împarte pe ºase servicii: Serviciul I Efectueazã urmãrirea informativã a legionarilor ºi a centrelor acestora din strãinãtate. Biroul 1 – descoperã, urmãreºte informativ ºi lichideazã verigile de conducere ale clandestinitãþii legionare ºi cautã posibilitãþile de a pãtrunde în centrele legionare ce acþioneazã în strãinãtate Biroul 2 – duce muncã de control ºi acordã ajutor practic regiunilor în problema legionarã. Serviciul II Descoperã, urmãreºte informativ ºi lichideazã activitatea subversivã în rândurile foºtilor membri ai partidelor burghezo-moºiereºti, troþkiºtilor, membrilor P.S.D., francmasonilor, chiaburilor, foºtilor mari capitaliºti ºi naþionaliºtilor burghezi; se ocupã cu depistarea legãturilor acestora cu centrele din strãinãtate. Biroul 1 – descoperã activitatea subversivã a foºtilor membri ai P.N.Þ., P.N.L., P.S.D. ºi a troþkiºtilor. Biroul 2 – descoperã activitatea subversivã a chiaburilor, moºierilor, marilor capitaliºti, precum ºi a altor organizaþii subversive ºi mistice. 104
Biroul 3 – descoperã ºi lichideazã activitatea de subminare a naþionaliºtilor. – În afarã de aceasta, fiecare din birourile menþionate controleazã ºi acordã ajutor regiunilor pe linia problemelor lor. Serviciul III Se ocupã cu descoperirea ºi urmãrirea informativã a elementelor ce difuzeazã manifeste duºmãnoase ºi documente anonime, în scopul lichidãrii activitãþii lor de subminare. Biroul 1 – descoperã ºi lichideazã autorii manifestelor adresate organelor centrale. Biroul 2 – duce muncã de control ºi acordã ajutor practic regiunilor în urmãrirea autorilor de manifeste ºi documente anonime. Serviciul IV Efectueazã munca în vederea descoperirii ºi lichidãrii grupãrilor duºmãnoase ºi a elementelor care desfãºoarã activitatea lor de subminare împotriva regimului democrat din R.P.R. sub masca cultelor ºi sectelor. Biroul 1 – descoperã activitatea duºmãnoasã dusã de elementele reacþionare din rândurile clerului ortodox. Biroul 2 – descoperã activitatea duºmãnoasã dusã de elementele reacþionare din rândurile clerului catolic. Biroul 3 – descoperã activitatea duºmãnoasã dusã de sectanþi ºi clerul protestant. – În afarã de aceasta, fiecare din birourile menþionate controleazã ºi acordã ajutor regiunilor pe linia problemelor lor. Serviciul V Duce lupta împotriva acþiunilor teroriste îndreptate împotriva activului de partid ºi a activului organelor populare; descoperã grupurile ilegale, precum ºi activitatea subversivã desfãºuratã de ofiþerii deblocaþi ºi funcþionarii fostelor organe de represiune. Biroul 1 – duce lupta împotriva elementelor teroriste. Biroul 2 – efectueazã urmãrirea elementelor din bande ºi a fugarilor. Biroul 3 – descoperã ºi lichideazã activitatea duºmãnoasã din rândurile deblocaþilor ºi funcþionarilor fostelor organe de represiune. – În afarã de aceasta, fiecare din birourile menþionate controleazã ºi acordã ajutor practic regiunilor pe linia problemelor lor. Serviciul VI Descoperã, urmãreºte informativ ºi ia mãsuri în vederea lichidãrii activitãþii criminale desfãºuratã de elementele duºmãnoase în rândurile intelectualitãþii, tineretului studios, a lucrãtorilor artei ºi culturii. 105
Biroul 1 – descoperã activitatea duºmãnoasã dusã de elementele ce lucreazã în organele de artã, culturã ºi învãþãmânt. Biroul 2 – descoperã activitatea duºmãnoasã dusã în rândurile tineretului. Biroul 3 – descoperã activitatea duºmãnoasã dusã de elementele ce lucreazã în organele sãnãtãþii ºi justiþiei. – În afarã de aceasta, fiecare din birourile menþionate controleazã ºi acordã ajutor practic regiunilor pe linia problemelor lor. Biroul Secretariat – Primeºte, înregistreazã ºi distribuie corespondenþa intratã la direcþie. – Înregistreazã ºi trimite spre expediere registraturii generale, corespondenþa ieºitã. – Urmãreºte îndeplinirea anumitor lucrãri speciale transmise serviciilor în baza rezoluþiilor ºefului direcþiei ºi a locþiitorilor sãi. – Întocmeºte diferite lucrãri (sinteze, buletine, statistici) cerute de ºeful direcþiei sau locþiitorii sãi. – þine evidenþa ºi distribuie materialele ºi rechizitele de cancelarie. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 897–901.
33. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a IV-a. Strict secret 9 mai 1956 Atribuþiunile ºi structura organizatoricã a Direcþiei a IV-a
Direcþia a IV-a îºi desfãºoarã activitatea pe baza hotãrârilor partidului ºi guvernului, a ordinelor ºi directivelor Ministerului Afacerilor Interne. I. Atribuþiuni 1. Organizarea muncii contrainformative în vederea descoperii ºi curmãrii activitãþii de spionaj, subminare, diversiune, sabotaj ºi altor activitãþi duºmãnoase a serviciilor de informaþii capitaliste ºi a reacþiunii interne în industria de apãrare ºi în alte sectoare importante ale industriei cât ºi la cele mai importante depozite ale rezervelor de stat industriale ºi alimentare precum ºi ale colectãrilor. 106
2. Asigurarea controlului asupra pãstrãrii secretului de stat în ministerele, întreprinderile ºi instituþiile Republicii Populare Române. Descoperirea ºi curmarea activitãþii agenþilor serviciilor de informaþii capitaliste ºi altor persoane care încearcã sã sustragã documente ºi produse secrete sau alte date ce constituie secrete de stat. 3. Conduce ºi controleazã prin ºefii direcþilor regionale munca organelor regionale pe linie de IV. II. Drepturi ºi îndatoriri a. Sã creeze o agenturã de calitate pentru prevenirea, descoperirea ºi curmarea activitãþii de spionaj, subminare, diversiune, sabotaj precum ºi alte activitãþi contrarevoluþionare în obiectivele deservite. b. În caz de necesitate operativã are dreptul sã atragã membrii P.M.R. la îndeplinirea unor sarcini operative secrete, mai ales în obiectivele industriale de importanþã deosebitã, în institutele ºi laboratoarele de cercetãri ºtiinþifice. Se permite, de asemenea, folosirea membrilor P.M.R. în calitate de colaboratori secreþi ai organelor securitãþii statului ca gazde pentru case de întâlniri ºi rezidenþi. c. Direcþia IV este obligatã sã sintetizeze materialele privitoare la formele ºi metodele activitãþii duºmãnoase din obiectivele cele mai importante ºi pe baza acestora sã orienteze organele exterioare pentru îmbunãtãþirea muncii lor. d. Sã controleze modul cum se pãstreazã secretul de stat la ministere, departamente, întreprinderi ºi instituþii ºi sã facã propuneri concrete în vederea îmbunãtãþirii acesteia. III. Structura organizatoricã Direcþia IV face parte din Ministerul Afacerilor Interne. Ea este condusã de un ºef al direcþiei ºi doi locþiitori care rãspund de activitatea lor faþã de conducerea Ministerului Afacerilor Interne. Problemele urmãrite sunt împãrþite pe cinci servicii ºi douã secþii, fiecare având urmãtoarele birouri: – Serviciul I – 3 birouri – Serviciul II – 3 birouri – Serviciul III – 2 birouri – Serviciul IV – 2 birouri – Serviciul V – 2 birouri – Secþia Secretariat – Secþia Translatori Serviciul I organizeazã munca contrainformativã ºi duce lupta împotriva reacþiunii interne în industriile petroliferã, carboniferã ºi în industria extracþiei metalelor neferoase ºi rare. 107
Serviciul I are 3 birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – organizeazã munca informativ-operativã în industria petroliferã. Biroul 2 – organizeazã munca informativ-operativã în industria carboniferã ºi în industria extracþiei metalelor neferoase. Biroul 3 – acordã ajutor ºi controleazã activitatea organelor M.A.I. din industria metalelor rare. Serviciul II organizeazã munca contrainformativã ºi duce lupta împotriva reacþiunii interne în industriile de apãrare, metalurgicã, chimicã precum ºi în sectoarele de energie electricã, poºtã ºi telecomunicaþii. Serviciul II are 3 birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – organizeazã munca informativ-operativã în industria de apãrare ºi metalurgicã. Biroul 2 – organizeazã munca informativ-operativã în industria chimicã. Biroul 3 – organizeazã munca informativ-operativã în industria energeticã, electrotehnicã ºi în sectorul poºtei ºi telecomunicaþiilor. Serviciul III organizeazã munca contrainformativã ºi duce lupta contra reacþiunii interne în obiectivele importante ale industriei construcþiilor, materialelor de construcþii, uºoarã, alimentarã ºi lemnului (specificate într-un tabel special) precum ºi în depozitele mari de produse industriale ºi alimentare ale rezervelor de stat ºi Ministerului Colectãrilor. Serviciul III are 2 birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – organizeazã munca informativ-operativã în obiectivele cele mai importante ale industriei construcþiilor ºi a materialelor de construcþii. Biroul 2 – organizeazã munca informativ-operativã în obiectivele cele mai importante ale industriei alimentare, uºoarã ºi lemnului precum ºi în depozitele mari de produse industriale ºi alimentare ale rezervelor de stat ºi Ministerului Colectãrilor; de asemenea, în Institutul de seruri ºi vaccinuri „Pasteur“ al Ministerului Agriculturii. Serviciul IV organizeazã munca contrainformativã în vederea prevenirii pãtrunderii agenturii serviciilor de informaþii capitaliste la documentele ºi producþia secretã din obiectivele Institutului de Fizicã al Academiei de ªtiinþe a R.P.R. Serviciul IV are 2 birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – organizeazã munca informativ-operativã, controleazã ºi verificã activitatea biroului special din obiectiv în ceea ce priveºte respectarea regimului de apãrarea secretului de stat. 108
Efectueazã cercetarea tuturor cazurilor de sustragere sau pierdere a documentelor ºi producþiei secrete precum ºi altor cazuri legate de divulgarea secretului de stat. Biroul 2 – efectueazã verificarea specialã a persoanelor care necesitã aviz pentru muncile secrete în obiectiv; întocmeºte formele de avizare. Serviciul V avizeazã pentru acces la muncile ºi documentele secrete de stat ºi controleazã modul în care se pãstreazã secretul de stat. Serviciul se compune din 2 birouri care efectueazã verificarea specialã a celor propuºi a avea acces la documentele ºi muncile secrete de stat. Controleazã munca birourilor speciale din ministere, instituþii ºi întreprinderi din punct de vedere al respectãrii regimului de pãstrare a secretului de stat ºi al instrucþiunilor Consiliului de Miniºtri cu privire la munca birourilor speciale ºi manipularea documentelor secrete de stat. Þine evidenþa persoanelor care au fost avizate a avea acces la documentele ºi muncile secrete de stat. Efectueazã cercetarea tuturor cazurilor de sustragere sau pierdere a documentelor ºi produselor secrete precum ºi altor cazuri legate de divulgarea secretului de stat. Serviciul V poate recruta agenþi în cazuri excepþionale în rândul persoanelor cu acces la documentele ºi muncile secrete în vederea prevenirii divulgãrii, sustragerii sau pierderii documentelor ºi produselor secrete de stat. Efectueazã verificarea specialã, dã avize ºi þine evidenþa persoanelor care au fost aprobate pentru a filma ºi fotografia în obiectivele de importanþã deosebitã ºi de apãrare, conform tabelului special aprobat de Consiliul de Miniºtri. Secþia Secretariat – Primeºte, înregistreazã ºi distribuie corespondenþa sositã pentru direcþie; – Înregistreazã ºi trimite spre expediere registraturii generale corespondenþa ieºitã; – Urmãreºte executarea anumitor lucrãri speciale date serviciilor, pe baza rezoluþiilor conducerii ministerului, ºefului direcþiei ºi locþiitorilor sãi; – Întocmeºte diferite lucrãri (buletine, sinteze, statistici) cerute de ºeful direcþiei ºi de locþiitorii sãi; – Organizeazã serviciul de zi pe direcþie; – Þine evidenþa ºi distribuie materiale ºi rechizite. Iosif Breban A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 902–906.
109
34. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a VII-a – Operativã. Direcþia a VII-a – Operativã Atribuþiuni – Efectueazã filarea elementelor cerute de direcþiunile din Ministerul Afacerilor Interne; – La cererea direcþiunilor efectueazã identificãri ºi investigaþii; – Efectueazã misiuni speciale, percheziþii secrete, sustrageri de materiale etc. ºi întocmeºte formele necesare acestor acþiuni; – Cu aprobarea ministrului Afacerilor Interne sau a adjunctului sãu, efectueazã reþineri, arestãri ºi percheziþii ºi întocmeºte formele necesare; – Prin reþeaua informativã ºi de identificare existentã în obiectivele deservite, descoperã persoanele suspecte de activitate duºmãnoasã, iar materialele obþinute le îndrumeazã direcþiunilor respective din Ministerul Afacerilor Interne. Drepturi ºi îndatoriri – Direcþiunea Operativã conduce ºi controleazã prin ºefii direcþiunilor regionale munca secþiilor „operative“; Direcþiunea Operativã are urmãtoarele drepturi ºi îndatoriri: – Sã fileze orice persoanã care intereseazã Ministerul Afacerilor Interne, sã facã investigaþii pe întreg teritoriul Republicii Populare Române, sã reþinã orice persoanã suspectatã de organele Ministerului Afacerilor Interne, cu excepþia membrilor C.C. al P.M.R. ºi ai Guvernului, diplomaþilor, a acelora care au imunitate parlamentarã ºi juridicã, pentru care este necesarã aprobarea ministrului Afacerilor Interne. – Sã suspende orice lucrare de filaj atunci când este pericol de deconspirare sau alte motive care ar dãuna lucrãrii. – Sã organizeze diverse case în interesul lucrãrilor de filaj. – Sã recruteze în calitate de informatori orice persoanã, cu excepþia membrilor C.C. al P.M.R., membrilor Consiliului de Miniºtri, deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale partidului ºi funcþionarilor partidului. – Sã reþinã elementele duºmãnoase întâlnite în acþiunile de teren, de exemplu: gazde, tãinuitori, martori mincinoºi care împiedicã prinderea elementelor urmãrite de Ministerul Afacerilor Interne sau de alte organe. – Sã reþinã timp de 24 de ore persoanele care ar putea ajuta la descoperirea ºi prinderea elementelor urmãrite de organele Ministerului Afacerilor Interne. 110
– Sã reþinã ºi sã percheziþioneze orice persoanã gãsitã în flagrant delict. – Sã legitimeze orice persoanã. – Sã cearã concursul Miliþiei, Grãnicerilor ºi tuturor organelor de stat în munca operativã. – Sã facã percheziþii secrete ºi sustrageri de materiale la persoanele aflate în obiectivele Ministerului Afacerilor Interne. – Personalul direcþiunii are dreptul sã poarte orice fel de uniformã, sã se machieze, sã se travesteascã, sã se foloseascã de legitimaþii de acoperire, nume conspirative, indicative în cazul când nevoile direcþiunii necesitã acest lucru. – Direcþiunea Operativã poate sã cearã lãmuriri direcþiunilor interesate, date ºi amãnunte detaliate cu privire la lucrarea respectivã. Structura organizatoricã Direcþiunea Operativã face parte din Ministerul Afacerilor Interne. Este condusã de un ºef al direcþiei ºi doi locþiitori ºi rãspunde de activitatea sa numai faþã de ministrul Afacerilor Interne. Biroul Secretariat – Primeºte, înregistreazã ºi distribuie corespondenþa sositã pentru direcþiune; – Înregistreazã ºi trimite spre expediere direcþiunilor corespondenþa ieºitã; – Urmãreºte executarea anumitor lucrãri speciale date serviciilor, pe baza rezoluþiilor ºefului direcþiunii sau a locþiitorilor sãi; – Întocmeºte diferite lucrãri (buletine, sinteze, statistici etc.) cerute de ºeful direcþiunii sau de locþiitorii sãi; – þine evidenþa ºi distribuie materiale ºi rechizite. Garderoba direcþiei – Pãstreazã ºi întreþine hainele, încãlþãmintea ºi diferite obiecte necesare travestirii ºi machiajului. Serviciul I – Filaj – Organizeazã filarea elementelor ce intereseazã direcþiunile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ºi direcþiunile regionale; identificã legãturile plasate din filaj în cazuri excepþionale ºi uneori efectueazã reþinerea elementelor. Serviciul I are 12 birouri (grupe): Grupa 1 – κi duce munca de filaj în legãturã cu problemele de sabotaj ºi diversiune; Grupa 2 – κi duce munca de filaj în legãturã cu problemele de sabotaj ºi diversiune; Grupa 3 – κi duce munca de filaj în legãturã cu problemele politico-subversive; Grupa 4 – κi duce munca de filaj în legãturã cu problemele politico-subversive; Grupa 5 – κi duce munca de filaj în legãturã cu problemele politico-subversive; Grupa 6 – κi duce munca de filaj în legãturã cu problema transporturi; Grupa 7 – κi duce munca de filaj în legãturã cu problema transporturi; Grupa 8 – κi duce munca de filaj în legãturã cu problemele speciale; 111
Biroul Exterior – Are sarcina îndrumãrii ºi controlãrii muncii de filaj în direcþiunile regionale, redactarea instrucþiunilor, directivelor ºi lecþiilor profesionale de filaj; Garajul Serv. filaj – Deserveºte cu maºini în mod exclusiv Serv. filaj; Foto-Laborator – Deserveºte Serv. de filaj în domeniul fotografierii; Grupa-radio – Se ocupã cu transmisiunile radio în cadrul Serv. de filaj. Serviciul II Investigaþii – Efectueazã lucrãri de identificare, verificare ºi informare, în baza cererilor direcþiunilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, atât din Bucureºti, cât ºi din provincie. – Recruteazã informatori în Bucureºti ºi în celelalte oraºe importante, în suburbii ºi case de locuit, folosindu-i în lucrãri de investigaþii ºi culegeri de informaþii. – þine evidenþa, prin cartotecã, a informatorilor, precum ºi a elementelor asupra cãrora s-au fãcut investigaþii. Serviciul II are 9 birouri (grupe): Grupa 1 – Se ocupã cu investigaþii în Raionul Stalin; Grupa 2 – Se ocupã cu investigaþii în Raionul 1 Mai; Grupa 3 – Se ocupã cu investigaþii în Raionul 23 August; Grupa 4 – Se ocupã cu investigaþii în Raionul T. Vladim[irescu]; Grupa 5 – Se ocupã cu investigaþii în Raionul N. Bãlcescu; Grupa 6 – Se ocupã cu investigaþii în Raionul V. I. Lenin; Grupa 7 – Se ocupã cu investigaþii în Raionul Gh. Gheorghiu-Dej; Grupa 8 – Se ocupã cu investigaþii în Raionul Griviþa Roºie; Bir. Exterior – Are sarcina controlãrii ºi îndrumãrii muncii de investigaþii în direcþiile regionale, redactarea instrucþiunilor, directivelor ºi lecþiilor profesionale de investigaþii. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 49–52.
35. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a VIII-a – Tehnicã Operativã. Direcþiunea a VIII-a – Tehnicã Operativã Atribuþiuni – Controleazã convorbirile telefonice internaþionale particulare. – Controleazã folosirea staþiunilor de radio-emisie ale instituþiilor ºi a aparatelor de emisie-amatori pentru a nu da posibilitatea sã fie folosite de cãtre elementele duºmãnoase în scopuri subversive. 112
– Descoperã ºi lichideazã staþiunile de radio-emisie subversive care activeazã pe teritoriul Republicii Populare Române, având misiuni din partea serviciilor de spionaj imperialiste ºi centrelor burghezo-naþionaliste. – Pe baza cererii direcþiunilor operative, instaleazã aparate de tehnicã operativã secretã pentru a controla activitatea persoanelor urmãrite de organele Ministerului Afacerilor Interne. – Perfecþioneazã ºi adapteazã aparatura necesarã în scopuri operative. – Confecþioneazã în scopuri operative documente ºi efectueazã diferite expertize grafologice, chimice ºi altele. – Executã diferite lucrãri fotografice în scopuri operative. – Intercepteazã emisiunile posturilor de radio-emisiune imperialiste, cu scopul de a obþine date ce pot fi folosite în scopuri operative. – Urmãreºte activitatea staþiunilor de radio ce deservesc ambasadele, legaþiile ºi consulatele þãrilor imperialiste ce se gãsesc în Republica Popularã Românã, pentru a culege informaþiuni ce pot prezenta interes pentru Ministerul Afacerilor Interne. – Efectueazã sustrageri ºi percheziþii secrete ºi altele. – Controleazã amãnunþit corespondenþa externã ºi coletele sosite în þarã ºi expediate peste graniþã, în scopul de a preveni orice posibilitate de folosire a acestui canal de cãtre organele serviciilor de spionaj strãine, precum ºi pentru a nu lãsa sã pãtrundã în þarã literaturã, manifeste ºi scrisori cu caracter propagandistic, contrarevoluþionar, duºmãnos regimului de democraþie popularã. – Efectueazã pe cale de selecþionare un control secret al corespondenþei interne pentru a descoperi persoanele care au manifestãri antidemocratice ºi pentru a sesiza starea de spirit a populaþiei în legãturã cu campaniile politice ºi mãsurile luate de partid ºi guvern. – Controleazã corespondenþa persoanelor care intereseazã organele Ministerului Afacerilor Interne. Structura organizatoricã – Pentru asigurarea executãrii atribuþiunilor încredinþate, în cadrul direcþiunii se organizeazã un secretariat ºi trei servicii. – Secretariatul – primeºte, înregistreazã, distribuie ºi þine evidenþa corespondenþei de intrare ºi ieºire, þine cartoteca evidenþei operative, întocmeºte diferite lucrãri, þine evidenþa ºi distribuie materiale ºi rechizite. – Serviciul I – executã instalarea ºi folosirea tehnicii operative, intercepteazã telefoanele, întocmeºte documente ºi efectueazã expertize. – Serviciul II – se ocupã de contrainformaþii radio. – Serviciul III – se ocupã cu filajul corespondenþei. – Secþia organe exterioare – controleazã ºi acordã ajutor practic organelor exterioare în activitatea lor. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 1038–1040. 113
36. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a IX-a – Paza conducerii P.M.R. ºi a conducerii Guvernului. Atribuþiunile ºi structura organizatoricã a Direcþiei a IX-a – Paza conducerii P.M.R. ºi a conducerii Guvernului Direcþia a IX-a – Paza conducerii Partidului Muncitoresc Român ºi a Guvernului Republicii Populare Române este unul din organele operative ale aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne al R.P.R. ºi este subordonatã ministrului Afacerilor Interne. Direcþia se organizeazã conform schemei alãturate. * Efectivul direcþiei este aprobat de ministrul Afacerilor Interne. Direcþiei i se repartizeazã un batalion de securitate ºi un batalion de miliþie. Numãrul persoanelor pãzite se stabileºte prin ordinul ministrului Afacerilor Interne. Sarcini 1/ Asigurarea pazei ºi securitãþii depline a conducerii Partidului Muncitoresc Român ºi a Guvernului Republicii Populare Române în toate locurile unde se aflã. Prevenirea oricãror acþiuni ale elementelor duºmãnoase, îndreptate împotriva vieþii ºi sãnãtãþii persoanelor pãzite. 2/ Asigurarea pazei sediilor C.C. al P.M.R., Prezidiului Marii Adunãri Naþionale, Consiliului de Miniºtri ºi altor obiective prevãzute de ordinul ministrului Afacerilor Interne. 3/ Asigurarea securitãþii ºi ordinii publice a manifestaþiilor, mitingurilor, adunãrilor festive, sesiunilor Marii Adunãri Naþionale, Congreselor, organizaþiilor politice ºi obºteºti etc. la care participã conducerea Partidului ºi a Guvernului. Paza în aceste locuri se organizeazã conform ordinului ministrului Afacerilor Interne. 4/ Asigurarea cu toate mijloacele de transport a conducerii Partidului Muncitoresc Român ºi a Guvernului Republicii Populare Române. 5/ Ducerea muncii informative în împrejurimile obiectivelor pãzite ºi a personalului de deservire. Drepturi ºi obligaþiuni 1/ Sã ia toate mãsurile necesare pentru prevenirea acþiunilor duºmãnoase îndreptate împotriva vieþii, sãnãtãþii ºi securitãþii persoanelor pãzite. 2/ Sã stabileascã regimul de intrare în toate obiectivele pãzite. *
Schema nu se regãseºte la dosar
114
3/ Sã stabileascã ordinea la manifestaþii, mitinguri, adunãri festive, congrese etc. 4/ Sã verifice persoanele invitate la adunãrile festive, consfãtuiri, recepþii etc. ºi a personalului care deserveºte aceste manifestaþii, iar în caz de nevoie sã nu permitã intrarea persoanelor suspecte. 5/ Sã stabileascã traseele permanente ale celor pãziþi ºi sã organizeze paza ºi circulaþia pe aceste trasee. 6/ Sã desfãºoare muncã informativ-operativã în obiectivele pãzite, în rândurile personalului ce deserveºte pe cei pãziþi, precum ºi în împrejurimile obiectivelor pãzite. Sã desfãºoare muncã informativ-operativã (contrainformaþie) în Batalionul de Trupe Securitate ºi Batalionul de Miliþie repartizate Direcþiei a IX-a. 7/ Sã reþinã, perchiziþioneze ºi interogheze persoanele suspecte de acte duºmãnoase împotriva celor pãziþi. 8/ În caz de deplasare a celor pãziþi în alte localitãþi sã foloseascã dupã necesitate toate organele Ministerului Afacerilor Interne pentru întãrirea pazei ºi securitãþii persoanelor pãzite. 9/ Sã reþinã numãrul de locuri necesare organizãrii pazei ºi asigurarea securitãþii la teatre, atenee, stadioane etc. Structura organizatoricã Direcþia este condusã de un ºef al direcþiei care organizeazã munca, repartizeazã cadrele ºi rãspunde de întreaga activitate în faþa ministrului Afacerilor Interne. În muncã este ajutat de doi locþiitori. Direcþia cuprinde în organizarea sa urmãtoarele: – Secretariat – Serviciul I – Serviciul II – Serviciul III – Serviciul IV – Serviciul V Acestea au urmãtoarele îndatoriri: Secretariatul Þine evidenþa, înregistreazã, primeºte ºi trimite întreaga corespondenþã care intrã ºi iese a direcþiei. Þine evidenþa corespondenþei serviciilor ºi celorlalte subunitãþi ale direcþiei, controleazã dacã lucrãrile din unitãþi sunt efectuate conform dispoziþiilor. Þine evidenþa ºi controleazã pãstrarea tuturor documentelor secrete, directive ale ministrului, instrucþiuni, ordine etc. Asigurã drepturile administrative ale efectivului direcþiei. Ofiþerii de serviciu pe direcþie þin legãtura cu toate unitãþile ºi subunitãþile direcþiei, urmãresc ºi þin evidenþa tuturor deplasãrilor celor pãziþi, raporteazã conducerii direcþiei despre toate deplasãrile celor pãziþi ºi de toate evenimentele petrecute, în lipsa 115
conducerii direcþiei iau mãsuri necesare pentru organizarea pazei ºi securitãþii în toate cazurile neprevãzute. Îndeplineºte dispoziþiile conducerii direcþiei cu privire la inspectarea ºi controlul activitãþii subunitãþilor din direcþie, al stãrii pregãtirii de luptã ºi profesionale, precum ºi alte sarcini. Serviciul I Asigurã paza permanentã ºi securitatea persoanelor pãzite în toate locurile unde se aflã. Se conduce în muncã conform instrucþiunilor serviciului. Serviciul II Asigurã paza ºi securitatea persoanelor pãzite în toate locurile unde se aflã în mod temporar. Asigurã ºi organizeazã supravegherea traseelor pãzite. Exercitã controlul tehnic asupra stãrii clãdirilor de locuit, vilelor, locurilor de muncã, încãperilor pãzite, controlul iluminatului, încãlzirii, canalizãrii de apã ºi gaz ºi a altor instituþii. Se conduce în muncã conform instrucþiunilor serviciului. Serviciul III Asigurã paza sediilor C.C. al P.M.R., Prezidiului Marii Adunãri Naþionale, Consiliului de Miniºtri ºi organizeazã regulile de intrare în aceste sedii, asigurând securitatea persoanelor pãzite. Se conduce în muncã conform instrucþiunilor serviciului. Serviciul IV Are sarcina de a desfãºura muncã informativ-operativã conform ordinelor ºi directivelor muncii cu agentura M.A.I., Hotãrârii C.C. al P.M.R. ºi a Consiliului de Miniºtri din 25 mai 1954, cu scopul de a descoperi ºi a înlãtura elementele duºmãnoase aflate în obiectivele direcþiei. Verificã persoanele care se selecþioneazã pentru a deservi conducerea Partidului ºi Guvernului la domicilii, locul de muncã, manifestaþii ºi diferite festivitãþi. În cazul când din verificãrile efectuate rezultã cã în obiectivele direcþiei existã elemente duºmãnoase sau astfel de elemente intenþioneazã de a intra, se iau mãsuri de scoatere sau interzicerea intrãrii lor în obiective. Aprobã mutarea ºi domicilierea persoanelor în împrejurimile obiectivelor pãzite, traseelor pãzite ºi a construcþiilor. Serviciul V Asigurã Conducerea Partidului Muncitoresc Român ºi a Guvernului Republicii Populare Române cu toate mijloacele de transport. Se conduce în muncã conform instrucþiunilor serviciului. 116
Batalionul de Miliþie Asigurã paza obiectivelor ce sunt cuprinse în sarcinile direcþiei, domiciliilor conducerii Partidului ºi Guvernului, a Ambasadei U.R.S.S. ºi a þãrilor de democraþie popularã. Batalionul de Trupe Asigurã pazã obiectivelor pãzite ce sunt cuprinse în sarcinile direcþiei. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 937–942.
37. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „B“ – Contrainformaþii Radio. 04. 05. 1956 Serviciul „B“ – Contrainformaþii Radio I Atribuþiuni: 1/ Descoperirea, cu ajutorul mijloacelor tehnice, a staþiilor de radio clandestine ce þin legãtura cu serviciile imperialiste de spionaj. 2/ Informarea organelor de Contrainformaþii Radio ale celorlalte þãri de democraþie popularã despre existenþa pe teritoriul acestora a unor staþiuni de radio ce þin legãtura cu centrele imperialiste de spionaj. 3/ Primeºte ºi prelucreazã materiale de Contrainformaþii Radio privind activitatea centrelor de spionaj imperialiste ºi exploateazã materialul provenit de la agenþii capturaþi pe teritoriul Republicii Populare Române, fãcând schimburi cu aceste materiale cu organele corespunzãtoare din celelalte þãri de democraþie popularã. 4/ Organizeazã ºi pregãteºte la nivel corespunzãtor echipe de acþiune în teren, folosind mijloace tehnice mobile pe întreg teritoriul þãrii, acolo unde nevoile o cer. 5/ Controleazã activitatea staþiunilor de radio ce deservesc ambasadele, legaþiile ºi diferitele misiuni diplomatice ale statelor capitaliste aflate pe teritoriul Republicii Populare Române ºi recepþioneazã material ce intereseazã securitatea statului. 6/ Controleazã periodic sau la cererea direcþiilor operative activitatea staþiunilor de radio oficiale ºi secrete pentru a verifica îndeplinirea normelor de exploatare, dacã acestea nu deconspirã secrete de stat ºi previne folosirea instalaþiunilor de radio-emisie de cãtre elemente duºmãnoase, în scopuri subversive. 7/ Controleazã periodic prin mijloace tehnice gamele atribuite radio-amatorilor, în scopul identificãrii staþiunilor de amatori clandestine ºi al prevenirii folosirii acestor 117
staþiuni în scopul transmiterii de informaþii politico-economice ºi militare ce ar putea servi activitãþii duºmanilor externi ºi interni. 8/ Verificã prin mijloace tehnice sesizãrile direcþiilor operative cu privire la funcþionarea unor staþii de radio-emisie cu caracter subversiv, în anumite locuri indicate. 9/ Urmãreºte aplicarea prevederilor decretului nr. 1 din 1954 privind normele de autorizare ºi funcþionare a staþiunilor de radio de toate categoriile ce funcþioneazã pe teritoriul Republicii Populare Române. 10/ Întocmeºte evidenþa centralizatã a staþiunilor de radio ce funcþioneazã legal pe teritoriul Republicii Populare Române. 11/ Foloseºte mijloace proprii de cifru pentru lucru cu celelalte unitãþi de Contrainformaþii Radio ºi îºi creeazã o reþea proprie de transmisiuni cu fir ºi fãrã fir în scopul asigurãrii unei operativitãþi corespunzãtoare specificului sãu de muncã. 12/ κi asigurã prin tehnicieni proprii întreþinerea ºi buna funcþionare a întregii aparaturi folosite, în scopul menþinerii întregii capacitãþi de luptã a mijloacelor tehnice de care dispune. 13/ Organizeazã, controleazã ºi asigurã o evidenþã de bazã ºi o gestiune proprie a materialelor, operaþiunile fãcându-se conform normelor în vigoare. 14/ Controleazã, îndrumeazã ºi stabileºte obiectivele ºi atribuþiunile unitãþilor de Contrainformaþii Radio din teritoriu, care vor executa numai dispoziþiunile Serviciului „B“, atât pentru comenzile interne, cât ºi pentru cele externe. 15/ Serviciul „B“ se sprijinã în teritoriu pe cinci birouri gonio situate în oraºele: Craiova, Oradea, Tg. Mureº, Iaºi, Constanþa ºi pe o unitate de complexã de filaj ºi gonio la Timiºoara. Atribuþiunile Biroului de Filaj 1/ Efectueazã radiofilajul neîntrerupt în gamele de unde scurte atribuite prin planul trimestrial de filaj, sesizând imediat goniobaza sa asupra oricãrei emisiuni suspecte, pentru a i se determina amplasamentul ºi apartenenþa. 2/ Organizeazã cãutarea corespondentului pe baza unui plan comun cu celelalte organe de contrainformaþii colaboratoare. 3/ Orienteazã echipele mobile de pe teren asupra staþiunilor necunoscute cãutate de acestea ºi urmãreºte în mod special activitatea unor staþiuni ce intereseazã în mod deosebit munca de Contrainformaþii Radio. 4/ Asigurã permanenþa lucrului în gamele atribuite, cu o capacitate de 18 posturi de filaj ºi douã posturi de urmãrire a sarcinilor speciale, în patru ture. Atribuþiunile Biroului de Gonio 1/ Asigurã executarea mãsurãtorilor gonio prin goniometrele staþionare atribuite pe baza planului de organizare a bazei de gonio, a tuturor comenzilor date de centrele 118
de filaj din Republica Popularã Românã, U.R.S.S., R.P. Ungarã, R.P. Polonã, R.P. Albania, R.P. Bulgaria ºi Republica Cehoslovacã. 2/ Organizeazã remiterea în termenul stabilit ºi prin mijloace tehnice stabilite a rezultatului mãsurãtorilor. 3/ Ia mãsurile tehnice necesare pentru asigurarea unei funcþionãri a goniometrelor în limitele specificate de normele elaborate de Grupul de Coordonare. Atribuþiunile Biroului Mobil 1/ Executã determinarea exactã a locului de amplasare a emiþãtorului suspect, organizând misiuni în teren prin echipe special pregãtite ºi antrenate acestui scop. 2/ Conlucreazã cu organele operativ-informative la capturarea agenþilor radiºti ai serviciilor de spionaj imperialiste. 3/ Asigurã prin transmisioniºti proprii legãtura între echipe ºi comandamentul misiunii. 4/ Asigurã prin tehnicieni specializaþi în întreþinerea aparaturii de mobil, funcþionarea perfectã a acesteia, în orice moment ºi în orice situaþie. Atribuþiunile Biroului Prelucrare 1/ Organizeazã prelucrarea ºi interpretarea materialului reieºit din foile de interceptare din filaj spre a identifica ºi reconstitui activitatea centrelor de spionaj imperialiste. 2/ Întocmeºte evidenþele activitãþii staþiilor de spionaj ºi sesizeazã emisiunile suspecte centrului de coordonare. 3/ Orienteazã munca filajului spre supravegherea reþelelor de agenturã ºi elaboreazã, pe baza materialelor ce deþine asupra activitãþii centrelor de spionaj, materiale pentru instruirea operatorilor filori. 4/ Verificã calitatea goniometriei ºi sesizeazã conducerii Serviciului de Contrainformaþii Radio despre funcþionarea necorespunzãtoare a unor goniometre staþionare. Atribuþiunile Biroului Evidenþã ºi Autorizãri 1/ Urmãreºte aplicarea prevederilor decretului nr. 1 din 1954 privind avizarea autorizãrii funcþionãrii tuturor staþiunilor de radio oficiale ºi secrete de pe teritoriul Republicii Populare Române. 2/ Întocmeºte ºi opereazã la zi evidenþa operativã a staþiunilor legale ce funcþioneazã pe teritoriul Republicii Populare Române. 3/ Întocmeºte formele necesare autorizãrii staþiunilor de amatori din Republica Popularã Românã. Atribuþiunile Biroului Reprezentare-Amatori 1/ Controleazã, prin radio ascultare sau prin folosirea dispozitivelor tehnice de înregistrare, activitatea staþilor de radio a unor oficii diplomatice a þãrilor imperialiste 119
din Republica Popularã Românã ºi pune la dispoziþia direcþiilor operative materialele rezultate din interceptare. 2/ Controleazã prin sondaj periodic ºi verificare a cãrþilor de confirmare a (QSL) activitatea radioamatorilor, în scopul depistãrii emiþãtorilor clandestini, al prevenirii folosirii acestor staþiuni în scopuri de spionaj ºi al prevenirii divulgãrii anumitor date politice, militare sau economice ce reprezintã secrete de stat. Atribuþiunile Biroului Oficiale 1/ Controleazã periodic sau la sesizarea direcþiilor operative, prin mijloace tehnice sau prin ascultare, activitatea staþiunilor de radio oficiale sau secrete în scopul prevenirii folosirii acestor staþii de cãtre elementele duºmãnoase, în scopuri de spionaj sau a deconspirãrii unor secrete de stat. 2/ Controleazã aplicarea prevederilor legale în exploatarea staþiilor oficiale sau secrete ºi sesizeazã imediat, în scopul luãrii de mãsuri, orice neregulã constatatã. Atribuþiunile Biroului Laborator 1/ Asigurã instalarea ºi punerea în funcþiune a utilajelor tehnice noi ce intrã în dotaþia Serviciului „B“. 2/ Asigurã ºi stabileºte normele de întreþinere tehnicã a aparaturii din dotare. 3/ Executã reparaþiile parþiale ºi reparaþiile generale ale aparaturii tuturor unitãþilor de Contrainformaþii Radio din cadrul Serviciului „B“. 4/ Studiazã ºi experimenteazã adaptarea la nevoile specifice, de Contrainformaþii Radio, a unor aparate ºi dispozitive noi ºi de mai mare randament. 5/ Colaboreazã cu unitãþile de planificare ºi aprovizionare pentru asigurarea materialului consumabil necesar ºi a pieselor de schimb. Atribuþiunile Biroului Special 1/ Aplicã cifrul tuturor comunicãrilor de serviciu ce se fac între serviciile de Contrainformaþii Radio ale þãrilor participante la coordonare. 2/ Urmãreºte, îndrumeazã ºi controleazã ca în toate unitãþile de Contrainformaþii Radio din Republica Popularã Românã sã se aplice întocmai instrucþiunile privind manipularea ºi folosirea materialului de cifru. 3/ Înregistreazã, pãstreazã ºi manipuleazã documentele secrete de importanþã deosebitã privind munca de Contrainformaþii Radio, conform normelor în vigoare privind aceste documente. 4/ Efectueazã traducerea din limba rusã în românã ºi din românã în rusã a documentelor de corespondenþã între Serviciul „B“ ºi celelalte servicii de Contrainformaþii Radio sau între Serviciul „B“ ºi centrul de coordonare de la Varºovia. 5/ Traduce documentaþia tehnicã secretã ºi instrucþiunile secrete de lucru primite de la Grupul de Coordonare. 120
Atribuþiunile Biroului Transmisiuni 1/ Asigurã în mod permanent, cu ajutorul unui centru de emisie ºi recepþie, legãturile prin radio pentru darea comenzilor la punctele gonio situate în afara graniþelor þãrii, în U.R.S.S., R.P. Bulgaria, R.P. Albania, R.P. Ungaria ºi Republica Cehoslovacã. 2/ Asigurã legãtura periodicã, prin radio, a Serviciului „B“ cu Centrul de Coordonare de la Varºovia. 3/ Asigurã, conform programului stabilit, legãturile prin radio cu celelalte servicii de Contrainformaþii Radio, colaboratoare în cadrul coordonãrii. 4/ Întreþine ºi exploateazã, prin personal propriu de specialitate, întreaga aparaturã a centrului de emisie-recepþie. 5/ Se preocupã, prin legãtura cu forurile competente din Ministerul Afacerilor Interne ºi Ministerul Poºtelor ºi Telecomunicaþiilor, de buna funcþionare a circuitelor telefonice urbane ºi interurbane afectate muncii de Contrainformaþii Radio, luând mãsurile necesare asigurãrii unei permanenþe de funcþionare. Atribuþiunile Punctelor Radiogoniometrice din Craiova, Oradea, Tg. Mureº, Iaºi ºi Constanþa 1/ Executã mãsurãtori radiogoniometrice la comanda dispecerului de la Bucureºti ºi paralel cu aceasta ºi comenzile transmise de cãtre dispecerii Serviciilor de Contrainformaþii Radio din U.R.S.S., R.P. Polonã, Republica Cehoslovacã, R.P. Ungarã, R.P. Albania, R.P. Bulgaria. Organizarea reþelelor radiogoniometrice face ca fiecare punct gonio sã execute comenzi de la centrul sãu naþional ºi de la un centru exterior. 2/ Transmite la Bucureºti rezultatele obþinute în urma mãsurãtorilor, de unde sunt retransmise Serviciilor de Contrainformaþii Radio respective. 3/ Asigurã întreþinerea tehnicã a instalaþiilor în ceea ce priveºte aparatura radio, gonio ºi transmisiuni. 4/ Asigurã ca mãsurãtorile ce efectueazã sã se îndeplineascã în cadrul normelor fixate de grupul de coordonare. Atribuþiunile Secþiei „B“ Timiºoara 1/ Executã radiofilajul în gamele parþiale ce-i sunt repartizate de cãtre unitatea centralã. 2/ Asigurã patru posturi permanente (zi ºi noapte) de radiofilaj, prin turã de cãtre patru operatori în 24 ore. 3/ Are patru ºefi de turã în schimb de 24 ore care sesizeazã la Bucureºti orice emisiune suspectã se descoperã în gamele controlate. 4/ Asigurã întreþinerea tehnicã a instalaþiilor în ceea ce priveºte aparatura radio ºi de transmisiuni. 121
5/ Are un punct radiogoniometric care executã comenzile date de cãtre dispecerii a douã servicii de Contrainformaþii Radio exterioare (din R.P. Ungarã ºi din R.P. Albania). 6/ Transmite cifrat rezultatele la Bucureºti, în termenele prevãzute, de unde se retransmit la centrele respective. Punctul radiogoniometric are aceleaºi atribuþiuni tehnice-administrative ca ºi celelalte puncte de pe teritoriu, mai înainte arãtate. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 991–1000.
38. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „C“. Ministerul Afacerilor Interne – Serviciul „C“ –
Strict Secret 30 aprilie 1956
Regulament cu atribuþiunile Serviciului „C“ din M.A.I. 1. – Serviciul „C“ – Serviciul de evidenþã operativã din Ministerul Afacerilor Interne este un serviciu independent, subordonat în activitatea sa direct ministrului Afacerilor Interne ºi locþiitorilor sãi. 2. – Serviciul „C“ – efectueazã înregistrarea centralizatã a dosarelor personale de agenþi ai M.A.I. ºi a tuturor felurilor de acþiuni informative ºi dosare de anchetã; þine evidenþa operativã, statisticã ºi cartoteca operativã a tuturor agenþilor în funcþiune, precum ºi a foºtilor agenþi scoºi din reþea; pãstreazã dosarele personale ale foºtilor agenþi; þine evidenþa elementelor duºmãnoase ºi a arestaþilor; executã controlul asupra termenelor de efectuare a cercetãrilor; controleazã termenele de trecere a dosarelor de cercetãri prin organele Procuraturii ºi Instanþele Judecãtoreºti, controleazã pãstrarea bunurilor arestaþilor; controleazã desfãºurarea în termen a acþiunilor de verificare ºi pãstrarea dosarelor de acþiuni informative în cadrul Direcþiilor operative; duce la îndeplinire hotãrârile ºi condamnãrile date de organele de Justiþie; întocmeºte evidenþa statisticã a muncii informative ºi de anchetã a Ministerului Afacerilor Interne; confecþioneazã ºi trimite organelor exterioare ale M.A.I. fiºele de evidenþã ale persoanelor date în urmãrire pe þarã, pe baza circularelor de urmãrire; þine cartoteca generalã operativã ºi de informaþii cu evidenþa elementelor duºmãnoase, a 122
condamnaþilor din penitenciare, cât ºi a celor eliberaþi, a celor cu domiciliu obligatoriu; pãstreazã dosarele de acþiuni informative ºi cercetãri terminate, precum ºi dosarele personale ale foºtilor ofiþeri ºi funcþionari ai M.A.I.; efectueazã prelucrarea operativã a materialelor din arhivã; la cererea organelor centrale ale Partidului, organelor exterioare ale M.A.I. ºi Miliþiei, efectueazã cãutarea de materiale compromiþãtoare; controleazã activitatea ºi acordã ajutor practic în organizarea ºi þinerea evidenþei operative în cadrul organelor exterioare M.A.I.; întocmeºte proiecte de ordine, directive, instrucþiuni ºi forme de evidenþã operativã, în scopul îmbunãtãþirii ºi perfecþionãrii evidenþei operative ale organelor M.A.I. Informeazã periodic conducerea Ministerului Afacerilor Interne despre miºcarea survenitã în agenturã, a acþiunilor ºi anchetelor. * *
*
Pentru îndeplinirea sarcinilor puse în faþa Serviciului „C“, în cadrul serviciului se organizeazã un secretariat, 4 secþii compuse din 10 birouri ºi un birou de inspecþii, în fruntea cãrora se aflã ºeful serviciului ºi doi locþiitori ai sãi. Schema de organizare a serviciului ºi funcþiile fiecãrei unitãþi sunt urmãtoarele: Conducerea serviciului Efectueazã conducerea ºi controlul activitãþii aparatului întregii unitãþi ºi a stãrii activitãþii în cadrul serviciului. Secretariat Primeºte, înregistreazã ºi raporteazã conducerii serviciului corespondenþa intratã; pregãteºte, înregistreazã ºi expediazã corespondenþa de ieºire; controleazã îndeplinirea dispoziþiunilor date de conducerea serviciului; efectueazã controlul asupra pãstrãrii ºi termenelor de executare a corespondenþei intrate în serviciu ºi asupra manipulãrii documentelor în cadrul serviciului; þine evidenþa, pãstreazã ºi manipuleazã directivele, ordinele strict secrete ºi secrete; controleazã felul în care sunt ele pãstrate, în cazul când se gãsesc în mod permanent asupra personalului serviciului; asigurã nevoile gospodãreºti ale serviciului ºi se îngrijeºte de tipãrirea imprimatelor secrete necesare muncii operative, precum ºi de distribuirea lor organelor operative. Secþia I de evidenþã operativã ºi statisticã Se compune din trei birouri. Biroul I Înregistreazã dosarele personale ale agenþilor în funcþiune ºi þine evidenþa operativã ºi statisticã a acestor agenþi, precum ºi a foºtilor agenþi scoºi din reþea; organizeazã ºi þine cartoteca generalã operativã ºi de informaþii a acestor persoane; 123
primeºte, controleazã dacã au fost întocmite just, înregistreazã ºi pãstreazã dosarele personale ale agenþilor scoºi din reþea, dã dosarele pentru studiu ºi controleazã dacã ele se restituie la timp în arhiva biroului. Executã cererile de verificare ºi dã informaþiile cerute de organele operative în legãturã cu agentura. Biroul II Înregistreazã acþiunile informative ce se deschid; þine cartoteca statisticã de evidenþã a elementelor duºmãnoase trecute în evidenþa operativã în funcþiune; întocmeºte materiale statistice cu numãrul ºi miºcarea elementelor duºmãnoase; efectueazã controlul asupra respectãrii termenelor dosarelor de verificare, pãstrãrii dosarelor de acþiune informativã ce se gãsesc la direcþii; primeºte, controleazã dacã au fost întocmite conform Directivei ºi predã arhivei dosarele de acþiune informativã terminate; controleazã înregistrarea la timp a acþiunilor informative noi ºi trecerea la timp în evidenþa operativã a elementelor duºmãnoase urmãrite prin aceste acþiuni. Biroul III Înregistreazã dosarele noi de cercetãri; þine cartoteca de statisticã ºi control pentru evidenþa arestaþilor ºi dosare de control pentru fiecare dosar de cercetãri înregistrat; efectueazã controlul asupra termenelor cercetãrilor timpului cât stau dosarele de cercetãri la Procuraturã ºi la Instanþele Judiciare; controleazã pãstrarea bunurilor arestaþilor; pune în aplicare condamnãrile conform dosarelor de cercetãri, controleazã dacã au fost întocmite just dosarele de cercetãri terminate ºi le predã arhivei; urmãreºte înregistrarea la timp a dosarelor de cercetãri ºi luarea în evidenþã operativã a arestaþilor care fac obiectul acestor dosare. Previne din timp organele operative pentru a nu încãlca legalitatea. Primeºte de la D. P. C. situaþia elementelor care urmeazã sã fie puse în libertate, întocmeºte referate cu propuneri de fixare a domiciliilor obligatorii conform H.C.M. Nr. 337/954. Þine evidenþa elementelor cu domicilii obligatorii; þine evidenþa tuturor condamnaþilor aflaþi în penitenciare, precum ºi a celor eliberaþi. Primeºte, în termene stabilite, date statistice de la organele centrale ºi exterioare M.A.I. ºi pe baza lor întocmeºte rapoartele statistice periodice despre munca informativã ºi de anchetã a Ministerului Afacerilor Interne. Secþia II-a Cartoteca generalã, operativã ºi de informaþii Se compune din douã birouri. Biroul I Primeºte de la direcþiile ºi serviciile operative sarcini de verificare prin cartoteca generalã operativã ºi de informaþii, le restituie lucrãtorilor direcþiilor ºi serviciilor mai sus arãtate, dupã îndeplinirea lor; primeºte fiºele de evidenþã, inclusiv de la organele de contrainformaþii militare ºi organele Securitãþii Transporturilor, ce sosesc pentru a fi încadrate în cartotecã, controleazã dacã au fost bine întocmite ºi le predã 124
pentru operare la cartotecã; confecþioneazã ºi trimite organelor exterioare M.A.I. fiºele de evidenþã asupra persoanelor arãtate în circularele de urmãrire pe þarã. Biroul II – Cartoteca generalã operativã ºi de informaþii, pe baza sarcinilor, efectueazã verificãri, încadreazã în cartotecã fiºe noi primite, completeazã fiºele cu datele suplimentare despre persoanele din evidenþã. – Duce munca de curãþire ºi îmbunãtãþire a stãrii cartotecii generale operative ºi de informaþii. Secþia III-a Arhiva operativã Se compune din trei birouri. Biroul I: primeºte, înregistreazã ºi pãstreazã dosarele de anchetã, de acþiune informativã ºi alte materiale care conþin secrete de stat deosebit de importante sau au importanþã istoricã; þine evidenþa persoanelor din aceste materiale; controleazã folosirea acestor materiale. Pãstreazã dosarele de cercetãri terminate, elibereazã ºi trimite aceste dosare pentru studiu ºi controleazã restituirea la timp la arhivã; primeºte spre pãstrare, inclusiv de la organele de contrainformaþii militare ºi organele Securitãþii Transporturilor, dosarele de cercetãri sosite la arhivã, controleazã dacã au fost efectuate operaþiile de trecere la arhivã a dosarelor de cercetãri terminate, prevenind cazurile de treceri la arhivã a dosarelor neterminate. Pãstreazã dosarele de acþiuni informative terminate, le elibereazã ºi le trimite pentru studiu ºi controleazã restituirea lor la timp la arhivã, primeºte spre pãstrare, inclusiv de la organele de contrainformaþii militare ºi organele Securitãþii Transporturilor, dosarele de acþiuni informative terminate, precum ºi dosarele personale ale foºtilor ofiþeri ºi funcþionari ai M.A.I.; controleazã îndeplinirea operaþiilor de trecerea lor în arhivã. Biroul II Efectueazã prelucrarea operativã a materialelor de arhivã. Biroul III Primeºte, controleazã dacã s-au fãcut operaþiile de trecere în arhivã ºi înregistreazã dosarele terminate de acþiuni informative ºi cercetãri, înaintate arhivei spre pãstrare, efectueazã prelucrarea tehnicã a dosarelor ºi materialelor de arhivã. Secþia a IV-a Operativã ºi de informaþiuni Se compune din douã birouri. Biroul I Pe baza cererilor organelor Centrale de Partid, precum ºi ale Miliþiei, efectueazã cãutarea de materiale compromiþãtoare ºi comunicã rezultatele. Biroul II Îndeplineºte cererile de cãutare de materiale compromiþãtoare ale organelor M.A.I. ºi comunicã rezultatele. 125
Biroul Inspecþii Controleazã munca ºi acordã ajutor practic în organizarea ºi þinerea evidenþei operative în cadrul organelor exterioare M.A.I.; pe baza sintetizãrii ºi analizei practice a muncii de evidenþã operativã, întocmeºte proiecte de ordine, directive, instrucþiuni ºi forme de evidenþã operativã, în scopul îmbunãtãþirii ºi perfecþionãrii evidenþei operative în organele M.A.I. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 1001–1007.
39. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „D“. Ministerul Afacerilor Interne Serviciul „D“ Atribuþiunile Serviciului „D“ din M.A.I. Serviciul „D“ este organul Ministerului Afacerilor Interne ºi se ocupã cu munca de informaþii în rândul deþinuþilor contrarevoluþionari ºi de drept comun din penitenciare, lagãre ºi colonii de muncã ºi cu munca de contrainformaþii în rândul personalului administrativ ºi de pazã ce deserveºte aceste unitãþi. Prin munca ce o desfãºoarã, Serviciul „D“ urmãreºte în rândul deþinuþilor descoperirea intenþiilor acestora de a se organiza în scopul continuãrii desfãºurãrii activitãþii duºmãnoase în detenþie, a descoperirii canalelor ilegale de legãturã cu diferite elemente nearestate, descoperirea unor crime împotriva statului, cât ºi acelor elemente nedeclarate în anchetã, prevenirea evadãrilor ºi banditismelor de camerã, acte diversioniste ºi acte de teroare împotriva cadrelor. În unitãþile productive, în afarã de obiectivele arãtate mai sus, Serviciul „D“ urmãreºte în rândul deþinuþilor ºi descoperirea acþiunilor acestora de sabotaj. În ceea ce priveºte munca de contrainformaþii în rândul personalului administrativ ºi de pazã, Serviciul „D“ urmãreºte descoperirea elementelor contrarevoluþionare strecurate în aparatul acestor unitãþi, a elementelor corupte ºi a celor ce pactizeazã cu deþinuþii ºi se pun în slujba deþinuþilor, a celor ce comit fraude ºi sustrag bunuri din avutul unitãþilor, precum ºi descoperirea elementelor din cadrul unitãþilor productive ce desfãºoarã activitate de sabotaj. Totodatã, Serviciul „D“ urmãreºte aplicarea regulamentelor ºi ordinelor conducerii Ministerului Afacerilor Interne, în scopul respectãrii regimului de detenþie ºi a 126
legalitãþii socialiste ºi raporteazã conducerii Ministerului Afacerilor Interne abaterile ºi neaplicarea întocmai a ordinelor ºi regulamentelor. De asemenea, sesizeazã conducerii Direcþiei Penitenciare, Lagãre ºi Colonii ºi comandanþilor de unitãþi acþiunile unor deþinuþi ce pericliteazã securitatea unitãþii respective sau produc dezordine interioarã în scopul de a lua mãsuri de prevenirea acestora. Informeazã conducerea Direcþiei Penitenciare, Lagãre ºi Colonii ºi comandanþii de unitãþi de lipsurile ºi abaterile ce se produc de cãtre cadre în unitãþi ºi nu ajung la cunoºtinþa lor pe alte cãi. Serviciul „D“, în unitãþile de detenþie ºi productive, asigurã securitatea punctelor vulnerabile, cum sunt: – Biroul documente secrete; – Biroul evidenþã ºi cazier; – Magazia armament ºi muniþie; – Depozite explozive; – Utilaj de importanþã deosebitã, în scopul prevenirii sustragerilor, distrugerilor, diversiunii ºi divulgãrii secretului de stat. În activitatea Serviciului „D“ se folosesc toate mijloacele informativ-operative, stabilite prin ordine, directive ºi instrucþiuni ale conducerii Ministerului Afacerilor Interne privind munca de securitate. Structura organizatoricã a Serviciului „D“ Pentru ducerea la îndeplinire a atribuþiunilor arãtate mai sus, Serviciul „D“ este organizat astfel: Aparat central – 1 ºef serviciu – 2 locþ. ºef serviciu – 1 birou secretariat – 4 birouri operative – controleazã ºi coordoneazã activitatea aparatului de pe teritoriu ºi conduce unele lucrãri mai importante din obiective. – 1 grupã operativã – se ocupã cu munca contrainformativã din cadrul D.P.L.C. – 1 grupã „C“ – se ocupã cu munca de evidenþã operativã. Aparat în unitãþile de detenþie pe teritoriu – 10 birouri – 7 grupe „D“ – 37 posturi lucrãtori operativi primi (lucreazã singuri în obiective). A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 1018–1019. 127
40. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „F“. Serviciul „F“ Controlul secret al corespondenþei ºi coletelor poºtale I. Atribuþiuni 1. Controleazã întreaga corespondenþã externã ºi internã, inclusiv telegrame ºi colete externe, interceptând la cererea direcþiilor operative trimiterile poºtale ale persoanelor urmãrite. 2. Cenzureazã corespondenþa externã cu þãrile capitaliste, în scopul de a preveni posibilitatea folosirii acestui mijloc de legãturã de cãtre elementele duºmãnoase regimului. 3. Depisteazã manifestele contrarevoluþionare trimise prin poºtã ºi urmãreºte pe bazã grafologicã identificarea autorilor acestor manifeste. 4. Cenzureazã prin sondaj corespondenþa internã suspectã (civilã ºi militarã) II. Drepturi ºi îndatoriri a) A efectua un control secret al oricãrei trimiteri poºtale externe ºi interne, cu excepþia corespondenþei trimise pe adresele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Guvernului Republicii Populare Române, Prezidiului Marii Adunãri Naþionale, precum ºi a membrilor acestora, organelor de partid, preºedinþilor Sfaturilor Populare regionale, raionale ºi orãºeneºti ºi redacþiilor ziarelor centrale ºi locale. b) Din cenzura trimiterilor poºtale sã alcãtuiascã note, referate, sinteze pentru informarea conducerii Ministerului Afacerilor Interne ºi direcþiilor operative. c) Þine evidenþa prin cartotecã a persoanelor care întreþin legãturi cu persoane din þãrile capitaliste prin trimiterile poºtale. d) Confiscã trimiterile poºtale dãunãtoare ºi de propagandã, duºmãnoase, rezultate din cenzurã. De asemenea, se confiscã trimiterile poºtale la cererile ºefilor direcþiilor operative. e) Pentru prevenirea posibilitãþilor de deconspirare a mãsurilor de control secret a trimiterilor poºtale, sã recruteze în calitate de colaboratori pe funcþionarii Poºtei sau ai Direcþiei Generale a Presei ºi Direcþiei Vãmilor care, prin natura funcþiei ce deþin, pot sã ajute la luarea ºi predarea corespondenþei din poºtã. f) Propune conducerii instituþiilor respective îndepãrtarea persoanelor necorespunzãtoare din sectoarele de muncã ce intereseazã direct Serviciul „F“. g) Ia mãsurile necesare de conspirarea sediului ºi efectivului ce încadreazã unitatea. 128
III. Structura organizatoricã – Serviciul „F“ este condus de un ºef de serviciu independent, ajutat de doi locþiitori ºi se compune din ºase birouri ºi trei grupe. Biroul 1 – Controlul ºi cenzura corespondenþei externe. – Controleazã trimiterile poºtale externe, în afarã de colete, pentru a intercepta pe cele aparþinând persoanelor urmãrite de direcþiile operative. – Cenzureazã scrisorile cu þãrile capitaliste ºi redacteazã note ºi referate asupra materialului duºmãnos. Biroul 2 – Controlul ºi cenzura corespondenþei interne (civile ºi militare). – Controleazã corespondenþa internã ce vine ºi pleacã din Bucureºti pentru interceptarea scrisorilor aparþinând persoanelor urmãrite de direcþiile operative. – Cenzureazã prin sondaj aceastã corespondenþã – întocmind note pentru direcþiile operative ºi referate (sinteze) pentru informarea conducerii ministerului. – Intercepteazã manifestele contrarevoluþionare ºi controleazã corespondenþa pe baza metodei grafologice în vederea identificãrii autorilor de manifeste. Biroul 3 – Laboratorul de deschidere ºi recondiþionare, control fizico-chimic ºi foto. – Deschide ºi recondiþioneazã întreaga cantitate de corespondenþã exploatatã. – Controleazã, prin mijloace fizico-chimice, trimiterile poºtale suspecte de a conþine mesagii secrete scrise cu cernealã simpaticã. – Face fotocopii de pe scrisorile suspecte conform necesitãþilor serviciului. Biroul 4 – Controlul coletelor externe. – Controleazã coletele poºtale externe puse în urmãrire de direcþiile operative ºi redacteazã note asupra acestui material. Biroul Evidenþã – þine evidenþa persoanelor urmãrite de direcþiile operative, a celor suspecte reieºite din cenzurã, a fugarilor ºi a cetãþenilor ce întreþin legãturi prin corespondenþã cu persoane din þãrile capitaliste. Grupa Controlul telegramelor – Intercepteazã telegramele interne ºi externe [ale persoanelor] urmãrite de direcþiile operative. Grupa de îndrumare ºi control a Biroului „F“ în regiuni – Îndrumã ºi controleazã periodic munca Biroului „F“ din regiuni ºi raioane. Biroul Secretariat – Rezolvã problemele de secretariat.
129
Ministerul Afacerilor Interne Serviciul „F“ – Documentare – Biroul 1 (Extern) Corespondenþa externã este în cantitate de: – Cu þãrile capitaliste cca 12 000 scrisori zilnic. – Cu þãrile de dem. pop. cca 15–16 000 scrisori zilnic. Pentru interceptarea scrisorilor aparþinând persoanelor urmãrite de dir. operative este necesar a se controla întreaga cantitate de corespondenþã. În ceea ce priveºte cenzura, se face numai la corespondenþa cu þãrile capitaliste. Pentru îndeplinirea acestor sarcini sunt necesari: La control filaj – 2 tov. lucreazã în sectorul poºtal asigurând ca toatã corespondenþa sã intre în circuitul nostru. De asemenea, se îngrijesc de predarea materialului cãtre poºtã. Corespondenþa cu obiecte o predã în mod special – cu forme. – 3 tov. primesc ºi predã materialul poºtei, triindu-l pe categorii – plecãri, sosiri, rec., simple etc. Carteazã corespondenþa pe regiuni ºi raioane necesar cenzurii ºi tabelelor de urmãriþi. – 4 tov. fileazã scrisorile pentru a intercepta pe cele aparþinând persoanelor urmãrite aflate în strãinãtate. Aceºtia au cca 1 600 urmãriþi în total ºi filajul se face pe bazã de memorie. Corespondenþa pentru filaj revine cca 3 000 buc. pentru fiecare. – 11 tov. fileazã corespondenþa pentru a intercepta pe cele aparþinând persoanelor urmãrite – aflate în þarã. Aceºti tov. fac filajul pe bazã de confruntare a adresei de pe plic cu bentiþele (ce au menþionat numele ºi adresa urmãritului) din tabel. Fiecare confruntã cca 1 000 scrisori având urmãriþi în tabel cca 1 100. – 2 tov. fileazã corespondenþa cu þãrile democrate pentru a intercepta pe cele urmãrite. Aceºtia au 91 urmãriþi, însã au cantitate mare de corespondenþã – fiecare fileazã cca 7–8 000 scrisori. Urmãriþi în total sunt cca 12 600. Zilnic se intercepteazã între 5–600 scrisori urmãrite pentru dir. operative. – 2 tovarãºi traduc în rezumat scrisorile urmãrite care sunt între 45–50 zilnic, revenind fiecãruia 20–25 bucãþi. – 4 tov. întocmesc tabele de documente la corespondenþa semnalatã la dir. operative ºi o controleazã la înapoiere. Scrisorile semnalate la dir. operative sunt 6–700 zilnic (urmãriþi ºi suspecte din cenzurã). Un tov. înregistreazã ºi controleazã cca 160 scrisori zilnic. Cenzura Cenzura se face numai la corespondenþa cu þãrile capitaliste care este în medie zilnicã de cca 10 000 buc. Diferenþa de 2 000 scrisori (la control apar 12 000) sunt oficiale (1 200–1 400) ºi urmãriþi (600). 130
Un cenzor lucreazã cca 120 buc. zilnic. Situaþia pe probleme se prezintã astfel: Problema Germania-Austria are cca 3 000 scrisori ºi lucreazã un efectiv de 24 cenzori care cuprind 2 800. La restul de 200 se face filaj deschis pentru tãieturi de presã, manifeste etc. Pentru a se cuprinde munca bine, s-a organizat citirea textualã a scrisorilor din centrele: München, Salzburg, Linz, Frankfurt am Main, Graz ºi Innsbruck. Problema Europa are circa 1 500 scrisori ºi lucreazã 15 cenzori care o cenzureazã total. Va lucra cu 13 cenzori. – Se va renunþa la citirea scrisorilor cu þãrile nordice, deoarece nu apar probleme de securitate. – La coresp. cu Grecia, Anglia, Australia, Turcia se va citi textual plecãrile, iar la sosiri se va face filaj deschis. – Corespondenþa cu Franþa, Elveþia ºi Italia se va citi toatã în întregime. Problema S.U.A., Canada, America de Sud are cca 1 300 scrisori ºi lucreazã 12 cenzori. Va lucra 8 cenzori. – Corespondenþa Americii de Sud (Brazilia, Argentina, Venezuela) se va citi numai coresp. fugarilor, cca 40 buc. zilnic. – La coresp. cu S.U.A. ºi Canada se va citi textual numai plecãrile, iar la sosiri se va face filaj deschis. Problema Israel are cca 3 400–3 500 scrisori ºi lucreazã 27 cenzori, cuprinzând 3 100 scrisori. La rest, se face filaj deschis. – Scrisorile plecãri vor fi citite textual. – La sosiri se va face filaj deschis. Biroul 2 (Intern) Control. Se controleazã corespondenþa ce vine ºi pleacã pentru Bucureºti, care se ridicã la cantitatea de cca 125 000 scrisori. – 26 tov. controleazã întreaga cantitate de corespondenþã sosiri ºi plecãri ale Bucureºtiului pentru scoaterea scrisorilor obiectivelor urmãrite de dir. operative. Pentru cuprinderea cantitãþii de 110 000 scrisori se lucreazã în trei schimburi. – 8 tov. controleazã în cantitatea de 40 000 scrisori caracterele de scris pentru a depista scrisorile particulare scrise de autori de manifeste. 131
– 4 tov. lucreazã la dezlipit ºi lipitul scrisorilor pentru cenzurã, cât ºi a scrisorilor aparþinând persoanelor urmãrite de dir. operative. Aceste scrisori sunt controlate ºi fizic. – 2 tov. lucreazã la primirea ºi predarea corespondenþei între bir. 2 ºi poºtã. De asemenea, separã scrisorile recomandate în oficiale ºi particulare. Cenzura. Cenzura se face parþial la corespondenþa ce pleacã din Bucureºti loco ºi militare, care este de cca 40 000 scrisori zilnic. Din aceastã cantitate se citeºte cca 2 700 scrisori pe zi, revenind fiecãrui cenzor 150 scrisori. Cenzura este împãrþitã în trei probleme: – Problema militarã…………. 4 tov. citesc 600 scris. – Problema loco……………. . 6 tov. „ 900 „ – Problema suspecte………. . . 8 tov. „ 1 200 „ Total = 18 tov.
Tabel de cantitatea de corespondenþã pe þãri ºi forma de organizare pe probleme la cenzurã. Problema Germania Germania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 500 scrisori Austria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 500 „ Problema Israel Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3 500 scrisori Problema Europa Franþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .600 scrisori Italia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250 „ Anglia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .200 „ Grecia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .200 „ Turcia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 „ Australia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .70 „ Þãrile nordice (Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .125 „ 132
Problema S.U.A., Canada, America de Sud S. U. A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .800 scrisori Canada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .200 „ America de Sud (Argentina, Brazilia, Venezuela) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .250 „ A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 1020–1026.
41. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „H“. Serviciul „H“ I. Atribuþiuni În baza instrucþiunilor Consiliului de Miniºtri ºi ordinelor conducerii M.A.I., Serviciul „H“ organizeazã, conduce ºi controleazã întreaga activitate de cifru în cadrul Ministerului Afacerilor Interne ºi în cadrul instituþiilor ºi unitãþilor subordonate acestuia. II. Drepturi ºi îndatoriri 1. Serviciul „H“ asigurã în permanenþã legãturile cifrate centrale ale M.A.I., deservind centrala ministerului ºi unitãþile subordonate din raza oraºului Bucureºti, cu excepþia Direcþiei Generale a Trupelor. 2. Elaboreazã în proiect documentele de bazã ale muncii de cifru în M.A.I., ca: scheme de organizare, instrucþiuni, regulamente ºi reguli privitoare la munca de cifru. 3. Participã la alegerea ºi verificarea cadrelor pentru munca de cifru, organizeazã instruirea lor ºi þine evidenþa cadrelor muncii de cifru din M.A.I. 4. Elaboreazã materiale de cifru ºi de codificare, asigurã multiplicarea lor, precum ºi a altor materiale necesare muncii. 5. Pãstreazã, distribuie ºi þine în evidenþã materialul de cifru pentru toate organele de cifru din M.A.I. 6. Controleazã activitatea tuturor organelor de cifru ce funcþioneazã în cadrul M.A.I. ºi respectarea instrucþiunilor ºi ordinelor conducerii M.A.I. privitoare la legãtura cifratã în cadrul unitãþilor M.A.I. 7. κi dã avizul privitor la înfiinþarea de noi organe de cifru ºi cerceteazã cazurile de abateri ºi încãlcãri ale instrucþiunilor ºi ordinelor privitoare la munca de cifru în M.A.I. 8. Studiazã documentele cifrate prezentate spre analizã de organele operative ale M.A.I. 133
III. Structura organizatoricã 1. Conducerea serviciului este formatã din ºef de serviciu ºi un locþiitor ºi este împuternicitã de conducerea M.A.I. de a organiza, conduce ºi controla întreaga muncã de cifru în cadrul ministerului. 2. Serviciul cuprinde 5 birouri: a) Biroul de evidenþã, care are ca atribuþiune munca de secretariat a serviciului, inclusiv pãstrarea documentelor secrete ºi controlul intern al manipulãrii lor, precum ºi pãstrarea, distribuirea ºi evidenþa întregului material de cifru pentru toate organele de cifru din M.A.I. b) Biroul de legãturi cifrate are ca atribuþiune asigurarea legãturilor cifrate centrale ale M.A.I., asigurarea permanenþei serviciului, evidenþa, pãstrarea ºi distribuirea întregii corespondenþe cifrate. c) Biroul de inspecþii-cadre are ca sarcinã pregãtirea ºi evidenþa cadrelor muncii de cifru în M.A.I., participarea la verificarea acestor cadre în vederea încadrãrii la munca de cifru, pregãtirea de material didactic pentru instruirea ºi reinstruirea periodicã a cadrelor, controlul sistematic al organelor de cifru ºi munca organizatoricã legatã de înfiinþarea organelor de cifru în M.A.I. d) Biroul de studiu ºi elaborare are ca sarcinã elaborarea de material de specialitate (cifruri, coduri ºi materiale anexe la acestea), asigurarea multiplicãrii lor, studiul ºi analiza documentelor cifrate interceptate de organele operative M.A.I. ºi studiul teoretic al problemelor muncii de cifru. Observaþie: þinând seama de importanþa ºi specificul birourilor de la subpunctele b, c ºi d, aceste birouri au rang de secþii. e) Tipografia (birou) are ca sarcinã multiplicarea tuturor materialelor de cifru ºi imprimatelor necesare muncii pentru toate organele de cifru din M.A.I., iar cu aprobarea conducerii M.A.I. ºi pentru alte instituþii. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 1029–1030.
42. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „K“. Serviciul „K“ I. Atribuþiuni Se ocupã cu munca informativ-operativã pentru descoperirea ºi lichidarea spionilor, diversioniºtilor ºi altor elemente duºmãnoase din Miliþie, A.L.A., Închisori Preventive, Comandatura, Garajele ºi Atelierele Auto, Depozitele, Serviciul Medical, personalul civil aparþinând Ministerului Afacerilor Interne. 134
Duce munca informativ-operativã pentru descoperirea infracþiunilor de drept comun ºi economice din partea elementelor duºmãnoase pãtrunse în Miliþie ºi Securitatea Statului. Descoperã lipsurile esenþiale în activitatea acestor organe ºi le raporteazã ministrului. II. Structura organizatoricã Pentru asigurarea executãrii atribuþiunilor încredinþate, în cadrul serviciului se organizeazã un secretariat ºi trei birouri. – Secretariatul: primeºte, înregistreazã, distribuie ºi þine evidenþa corespondenþei intrate ºi ieºite, întocmeºte diferite lucrãri, þine evidenþa ºi distribuie rechizite. – Biroul 1: duce munca informativ-operativã în aparatul central al organelor de miliþie pentru a descoperi ºi lichida activitatea criminalã a elementelor duºmãnoase, a infractorilor de drept comun pãtrunºi în organele D.G.M., A.L.A., C.M.O.B. ºi unitãþile aparþinând acestora din Bucureºti. – Biroul 2: organizeazã, acordã sprijin ºi controleazã munca Birourilor „K“ din cadrul regiunilor. În cazuri speciale, se ocupã direct cu verificarea materialelor compromiþãtoare asupra efectivului de conducere a organelor de miliþie regionale. Informeazã periodic pe ministru asupra stãrii de spirit a organelor de miliþie din întreaga þarã. – Biroul 3: duce munca informativ-operativã pentru descoperirea ºi lichidarea activitãþii duºmãnoase a efectivului neofiþeresc ºi personalului civil din cadrul Direcþiei Administrativ-Gospodãreascã M.A.I. ºi organelor subordonate acesteia, din cadrul Serviciului Financiar, Contabilitãþii, Închisorilor Preventive, Serviciului Medical ºi Policlinicii etc. Cu aprobarea ministrului Afacerilor Interne, efectueazã verificarea materialelor compromiþãtoare asupra efectivului ofiþeresc din cadrul organelor mai sus menþionate, precum ºi din cadrul altor organe ale Ministerului Afacerilor Interne. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 1031–1032.
43. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului „T“. Serviciul „T“ Atribuþiuni Pe baza cererii direcþiilor operative ºi aprobãrii conducerii ministerului, instaleazã aparate de tehnicã operativã, secrete, pentru a controla activitatea persoanelor urmãrite de cãtre organele operative în scopul dovedirii activitãþii lor duºmãnoase. 135
Controleazã convorbirile telefonice locale, interurbane ºi internaþionale a elementelor ce intereseazã organele operative. Studiazã, experimenteazã ºi adapteazã la nevoile serviciului aparate noi, necesare în scopuri ºi funcþii operative. Confecþioneazã în scopuri operative documente ºi efectueazã diferite expertize grafologice. Executã diferite analize chimice ºi depisteazã scrisurile secrete, efectueazã diferite lucrãri fotografice în scopuri operative. Executã diferite sustrageri de documente ce intereseazã organele operative. Asigurã transmisiuni telefonice locale ºi interurbane, secrete, ale Guvernului, ale Biroului Politic al Comitetul Central. Asigurã transmiterea telegramelor cifrate ale Ministerului. Asigurã mijloace de comunicaþie telefonice ºi radio în scopuri operative. Structura organizatoricã Serviciul este condus de un ºef al serviciului, ajutat de trei locþiitori care rãspund de activitatea lor faþã de ministru. Biroul Secretariat Primeºte, înregistreazã, distribuie ºi þine evidenþa corespondenþei, întocmeºte diferite lucrãri, þine evidenþa ºi distribuie materiale ºi rechizite. Secþia I Executã instalaþii de aparate de tehnicã operativã, secrete, cerute de direcþiile operative. Secþia II-a Exploateazã instalaþiile interioare de tehnicã operativã. Secþia III-a Controleazã convorbirile telefonice locale, interurbane ºi internaþionale. Secþia IV-a Executã întreþinerea aparaturii ºi instalaþiilor de tehnicã operativã. Biroul 1 Studiazã ºi adapteazã aparaturã necesarã în scopuri operative. Biroul 2 Studiazã ºi construieºte aparate foto pentru scopuri operative, construieºte diferite aparate pentru nevoile muncii. Biroul 3 Se ocupã de planificare ºi procurarea materialelor necesare muncii de tehnicã operativã ºi þine evidenþa materialelor. Secþia V-a Executã diferite analize chimice, depisteazã scrisuri secrete, studiazã noi metode pentru camuflarea scrisurilor secrete, executã pãtrunderi în obiectiv pentru sustrageri de documente, executã diferite lucrãri de foto în scopuri operative. Secþia are trei birouri. 136
Secþia VI-a Confecþioneazã în scopuri operative documente ºi efectueazã diferite expertize grafologice. Secþia are douã birouri. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 1041–1042.
44. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului Inspecþii. Inspecþii Atribuþiuni Efectueazã ºi conduce munca informativ-operativã pentru descoperirea ºi lichidarea activitãþii de spionaj, diversiune ºi altor acþiuni duºmãnoase, duce lupta pentru combaterea infracþiunilor de drept comun ºi economic din partea elementelor duºmãnoase ºi criminale pãtrunse în miliþie. Previne pãtrunderea în organele miliþiei a elementelor duºmãnoase ºi criminale, descoperã lipsurile esenþiale în activitatea organelor de miliþie ºi le raporteazã ministrului. Îndeplineºte misiuni speciale din însãrcinarea ministrului, ca verificarea organelor ºi duce acþiuni informative asupra persoanelor mai importante. Structura organizatoricã Pentru asigurarea executãrii atribuþiunilor în cadrul serviciului se organizeazã un secretariat ºi trei secþii. 1. Secretariatul primeºte, înregistreazã, distribuie ºi þine evidenþa corespondenþei de intrare ºi ieºire, întocmeºte diferite lucrãri, þine evidenþa ºi distribuie rechizite. 2. Secþia I – duce muncã informativ-operativã în aparatul central al organelor de miliþie pentru a descoperi ºi lichida activitatea duºmãnoasã ºi criminalã a elementelor duºmãnoase ºi infractorilor de drept comun pãtrunºi în organele miliþiei. 3. Secþia II – organizeazã ºi conduce munca informativ-operativã pentru descoperirea ºi lichidarea activitãþii duºmãnoase ºi criminale a elementelor strãine ºi a infractorilor de drept comun pãtrunºi în organele exterioare ale miliþiei, precum ºi în paza ºi personalul de serviciu ale închisorilor preventive. 4. Secþia III – îndeplineºte sarcinile încredinþate de ministru, de verificare a muncii informativ-operative a aparatului central ºi organelor exterioare, prezintã propuneri pentru lichidarea lipsurilor constatate. 137
Verificã cererile ºi plângerile despre abuzurile sãvârºite de cãtre organele securitãþii statului ºi de cãtre unii funcþionari. Din ordinul ministrului efectueazã cercetarea celor mai importante infracþiuni ºi abateri ale funcþionarilor Ministerului Afacerilor Interne. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 12/1956, f. 1036–1037.
45. 1956. Atribuþiile Securitãþii Statului.
Atribuþiunile Securitãþii Statului Republicii Populare Române
Securitãþii Statului îi revin urmãtoarele atribuþii: I Paza ºi apãrarea frontierei de stat a R.P.R. I Descoperirea ºi lichidarea activitãþii subversive teroriste, naþional-ºovine ºi alte activitãþi duºmãnoase, dusã de reacþiunea internã. I Descoperirea ºi lichidarea agenturilor serviciilor de spionaj imperialiste strecurate în þarã cu scopul organizãrii activitãþii de spionaj, diversiune, teroriste ºi alte acþiuni de subminare. I Descoperirea ºi lichidarea activitãþii contrarevoluþionare pe tãrâm economic (sabotaj, subminare ºi diversiune) organizate de serviciile de spionaj imperialiste ºi de reacþiunea internã în: aparatul de stat, industrie, finanþe ºi comerþ, transporturi ºi agriculturã cu scopul de a submina construcþia socialistã în þara noastrã. I Apãrarea forþelor armate ale Republicii, de pãtrunderea în rândurile lor a spionilor, teroriºtilor, diversioniºtilor ºi altor elemente contra-revoluþionare, urmãrind totodatã descoperirea ºi lichidarea la timp a celor care au reuºit sã se strecoare în armatã. Lichidarea încercãrilor de trãdare din partea unor militari. I Duce muncã informativã în þãrile imperialiste pentru a descoperi planurile acestora ºi activitatea lor practicã de subminare îndreptatã împotriva Republicii Populare Române ºi alte þãri de democraþie popularã. Culege informaþii secrete despre situaþia politicã, economicã ºi despre descoperirile în domeniul tehnico-militar din þãrile capitaliste. 138
I Apãrarea reprezentanþelor R.P.R. în þãrile imperialiste de pãtrunderea serviciilor de spionaj duºmane, prevenirea cazurilor de eventualã trãdare a patriei din partea cetãþenilor români trimiºi în þãrile imperialiste. I Asigurarea pazei ºi securitãþii conducãtorilor Partidului ºi Guvernului. I Asigurarea pazei secretelor de stat. I Asigurarea ordinii publice în þarã, pazei proprietãþii de stat, obºteºti ºi personale. I Informarea la timp a conducerii Partidului ºi Guvernului despre: activitatea reacþiunii interne, planurile, formele ºi metodele activitãþii de subminare duse de serviciile imperialiste de spionaj, precum ºi despre deficienþele mai importante din munca aparatului de stat ºi economic. I Îndeplinirea misiunilor speciale din însãrcinarea C.C. al P.M.R. ºi Guvernului în domeniul securitãþii de stat. Structura organizatoricã Un ministru ºi locþiitorii sãi. Organele centrale I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
Direcþia Secretariat Direcþia Informaþii Externe Direcþia Paza Guvernului Direcþia Contraspionaj Direcþia Lupta cu contrarevoluþia economicã Direcþia Lupta contra activitãþii politice subversive Direcþia Contrainformaþii Militare Direcþia asigurãrii securitãþii transporturilor Direcþia Cercetãri Direcþia Operativã Serviciul Contrainformaþii transport, Miliþie ºi Spate Serviciul Contrainformaþii Penitenciare, Lagãre ºi Colonii Serviciul Tehnico-Operativ Serviciul Contrainformaþii Radio Serviciul Controlul corespondenþei ºi coletelor poºtale Serviciul Inspecþii Serviciul Evidenþã ºi Arhivã Serviciul Cifru Serviciul Organizãrii ºi Mobilizãrii Direcþia Generalã a Trupelor Direcþia Generalã a Miliþiei 139
I I I
Direcþia Cadre Aprovizionare ºi Gospodãrie Direcþia Arhivele Statului
Organe exterioare I I
Direcþiile regionale Serviciile ºi secþiile raionale ale direcþiilor regionale
A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 2–4.
46. 1956. Atribuþiile Direcþiei „Informaþii Politice Externe“ Direcþia Informaþii Politice Externe Atribuþiuni Duce muncã informativã împotriva þãrilor imperialiste în scopul de a stabili: -Planurile politice ºi intenþiile þãrilor capitaliste împotriva Republicii Populare Române ºi a altor þãri de democraþie popularã; -Situaþia politicã ºi economicã în þãrile capitaliste ºi contradicþiile din lagãrul imperialiºtilor; -Activitatea practicã dusã de organele de informaþii a acestor þãri împotriva R.P.R. ºi a þãrilor de democraþie popularã, stabilirea schemelor de organizare a cadrelor ºi metodelor de lucru; -Date despre invenþiile secrete ºtiinþifico-tehnice din þãrile capitaliste ºi realizãrile în acest domeniu; -Acþiunea informativã asupra emigraþiei româneºti, reacþionare ºi asupra emigraþiei româneºti în general, pentru a: lua mãsuri pentru descompunerea organizaþiilor politice, grupurilor sau miºcãrilor în cadrul emigraþiei româneºti reacþionare; compromite conducãtorii emigraþiei româneºti reacþionare faþã de stãpânii lor ºi opinia publicã, precum ºi crearea unei situaþii de neîncredere generalã ºi suspiciuni în interiorul emigraþiei; 140
pãtrunde în organizaþiile ºi grupãrile emigraþiei româneºti reacþionare pentru a stabili planurile lor, canalele de activitate ºi intenþiile împotriva R.P.R.; organizeazã munca printre emigraþia evreiascã de provenienþã românã care domiciliazã în momentul de faþã în Israel în scopul de a slãbi activitatea organizaþiilor sioniste în rândurile populaþiei evreieºti din R.P.R., precum ºi pentru a folosi posibilitãþile de informare în Israel pentru a duce activitate împotriva altor þãri capitaliste; -Apãrarea coloniei româneºti ºi reprezentanþelor R.P.R. în strãinãtate pentru a: duce munca informativã în reprezentanþele R.P.R. din þãrile imperialiste pentru a preveni pãtrunderea serviciilor de informaþii ºi contrainformaþii a acestor þãri în rândurile coloniei româneºti ºi reprezentanþelor R.P.R.; descoperirea ºi prevenirea cazurilor de trãdare a patriei ºi neîntoarcerea în patrie din rândurile cetãþenilor români ºi funcþionare a reprezentanþelor R.P.R. în strãinãtate. Structura organizatoricã I Secretariatul – primeºte, înregistreazã, distribuie, þine evidenþa corespondenþei de intrare ºi ieºire, þine cartoteca evidenþei operative, întocmeºte diferite lucrãri, þine evidenþa ºi distribuie rechizite ºi materiale. I Serviciul II – se ocupã cu munca informativã împotriva S.U.A., Angliei ºi þãrilor Americii Latine. I Serviciul III – Germania ºi Austria. I Serviciul IV – organizeazã ºi conduce munca pe linia emigraþiei. I Serviciul V – se ocupã cu munca informativã împotriva Franþei, Italiei, Elveþiei, þãrilor Benelux, þãrilor scandinave ºi alte state din Europa. I Serviciul VI – se ocupã cu munca informativã împotriva þãrilor Orientului Apropiat ºi în primul rând împotriva Turciei ºi Israelului. I Serviciul VII – organizeazã ºi conduce munca de informare tehnicoºtiinþificã. I Serviciul VIII – duce munca de contrainformaþii în strãinãtate. I Serviciul IX – administrare ºi gospodãrire. I Serviciul Cadre – þine evidenþa, verificã ºi studiazã cadrele Direcþiunii, pregãteºte materialele pentru înaintarea în grad, decorare, punere în disponibilitate, pensionare ºi trecerea în rezervã. I Biroul Cifru – prelucreazã întreaga corespondenþã cifratã a Direcþiei. I Biroul Devize – asigurã Direcþia cu valutã necesarã în scopuri operative. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 13–15. 141
47. 1956. Atribuþiile Direcþiei de Contraspionaj. Direcþia de Contraspionaj Atribuþiuni Duce munca contrainformativã împotriva serviciilor de spionaj imperialiste, prin acþiuni informativ operative, descoperã ºi lichideazã agentura þãrilor imperialiste ºi a sateliþilor lor care acþioneazã împotriva R.P.R., U.R.S.S. ºi þãrilor de democraþie popularã. Sarcini Asigurã acþiunea informativ-operativã asupra diplomaþilor þãrilor capitaliste acreditate în R.P.R. descoperind, demascând ºi lichidând activitatea lor de spionaj ºi legãturile lor de spionaj din þarã. Pãtrunde în centrele de spionaj din strãinãtate cu scopul preluãrii canalelor lor de legãturã ºi demascãrii agenturii acestor centre, trimisã în þarã. Duce acþiune informativ-operativã, descoperã, foloseºte ºi lichideazã canalele de legãturã existente în þarã ale serviciilor de spionaj imperialiste ºi agentura acestor servicii. Asigurã supravegherea operativã a diplomaþilor ºi reprezentanþelor diplomatice ale þãrilor capitaliste din R.P.R. Structura organizatoricã Direcþia de Contraspionaj este condusã de un director ºi patru locþiitori. Pentru îndeplinirea sarcinilor Direcþia de Contraspionaj este compusã dintr-un Secretariat, o secþie de traduceri ºi 11 servicii. Secretariatul – primeºte, înregistreazã, distribuie ºi þine evidenþa corespondenþei intrate, înregistreazã ºi expediazã corespondenþa ieºitã. Þine evidenþa prin cartotecã a suspecþilor urmãriþi de Direcþie. Asigurã controlul asupra îndeplinirii sarcinilor trasate serviciilor de cãtre ºeful Direcþiei. Întocmeºte sinteze asupra muncii Direcþiei. Distribuie ºi are evidenþa fondurilor bãneºti, rechizitelor de birou ºi altor valori materiale, îndeplineºte sarcinile administrative ºi de gospodãrie. Secþia traduceri – asigurã traducerea materialelor din ºi în limbi strãine prin translatori. 142
Serviciul 1 – duce munca contrainformativã împotriva serviciului de spionaj american. Serviciul are douã birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – se ocupã cu munca contrainformativã împotriva diplomaþilor americani acreditaþi în R.P.R., duce acþiune informativã asupra legãturilor lor din þarã ºi asupra canalelor de legãturã cu strãinãtatea. Biroul 2 – controleazã organele exterioare ºi le ajutã în munca contrainformativã îndreptatã împotriva serviciului de spionaj american, preia ºi foloseºte canalele lui de legãturã cu strãinãtatea care nu sunt legate de legaþie. Organizeazã combinaþii informativ-operative cu scopul de a pãtrunde în centrele spionajului american. Serviciul 2 – se ocupã cu munca contrainformativã împotriva serviciului de spionaj englez. Serviciul are douã birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – se ocupã cu munca contrainformativã împotriva diplomaþilor englezi, duce acþiune informativã asupra legãturilor lor din þarã ºi asupra canalelor de legãturã cu strãinãtatea. Biroul 2 – controleazã organele exterioare ºi le ajutã în munca contrainformativã îndreptatã împotriva serviciului de spionaj englez, preia ºi foloseºte canalele lui de legãturã cu strãinãtatea care nu sunt legate de legaþie. Organizeazã combinaþii informativ-operative cu scopul de a pãtrunde în centrele spionajului englez. Serviciul 3 – se ocupã cu munca contrainformativã împotriva serviciului de spionaj francez. Serviciul are douã birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – se ocupã cu munca contrainformativã împotriva diplomaþilor francezi, duce acþiune informativã asupra legãturilor din þarã ºi asupra canalelor de legãturã cu strãinãtatea. Biroul 2 – controleazã organele exterioare ºi le ajutã în munca contrainformativã îndreptatã împotriva serviciului de spionaj francez, preia ºi foloseºte canalele lui de legãturã cu strãinãtatea care nu sunt legate de legaþie. Organizeazã combinaþii informativ-operative cu scopul de a pãtrunde în centrele spionajului francez. Serviciul 4 – se ocupã cu munca contrainformativã împotriva serviciului de spionaj italian. Serviciul are douã birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – se ocupã cu munca contrainformativã împotriva diplomaþilor italieni, duce acþiune informativã asupra legãturilor lor din þarã ºi asupra canalelor de legãturã cu strãinãtatea. Biroul 2 – controleazã organele exterioare ºi le ajutã în munca contrainformativã îndreptatã împotriva serviciului de spionaj italian, preia ºi foloseºte canalele lui de legãturã cu strãinãtatea care nu sunt legate de legaþie. Organizeazã combinaþii informativ-operative în scopul de a pãtrunde în centrele spionajului italian. 143
Serviciul 5 – se ocupã cu munca contrainformativã împotriva serviciului de spionaj austriac ºi al Germaniei Occidentale. Serviciul are douã birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – se ocupã cu munca contrainformativã împotriva diplomaþilor austrieci, duce acþiune informativã asupra legãturilor lor din þarã ºi asupra canalelor de legãturã cu strãinãtatea, dependente ºi independente de legaþie. Biroul 2 – duce munca contrainformativã îndreptatã împotriva serviciului de spionaj al Germaniei Occidentale, preia ºi foloseºte canalele lui de legãturã cu strãinãtatea ºi organizeazã combinaþii informativ-operative cu scopul de a pãtrunde în centrele spionajului Germaniei Occidentale. Controleazã organele exterioare ºi le ajutã în munca contrainformativã pe aceastã linie. Serviciul 6 – se ocupã cu munca contrainformativã împotriva serviciului de spionaj al Statului Israel. Serviciul are douã birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – se ocupã cu munca contrainformativã împotriva diplomaþilor israelieni, duce acþiune informativã asupra legãturilor lor din þarã ºi asupra canalelor de legãturã cu strãinãtatea. Biroul 2 – controleazã organele exterioare ºi le ajutã în munca contrainformativã îndreptatã împotriva serviciului de spionaj al Statului Israelian, preia ºi foloseºte canalele lui de legãturã cu strãinãtatea care nu sunt legate de legaþie. Serviciul 7 – se ocupã cu munca contrainformativã împotriva serviciilor de spionaj ale statelor din Orientul Apropiat. Serviciul are trei birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 se ocupã cu munca contrainformativã împotriva diplomaþilor turci ºi egipteni, duce acþiune informativã asupra legãturilor acestora din þarã ºi asupra canalelor de legãturã cu strãinãtatea. Biroul 2 controleazã organele exterioare ºi le ajutã în munca contrainformativã îndreptatã împotriva serviciilor de spionaj ale statelor din Orientul Apropiat, preia ºi foloseºte canalele de legãturã cu strãinãtatea care nu sunt legate de reprezentanþele diplomatice. Organizeazã combinaþii informativ operative cu scopul de a pãtrunde în centrele spionajului statelor din Orientul Apropiat. Biroul 3 se ocupã cu munca contrainformativã asupra persoanelor suspecte de spionaj din rândul emigraþiei greceºti ºi a cetãþenilor greci din R.P.R. Serviciul 8 – duce muncã contrainformativã împotriva serviciilor de spionaj ale altor þãri capitaliste. Serviciul are douã birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 se ocupã cu munca contrainformativã împotriva diplomaþilor elveþieni, belgieni, argentinieni ºi danezi, duce acþiune informativã asupra legãturilor acestora din þarã ºi asupra canalelor de legãturã cu strãinãtatea. Biroul 2 controleazã organele exterioare ºi le ajutã în munca contrainformativã îndreptatã împotriva serviciilor de spionaj ale Elveþiei, Belgiei, Argentinei, 144
Danemarcei, preia ºi foloseºte canalele de legãturã ale acestora cu strãinãtatea care nu sunt legate de reprezentanþele diplomatice. Organizeazã combinaþii informativoperative cu scopul de a pãtrunde în centrele spionajului acestor state. Serviciul 9 – urmãreºte informativ pe cetãþenii statelor capitaliste suspecþi de spionaj care vin cu interese oficiale temporar în R.P.R. Duce munca informativã pentru descoperirea elementelor suspecte de spionaj care iau legãtura cu diplomaþii sau cu cetãþenii statelor capitaliste la Country Club, în diferite restaurante ºi hoteluri special destinate pentru strãini. Serviciul are douã birouri. Serviciul 10 – se ocupã cu urmãrirea pe þarã a agenþilor serviciilor de spionaj capitaliste strecuraþi clandestin pe teritoriul þãrii, precum ºi cu urmãrirea pe þarã a fugarilor care uneltesc împotriva statului (fugari semnalaþi cã sunt pe teritoriul þãrii unde desfãºoarã activitate criminalã, elemente semnalate cã sunt pregãtite pentru a veni în þarã cu misiuni de spionaj sau diversiune, fugari despre care posedãm date cã au fost recrutaþi de serviciile de spionaj sau care fac parte din conducerea grupãrilor contrarevoluþionare). Desfãºoarã muncã informativ-operativã împotriva centrelor de spionaj ºi a organizaþiilor de emigranþi care acþioneazã împotriva R.P.R. Întocmeºte cartoteca tuturor fugarilor. Serviciul are trei birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 se ocupã cu urmãrirea pe þarã a agenþilor serviciilor de spionaj din S.U.A., Anglia ºi dominioane, Germania Occidentalã ºi Austria, precum ºi urmãrirea pe þarã a fugarilor care uneltesc împotriva statului nostru ºi au legãturi cu una din þãrile respective. Duce munca informativ operativã împotriva centrelor de spionaj ale S.U.A., Anglia, Germania Occidentalã ºi Austria care acþioneazã împotriva R.P.R. ºi a organizaþiilor de emigranþi români din aceste þãri ºi coloniile lor. Sprijinã regiunile M.A.I. pentru organizarea ºi desfãºurarea urmãririi fugarilor ce au legãturi sau se gãsesc pe raza regiunilor. Biroul 2 – are aceleaºi sarcini ca ºi biroul 1, raportat asupra tuturor þãrilor capitaliste, cu excepþia S.U.A., Anglia ºi dominioane, Germania Occidentalã ºi Austria cu care se ocupã biroul 1. Biroul 3 – întocmeºte formele de urmãrire pe þarã asupra tuturor elementelor aflate în strãinãtate ºi cunoscute cã uneltesc împotriva R.P.R. Þine evidenþa ºi cartoteca tuturor fugarilor. Serviciul 11 – din însãrcinarea serviciilor operative ale Direcþiei efectueazã supravegherea operativã asupra diplomaþilor ºi a reprezentanþelor diplomatice capitaliste acreditate în R.P.R., descoperã elementele care au legãturi suspecte cu diplomaþii reprezentanþelor capitaliste, cãsuþe poºtale utilizate de diplomaþi ºi agentura lor în activitatea de spionaj. 145
Fotografiazã ºi filmeazã momentele cele mai importante pentru munca de securitate referitor la activitatea ilegalã a diplomaþilor ºi agenturii lor. Serviciul se compune din patru secþii de supraveghere operativã, un birou tehnic, un birou administrativ ºi o companie de miliþieni. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 16–22.
48. 1956. Atribuþiile Direcþiei „Lupta contra activitãþii politice subversive“. Direcþia Lupta contra activitãþii politice subversive Atribuþiuni Descoperã, urmãreºte informativ ºi lichideazã activitatea subversivã desfãºuratã de foºtii legionari, legãturile acestora cu centrele legionare din strãinãtate ºi organizeazã evidenþele membrilor fostei miºcãri legionare. Descoperã, urmãreºte informativ ºi lichideazã activitatea subversivã a troþkiºtilor, a deviatorilor de dreapta, a social-democraþilor, foºtilor membri ai partidelor burghezo-moºiereºti, francmasonilor ºi monarhiºtilor. Se ocupã cu depistarea ºi supravegherea informativã a celor ce difuzeazã scrisori anonime ºi manifeste duºmãnoase în scopul preîntâmpinãrii activitãþii lor de subminare. Duce munca de depistare ºi lichidare a activitãþii organizaþiilor duºmãnoase din rândul clandestinitãþii burghezo-naþionaliste, germane, maghiare, iugoslave, sioniste ºi altele. Se ocupã cu depistarea legãturilor lor cu centrele naþionaliste de peste graniþã ºi organizeazã evidenþa elementelor naþionaliste. Duce munca de depistare ºi lichidare a grupurilor ºi elementelor duºmãnoase care îºi duc activitatea lor de subminare împotriva regimului democrat din R.P.R. sub masca cultelor ºi sectelor. Se ocupã cu depistarea ºi supravegherea informativã a canalelor lor ilegale de legãturã cu centrele religioase duºmãnoase de peste frontierã care se gãsesc în statele imperialiste ºi organizeazã evidenþa elementelor duºmãnoase pe aceastã linie. Descoperã, urmãreºte informativ ºi lichideazã activitatea subversivã desfãºuratã de ofiþerii deblocaþi, foºtii fabricanþi, moºieri, foºtii demnitari, provocatori, foºtii poliþiºti, SSI-iºti ºi criminali de rãzboi ºi organizeazã evidenþa acestor elemente. 146
Se ocupã cu depistarea ºi urmãrirea informativã a formaþiunilor ºi grupelor banditeºti cu caracter politic ºi a legãturilor lor. Ia mãsuri de lichidare a acestor grupuri ºi formaþiuni banditeºti în scopul prevenirii activitãþii lor duºmãnoase ºi de subminare a regimului de democraþie popularã din R.P.R. Se ocupã cu descoperirea, urmãrirea informativã ºi lichidarea activitãþii duºmãnoase a persoanelor care manifestã intenþii teroriste împotriva conducãtorilor Partidului ºi ai Guvernului R.P.R. ºi împotriva activului de Partid, a Sfaturilor Populare ºi a sectorului socialist. Descoperã, urmãreºte informativ ºi ia mãsuri de lichidare a activitãþii criminale a elementelor duºmãnoase infiltrate în Aparatul de Stat, Ministere ºi Instituþii din domeniul învãþãmântului, artei, ºtiinþei ºi culturii, sindicate, din mediul tineretului studios, a liberilor profesioniºti ºi a asociaþiilor sportive. Întocmeºte evidenþe, organizeazã ºi efectueazã urmãrirea criminalilor de stat care au fugit de rãspundere sau de sub supravegherea organelor de Securitate. Efectueazã control ºi dã ajutor practic organelor periferice de securitate, în toate problemele Direcþiei. Drepturi ºi îndatoriri Direcþiunea „Lupta contra activitãþii politice subversive“ conduce ºi controleazã, prin ºefii Direcþiunilor Regionale, activitatea Serviciilor III din regiuni. Sã creeze reþele de informatori în toate instituþiile ºi întreprinderile de stat ºi particulare ºi sã recruteze în calitate de informatori orice persoanã, cu excepþia membrilor C.C. al P.M.R., a membrilor Consiliului de Miniºtri al R.P.R., a deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, a membrilor din conducerea organelor de partid ºi a funcþionarilor partidului. Sã þinã evidenþa operativã ºi sã urmãreascã activitatea tuturor foºtilor membri ai partidelor ºi grupurilor burgheze naþionaliste ºi a altor elemente suspecte. Sã efectueze urmãrirea discretã ºi controlul secret al corespondenþei persoanelor supravegheate pe linia direcþiei, prin organele tehnice de resort. Cu aprobarea conducerii M.A.I. sã foloseascã mijloacele tehnice de ascultare ºi alte mãsuri tehnico-operative, sã efectueze percheziþii secrete ºi sustrageri de materiale în scopul documentãrii asupra activitãþii duºmãnoase, compromiterii etc. Sã reþinã persoanele suspectate de organele Securitãþii pentru identificare ºi control timp de 48 ore, la terminarea cãrora trebuie hotãrâtã – cu aprobarea ministrului sau adjuncþilor sãi – arestarea sau eliberarea reþinutului. Sã interogheze în calitate de martori orice persoanã în afara membrilor C.C. al P.M.R., a membrilor Consiliului de Miniºtri, a deputaþilor Marii Adunãri Naþionale ºi a membrilor din conducerea organelor conducãtoare de partid, a cãror interogare se poate face numai cu aprobarea ministrului sau adjuncþilor sãi. 147
Pe baza materialelor informative ºi de investigaþii, sã propunã arestarea persoanelor a cãror activitate duºmãnoasã a fost doveditã. Sã cearã prin organele conducãtoare competente de la ministere, instituþii ºi întreprinderi, orice informaþii despre munca ºi activitatea acestor unitãþi, în scopul urmãrit de Direcþiune, numai cu aprobarea ºefilor Direcþiei sau a locþiitorilor sãi. Cu aprobarea conducerii Ministerului sã propunã forurilor competente îndepãrtarea elementelor duºmãnoase din ministere ºi instituþii, dacã prezenþa lor în aceste instituþii este socotitã dãunãtoare securitãþii Statului.
Structura organizatoricã Direcþiunea este condusã de un ºef al Direcþiei ºi doi locþiitori. ªeful Direcþiei rãspunde de activitatea Direcþiei faþã de ministrul Afacerilor Interne ºi de adjuncþii sãi. Pe linia muncii operative, întreaga activitate a Direcþiei se împarte pe opt servicii. Serviciul I (problema legionarã) – descoperã, urmãreºte informativ ºi lichideazã activitatea subversivã desfãºuratã de foºtii legionari, legãturile acestora cu centrele legionare din strãinãtate ºi organizeazã evidenþa membrilor fostei miºcãri legionare. Serviciul are patru birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – urmãreºte informativ elementele legionare infiltrate în aparatul de stat ºi de importanþã republicanã ºi controleazã ºi dã ajutor practic pe aceastã linie Regiunei Bucureºti. Biroul 2 – controleazã ºi dã ajutor practic pe linia problemei legionare regiunilor: Timiºoara, Craiova, Ploieºti, Piteºti ºi Stalin. Biroul 3 – controleazã ºi dã ajutor practic pe linia problemei legionare regiunilor: Oradea, Baia Mare, Cluj, Deva ºi Autonomã Maghiarã. Biroul 4 – controleazã ºi dã ajutor practic pe linia problemei legionare regiunilor: Suceava, Bacãu, Iaºi, Galaþi ºi Constanþa. Serviciul II (fostele partide burghezo-moºiereºti) – descoperã, urmãreºte informativ ºi lichideazã activitatea subversivã a troþkiºtilor, a deviatorilor de dreapta, a social democraþilor, foºtilor membri ai partidelor burghezo-moºiereºti (francmasonilor ºi monarhiºtilor). Se ocupã cu depistarea ºi supravegherea informativã a celor ce difuzeazã scrisori anonime ºi manifeste duºmãnoase în scopul preîntâmpinãrii activitãþii lor de subminare. Serviciul are patru birouri, cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor troþkiste, a deviatorilor de dreapta ºi a social democraþilor. Biroul 2 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor foste în P.N.Þ. ºi P.N.L. 148
Biroul 3 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor monarhiste, francmasone ºi din alte partide burghezo-moºiereºti. Biroul 4 – se ocupã cu depistarea ºi supravegherea informativã a celor ce difuzeazã scrisori anonime ºi manifeste duºmãnoase, în scopul preîntâmpinãrii activitãþii lor de subminare. Serviciul III (partidele burghezo-moºiereºti ºi org. naþionaliste ilegale din rândul minoritãþilor naþionale) – duce munca de depistare ºi lichidare a activitãþii organizaþiilor duºmãnoase din rândul clandestinitãþii burghezo-naþionaliste iugoslave, germane, maghiare, sioniste ºi altele. Se ocupã cu depistarea legãturilor lor cu centrele naþionaliste de peste graniþã ºi organizeazã evidenþa elementelor naþionaliste. Serviciul are 5 birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor iugoslave. Biroul 2 – urmãreºte informativ elementele ce au fãcut parte din Partidul Socialist German, Grupul Etnic German, SS-iºtii ºi organizaþiile subversive din rândul naþionaliºtilor germani. Biroul 3 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor ce au fãcut parte din partidul Szálasi, Imrédy ºi alte partide burghezo-naþionaliste precum ºi organizaþiile subversive din rândul naþionaliºtilor maghiari. Biroul 4 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor ce au fãcut parte din organizaþiile sioniste. Biroul 5 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor naþionalist ºovine care au fãcut parte din partidele burgheze din rândul naþionaliºtilor ucrainieni, greci, armeni, turci ºi a celorlalte minoritãþi naþionale. Serviciul IV (culte ºi secte) – duce munca de depistare ºi lichidare a grupurilor ºi elementelor duºmãnoase care îºi duc activitatea lor de subminare împotriva regimului democrat din R.P.R. sub masca cultelor ºi sectelor. Se ocupã cu depistarea ºi supravegherea informativã a canalelor lor ilegale de legãturã cu centrele religioase, duºmãnoase de peste graniþã care se regãsesc în statele imperialiste ºi organizeazã evidenþa elementelor duºmãnoase pe aceastã linie. Serviciul are patru birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor duºmãnoase din cadrul cultului ortodox, a institutelor de învãþãmânt teologic, precum ºi din cadrul Ministerului Cultelor. Biroul 2 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor duºmãnoase din cadrul cultului catolic ºi greco-catolic, a cãlugãrilor ºi cãlugãriþelor de toate ordinele acestei biserici. Biroul 3 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor duºmãnoase din cadrul cultului mozaic, luteran, protestant ºi musulman. Biroul 4 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor duºmãnoase din cadrul sectelor religioase. 149
Serviciul V – (deblocaþi, criminali de rãzboi, foºti poliþiºti, provocatori, fabricanþi etc) – descoperã, urmãreºte informativ ºi lichideazã activitatea subversivã desfãºuratã de ofiþerii deblocaþi, foºtii fabricanþi, moºieri, foºtii demnitari provocatori, foºtii poliþiºti, SS-iºti ºi criminali de rãzboi ºi organizeazã evidenþa acestor elemente. Serviciul are trei birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – organizeazã evidenþa tuturor deblocaþilor ºi urmãreºte informativ activitatea ofiþerilor ºi subofiþerilor deblocaþi care desfãºoarã activitate duºmãnoasã. Biroul 2 – organizeazã evidenþa ºi duce muncã informativã în rândul criminalilor de rãzboi, a provocatorilor ºi a foºtilor poliþiºti. Biroul 3 – organizeazã evidenþa ºi duce muncã informativã în rândul foºtilor demnitari, a foºtilor fabricanþi, moºieri etc. Serviciul VI (bande ºi acte de teroare) – se ocupã cu depistarea ºi urmãrirea informativã a formaþiunilor ºi grupurilor banditeºti cu caracter politic ºi a legãturilor lor. Ia mãsuri de lichidare a acestor grupuri ºi formaþiuni banditeºti în scopul prevenirii activitãþii lor duºmãnoase ºi de subminare împotriva regimului de democraþie popularã din R.P.R. Se ocupã cu descoperirea, urmãrirea informativã ºi lichidarea activitãþii duºmãnoase a persoanelor care manifestã intenþii teroriste împotriva conducãtorilor Partidului ºi ai Guvernului R.P.R. ºi împotriva activului de partid, a Sfaturilor Populare ºi a sectorului socialist. Serviciul are trei birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – duce muncã de depistare a bandelor politice. Biroul 2 – se ocupã cu depistarea, urmãrirea informativã ºi lichidarea activitãþii duºmãnoase a persoanelor care manifestã intenþii teroriste împotriva conducãtorilor partidului ºi ai Guvernului R.P.R. Biroul 3 – se ocupã cu descoperirea, urmãrirea informativã ºi lichidarea activitãþii duºmãnoase a persoanelor care manifestã intenþii teroriste împotriva activului de partid, a Sfaturilor Populare ºi a sectorului socialist local. Serviciul VII (aparat de stat, elevi, studenþi, profesori, liber profesioniºti etc.) – descoperã, urmãreºte informativ ºi ia mãsuri de lichidare a activitãþii criminale a elementelor duºmãnoase infiltrate în aparatul de stat, ministere ºi instituþii din domeniul învãþãmântului, artei, ºtiinþei ºi culturii, sindicate, din mediul tineretului studios, a liber profesioniºtilor ºi a asociaþiilor sportive. Serviciul are trei birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor duºmãnoase infiltrate în Aparatul de Stat ºi sindicate. Biroul 2 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor duºmãnoase din mediul elevilor, studenþilor ºi corpului profesoral. Biroul 3 – se ocupã cu urmãrirea informativã a elementelor duºmãnoase infiltrate în asociaþiile sportive ºi culturale ºi a liber profesioniºtilor. 150
Serviciul VIII (urmãriri) – întocmeºte evidenþa, organizeazã ºi efectueazã urmãrirea criminalilor de stat care au fugit de rãspundere sau de sub supravegherea organelor securitãþii. Serviciul are douã birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – întocmeºte evidenþa ºi urmãreºte informativ criminalii de stat care au fugit în strãinãtate. Biroul 2 – întocmeºte evidenþa ºi urmãreºte informativ criminalii de stat care sunt dispãruþi în þarã. Biroul Secretariat – primeºte, înregistreazã ºi distribuie corespondenþa sositã pentru Direcþiune. Înregistreazã ºi trimite spre expediere Registraturii generale corespondenþa ieºitã. Þine evidenþa prin cartotecã a informatorilor ºi suspecþilor urmãriþi. Urmãreºte executarea anumitor lucrãri speciale date serviciilor pe baza rezoluþiilor ºefului Direcþiei sau a locþiitorilor sãi. Întocmeºte diferite lucrãri (buletine, sinteze, statistici) cerute de ºeful Direcþiei sau de locþiitorii sãi. Þine evidenþa ºi distribuie materiale ºi rechizite. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 23–30.
49. 1956. Atribuþiile Direcþiei „Lupta cu contrarevoluþia economicã“. Direcþia Lupta cu contrarevoluþia economicã Atribuþiuni Descoperã ºi lichideazã elementele contrarevoluþionare din sectorul socialist al economiei, care desfãºoarã activitate de subminare a economiei naþionale, sabotaj, spionaj, diversiune în industrie, finanþe, comerþ, agriculturã, precum ºi organele centrale de conducere ale acestora. Descoperã cetãþenii care deþin ºi adunã valutã, valori istorice ºi opere de artã cu scopul de a le trimite în strãinãtate, organizeazã confiscarea lor ºi intercepteazã canalele prin care se fac astfel de operaþii. 151
Descoperã ºi ia mãsuri împotriva persoanelor care se ocupã cu speculaþii valutare internaþionale, descoperã moºteniri ºi depuneri în strãinãtate care aparþin cetãþenilor R.P.R. ºi ia mãsurile necesare pentru luarea lor în primire ºi predarea în folosul statului. Asigurã pãstrarea documentelor secrete de stat în Ministere, întreprinderi ºi instituþii de stat. Conduce ºi controleazã prin ºefii direcþiilor regionale munca serviciilor create în acest scop. Drepturi ºi îndatoriri -Sã creeze o agenturã de calitate pentru descoperirea elementelor care desfãºoarã activitate contrarevoluþionarã în sectorul socialist al economiei. -Sã recruteze în calitate de informatori pe orice persoanã cu excepþia membrilor Consiliului de Miniºtri, a deputaþilor Marii Adunãri Naþionale ºi a membrilor Partidului Muncitoresc Român. În cazuri excepþionale pot fi recrutaþi cu aprobarea conducerii Ministerului Afacerilor Interne ºi membrii de partid, însã numai dacã nu ocupã funcþii de rãspundere în organele conducãtoare ºi aparatul de partid. -Sã þinã evidenþa operativã a tuturor elementelor suspecte din obiective. -Sã reþinã persoanele suspecte de organele securitãþii pentru recrutare, identificare ºi control pe timp de 48 ore, la terminarea cãrora trebuie sã hotãrascã eliberarea sau în caz de necesitate sã cearã aprobarea conducerii Ministerului pentru prelungire. -Pe baza materialelor informative, a documentelor probatorii ºi a altor materiale, sã propunã conducerii Ministerului arestarea persoanelor a cãror activitate duºmãnoasã a fost doveditã. -Sã interogheze ca martori orice persoanã în afara membrilor C.C. al P.M.R., membrilor Consiliului de Miniºtri, deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, precum ºi a membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale partidului ºi funcþionarilor partidului care pot fi interogaþi numai cu aprobarea Ministrului Afacerilor Interne. -Sã efectueze supravegherea operativã ºi supravegherea secretã a corespondenþei persoanelor luate în evidenþã operativã cu ajutorul organelor create în acest scop. -Cu aprobarea conducerii Ministerului Afacerilor Interne, sã foloseascã mijloacele tehnico-operative, sã facã percheziþii secrete ºi sustrageri de materiale în scopul documentãrii activitãþii duºmãnoase a elementelor urmãrite. -Sã instituie comisii de experþi care sã efectueze expertize asupra problemelor care intereseazã organele securitãþii. -Sã cearã prin persoanele conducãtoare competente din Ministere, instituþii ºi întreprinderi, informaþii despre diverse probleme din activitatea acestora ce sunt necesare muncii Direcþiei. -Pe baza studierii materialelor informative din centralã ºi din regiuni, sã întocmeascã diferite sinteze ºi studii documentare cu ajutorul cãrora Ministerul 152
Afacerilor Interne sã informeze conducerea Partidului ºi Guvernului asupra anumitor stãri de fapte din diverse sectoare ale economiei naþionale. -Sã controleze modul cum se pãstreazã corespondenþa ºi documentele secrete la Ministere, departamente, întreprinderi ºi instituþii ºi sã facã propuneri concrete în scopul asigurãrii pãstrãrii secretelor de stat. Structura organizatoricã Direcþia este condusã de un director ºi doi locþiitori ºi rãspunde de activitatea sa faþã de conducerea Ministerului Afacerilor Interne. Problemele urmãrite sunt împãrþite pe ºase servicii ºi douã secþii, fiecare cu birourile respective. Secþia Secretariat – primeºte, înregistreazã ºi distribuie corespondenþa sositã pentru Direcþie. Înregistreazã ºi trimite spre expediere registraturii generale corespondenþa ieºitã. Þine evidenþa prin cartotecã a informatorilor ºi a suspecþilor urmãriþi, urmãreºte executarea anumitor lucrãri speciale date serviciilor pe baza rezoluþiilor conducerii Ministerului, ºefului direcþiunii ºi locþiitorilor sãi. Întocmeºte diferite lucrãri (buletine, sinteze, statistici) cerute de ºeful direcþiunii ºi de locþiitorii sãi. Þine evidenþa ºi distribuie materiale ºi rechizite. Serviciul I – organizeazã munca informativ-operativã în scopul descoperirii ºi demascãrii elementelor duºmãnoase pãtrunse în sectorul extractiv. Serviciul are trei birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 organizeazã munca informativ-operativã în industria petroliferã. Biroul 2 organizeazã munca informativ-operativã în industria carboniferã. Biroul 3 organizeazã munca informativ-operativã în sectorul metalelor neferoase, saline ºi quarþit. Serviciul II – organizeazã munca informativ-operativã în scopul descoperirii ºi demascãrii elementelor duºmãnoase pãtrunse în sectoarele: siderurgie, metalurgie, probleme speciale, chimice de bazã, electricitate ºi telecomunicaþii. Serviciul are cinci birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 organizeazã munca informativ-operativã în sectorul siderurgie ºi combinate metalurgice. Biroul 2 organizeazã munca informativ-operativã în sectorul probleme speciale ºi chimice de bazã. Biroul 3 organizeazã munca informativ-operativã în sectorul construcþii de maºini ºi utilaje metalurgice. Biroul 4 organizeazã munca informativ-operativã în sectorul energie electricã ºi industrie electrotehnicã. Biroul 5 organizeazã munca informativ-operativã în sectorul telecomunicaþii. 153
Serviciul III – organizeazã munca informativ-operativã în scopul descoperirii ºi demascãrii elementelor duºmãnoase pãtrunse în sectoarele: construcþii ºi materiale de construcþii, industria alimentarã, industria uºoarã, cooperaþia meºteºugãreascã, industria lemnului. Serviciul are patru birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 organizeazã munca informativ-operativã în sectorul construcþii ºi materiale de construcþii. Biroul 2 organizeazã munca informativ-operativã în industria alimentarã. Biroul 3 organizeazã munca informativ-operativã în industria uºoarã ºi cooperaþia meºteºugãreascã. Biroul 4 organizeazã munca informativ-operativã în industria lemnului. Serviciul IV – organizeazã munca informativ-operativã în scopul descoperirii ºi demascãrii elementelor duºmãnoase pãtrunse în sectoarele: planificare, repartiþie, financiar bancar ºi circulaþia mãrfurilor. Serviciul are trei birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 organizeazã munca informativ-operativã în sectorul planificare (Comitetul de Stat al Planificãrii), evidenþa statisticã (Direcþia Generalã a Statisticii), repartiþii (Comitetul de Stat al Aprovizionãrii), preþuri (Direcþia Generalã a Preþurilor), rezerve (Direcþia Generalã a rezervelor de materiale). Biroul 2 organizeazã munca informativ-operativã în sectorul financiar bancar. Biroul 3 organizeazã munca informativ-operativã în sectorul comerþ exterior, comerþ interior ºi cooperaþie. Serviciul V – organizeazã munca informativ-operativã în scopul descoperirii ºi demascãrii elementelor duºmãnoase pãtrunse în sectoarele: agriculturã socialistã, S. M. T., silviculturã ºi colectãri. Serviciul are trei birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 organizeazã munca informativ-operativã în problema gospodãrii agricole colective, întovãrãºiri, institute ºi instituþii care se ocupã cu problema agriculturii. Biroul 2 organizeazã munca informativ-operativã în problema gospodãrii agricole de stat, S. M. T., silviculturã. Biroul 3 organizeazã munca informativ-operativã în problema colectarea produselor agricole ºi industria morãritului. Serviciul VI – organizeazã munca informativ-operativã în scopul descoperirii cetãþenilor români ºi strãini care deþin ºi adunã valutã, valori istorice ºi operã de artã pentru trimiterea în strãinãtate ºi organizeazã confiscarea lor. Descoperã persoanele care se ocupã cu speculaþie valutarã internaþionalã, descoperã moºteniri ºi depuneri în strãinãtate care aparþin cetãþenilor R.P.R. ºi ia mãsurile necesare pentru luarea lor în primire ºi predarea în folosul statului. Serviciul se compune din trei birouri: Biroul 1 se ocupã cu descoperirea valutei, valorilor ºi operelor de artã la cetãþenii români care intenþioneazã sã le trimitã în strãinãtate ºi, cu ajutorul diferitelor mãsuri 154
informativ-operative, le confiscã. Acelaºi lucru la cetãþenii strãini, compromiterea lor ºi expulzarea din þarã. Biroul 2 se ocupã cu descoperirea persoanelor care fac afaceri comerciale ºi speculative cu strãinãtatea, scot din þarã ºi scad valoarea leului R.P.R. Descoperã ºi lichideazã canalele prin care se fac astfel de operaþii. Biroul 3 descoperã moºtenirile ºi depunerile la bãncile din strãinãtate ale cetãþenilor români care domiciliazã în R.P.R., organizeazã luarea lor în primire ºi predarea în folosul statului. Secþia VII – organizeazã munca informativ-operativã pentru pãstrarea secretului de stat. Secþia are douã birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 verificã ºi avizeazã persoanele propuse de Ministere ºi instituþii centrale pentru încadrarea birourilor speciale de pãstrarea secretului de stat. Avizeazã persoanele propuse de Ministere ºi instituþii centrale pentru a avea acces la documente strict secrete. Avizeazã persoanele care cer aprobarea pentru a fotografia, cinematografia, vizita etc. obiectivele principale din sectorul economic. Biroul 2 controleazã ºi îndrumeazã activitatea B.P.S.S. din regiunile M.A.I. în problema apãrãrii secretelor de stat. În cazurile de cãlcare a HCM 343/1951 privind pãstrarea secretelor de stat, prezintã material probatoriu pentru pedepsirea vinovaþilor. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 31–36.
50. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei de Contrainformaþie Militarã. Direcþia de Contrainformaþie Militarã Atribuþiuni Asigurã securitatea statului în Forþele Armate ale R.P.R., Trupele Ministerului Afacerilor Interne ºi unitãþile Serviciului Muncii. Previne pãtrunderea în comandamentele, unitãþile ºi formaþiunile Forþelor Armate ale R.P.R., Ministerului Afacerilor Interne ºi ale Serviciului Muncii a spionilor, teroriºtilor, diversioniºtilor ºi altor elemente duºmãnoase. 155
Descoperã ºi lichideazã spionii, teroriºtii, diversioniºtii ºi trãdãtorii patriei, organizaþiile ºi grupãrile subversive ºi antidemocratice din Forþele Armate, Trupele Ministerului Afacerilor Interne ºi unitãþile Serviciului Muncii, informând despre aceasta Biroul Politic al Comitetului Central al P.M.R. ºi Preºedinþia Consiliului de Miniºtri a R.P.R. Întreaga activitate a organelor de contrainformaþie trebuie sã fie pãtrunsã de un înalt spirit de partid ºi de nemãrginit devotament faþã de P.M.R. ºi de Guvernul Republicii Populare Române. Ea trebuie sã fie dusã în interesul strictei respectãri a legalitãþii socialiste a regimului democraþiei populare ºi sã contribuie la întãrirea disciplinei militare, la ridicarea capacitãþii de luptã a trupelor ºi sã nu admitã ºtirbirea rolului ºi autoritãþii comandanþilor ºi ºefilor militari ºi a unitãþilor de comandã. Drepturi ºi îndatoriri Conduce, îndrumeazã ºi controleazã activitatea serviciilor, birourilor ºi ofiþerilor de contrainformaþie din Forþele Armate, Trupele Ministerului Afacerilor Interne ºi unitãþile Serviciului Muncii. Pentru îndeplinirea sarcinilor încredinþate, Direcþia dispune de organe sau ofiþeri de contrainformaþie în toate marile unitãþi, unitãþile, formaþiunile, ºi instituþiile Forþelor Armate, Trupelor Ministerului Afacerilor Interne ºi unitãþile Serviciului Muncii, având urmãtoarele drepturi ºi îndatoriri: Sã creeze reþele de informatori în marile unitãþi, unitãþile ºi instituþiile Forþelor Armate, ale Ministerului Afacerilor Interne, precum ºi în unitãþile Serviciului Muncii, cu excepþia organelor politice ºi de partid. Sã recruteze, în calitate de informator, militarii sau persoanele civile care lucreazã în Forþele Armate, [în] Trupele Ministerului Afacerilor Interne ºi [în] unitãþile Serviciului Muncii, cu excepþia deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, deputaþilor comitetelor regionale ale sfaturilor populare ºi ale persoanelor alese ce îndeplinesc funcþii de conducere pe linie de partid sau în organizaþiile U.T.M. ori cele sindicale. Sã þinã evidenþa operativã ºi sã urmãreascã activitatea tuturor elementelor suspecte din unitãþile ºi instituþiile Forþelor Armate, Trupelor Ministerului Afacerilor Interne ºi unitãþile Serviciului Muncii. Sã efectueze, prin organele tehnice de resort, controlul secret al corespondenþei persoanelor supravegheate de organele de contrainformaþie. Sã cenzureze, prin organele sale speciale, corespondenþa militarilor în termen ºi a cadrelor Forþelor Armate, Trupelor Ministerului Afacerilor Interne ºi unitãþilor Serviciului Muncii, în scopul stabilirii aspectelor negative din starea lor de spirit ºi a putea informa despre aceasta Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Guvernul R.P.R., pe Ministrul Forþelor Armate, Ministrul Afacerilor Interne, comandanþii ºi organele politice ale marilor unitãþi. 156
Sã interogheze ca martor pe orice militar din Forþele Armate, Trupele Ministerului Afacerilor Interne ºi unitãþile Serviciului Muncii, indiferent de funcþia pe care o ocupã ºi de gradul sãu militar, având pentru aceasta aprobarea prealabilã a comandantului marii unitãþi sau unitãþii respective. Sã reþinã în stare de arest pe orice militar din Forþele Armate, Trupele Ministerului Afacerilor Interne ºi unitãþile Serviciului Muncii, cu avizul procurorului militar ºi cu aprobarea prealabilã a comandanþilor respectivi, cãrora urmeazã sã le prezinte, în mod obligatoriu, material documentar justificativ ºi o expunere detaliatã scrisã a învinuirilor ce se aduc militarului. Sã reþinã pentru cercetãri, pe o duratã de maxim 48 ore, pe orice militar din Forþele Armate, Trupele Ministerului Afacerilor Interne ºi unitãþile Serviciului Muncii, cu aprobarea prealabilã a comandantului respectiv, pe bazã de raport verbal. Calitatea de a aproba reþinerea pentru cercetare sau în stare de arest o au: – pentru soldaþi ºi sergenþi, comandantul de divizie, brigadã ºi similarele lor, respectiv al corpului de armatã pentru unitãþile de corp de armatã. – pentru plutonieri, comandantul regiunii militare – similare. – pentru ofiþeri, Ministrul Forþelor Armate, respectiv Ministrul Afacerilor Interne. – pentru generali ºi amirali, Ministrul Forþelor Armate, respectiv Ministrul Afacerilor Interne, cu încuviinþarea prealabilã a Guvernului. În cazuri de infracþiuni flagrante sau când existã pericolul de dispariþie, reþinerea sau arestarea celui în cauzã va putea fi efectuatã de cãtre organele de contrainformaþie fãrã întârziere, pe rãspunderea lor proprie. Despre aceasta se va raporta motivat comandantului respectiv, în vederea obþinerii aprobãrii în urmãtoarele 24 ore cel mai târziu, având ºi avizul procurorului militar. Sã cearã de la organele de comandã competente documentarea necesarã care sã înlesneascã acþiunea de urmãrire a unui militar activ sau angajat civil din Forþele Armate, Trupele Ministerului Afacerilor Interne sau unitãþile Serviciului Muncii. Subordonarea organelor ºi personalului de contrainformaþie militarã Ofiþerii, sergenþii reangajaþi ºi militarii în termen care fac parte din organele de contrainformaþie se subordoneazã din punct de vedere al serviciului lor special numai ºefilor lor. Din punct de vedere al ordinei interioare din unitate ºi disciplinei militare, ei se subordoneazã ºi comandanþilor (ºefilor) unitãþilor (formaþiunilor) ºi marilor unitãþi în cadrul cãrora funcþioneazã, fiind obligaþi sã respecte întocmai prevederile Regulamentului Serviciului Interior, Regulamentului disciplinar ºi ale Regulamentului Serviciului în garnizoanã, cu privire la regulile politeþei, þinutei ºi disciplinei militare. Ofiþerii de contrainformaþie vor urma, în cadrul comandamentului unde funcþioneazã, pregãtirea tacticã, operativã ºi politicã, conform cu programele Direcþiei Pregãtirii de Luptã ºi ale Direcþiei Superioare Politice a Armatei, la fel ca toþi ceilalþi ofiþeri. 157
Ofiþerii care încadreazã organele de contrainformaþie poartã uniforma armei sau serviciului unde funcþioneazã. Ofiþerii ºi sergenþii organelor de contrainformaþie care sunt membri ai P.M.R. ºi membri ai U.T.M. vor face parte din organizaþiile de partid ºi tineret ale acelor unitãþi unde îºi duc munca. ªefii serviciilor de contrainformaþie vor informa regulat pe membrii militari ai consiliilor militare ºi pe ºefii direcþiilor politice ale regiunilor militare ºi comandamentelor de armã asupra activitãþii organelor de contrainformaþie. La rândul lor, membrii militari ai consiliilor militare ºi ºefii direcþiilor politice vor lua parte la consfãtuirile de serviciu ale ofiþerilor de contrainformaþie, dându-le ajutor activ în înlãturarea neajunsurilor din munca lor ºi în îndeplinirea cu succes a sarcinilor puse de partid ºi guvern. Relaþiuni de serviciu Asupra activitãþii duºmãnoase de orice naturã, stabilitã de organele de contrainformaþie în rândul militarilor activi, cât ºi asupra stãrii de spirit a trupelor, vor raporta în mod regulat, fie verbal, fie în scris: – Ministrul Afacerilor Interne, Biroului Politic al C.C. al P.M.R. ºi Guvernului Republicii Populare Române. – ªeful Direcþiei de Contrainformaþie Militarã, Ministrului Forþelor Armate. – ªefii organelor de contrainformaþie, comandanþilor (ºefilor) regiunilor militare (similare), marilor unitãþi sau unitãþi în cadrul cãrora funcþioneazã. Organele de contrainformaþie poartã rãspunderea asupra exactitãþii informãrii. Comandanþii (ºefii) marilor unitãþi ºi unitãþilor sunt datori: Sã reþinã cu atenþie informaþiile primite. Sã pãstreze desãvârºitã tainã asupra informaþiilor cu caracter secret. Sã ia, de acord cu locþiitorul politic, ºeful secþiei politice sau membrul militar în consiliul militar, cât ºi cu ofiþerul de contrainformaþie sau ºeful organului de contrainformaþie, cele mai nimerite mãsuri care sã ajute activitatea contrainformativã, sã previnã sau sã combatã o acþiune duºmãnoasã descoperitã. Sã acorde, în toate situaþiile, tot spijinul organelor ºi ofiþerilor de contrainformaþie. Sã creeze condiþiuni de lucru normale organelor contrainformaþie, punându-le la dispoziþie la timp mijloacele materiale prevãzute de statele de organizare sau impuse de situaþiuni deosebite. Sã întãreascã permanent autoritatea lucrãtorilor ºi organelor de contrainformaþie. Structura organizatoricã Aparatul central Direcþia de Contrainformaþie Militarã face parte din Ministerul Afacerilor Interne ºi este condusã de un ºef al direcþiei ºi un numãr de locþiitori ai acestuia. 158
ªeful Direcþiei de Contrainformaþie Militarã se subordoneazã nemijlocit ministrului Afacerilor Interne. Aparatul central se compune din 8 servicii, o secþie ºi douã birouri. Serviciul 1 – desfãºoarã munca contrainformativã în cadrul trupelor de grãniceri, trupelor de intervenþie ºi pazã, unitãþilor A.L.A. ºi pompieri, subordonate Ministerului Afacerilor Interne. Serviciul 2 – desfãºoarã munca contrainformativã în Marele Stat Major ºi unitãþile subordonate acestuia, precum ºi în instituþiile de învãþãmânt militar ºi formaþiunile respective. Serviciul 3 – duce muncã de control ºi îndrumeazã activitatea contrainformativã în cadrul regiunilor militare. Desfãºoarã acþiunea informativã pentru descoperirea elementelor urmãrite ºi dispãrute de la domiciliu. Serviciul 4 – desfãºoarã activitatea contrainformativã în comandamentele ºi unitãþile de subordonare centralã (Comandamentul Trupelor de Tancuri, Artilerie, A. A. T., Geniu, Transmisiuni ºi Chimice). Serviciul 5 – duce muncã contrainformativã în cadrul comandamentelor marilor unitãþi ºi unitãþilor din Forþele Aeriene Militare ºi Marinei Militare. Serviciul 6 – desfãºoarã munca contrainformativã în Direcþia Spatelui din Ministerul Forþelor Armate ºi în celelalte direcþii centrale, cât ºi în unitãþile, ºcolile militare ºi instituþiile subordonate acestora. Serviciul 7 – desfãºoarã activitate contrainformativã în cadrul Serviciului Muncii de pe lângã Ministerul Construcþiilor, precum ºi în direcþiile regionale ale Serviciului Muncii ºi în cadrul detaºamentelor de muncã din subordinea lor. Serviciul 8 – desfãºoarã activitate de filaj, investigaþii ºi efectueazã arestarea infractorilor (militari ºi persoane civile), în baza ordinelor date de cãtre ºeful direcþiei. Secretariat – primeºte, înregistreazã ºi distribuie corespondenþa sositã pe adresa direcþiei. Înregistreazã ºi trimite spre expediere Registraturii Generale corespondenþa ieºitã. Urmãreºte executarea de cãtre servicii a unor lucrãri speciale, ordonate de ºeful direcþiei sau locþiitorii sãi. Întocmeºte diferite lucrãri, conform indicaþiilor ºefului direcþiei sau locþiitorilor acestuia. Biroul Cadre – efectueazã lucrãrile ºi face propuneri pentru completarea, selecþionarea ºi numirea cadrelor pentru organele exterioare ale direcþiei. Face propuneri în legãturã cu numirea ºi promovarea în funcþiuni, destituirea ºi trecerea în rezervã a cadrelor. Centralizeazã materialele ºi face formalitãþile cuvenite pentru caracterizarea ofiþerilor din aparatul exterior al direcþiei. Ancheteazã abaterile sãvârºite de ofiþerii de pe teritoriu ºi face propuneri pentru sancþionarea vinovaþilor. 159
Biroul de cenzurã a corespondenþei – cenzureazã prin organe speciale corespondenþa cadrelor ºi militarilor în termen din Forþele Armate, Trupele M.A.I. ºi unitãþile Serviciului Muncii. Organe exterioare În cadrul organelor de contrainformaþie de pe teritoriu se creeazã: – la regiunile militare: servicii de contrainformaþie; – la corpurile de armatã: secþii de contrainformaþie; – la divizii, brigãzii ºi în garnizoanele militare: birouri de contrainformaþii; – la regimente ºi batalioane independente: ofiþeri de contrainformaþii; – pentru unitãþile Serviciului Muncii de pe lângã regionale se creeazã birouri de contrainformaþie care asigurã munca contrainformativã în unitãþile ºi detaºamentele subordonate acestora. Pentru paza aresturilor ºi localurilor ocupate de cãtre organele de contrainformaþie, escortarea arestaþilor ºi urmãrirea infractorilor dispãruþi sau fugiþi, fiecãrui organ al Direcþiei de Contrainformaþie Militarã i se pun la dispoziþie, dintre militarii activi ai Forþelor Armate ºi Trupelor M.A.I., urmãtoarele subunitãþi: Pentru organele de contrainformaþie ale brigãzilor, diviziilor ºi corpurilor de armatã, câte o grupã de pistolari. Pentru serviciile de contrainformaþie de pe lângã regiunile militare, câte un pluton de pistolari. În acest scop, Marele Stat Major, respectiv Comandamentul Trupelor M.A.I. vor pune la dispoziþia organelor de contrainformaþie, în fiecare an, între 15–30 decembrie, efectivul necesar dintre militarii în termen trecuþi în anul II de instrucþie. Mãsuri organizatorice Statele de organizare, încadrare ºi înzestrare ale direcþiei se întocmesc precum urmeazã: – Pentru Aparatul Central ºi unitãþile Serviciului Muncii, de cãtre Ministerul Afacerilor Interne; – Pentru organele de contrainformaþie din comandamentele marilor unitãþi, unitãþile ºi instituþiile Forþelor Armate, de cãtre Ministerul Afacerilor Interne împreunã cu Ministerul Forþelor Armate. Statele de organizare, încadrare ºi înzestrare se aprobã de Consiliul de Miniºtri. Drepturile materiale ale personalului care încadreazã organele de contrainformaþie militarã, conform prevederilor statelor, se asigurã: – Pentru personalul aparatului central, cât ºi cel care încadreazã organele de contrainformaþie militarã din Trupele M.A.I., de cãtre Ministerul Afacerilor Interne; 160
– Pentru personalul care încadreazã organele de contrainformaþie din Forþele Armate, de cãtre Ministerul Forþelor Armate; – Pentru personalul care încadreazã organele de contrainformaþie din unitãþile Serviciului Muncii, de cãtre Ministerul Construcþiilor. Prin drepturi materiale se înþeleg: – drepturi bãneºti, conform statului de soldã ºi prevederilor Decretului nr. 4 pentru stabilirea drepturilor bãneºti ale personalului Forþelor Armate; – drepturi de hranã; – drepturi de echipament, conform normelor aprobate de Consiliul de Miniºtri. Afarã de drepturile materiale enumerate la articolul precedent, ministerele respective vor asigura, în vederea bunei funcþionãri a organelor de contrainformaþie: – localuri de lucru corespunzãtoare; – locuinþe pentru cadre; – mijloace de transport ºi inventarul de birou, cât ºi rechizitele necesare, conform prevederilor statului de înzestrare sau normelor uzuale. Personalul care încadreazã organele de contrainformaþie primeºte buletinul de identitate din partea Direcþiei de Contrainformaþie Militarã. Ministrul Forþelor Armate, Ministrul Afacerilor Interne ºi Ministrul Construcþiilor vor da ordinele necesare executãrii prevederilor prezentului regulament. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 37–45.
51. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei a VI-a – Transporturi. Direcþia a VI-a – Transporturi Atribuþiuni Duce lupta pentru depistarea ºi nimicirea agenturii serviciilor de spionaj imperialiste din transporturi. – Sã ia mãsuri preventive pentru ca agenþii spionajului imperialist sã nu poatã pãtrunde în transporturi. – Sã ducã lupta pentru descoperirea elementelor ºi organizaþiilor subversive, care, din însãrcinarea serviciilor de spionaj, vor sã submineze activitatea din transporturi. – Sã îndrumeze ºi controleze activitatea birourilor speciale pentru pãstrarea ºi manipularea documentelor secrete ºi strict secrete de stat (H. C. M. 343/1951). 161
– Sã supravegheze informativ elementele ce lucreazã ºi manipuleazã acte secrete, astfel încât sã împiedice pãtrunderea persoanelor ce nu prezintã încredere. – Sã ducã acþiuni informative în toate ramurile de transport din întreaga þarã, pentru identificarea ºi reþinerea criminalilor politici, a autorilor de manifeste, inscripþii, scrisori anonime etc. cu caracter contrarevoluþionar (subversiv). – Sã ia mãsuri pentru organizarea securitãþii mersului trenurilor speciale. – Sã depisteze, cerceteze ºi urmãreascã elementele sabotoare ºi diversioniste din toate ramurile de transport. – Direcþia Securitãþii Transporturilor conduce, îndrumeazã ºi controleazã nemijlocit activitatea serviciilor T. F., secþiilor navale ºi birourilor R/A din þarã. Serviciul I Feroviar – Organizeazã ºi duce munca contrainformativã în aparatul central al Ministerului Cãilor Ferate. – Organizeazã ºi asigurã securitatea mersului trenurilor speciale. Are trei birouri. Serviciul II Feroviar – Controleazã ºi sprijinã activitatea celor 6 servicii regionale de securitate T. F. exterioare. – Organizeazã ºi efectueazã urmãrirea criminalilor politici, autorilor de manifeste, inscripþii ºi scrisori anonime cu conþinut contrarevoluþionar. – Organizeazã ºi duce munca contrainformativã în instituþiile C.F.R. care deþin documente secrete ºi strict secrete de stat. – Verificã personalul C.F.R. ce are acces la documente secrete ºi propune avizul. – Organizeazã ºi controleazã supravegherea urmãriþilor pe þarã. Are 2 birouri ºi o grupã. Serviciul III Naval – Organizeazã ºi duce munca contrainformativã din Dir. Generalã a Navigaþiei Civile, „Navrom“, Direcþia Generalã Hidro-meteorologicã, Dir. Generalã a Aprovizionãrii ºi desfacerii, Inst. de Proiectãri etc. din centralul Ministerului Transporturilor. – Controleazã ºi sprijinã activitatea celor 4 secþii navale din teritoriu. – Þine evidenþa, verificã toþi marinarii ºi dã avize pentru marinarii ce navigheazã în apele teritoriului R.P.R. – Organizeazã ºi duce munca contrainformativã în instituþiile de navigaþie ce deþin documente secrete ºi strict secrete de stat, verificã personalul ce are acces la documente secrete ºi propune aviz. Are 4 birouri. Serviciul IV Aviaþie, Auto ºi Drumuri – Organizeazã ºi duce munca contrainformativã din Direcþia Generalã a Aviaþiei Civile, Direcþia Generalã Auto ºi Direcþia Generalã Drumuri ºi Poduri din centralul Ministerului Transporturilor. – Controleazã ºi sprijinã activitatea celor 6 birouri R/A din teritoriu. – Verificã toþi aviatorii ºi propune avize pentru zbor. – Duce muncã contrainformativã în rândul elementelor ce manipuleazã documente secrete ºi strict secrete de stat. – Verificã personalul care are acces la documentele secrete ºi propune aviz. 162
Are 3 birouri. Secþia Cadre – se ocupã cu evidenþa ofiþerilor ºi sergenþilor din aparatul exterior al direcþiei. – Verificã ºi propune elemente noi pentru încadrarea unitãþilor exterioare cu ofiþeri ºi sergenþi. – Cerceteazã cazurile de abateri grave a[le] cadrelor din unitãþile exterioare. – Organizeazã învãþãmântul profesional la locul de muncã. Are 1 secþie. Biroul Secretariat – þine evidenþa ordinelor ºi directivelor primite de direcþie. – Primeºte ºi expediazã corespondenþa direcþiei. – þine evidenþa lucrãrilor cu termen. – þine evidenþa documentelor de transport. – Se ocupã de toate problemele administrative ale direcþiei. – þine evidenþa armamentului predat ofiþerilor ºi pãstreazã armamentul primit în dotare de cãtre direcþie. Are 1 birou. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 46–48.
52. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Direcþiei Cercetãri. Organizarea Direcþiei Cercetãri Atribuþiuni – Cerceteazã spioni, complotiºti, sabotori, diversioniºti ºi alþi criminali politici care au sãvârºit infracþiuni contrarevoluþionare, urmãrind demascarea completã a tuturor participanþilor ºi a întregii lor acþiuni ºi dovedind, cu materialul probatoriu, activitatea duºmãnoasã a acestora, de subminare a regimului de democraþie popularã ºi a Republicii Populare Române. – Întocmeºte dosare pentru trimitere în justiþie a inculpaþilor prin organele Procuraturii R.P.R. ºi face sesizãri cãtre Procurorul General al R.P.R. în cazuri când sentinþele instanþelor de judecatã nu sunt proporþionale cu faptele inculpaþilor. – Þine evidenþa celor arestaþi ºi reþinuþi ºi pãstreazã toate documentele în legãturã cu aceºtia, asigurã conspirativitatea acestor documente. – Efectueazã toate anchetele într-un strâns contact cu organele informativoperative care înainte au avut în obiectiv persoanele arestate. 163
Drepturi ºi îndatoriri Direcþiunea Cercetãri controleazã ºi sprijinã munca serviciilor ºi a secþiilor de anchetã din direcþiunile regionale M.A.I. ºi a birourilor de anchetã ce funcþioneazã pe lângã organele M.A.I. pe linie de transport ºi contrainformaþii militare. – Direcþia Cercetãri, cu aprobarea ministrului Afacerilor Interne sau a adjuncþilor sãi, are dreptul sã dea dispoziþiuni de arestare a elementelor care duc o activitate duºmãnoasã ce ameninþã securitatea Republicii Populare Române, U.R.S.S. ºi a þãrilor de democraþie popularã; Arestãrile se fac pe baza mandatelor de arestare aprobate de procuror, pe baza materialelor probatorii primite de la direcþiile operative ºi a celor rezultate din cercetãri; – Pe baza autorizaþiei eliberatã de procuror, are dreptul sã dea dispoziþiuni pentru a se face percheziþii la locuinþe particulare ºi sediile instituþiilor pentru descoperirea obiectelor care pot fi corpuri delicte. De asemenea, dã dispoziþiuni pentru a se face percheziþii la locuinþele particulare ºi sediile instituþiilor, în cazul când infractorii duc activitate criminalã, iar documentele pot servi la demascarea lor; – Sã instituie expertize judecãtoreºti pentru unele probleme în legãturã cu cercetãrile în curs, în orice instituþie sau serviciu, exceptând organele de partid, Consiliul de Miniºtri ºi Marea Adunare Naþionalã; – Sã reþinã, conform legilor existente, pentru timp de 24 ore, unele elemente suspecte pentru activitate criminalã contra regimului de democraþie popularã din Republica Popularã Românã, în scopul descoperirii faptelor criminale; – Sã interogheze, în calitate de martori, persoanele care pot contribui la lãmurirea faptelor ºi împrejurãrilor sãvârºirii infracþiunii de cãtre arestat, exceptând membrii C.C. al P.M.R., membrii Consiliului de Miniºtri ºi deputaþii Marii Adunãri Naþionale; – Sã reþinã pe cei arestaþi în arestul preventiv, sã-i repartizeze, sã stabileascã ºi sã controleze regimul în arestul preventiv; – Sã recruteze din cei arestaþi agenturã interioarã ºi sã foloseascã tehnica operativã pentru o mai completã demascare a activitãþii criminale a persoanelor ce se aflã în cercetare; – În cazuri speciale, când apare necesitatea operativã, sã permitã arestaþilor ce se aflã în cercetare, întrevederi cu rudele ca ºi transmiterea de bani ºi pachete cu haine ºi alimente; – Cu aprobarea ministrului Afacerilor Interne ºi a adjuncþilor sãi, sã conteste prin Procuratura R.P.R. hotãrârile nejuste ale organelor de justiþie; – Sã elibereze – cu aprobarea ministrului Afacerilor Interne, a adjuncþilor sãi ºi a procurorului – persoanele a cãror activitate criminalã nu a fost doveditã în anchetã. Structura organizatoricã Direcþiunea Cercetãri este condusã de un ºef al direcþiei ºi doi locþiitori ºi rãspunde de activitatea sa numai faþã de Ministrul Afacerilor Interne. Direcþiunea are un secretariat ºi 7 servicii. 164
Biroul Secretariat primeºte, înregistreazã ºi distribuie corespondenþa sositã pentru direcþiune. Înregistreazã ºi trimite spre expediere registraturii generale corespondenþa ieºitã. Urmãreºte executarea anumitor lucrãri date serviciilor, pe baza rezoluþiilor ºefului direcþiei sau a locþiitorilor sãi. Serviciul I cerceteazã elementele reþinute pentru crime de complot antistatal, teroare cu caracter deosebit, înaltã trãdare, activitate dãunãtoare forþei militare a Republicii Populare Române ca: spionaj, divulgare a secretului militar sau de stat, fuga peste graniþã etc. Biroul 1 ancheteazã elementele reþinute pentru crime de complot împotriva statului democrat popular ºi care au participat la acþiuni importante de spionaj ºi teroare. În toate cazurile de mai sus se înþelege acþiuni ºi elemente cele mai periculoase care au pãtruns în conducerea aparatului de stat ºi au dus activitate criminalã împotriva securitãþii statului cu scopul de a rãsturna sau submina regimul democrat-popular. Biroul 2 ancheteazã elementele reþinute care fac parte din organizaþii de spionaj sau duc acþiuni de spionaj din însãrcinarea directã a serviciilor de spionaj american, englez ºi prin statul Israel. Biroul 3 ancheteazã pe reþinuþii care fac parte din organizaþiile de spionaj sau duc acþiuni de spionaj pe linie: turcã ºi greacã, inclusiv trecerile frauduloase de frontierã. Biroul 4 ancheteazã elementele reþinute care fac parte din organizaþiile de spionaj sau duc acþiuni de spionaj în slujba Franþei, Italiei, Germaniei Occidentale ºi altor þãri capitaliste. Serviciul II ancheteazã pe membrii organizaþiilor contrarevoluþionare, subversive ºi bandelor teroriste a cãror acþiune este îndreptatã împotriva orânduirii de stat democrat-popularã. De asemenea, ancheteazã elementele fostelor partide politice burgheze, legionari, criminali de rãzboi, foºti poliþiºti, informatori, membrii sectelor religioase care duc activitate de subminare contra regimului de democraþie popularã. Ancheteazã pe cei care fac propagandã, agitã ºi instigã la rãsturnare sau subminarea regimului de democraþie popularã ºi pe cei ce concep, tipãresc ºi rãspândesc manifeste, proclamaþii etc. cu conþinut duºmãnos regimului actual. Biroul 1 ancheteazã reþinuþii, inculpaþi ai organizaþiilor subversive, membrii reþinuþi ºi inculpaþi ai organizaþiilor legionare ºi ai bandelor. Biroul 2 ancheteazã membrii reþinuþi ºi inculpaþi ai sectelor religioase care au atitudine duºmãnoasã sau duc activitate de subminare a regimului de democraþie popularã, precum ºi alte elemente principale reþinute pentru diferite crime împotriva regimului democrat-popular, fapte ce nu sunt prevãzute în atribuþiunile altor servicii ºi birouri, ca: criminalii de rãzboi etc. Biroul 3 ancheteazã elementele reþinute ºi inculpate ale fostelor partide burgheze care duc activitate de subminare a regimului de democraþie popularã, organizaþii contrarevoluþionare naþionaliste, foºti poliþiºti ºi informatori ai regimurilor burgheze. 165
Serviciul III cerceteazã pe cei care duc activitate de subminare prin acte de sabotaj ºi diversiune în industria de stat grea ºi uºoarã, comerþul de stat, circulaþia monetarã, formarea G.A.C., distrug sau stricã mijloace de telecomunicaþii, depozite obºteºti (ale G.A.C. ºi cooperativelor) ºi alte edificii ale statului ºi ale obºtilor; neexecutare conºtientã de cãtre unele persoane a anumitor sarcini sau neglijenþa intenþionatã în executarea lor, cu scopul de a slãbi puterea guvernului Republicii Populare Române ºi activitãþii aparatului de stat. Biroul 1 ancheteazã pe cei reþinuþi în legãturã cu acþiuni de sabotaj în marile construcþii, industria grea ºi uºoarã. Biroul 2 ancheteazã pe cei arestaþi în legãturã cu acþiuni de sabotaj în telecomunicaþii ºi agriculturã. Biroul 3 ancheteazã pe cei reþinuþi în legãturã cu acþiuni de sabotaj din comerþ, finanþe ºi cooperaþie. Doi anchetatori din cadrul acestui serviciu sunt special instruiþi pentru cercetarea imediatã a accidentelor suspecte de diversiune (incendii, explozii, deraieri, otrãviri în masã ºi epidemii). Serviciul IV are 4 birouri. Controleazã ºi îndrumeazã activitatea serviciilor de cercetãri din unitãþile regionale ale Ministerului Afacerilor Interne, fãrã sã se suprapunã acestora. Prezintã spre aprobarea ministrului sau adjuncþilor sãi cazurile mai importante de arestãri sau punerea în libertate (grupuri de teroriºti, spioni ºi complotiºti, bande etc.) ce depãºesc competenþa unitãþilor regionale în conformitate cu ordinul ministrului Afacerilor Interne. În cazuri mai importante, lucrãtorii serviciului fac anchetã personal la unitãþile regionale ºi fac propuneri de rezolvare cât mai justã a cazurilor. Serviciul V se ocupã cu anchetarea cazurilor de crime contrarevoluþionare sãvârºite de militari ºi persoane militarizate din Forþele Armate ale Republicii Populare Române sau persoane civile care sunt implicate în asemenea acþiuni împotriva regimului democrat-popular. Biroul 1 ancheteazã pe arestaþii care au sãvârºit crime de înaltã trãdare, spionaj sau complot antistatal împotriva regimului sau a conducãtorilor statului. Biroul 2 ancheteazã pe arestaþii care au sãvârºit crime de organizare ºi activitate clandestinã în organizaþii contrarevoluþionare, care au redactat, multiplicat sau rãspândit fiþuici cu caracter duºmãnos împotriva regimului, care au desfãºurat activitate în secte ilegale etc. Biroul 3 se ocupã cu controlul ºi sprijinul organelor de anchetã ce funcþioneazã pe lângã serviciile ºi secþiile contrainformaþii militare din þarã. Serviciul VI are sarcina de a cerceta pe arestaþii din sectoarele transportului feroviar, naval ºi aerian care au sãvârºit infracþiuni sau crime de spionaj, înaltã trãdare, organizare clandestinã împotriva regimului democrat-popular, confecþionare ºi rãspândire de fiþuici cu caracter contrarevoluþionar etc. 166
Controleazã ºi sprijinã organele de anchetã din teritoriu ce funcþioneazã pe lângã serviciile sau secþiile pentru securitatea transportului feroviar. Biroul 1 ancheteazã pe arestaþii care au sãvârºit infracþiuni contrarevoluþionare din sectorul transportului feroviar. Biroul 2 se ocupã cu anchetarea persoanelor arestate care au sãvârºit infracþiuni contrarevoluþionare din sectorul transportului aerian, naval ºi rutier. Biroul 3 controleazã ºi îndrumã activitatea organelor de anchetã ce funcþioneazã în þarã, pe lângã serviciile sau secþiile M.A.I., pentru securitatea transporturilor feroviare, fluviale etc. Serviciul Operativ Biroul 1 ºi 2 împãrþite pe echipe, au sarcina de a efectua arestãri, percheziþii, de a organiza arestãri, capcane ºi posturi fixe pentru prinderea infractorilor, acþionând pe baza ordinelor date de ministrul Afacerilor Interne sau a locþiitorilor sãi, cu respectarea legilor în vigoare. Biroul 3 controleazã ºi sprijinã activitatea grupelor operative ce funcþioneazã pe lângã regiunile M.A.I. ºi participã la operaþii mai importante din regiuni. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10/1956, f. 53–59.
53. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului Operativ din penitenciare, lagãre ºi colonii.
Serviciul Operativ din penitenciare, lagãre ºi colonii Se ocupã cu munca informativã operativã pentru descoperirea acþiunilor întreprinse de deþinuþi ºi condamnaþi politici, spioni, diversioniºti ºi de drept comun, precum ºi de descoperirea elementelor duºmãnoase strecurate în aparatul de deservire al penitenciarelor, lagãrelor ºi coloniilor.
Structura organizatoricã Serviciul este condus de un ºef serviciu ajutat de un locþiitor, þine legãtura directã cu ministrul sau cu locþiitorii sãi. Are urmãtoarea structurã organizatoricã: 167
Secþia 1 – Duce muncã informativ-operativã în rândurile condamnaþilor contrarevoluþionari pentru descoperirea legãturilor ºi a acþiunilor întreprinse de aceºtia. Secþia 2 – Se ocupã de munca informativã operativã în rândurile condamnaþilor de drept comun pentru a descoperi elementele ce întreprind acþiuni duºmãnoase, precum ºi legãturile lor. Biroul Secretariat – Se ocupã de primirea ºi ieºirea corespondenþei, întocmeºte diferite sinteze ºi alte lucrãri pentru conducerea serviciului, pãstreazã corespondenþa la zi, se ocupã cu toate problemele administrative ale serviciului. Grupa „C“ – Pãstreazã arhiva serviciului cu materialele privind obiectivele ºi dosarele agenþilor. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 68.
54. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului Tehnic-Operativ.
Serviciul Tehnic-Operativ Atribuþiuni Pe baza directivelor operative, instaleazã aparate de tehnicã operativã secrete pentru a controla activitatea persoanelor urmãrite de organele Securitãþii Statului. Perfecþioneazã ºi adapteazã aparatura necesarã în scopuri operative. Confecþioneazã, în scopuri operative, documente ºi efectueazã diferite expertize grafologice, chimice ºi altele. Executã diferite lucrãri fotografice în scopuri operative ºi legitimaþii. Efectueazã sustrageri ºi percheziþii secrete ºi altele.
Structura organizatoricã Este condus de un ºef serviciu ºi locþiitorii sãi. Are în subordine un secretariat ºi 7 secþii. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 69. 168
55. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului Contrainformaþii Radio. Serviciul Contrainformaþii Radio Atribuþiuni – Controleazã folosirea staþiunilor de radio-emisie ale instituþiilor ºi a aparatelor de emisie amatori pentru a nu da posibilitatea sã fie folosite de cãtre elementele duºmãnoase în scopuri subversive. – Descoperã ºi lichideazã staþiunile de radio-emisie subversive care activeazã pe teritoriul R.P.R., având misiuni din partea serviciilor de spionaj imperialiste ºi centrelor burghezo-naþionaliste. – Intercepteazã emisiunile posturilor de radio-emisiune imperialiste, cu scopul de a obþine [informaþii] ce pot fi folosite în scopuri operative. – Urmãreºte activitatea staþiunilor de radio ce deservesc ambasadele, legaþiile ºi consulatele þãrilor imperialiste ce se gãsesc în R.P.R. pentru a culege informaþiuni ce pot prezenta interes pentru securitatea statului. Structura organizatoricã Serviciul Contrainformaþii radio este condus de un ºef serviciu ºi locþiitorii sãi. Are în subordine un birou ºi douã secþii. Secþia 1 – are în subordine 4 birouri. Secþia 2 – are în subordine trei birouri. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 70.
56. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului controlul corespondenþei ºi coletelor poºtale. Serviciul controlul corespondenþei ºi coletelor poºtale Atribuþiuni – Controleazã amãnunþit trimiterile poºtale externe ºi interne (scrisori, telegrame, colete, presã ºi tipãrituri) cu scopul de a preveni orice posibilitate de folosire a acestui mijloc de legãturã de cãtre elementele duºmãnoase regimului de democraþie popularã. 169
– Fileazã trimiterile poºtale, conform cererilor de urmãrire ale organelor Afacerilor Interne. Drepturi ºi îndatoriri – Are dreptul exclusiv de a efectua un control secret al oricãrei trimiteri poºtale externe ºi interne, cu excepþia corespondenþei membrilor Guvernului, C.C. al P.M.R., Prezidiului Marii Adunãri Naþionale, M.A.I.-ului, redacþiei ziarului „Scânteia“ ºi redacþiei ziarului „Pentru pace trainicã“. – Din controlul trimiterilor poºtale sã alcãtuiascã note, referate, sinteze, pentru informarea conducerii M.A.I. -ului ºi direcþiilor operative. – Are dreptul sã confiºte sau sã distrugã trimiterile poºtale, dacã acest lucru este cerut de o necesitate operativã. – Sã þinã evidenþa, prin cartotecã, a persoanelor care întreþin legãturi prin trimiteri poºtale cu þãrile imperialiste ºi satelite. – Pentru prevenirea posibilitãþilor de deconspirare a mãsurilor de control secret a trimiterilor poºtale, sã verifice amãnunþit, cu ajutorul direcþiilor operative, pe toþi funcþionarii Poºtei sau ai altor instituþii care au legãturi cu munca acestui serviciu, iar persoanele necorespunzãtoare sã fie îndepãrtate din serviciu, prin conducerea ministerelor respective. Conducerea ºi structura Serviciului „F“ – Serviciul „F“ este condus de un ºef sprijinit de 2 locþiitori. – Serviciul „F“ este compus din 4 (patru) birouri ºi un secretariat special de evidenþã. Biroul 1 – controlul corespondenþei externe – fileazã amãnunþit trimiterile poºtale externe, în afarã de colete, le cenzureazã ºi redacteazã note ºi referate asupra materialului duºmãnos. Biroul 2 – controlul corespondenþei interne – fileazã amãnunþit trimiterile interne ale Capitalei, cenzureazã prin sondaj aceste trimiteri ºi redacteazã note ºi referate asupra materialului duºmãnos. Biroul 3 – controlul coletelor externe – controleazã amãnunþit coletele poºtale externe puse în urmãrire de organele M.A.I. ºi redacteazã note asupra acestui material. Biroul 4 – laboratorul fizico-chimic ºi foto – controleazã prin mijloace fizice ºi chimice trimiterile poºtale suspecte de a conþine mesaje secrete scrise cu cernealã simpaticã. – Face fotocopii conform necesitãþilor serviciului. Serv. „F“ are datoria sã ia toate mãsurile de conspirare a sediului, cât ºi a efectivului ce încadreazã aceastã unitate. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 71–72. 170
57. 1956. Structura organizatoricã ºi atribuþiile Serviciului evidenþã ºi arhivã. Serviciul evidenþã ºi arhivã Atribuþiuni Examineazã ºi studiazã toate materialele arhivistice ale fostelor organe ale poliþiei, precum ºi ale fostelor organe de informaþii ºi de contrainformaþii ale regimului burghez. Trimite direcþiilor operative materiale arhivistice ce reprezintã interes operativ pentru exploatarea lor. Þine cartoteca generalã pentru toate persoanele ce au apãrut în dosarele încheiate de cãtre organele centrale ale ministerului, precum ºi persoanele apãrute în materialele fostelor organe burgheze ale poliþiei, de informaþie ºi contrainformaþie. Organizeazã o evidenþã ºi creeazã cartotecã pentru toþi foºtii informatori ai organelor de securitate. Þine evidenþa elementelor apãrute în acþiunile direcþiunilor operative ale Securitãþii Statului. La cererile primite din partea direcþiunilor operative, verificã la evidenþã, întocmeºte referate asupra persoanelor cunoscute în materialele Serviciului de Evidenþã ºi Arhivã. Structura organizatoricã Este condus de un ºef de serviciu ºi de locþiitorii sãi. Are în subordine 4 secþii cu birourile respective, Secþia Inspecþii ºi Biroul Secretariat. Biroul Secretariat – primeºte, înregistreazã ºi distribuie corespondenþa intratã ºi ieºitã. Întocmeºte diferite lucrãri de informare, þine evidenþa ºi distribuie materiale ºi rechizite. Secþia I – se ocupã de urmãrirea termenelor de anchetã penalã ºi de ducerea la îndeplinire a sentinþelor date elementelor cu activitate contrarevoluþionarã. Secþia are 5 birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 þine evidenþa nominalã a agenturii informative existente ºi a celei abandonate. Biroul 2 þine evidenþa elementelor cu activitate duºmãnoasã în rândul dislocaþilor. Biroul 3 urmãreºte termenele de anchetã ºi ducerea la îndeplinire a sentinþelor judecãtoreºti. Biroul 4 se ocupã cu sechestrul asigurator asupra bunurilor de la elementele trimise în justiþie cu confiscarea averii. Biroul 5 þine evidenþa statisticã a tuturor elementelor duºmãnoase din întreaga þarã. 171
Secþia II – þine cartoteca generalã a elementelor duºmãnoase. Secþia are 3 birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 se ocupã cu primirea cererilor de verificare la cartotecã. Biroul 2 se ocupã cu verificarea cererilor la cartotecã. Biroul 3 se ocupã cu controlul întregii cartoteci operative. Secþia III – þine evidenþa întregii arhive operative. Are 5 birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 – þine evidenþa ºi arhiva dosarelor celor scoºi din aparatul M.A.I. Biroul 2 – þine evidenþa dosarelor de anchetã ºi individuale. Biroul 3 – þine evidenþa dosarelor S.S.I., A. S. ºi speciale. Biroul 4 – se ocupã cu prelucrarea arhivei. Biroul 5 – leagã ºi conservã întreaga arhivã. Secþia IV – se ocupã cu verificarea cererilor anumitor persoane solicitate de instituþii ºi ministere. Are 2 birouri cu urmãtoarele sarcini: Biroul 1 verificã cererile pentru paºapoarte. Biroul 2 verificã persoanele cerute de C.C. al P.M.R. ºi restul instituþiilor ºi ministerelor. Secþia Inspecþii – se ocupã cu controlul ºi sprijinul secþiilor ºi birourilor din cadrul regiunilor din þarã. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 73–75.
58. 1956. Organizarea ºi atribuþiile direcþiilor regionale, serviciilor ºi secþiilor raionale de securitate. Organizarea direcþiunilor regionale ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcþia regionalã este organul exterior-teritorial al Ministerului Afacerilor Interne. – Direcþia regionalã îndeplineºte sarcinile Ministerului Afacerilor Interne în cadrul teritoriului pe care-l cuprinde, cu excepþia sarcinilor securitãþii în cadrul Forþelor Armate ale Republicii Populare Române ºi în sectorul transporturilor. – Direcþia regionalã corespunde din punct de vedere teritorial cu întinderea teritorialã a regiunilor administrativ-economice. 172
– Direcþia regionalã funcþioneazã sub conducerea, directivele ºi controlul direct al Ministerului Afacerilor Interne. – Pe baza directivelor primite de la Ministerul Afacerilor Interne, direcþia regionalã – pe teritoriul ei – duce activitatea împotriva claselor exploatatoare rãsturnate ºi elementelor din fostele partide burgheze care încearcã sã reinstaureze în þarã regimul burghezo-moºieresc; apãrã teritoriul þãrii noastre de pãtrunderea agenturilor serviciilor de spionaj ale þãrilor imperialiste ºi sateliþilor lor ºi lichideazã fãrã cruþare activitatea duºmãnoasã a acestora dusã în scopul de a submina construcþia socialistã din regimul nostru de democraþie popularã. – În activitatea sa, direcþia regionalã se sprijinã pe concursul maselor largi populare. Atribuþiuni – În vederea îndeplinirii celor de mai sus, direcþiei regionale îi revin urmãtoarele sarcini: – Supravegheazã în mod continuu atitudinea ºi activitatea elementelor expropriate, a chiaburilor, precum ºi a elementelor din fostele partide burgheze, în vederea descoperirii ºi lichidãrii acþiunilor care urmãresc organizarea de grupãri ºi formaþiuni complotiste, teroriste sau orice alte grupãri subversive antidemocratice. – Urmãreºte ºi lichideazã agenturile serviciilor de spionaj imperialiste ºi satelite, strecurate în þarã, cu scopul organizãrii activitãþii de spionaj ºi de subminare a regimului de democraþie popularã. – Duce lupta împotriva acþiunilor contrarevoluþionare pe tãrâm economic: acþiuni de subminare economicã, diversiunea ºi sabotajul organizate de elementele duºmãnoase ºi de serviciile de spionaj imperialiste ºi satelite în: aparatul de stat, industrie, finanþe, comerþ ºi agriculturã, cu scopul de a încetini ritmul construcþiei socialiste în þara noastrã. – Demascã, în vederea lichidãrii, activitatea antidemocraticã organizatã de clerul reacþionar, precum ºi de cãtre elementele naþionalist-ºovine. – Asigurã pãstrarea secretelor de stat. – Studiazã arhivele Siguranþei burgheze ºi a fostei Jandarmerii, în scopul de a descoperi provocatorii ºi trãdãtorii. – Administreazã fondurile, bunurile ºi materialele direcþiei regionale ºi unitãþilor din subordine, în conformitate cu legile în vigoare, instrucþiunile ºi directivele Ministerului Afacerilor Interne. Structura organizatoricã a Dir[ecþiei] regionale – Direcþia regionalã face parte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; este condusã de un ºef al direcþiei ºi rãspunde de activitatea sa faþã de ministrul Afacerilor Interne. 173
– Pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i revin, direcþia regionalã cuprinde în aparatul regional un numãr de servicii, secþii ºi birouri care variazã dupã mãrimea regiunii ºi importanþa ei politico-economicã ºi care sunt legate de ºeful direcþiei regionale ºi locþiitorii sãi, asigurând astfel conducerea în domeniile respective ale muncii de securitate. – Direcþia regionalã are în subordine servicii, secþii – raionale – orãºeneºti ºi speciale de securitate. Drepturi ºi îndatoriri – Direcþia regionalã se conduce în munca sa dupã legile existente ale Republicii Populare Române ºi dupã ordinele ºi instrucþiunile ministrului Afacerilor Interne. – Direcþiile regionale M.A.I. conduc ºi îndrumeazã organele locale ale Miliþiei, folosind în largã mãsurã posibilitãþile acestora în interesul securitãþii de stat. În caz de necesitate, direcþiile regionale, în timpul îndeplinirii misiunilor importante (operaþiuni de masã, paza solemnitãþilor etc.), au dreptul sã-ºi subordoneze, din punct de vedere operativ, forþele locale ale Trupelor M.A.I. ºi Penitenciare, cu aprobarea ministrului Afacerilor Interne. – În scopul de a asigura îndeplinirea sarcinilor securitãþii de stat, direcþia regionalã are dreptul în cadrul teritoriului pe care-l cuprinde: – Sã creeze reþele de agenþi în toate instituþiile de stat ºi sociale ºi în întreprinderi, cu excepþia organelor ºi membrilor P.M.R. – Sã þinã evidenþa operativã a elementelor expropriate, a chiaburilor, a membrilor fostelor partide burgheze, a persoanelor care întreþin legãturi cu reprezentanþii þãrilor imperialiste ºi a altor elemente suspecte. – Sã efectueze, în mod secret, controlul corespondenþei suspecte ºi în special a corespondenþei persoanelor suspectate de organele securitãþii. – Sã efectueze percheziþii secrete ºi sustrageri la persoanele suspectate de organele securitãþii. – Sã controleze convorbirile telefonice internaþionale ale persoanelor particulare, precum ºi convorbirile telefonice interurbane ºi locale ale persoanelor suspectate. – Sã instaleze, în apartamentele persoanelor suspecte, aparate tehnice de ascultare, supraveghere exterioarã secretã ºi alte mijloace tehnice operative, folosite în scopul documentãrii asupra activitãþii duºmãnoase, compromiterii etc. – Sã controleze funcþionarea aparatelor de radio-emisie ale instituþiilor ºi amatorilor. – Sã efectueze – în vederea identificãrii ºi controlãrii identitãþii – reþineri de persoane suspectate de organele Securitãþii, pe timp de 48 de ore, în care timp va trebui rezolvatã chestiunea arestãrii sau eliberãrii reþinutului. – Sã interogheze în calitate de martor pe oricare persoanã, cu excepþia membrilor C.C. al P.M.R. ºi a deputaþilor Marii Adunãri Naþionale; membrii din conducerea 174
organelor conducãtoare ale partidului, funcþionarii cu munci de conducere în aparatul de stat ºi deputaþii sfaturilor populare regionale vor putea fi interogaþi numai cu aprobarea ministrului Afacerilor Interne; deputaþii sfaturilor populare raionale ºi locale, cu aprobarea ºefului direcþiei regionale. – Cu aprobarea ministrului Afacerilor Interne, sã efectueze arestãri ºi percheziþii la elementele infractoare, având materiale suficiente pentru aceasta ºi în baza hotãrârilor bine motivate. – Fac excepþie cazurile de flagrant delict, tentativã de acte de terorism, diversiune ºi sabotaj. – Direcþiile regionale sunt obligate sã raporteze orice reþinere ministrului Afacerilor Interne. – Sã instituie comisiuni de experþi pentru efectuarea de expertize – în caz de necesitate – în anumite probleme speciale ale muncii organelor de stat locale, direcþiunilor ºi întreprinderilor. – Sã cearã, prin persoanele conducãtoare competente din instituþii ºi întreprinderi, orice informaþie despre munca ºi activitatea acestor instituþii. – Sã controleze în ce fel se pãstreazã documentele secrete în întreprinderi ºi instituþii, cu excepþia organelor P.M.R. ºi sã facã propunerile respective în urma efectuãrii acestui control. – Sã aprobe persoanele îndreptãþite sã exercite munca de pãstrare ºi manipulare a documentelor secrete. – Sã deschidã acþiune penalã împotriva infractorilor pentru crime de stat, sã conducã anchete ºi, în cazul când existã materiale suficiente asupra vinovãþiei, sã-i defere justiþiei. – Sã conteste, prin Procuraturã, hotãrârile injuste ale organelor judiciare, care sunt contra intereselor Republicii Populare Române ºi sã propunã îndepãrtarea lor. – Sã deþinã în aresturi ºi în închisori preventive pe cei aflaþi sub anchetã, la dispoziþia direcþiei regionale, sã stabileascã ºi sã controleze regimul ºi repartizarea arestaþilor. Cadrele – Organele direcþiei regionale se completeazã din rândurile membrilor ºi candidaþilor Partidului Muncitoresc Român ºi din rândul membrilor ºi candidaþilor Uniunii Tineretului Muncitor. – În nomenclatura direcþiei regionale intrã: – toate funcþiunile personalului de securitate, pânã la funcþia de locþiitor ºef serviciu, inclusiv. – toate funcþiunile personalului de miliþie, de la funcþia de ºef de birou, pânã la funcþia de locþiitor ºef serviciu, inclusiv. – ªefii direcþiilor regionale M.A.I. au dreptul: – Sã promoveze, sã retrogradeze din funcþii ºi sã mute ofiþeri de securitate ºi miliþie în limita nomenclaturii stabilite. 175
– Sã încadreze, sã promoveze, sã avanseze în grad, sã retrogradeze în funcþii ºi grad ºi sã punã în disponibilitate personalul din Corpul Sergenþilor de Securitate. – Sã încadreze, sã promoveze, sã retrogradeze în funcþii ºi sã punã în disponibilitate salariaþii civili. – Încadrãrile de ofiþeri, avansãri în grad, retrogradãri din grad, punerea în disponibilitate a ofiþerilor ºi orice schimbare în nomenclatura ministerului se face numai prin ordinul ministrului Afacerilor Interne. – Verificã ºi supune spre aprobare Biroului Regional P.M.R. cadrele ce intrã în nomenclatura Regiunii de Partid. – Întregul efectiv al organelor Securitãþii Statului este considerat cã efectueazã serviciul militar ºi se bucurã de toate drepturile ºi îndatoririle militarilor activi (cadrelor ofiþereºti ºi a sergenþilor). – Faþã de particularitãþile muncii, ofiþerilor Securitãþii Statului li se aprobã în plus – pe lângã salariul de bazã pentru funcþia ce îndeplineºte efectiv – ºi salariul cuvenit gradului militar. – Direcþia regionalã are dreptul sã propunã acordarea de grade militare „la excepþional“ acelor ofiþeri ai Securitãþii Statului care s-au evidenþiat în luptã cu contrarevoluþionarii ºi sã propunã decorarea lor. – Funcþionarilor Securitãþii Statului li se acordã în fiecare an concediu de odihnã, tratamentul gratuit clinic ºi de sanatoriu. – Familiile funcþionarilor Securitãþii Statului se bucurã de aceleaºi drepturi ºi privilegii ca ºi familiile militarilor activi ºi de tratamentul gratuit în aºezãmintele sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne. – Funcþionarilor Securitãþii Statului care ºi-au pierdut puterea de muncã în serviciul securitãþii sau din cauza vârstei, li se asigurã pensia, în conformitate cu Statutul Pensiilor elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. – Familiilor funcþionarilor Securitãþii Statului decedaþi în timpul îndeplinirii misiunilor li se acordã un ajutor bãnesc – o singurã datã – iar membrilor inapþi pentru muncã ai familiilor lor li se acordã pensii în conformitate cu statutul elaborat de Ministerul Afacerilor Interne. – Urmaºii funcþionarilor decedaþi în împrejurãri normale se bucurã de drepturile de pensie acordate de Decretul nr. 360/1949 pentru organizarea asigurãrilor sociale ale militarilor de carierã. Organizarea serviciilor ºi secþiilor raionale din direcþiile regionale M.A.I. – Serviciul sau secþia raionalã este organul exterior – teritorial – al Securitãþii Statului; funcþioneazã sub conducerea ºi controlul direcþiei regionale, fiind subordonat direct acesteia. 176
– Pe baza directivelor primite de la direcþia regionalã M.A.I., serviciul sau secþia raionalã duce nemijlocit munca pentru descoperirea ºi lichidarea activitãþii duºmãnoase, de subminare ºi de spionaj. – În activitatea sa, serviciul sau secþia raionalã se sprijinã pe concursul maselor largi populare. Atribuþiuni – În vederea îndeplinirii celor de mai sus, raioanelor le revin – pe teritoriul pe care-l cuprind – urmãtoarele sarcini: – Supravegheazã în mod continuu atitudinea ºi activitatea elementelor expropriate, a chiaburilor, precum ºi a elementelor din fostele partide burgheze, în vederea descoperirii ºi lichidãrii acþiunilor care urmãresc organizarea de grupãri ºi formaþiuni complotiste, teroriste sau orice alt fel de grupãri subversive, antidemocratice. – Urmãreºte, în vederea descoperirii ºi lichidãrii lor, agenturile serviciilor de spionaj imperialiste ºi satelite, strecurate în þarã cu scopul organizãrii activitãþii de spionaj ºi de subminare a regimului de democraþie popularã. – Duce lupta împotriva acþiunilor contrarevoluþionare pe tãrâm economic; acþiuni de subminare economicã, diversiunea ºi sabotajul organizate de elementele duºmãnoase ºi de serviciile de spionaj imperialiste în: aparatul de stat, industrie, finanþe, comerþ ºi agriculturã cu scopul de a încetini ritmul construcþiei socialiste în þara noastrã. – Descoperã, în vederea lichidãrii, activitatea antidemocraticã organizatã de clerul reacþionar, precum ºi de cãtre elementele naþionaliste ºi ºovine. Structura organizatoricã – Serviciul sau secþia raionalã se subordoneazã direcþiei regionale M.A.I., este condus de un ºef de serviciu sau secþie ºi rãspunde de activitatea sa în faþa ºefului direcþiei regionale M.A.I. de care aparþine ºi a Ministerului Afacerilor Interne. – Raionul M.A.I. poate avea titlu de serviciu sau secþie, dupã mãrimea raionului ºi importanþa lui politico-economicã. – Raionul M.A.I. este încadrat cu un ºef de secþie ºi un numãr de funcþionari operativi care diferã de la caz la caz, iar când are organizarea unui serviciu, munca este compartimentatã pe birouri. Drepturi ºi îndatoriri – Raionul M.A.I. se conduce în munca sa dupã legile existente ale Republicii Populare Române, dupã ordinele ºi instrucþiunile directe ale direcþiei regionale ºi ale Ministerului Afacerilor Interne. – Raioanele M.A.I. (Securitate) conduc ºi sprijinã organele miliþiei, folosind în largã mãsurã posibilitãþile acestora în interesul securitãþii statului. 177
– În scopul de a asigura îndeplinirea sarcinilor securitãþii de stat, raioanele M.A.I. au dreptul: – Sã creeze reþele de agenþi în toate instituþiile se stat ºi sociale ºi în întreprinderi, cu excepþia organelor ºi membrilor P.M.R. – Sã þinã evidenþa operativã a elementelor expropriate, a chiaburilor, a membrilor fostelor partide burgheze, a persoanelor care întreþin legãturi cu reprezentanþii þãrilor imperialiste, satelite ºi a altor elemente suspecte. – Sã efectueze, în caz de flagrant delict sau cu aprobarea direcþiei regionale, percheziþii la persoanele suspectate de organele securitãþii. – Sã efectueze, în caz de flagrant delict sau cu aprobarea direcþiei regionale, în vederea identificãrii ºi controlãrii identitãþii, reþineri de persoane suspectate de organele securitãþii, pe timp de 48 ore, în care timp va trebui sã propunã arestarea ºi înaintarea la direcþia regionalã sau eliberarea reþinutului. – Raioanele M.A.I. care vor primi acest drept vor putea sã interogheze în calitate de martori pe oricare persoane, cu excepþia membrilor C.C. al P.M.R. ºi a deputaþilor Marii Adunãri Naþionale, a membrilor din conducerea organelor conducãtoare ale partidului. – Funcþionarii cu munci de conducere în aparatul de stat, local ºi deputaþii sfaturilor populare locale vor putea fi cercetaþi numai cu aprobarea direcþiei regionale. – Cu aprobarea direcþiei regionale, sã efectueze arestãri ºi percheziþii la elementele infractoare, având materiale suficiente pentru aceasta ºi în baza hotãrârilor bine motivate. Raioanele de securitate sunt obligate sã raporteze orice reþinere direcþiei regionale M.A.I. A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7364, dosar nr. 10, f. 78–86.
59. 1957 august 7. Referat de cadre al locotenent-colonelului Bolintineanu Gh. Ioan (Balint), propus în funcþia de ºef al Direcþiei Regionale M.A.I. Constanþa. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia Cadre Lt. col. Bolintineanu Gh. Ioan (Balint) Membru de partid din octombrie 1946; -Nãscut la 12 august 1914, în comuna Mireºul Mare, regiunea Baia Mare; -Naþionalitatea: românã; 178
-Originea socialã: þãran cu gospodãrie micã; -Studii: are 5 clase ªcoala de arte ºi meserii; -Cunoaºte limba maghiarã ºi rusã (satisfãcãtor); -Profesia de bazã: lãcãtuº mecanic; -Cãsãtorit, are doi copii; -Încadrat în M.A.I. din mai 1949; 1`-În prezent este absolvent al cursului de specializare-securitate din U.R.S.S. Tatãl sãu, pânã în 1920 când a decedat, a avut circa 1,1/2 ha pãmânt, teren arabil. Înainte de a deceda, fiind invalid de rãzboi, a þinut timp de un an cârciumã în comuna Mireºul Mare. Bolintineanu Ioan, pânã în anul 1926, a urmat patru clase elementare în comuna natalã ºi o clasã la fostul gimnaziu teoretic din comuna ªomcuþa Mare. Între anii 1926–1931, a urmat ªcoala de arte ºi meserii din oraºul Baia Sprie, calificându-se lãcãtuº mecanic ºi pânã în anul 1935 a lucrat ca muncitor zilier la exploatarea minerã din Baia Sprie. În 1935–1936 a satisfãcut stagiul militar la Regimentul 87 Infanterie din Satu Mare, fiind lãsat la vatrã cu gradul de sergent T. R. În timpul stagiului militar ºi-a schimbat numele din Balint în Bolintineanu (pe baza unui decret referitor la cetãþenii români ce purtau nume maghiar). Dupã terminarea stagiului militar a revenit la minele din Baia Sprie, unde a lucrat ca lãcãtuº ºi apoi responsabil cu încãrcarea minereului. În aceastã perioadã a fãcut parte din „Liga antirevizionistã“, organizaþie cu caracter naþionalist-ºovin, care a luat fiinþã dupã organizarea „Ligii revizioniste“ în sânul unei pãrþi a populaþiei maghiare. Bolintineanu Ioan nu a dus nici un fel de activitate în aceastã organizaþie, fiind înscris mai mult din oficiu (ºeful exploatãrii minere era în conducerea acestei „Ligi“) iar cotizaþia i se reþinea din salariu. În 1938, fiind acuzat cã înregistra cãrãuºii fictive, a fost licenþiat din serviciu. În acelaºi an, dupã ce a lucrat câteva luni ca funcþionar la „Banca Popularã“ din Baia Sprie, cu ajutorul unui unchi al sãu, fost chiabur, în acea vreme secretar la primãria oraºului, a fost angajat ºi Bolintineanu funcþionar la primãrie. În toamna anului 1939 Bolintineanu Ion, împreunã cu alþi funcþionari de la primãria oraºului Baia Sprie, a fost trimis la o adunare a F. R. N. -ului, la Cluj, însã nu a luat parte deoarece au ajuns dupã terminarea adunãrii respective. Nu s-a înscris în F. R. N. ºi nu a dus activitate în acea organizaþie. Pânã în anul 1940 Bolintineanu a frecventat „Casina românã“, o aºa-zisã casã de culturã din Baia Sprie, unde se adunau mulþi politicieni din oraº. Cu o parte din aceºtia juca ºah ºi biliard. În acea perioadã a fost bãnuit cã fãcea politicã cuzistã, fapt pentru care i s-a fãcut o percheziþie de cãtre siguranþã. Din verificãri a rezultat cã nu a fost cuzist, percheziþia fãcându-i-se din ura personalã a unui comisar de siguranþã. În urma aplicãrii Dictatului de la Viena, a fost concediat din serviciu de la primãrie de cãtre regimul horthist ºi dupã ce a stat câteva luni fãrã ocupaþie, în 1941, a venit la Braºov unde a lucrat la I.A.R. cinci ani ca lãcãtuº. 179
În perioada rãzboiului antisovietic, Bolintineanu Ioan simpatiza întrucâtva cu Maniu, considerând cã acesta era omul care lupta pentru eliberarea Ardealului de Nord. Dupã 23 August 1944 s-a înscris în sindicat ºi i s-a încredinþat funcþia de responsabil grupã sindicalã. A mobilizat muncitorii în acþiunile întreprinse de partidul nostru, dar uneori manifesta anarhie ºi se punea în fruntea nemulþumiþilor. În 1946 s-a angajat ca lãcãtuº la postul de radio Bod, unde în octombrie acelaºi an a fost primit în P.C.R. ºi, în urma ajutorului primit, a devenit mai conºtient, lichidând cu lipsurile pe care le-a avut anterior. În ianuarie 1948 a fost scos din producþie ºi, dupã ce a urmat o ºcoalã de partid de trei luni, a fost secretar de plasã, apoi instructor al Comitetului judeþean de partid ºi, mai târziu, secretar al sectorului V, P.M.R. din Braºov. În mai 1949 a fost încadrat ca ofiþer (cãpitan) în Ministerul Afacerilor Interne, unde a îndeplinit pe rând urmãtoarele funcþii: locþiitor politic la Direcþiile regionale de securitate Stalin ºi Caransebeº, apoi ºeful Direcþiei Politice din Direcþia Generalã a Securitãþii Statului, iar în anii 1953–1955 a fost secretar prim al Comitetului de partid din Ministerul Afacerilor Interne. În muncile de rãspundere pe care le-a avut atât pe linie de partid cât ºi în aparatul politic, s-a achitat în mod conºtiincios de sarcini, a dat dovadã de iniþiativã, spirit de organizare ºi orientare politicã ºi a luat parte la o serie de acþiuni operative de securitate. Pentru rezultatele bune obþinute, a fost decorat cu „Ordinul Steaua R.P.R., clasa IV-a“ ºi cu mai multe medalii ºi avansat în gradul de maior ºi lt. col. la excepþional. Pe lângã pãrþile pozitive, tovarãºul a avut ºi unele lipsuri. Nu a luat atitudine destul de hotãrâtã faþã de manifestãrile nesãnãtoase ale unor membri de partid. În unele cazuri se lãsa atras în discuþii neprincipiale cu anumiþi tovarãºi cu funcþii de rãspundere din M.A.I. Ca secretar al Comitetului de partid M.A.I. lua deseori mãsuri de unul singur ºi nu a controlat ºi ajutat în mod suficient aparatul Comitetului de partid. În decembrie 1955 a fost scos din funcþia de secretar al Comitetului de partid, fiind numit ºef al serviciului 8 din Direcþia a II-a. S-a introdus într-un timp relativ scurt în munca profesionalã, reuºind sã-ºi însuºeascã problemele muncii informativoperative ºi sã conducã cu competenþã ofiþerii din subordine. A organizat judicios munca ºi a luptat pentru lichidarea unor metode birocratice în rezolvarea problemelor profesionale. S-a dovedit un tovar㺠capabil, exigent, uneori însã cam pripit ºi nu cu destul tact faþã de unii subalterni. Din septembrie 1956 a urmat un an cursul de specializare-securitate din U.R.S.S. unde a muncit mult pentru însuºirea materialului, absolvind ºcoala cu media „bine“. * Pãrinþii ofiþerului nu au fost înscriºi în organizaþii politice. Soþia lui Bolintineanu Ioan a activat pe linie de U. F. D. R., în prezent face parte din comitetul de stradã. 180
Rudele apropiate ale tovarãºului Bolintineanu sunt þãrani cu gospodãrii mici ºi mijlocii, o parte din ei încadraþi în partid ºi organizaþii de masã. În afarã de unchiul despre care s-a amintit (frate cu tatãl ofiþerului) care a posedat circa 30–35 ha pãmânt pânã în 1946, când l-a predat statului. Acesta a fost ºi fruntaº P.N.Þ. Tovarãºul Bolintineanu a fost în relaþii bune cu acesta pânã în anul 1940, când a întrerupt legãturile cu el. Un frate al soþiei se aflã în R.P. Ungarã ºi o sorã (tot a soþiei) în R.P. Cehoslovacã, plecaþi dinainte de rãzboi. Locotenent-colonel Bolintineanu Ioan este propus în funcþia de ºef al Direcþiei Regionale M.A.I. Constanþa. Direcþia de Cadre a Ministerului Afacerilor Interne considerã cã tovarãºul poate fi numit în aceastã funcþie. ªeful Direcþiei Cadre Colonel Pateºan Ioan 7 august 1957 A.M.R., fond 120, rola 421, c. 28–30.
60. 1959 martie 5. Referat de cercetare întocmit de Comisia Controlului de Partid privind pe Dulgheru Miºu (Dulbergher). Partidul Muncitoresc Român Comitetul Central Comisia Controlului de Partid Cãtre Direcþia Treburilor C.C. al P.M.R. -Tov. Pãcuraru Andrei Vã trimitem alãturat referatul de cercetare împreunã cu hotãrârea Comisiei Controlului de Partid privind situaþia de partid a tov. Dulgheru Miºu (Dulbergher) pentru a fi supusã aprobãrii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. Vicepreºedinte Vinþe Ion 181
Referat de cercetare Dulgheru Miºu (Dulbergher) -Domiciliat în Bucureºti, str. Armeneascã nr. 14; -Nãscut la 16 ianuarie 1909, la Tecuci; -Are 3 clase secundare ºi douã comerciale; -Profesia de bazã: funcþionar; -Starea civilã: este cãsãtorit, are 2 copii; -Originea socialã: tatãl a fost funcþionar, decedat în 1917, mama casnicã; -Naþionalitate: evreu; -Data încadrãrii în partid: la 23 august 1944; -În prezent lucreazã la Sfatul Popular al Capitalei. La 1 aprilie 1955, organizaþia de bazã nr. 15 din cadrul M.A.I. a hotãrât excluderea lui Dulgheru Miºu din partid, hotãrâre confirmatã de cãtre Comitetul Orãºenesc Bucureºti la 28 septembrie 1957, pe baza urmãtoarelor motive: -Atitudine antisovieticã în lagãr, unde a fost internat în perioada rãzboiului. -Pactizare cu duºmanul de clasã, menþinând legãturi de prietenie cu Crisoghelos Andrei ºi Ricã Georgescu, spioni ai puterilor imperialiste. -În funcþia de director al Direcþiei de Cercetãri din M.A.I. a sabotat desfãºurarea unor anchete principale, cum au fost cazurile Crisoghelos Andrei, Kofler, Calmanovici, cãutând sã minimalizeze activitatea lor de spionaj. -A divulgat motivul arestãrii lui Opriºan Nicolae, fraþilor acestuia. La 8 octombrie 1957, Dulgheru Miºu a fãcut apel la Comisia Controlului de Partid împotriva excluderii sale din partid, considerând excluderea nestatutarã. Aratã cã acuzaþiile ce i s-au adus la excluderea lui din partid au fost formulate pe actul de anchetã fãcutã de organele M.A.I. de cãtre foºtii lui subalterni care l-au anchetat în timp ce fusese arestat în 1952–1954 pe care îi critica în muncã pentru slãbiciunile lor ºi care s-au rãzbunat pe el, vrând sã-l scoatã cu orice preþ duºman. Comisia Controlului de Partid, cercetând cazul sãu, a stabilit urmãtoarele: Acuzaþiile la excluderea lui din partid au fost bazate pe actul de anchetã fãcutã de organele M.A.I. Cercetând motivele de excludere din partid, am stabilit: I. Nu s-a dovedit cã Dulgheru Miºu ar fi avut atitudine antisovieticã în lagãr, unde fusese internat în 1941. Tovarãºii Vidraºcu Ion, Rogojinschi Alexandru, soþii Lupan ºi alþii aratã cã Dulgheru Miºu a avut comportare bunã în lagãr, a fãcut parte din colectiv ºi a avut unele însãrcinãri din partea conducerii colectivului pe care le-a îndeplinit conºtiincios. Acuzaþia cã a fost antisovietic a fost formulatã pe baza unei singure referinþe datã de tov. Pampu Margareta, care nu se referea la Dulgheru Miºu ci la soþia acestuia care, fiind în lagãr împreunã cu Pampu Margareta, a pãlãvrãgit, afirmând cã 182
„femeile sovietice n-au gust la îmbrãcat ºi cã ºeful misiunii comerciale a fost dezordonat“ (dosar de cercetare, pag. 65, 66, 67, 46, 69–72, dosar de partid pag. 25, 26, 22). II. Acuzaþia de pactizare cu duºmanul de clasã s-a bazat pe interpretãri suspicioase deoarece la percheziþia fãcutã lui M. Dulgheru cu ocazia arestãrii sale în noiembrie 1952, s-a gãsit o scrisoare a lui Dulgheru pe care o trimisese soþiei sale din Germania în 1947, când fusese în comisia de repatrieri. Scrisoarea a trimis-o prin Crisoghelos (care fusese trimis în Germania în mod oficial). În aceastã scrisoare Dulgheru ceruse soþiei sã-i comunice prin Crisoghelos la sediul Misiunii Americane (unde a funcþionat comisia de repatrieri) despre starea sãnãtãþii ei ºi a copilului. Din cercetãri reiese cã Dulgheru a cunoscut pe Crisoghelos din perioada 1944–1945, când a lucrat la Biroul Auxiliar al Forþelor de Lupte Patriotice unde cercetase diferite elemente suspecte. Cu aceastã ocazie, cercetând pe un mare comerciant german – Scharenbreuch – acesta fiind eliberat, s-a oferit sã facã servicii partidului, sã procure bani etc. Acesta, la rândul sãu, a prezentat pe Crisoghelos ºi, astfel, s-a format din aceºtia, Alexandru Bogdan ºi Donath Pavel, sub conducerea tov. Vidraºcu Ion, o comisie financiarã care a furnizat bani pentru partid. Soþia lui Dulgheru a fost numitã referentã pe lângã acest grup. Ea s-a ocupat cu transportarea banilor la partid. Casa soþilor Dulgheru a devenit loc de întâlnire unde reprezentanþii Secþiei Administrative a C.C. a P.C.R. tratau cu comercianþii (ref. Pintilie Gh., Ion Vidraºcu, Alexandru Bogdan, Liza Dulgheru, pag. 46, 47, 39, 40, 49, 50). Tov. Bogdan Alexandru (pag. 98) aratã cã el dãduse aprobare soþilor Dulgheru ca împreunã cu el ºi soþia sã participe la o masã la Crisoghelos în vederea creãrii unei atmosfere mai apropiate cu aceºti afaceriºti pentru a se putea folosi de ei mai bine. Despre aceastã întrevedere avea cunoºtinþã ºi tov. Ion Vidraºcu, care îi era superior. Cu aceastã ocazie s-au întâlnit la masa lor ºi cu Ricã Georgescu ºi soþia acestuia. Nu existã nici o probã materialã sau faptã petrecutã din care sã se poatã dovedi cã aceste relaþii ar fi fost de naturã de a periclita securitatea statului nostru. Nici organele M.A.I. nu ne-au putut da astfel de fapte sau dovezi. Referitor la problemele de mai sus, tov. colonel M.A.I. Butyka Francisc, care a condus cercetarea lui Dulgheru Miºu în 1952–1955 la M.A.I., ne-a dat o referinþã în care aratã cã: „În ancheta lui M. Dulgheru, unele sesizãri în legãturã cu el n-au fost tratate cu toatã obiectivitatea…“ „…La excluderea lui din partid, consider cã aprecierea mea într-un moment dat cã Dulgheru este duºman, nu a fost justã deoarece nu a existat suficiente temeiuri pentru asemenea calificare“ (dosar de cercetare, pag. 75–79, 38). III. În legãturã cu acuzaþia cã în funcþia de director al Direcþiei de Cercetãri din M.A.I. ar fi sabotat desfãºurarea unor anchete principale, cãutând sã acopere activitatea spionilor Crisoghelos-Kofler-Calmanovici etc., am constatat urmãtoarele: a) În 1950 Dir. de Cercetãri din M.A.I. a preluat de la S.S.I. ancheta „Grupul Comerþului Exterior“, în care a figurat ºi numitul Crisoghelos Andrei. Dulgheru este 183
învinuit cã nu a dispus ca Crisoghelos sã fie cercetat asupra legãturilor sale pe linie de spionaj, pentru cã îl cunoscuse mai înainte ºi avusese cu acesta legãturi „dubioase“. Tov. Gogu Popescu, fost director în Direcþia de Contrasabotaj ºi tov. Pintilie Gh. aratã cã în perioada anchetãrii grupului Crisoghelos în 1950, au indicat ºi insistat ca Dulgheru M., sã adânceascã cercetarea acestui grup, pentru sabotaj (ref. tov. Pintilie Gh., Gogu Popescu, Dulgheru Miºu, dosar de cercetare pag. 45, 54, 56, 57, dosar cu material oficial pag. 60). Din cercetarea materialului oficial întocmit în legãturã cu Crisoghelos de cãtre S.S.I. ºi apoi în perioada cât s-a ocupat de aceastã problemã Direcþia Cercetãrii M.A.I., condusã de Dulgheru Miºu, rezultã cã într-adevãr acesta a fost cercetat pentru trafic de devize, dare de mitã diverºilor funcþionari din Ministerul Comerþului Exterior, pentru a obþine avantajele solicitate de Crisoghelos. În 1949, pentru aceste fapte, Crisoghelos a fost condamnat la 2 ani ºi 8 luni închisoare, fiind eliberat în 1951. Dupã arestarea lui Dulgheru, Crisoghelos a fost recercetat de M.A.I. ºi a recunoscut legãturile lui de spionaj cu diverºi spioni încã din 1945, fiind apoi condamnat la muncã silnicã pe viaþã. Din cercetarea lui Crisoghelos n-a reieºit cã Dulgheru ar fi avut cu acesta legãturi cu caracter duºmãnos (extras din material oficial, pag. 50–55) însã reiese clar cã a lucrat superficial, neadâncind problemele ºi astfel Crisoghelos a scãpat în 1952 cu o condamnare mai uºoarã. b) În cazul anchetei Kofler este acuzat cã, deºi Kofler dãduse în 1950 declaraþii de recunoaºtere, în loc sã adânceascã cele declarate de acesta, l-a trimis în Spitalul Central, influenþându-se de simulãrile acestuia. Noi am stabilit cã declaraþiile lui Kofler date în 1950, au fost cunoscute de conducerea ministerului ºi a procedat conform indicaþiilor primite. De asemenea, trimiterea lui Kofler la Spitalul Central s-a fãcut cu aprobarea conducerii ministerului. c) În cazul lui Calmanovici era acuzat cã a aprobat propunerile anchetatorului sã-l punã în libertate. Menþionãm cã în referatul de propunere pentru punere în libertate a fost oglindit în mod real legãturile de spionaj ale lui Calmanovici cu Alex. ªtefãnescu, Kofler ºi Pãtrãºcanu, dar Dulgheru, în mod nejust, a apreciat cã aceste legãturi Calmanovici le-a menþinut cu ºtirea „conducerii partidului“ ºi din „dispoziþia partidului“ în loc sã arate cã din dispoziþia trãdãtorilor Foriº ºi Kofler. Propunerea de eliberare a lui Calmanovici Emil, deºi a fost aprobatã de tov. Pintilie, conducerea partidului nu a fost de acord cu el, astfel Calmanovici a rãmas arestat ºi condamnat (vezi ref. pag. 40 ºi dosar oficial, vol. 5, pag. 145–150). Faþã de metodele de anchetã a grupului duºmãnos în frunte L. Pãtrãºcanu, Dulgheru M. a luat poziþie autocriticã ºi a arãtat cã a lucrat superficial, nu întotdeauna controla subalternii, nu citise în amãnunt toate piesele existente în legãturã cu desfãºurarea anchetei, lãsându-se indus în eroare de unii anchetatori, subalterni ai lui (Dulgheru M. pag. 36, 37). 184
d) Referitor la acuzaþia cã a divulgat motivul arestãrii lui Opriºan Niculae, fratele lui Opriºan, am stabilit urmãtoarele: Descoperindu-se cã Nicolae Opriºan – fost procuror la Brãila – a fost informator la fosta fabricã „Franco-Românã“, a fost arestat de organele M.A.I., fratele acestuia, Aurel Opriºan – pe care Dulgheru îl cunoscuse din 1934, care a lucrat în restaurantul unchiului lui Dulgheru – a mers la locuinþa lui Dulgheru sã afle motivele arestãrii fratelui sãu. Dulgheru a acceptat sã discute cu acesta întrebându-l „nu cumva fratele sãu a lucrat la Franco-Românã“, dându-i prilej sã deducã cã fratele sãu este arestat în legãturã cu „Franco-Românã“ (din declaraþia lui Dulgheru ºi a lui Aurel Opriºan pag. 21, 22, 34, 35). IV. În legãturã cu acuzaþia cã a divulgat lui Antoniu Samoil (fost lucrãtor în Direcþia Cercetãri M.A.I.) motivul scoaterii acestuia din cadrele M.A.I., n-am putut stabili dacã a divulgat ceva lui Antoniu. Antoniu Samoil aratã cã Dulgheru i-a comunicat cã a fost scos din cadrele M.A.I. pentru cã a divulgat veriºoarei lui cã nu se va face sioniºtilor proces, ceea ce Dulgheru nu recunoaºte. Declarã cã a spus lui Samoil cã a fost scos „pentru pãlãvrãgealã“ (declaraþia lui Dulgheru ºi Antoniu). Dulgheru Miºu, pe baza acuzaþiilor de mai sus, în februarie 1955 a fost trimis în judecatã de cãtre M.A.I., cu învinuirea de duºman al poporului. Tribunalul Suprem a constatat cã nu existã probe pentru aceastã învinuire, dar pentru faptul cã a discutat cu fraþii arestatului Opriºan Niculae ºi pentru propunerea fãcutã în cazul lui Emil Calmanovici, l-a condamnat pentru neglijenþã în serviciu 2 ani ºi 3 luni închisoare, adicã la timpul în care fusese arestat preventiv de cãtre M.A.I. ºi l-a pus în libertate. Ulterior aceastã condamnare a fost amnistiatã. La cererea fãcutã de M. Dulgheru pentru reexaminarea condamnãrii i s-a rãspuns de cãtre Tribunalul Suprem cã potrivit art. 172 C. P. amnistia are de efect stingerea incriminãrii ºi, în consecinþã, nu are ce sã reexamineze (vezi material oficial pag. 1 a). În cursul cercetãrii, la Comisia Controlului de Partid, a motivelor pentru care Miºu Dulgheru a fost exclus, s-a stabilit cã tov. Butyka Francisc – director în Dir[ecþia] de Cercetãri în cadrul M.A.I., în mod superficial ºi neobiectiv a tratat cercetarea acestuia ºi, fãrã sã existe fapte, în grabã a propus trimiterea lui în judecatã sub acuzaþia de „duºman al poporului“. Dupã ce Dulgheru a fost eliberat din prevenþie, deºi ºtia cã Tribunalul Suprem na constatat la activul lui Dulgheru decât „neglijenþã în serviciu“, tov. Butyka Francisc, luând cuvântul la adunarea generalã a org[anizaþiei] de bazã din aprilie 1955, unde s-a hotãrât excluderea din partid a lui M. Dulgheru, a calificat activitatea lui Dulgheru ca duºmãnoasã, fãrã sã aibã vreun fapt doveditor. Tov. Butyka a arãtat la Comisia Controlului de Partid atitudinea ºi procedeul neobiectiv cu care a cercetat cazul lui Dulgheru M. în privinþa acuzaþiei de „duºman al poporului“. 185
* *
*
Dulgheru Miºu a lucrat în cadrul M.A.I. de la 6 martie 1945, când a fost repartizat la Corpul detectivilor. A fost apoi avansat de la gradul de comisar la inspector, apoi inspector general. În 1947 a fost numit în Comisia de Repatrieri în Germania. În 1948, când s-a organizat Direcþia de Cercetãri în cadrul M.A.I., a fost numit directorul acestei direcþii. Aici a funcþionat pânã în 1952, când a fost arestat. Din aprecierea unor tovarãºi care îi erau superiori, colaboratori sau subalterni, ca tov. Bunaciu Avram, Pintilie Gheorghe, Vidraºcu Ion, Gogu Popescu, Ion Criºan, Bandi Roman, Simon Jak, Enciu M., Georgescu I. (pag. 39, 40, 52, 57, 63, 64, 75, 100, 106), reiese cã în muncã a fost disciplinat, a muncit pentru descoperirea organizaþiilor legionare, în problema grupului Pop-Bujoiu, grupul procesului de la Canal, grupul spionilor în favoarea Iugoslaviei etc. Pe linie de partid, o perioadã a fost instructor la douã organizaþii de bazã ºi a absolvit Universitatea seralã de marxism-leninism de doi ani la M.F.A. Cu toate acestea, nu a reuºit sã se debaraseze de bagajul mentalitãþii mic burgheze cu care a intrat în partid. În funcþia de director al anchetelor, era îngâmfat ºi orgolios, lipsit de autocriticã, subaprecia munca altor direcþii, cu atitudine de lãudãroºenie specificã elementelor mic burgheze. În cadrul direcþiei de anchetã însã a manifestat multã superficialitate ºi neglijenþã, ceea ce a dãunat muncii. El a nesocotit controlul de partid asupra muncii sale, pe care o ducea pe linie profesionalã datoritã poziþiei sale de subapreciere a rolului organelor de partid în formaþiile M.A.I. A acordat încredere unor anchetatori, elemente mic burgheze cu mentalitate strãinã ca Antoniu, Rãzvan ºi alþii care posedau pregãtire juridicã, dar care îl induceau în eroare. În schimb, subaprecia elementul muncitoresc, mai ales cadrele care îl criticau. Dupã eliberarea sa ºi de la excluderea din partid, la locul de muncã, ca responsabil cu investiþiile la Fabricile Metalo-Globus ºi Fabrica de Foarfece ºi Bricege, este apreciat ca un om disciplinat, dând exemplu în felul lui de comportare atât în munca profesionalã cât ºi în munci obºteºti, fiind activ. Concluzii. Dulgheru Miºu provine dintr-un mediu mic burghez funcþionãresc. A lucrat ca funcþionar la diferite firme comerciale ºi ca funcþionar tehnic la o fabricã din Bucureºti. În perioada 1940–1941 a fost diurnist la reprezentanþa comercialã sovieticã din Bucureºti. Din 1941 [pânã în] 1944 a fost internat în lagãr pentru cã a fost funcþionar la reprezentanþa comercialã sovieticã. Aici a devenit simpatizant al partidului, fiind încadrat în colectivul tovarãºilor din lagãr. Dupã eliberarea þãrii, a fost încadrat în partid ºi i s-au încredinþat munci de încredere în cadrul M.A.I., unde a lucrat pânã în 1952. 186
Din cercetãrile noastre rezultã cã acuzaþiile aduse lui Dulgheru M. de antisovietism, de pactizare cu duºmanul de clasã, nu sunt întemeiate. Deºi n-au existat fapte doveditoare în susþinerea acuzaþiei de duºman al clasei muncitoare, a fost trimis în judecatã. Tribunalul Suprem, judecând faptele cu care a fost acuzat ca duºman al clasei muncitoare, a constatat cã sunt neîntemeiate dar, totuºi, l-a condamnat la 2 ani ºi 3 luni, socotindu-se timpul cât a fost reþinut pentru cercetãri, pe motivul „neglijenþã în serviciu“. Din cele stabilite de noi, reiese cã într-adevãr el a dovedit lipsã de vigilenþã politicã în cazul anchetãrii lui Crisoghelos Andrei. Anchetarea acestuia s-a fãcut unilateral, din care cauzã nu s-a putut descoperi mai din timp cã Crisoghelos a fost spion, aºa cum a reieºit ulterior. De asemenea, el se face vinovat pentru faptul cã a discutat despre arestarea lui Opriºan Nicolae cu fratele acestuia, contrar regulamentelor M.A.I. La fel, cu uºurinþã a cãzut de acord cu propunerea subalternilor sãi ca Emil Calmanovici sã fie eliberat, propunere care a fost respinsã de organele superioare de partid. Cu toatã gravitatea acestor lipsuri ºi abateri ale lui Dulgheru Miºu, suntem de pãrere cã ele nu puteau sã constituie motive de condamnare ºi excludere, mai ales dacã se luau în considerare ºi pãrþile pozitive ale activitãþii lui. Þinând seama cã motivele pentru care a fost trimis în justiþie ºi exclus din partid ca duºman al poporului nu sunt întemeiate, Comisia Controlului de Partid hotãrãºte ºi supune spre aprobare Biroului Politic: -Anularea hotãrârii de excludere din partid a lui Dulgheru Miºu ºi reîncadrarea lui în partid cu stagiul din 1945, datã când a fost primit în partid. -Pentru abaterile constatate în munca lui, sã fie sancþionat cu vot de blam. (Comitetul de Partid M.A.I. sã atragã atenþia tov. Butyka Francisc pentru atitudinea neobiectivã cu care a procedat în cazul anchetãrii lui Miºu Dulgheru ºi pentru faptul cã a influenþat în mod nejust organizaþia de bazã care l-a exclus pe acesta). Comisia Controlului de Partid Preºedinte Constantin Pârvulescu 5 martie 1959 A.M.R., fond 120, rola 423, c. 735–741.
187
61.
1959 iunie 29. Referat de cadre al generalului-maior Gavriliuc Mihai, propus pentru eliberarea din funcþia de ºef al Direcþiei I. Ministerul Afacerilor Interne Nr. 204969 din 29 iunie 1959
Cãtre Secretariatul C.C. al P.M.R. Supun Secretariatului Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român spre aprobare urmãtoarele: 1. Scoaterea din funcþia de ºef al Direcþiei I a tovarãºului general-maior Gavriliuc Mihai. Alãturat trimit ºi referatul tovarãºului. Ministrul Afacerilor Interne General-colonel Alexandru Drãghici Ministerul Afacerilor Interne Referat privind pe general-maior Gavriliuc Mihai În decembrie 1955 a fost trimis de partid sã lucreze în M.A.I. ºi a fost numit ºef al Direcþiei I, funcþie în care a obþinut unele rezultate pentru care, în câteva rânduri, a fost premiat, însã faþã de cerinþele muncii ºi sarcinile mereu crescânde ale acestei direcþii, s-a dovedit departe de a fi corespunzãtor funcþiei încredinþate. Încã de la numirea sa în aceastã funcþie, în loc sã intre în problemele specifice muncii, s-a rezumat la cunoaºterea lor la suprafaþã, fãrã sã aprofundeze sau sã analizeze principalele sectoare de activitate. Acest stil de muncã de suprafaþã a fãcut ca sã ia o serie de mãsuri pripite, insuficient de gândite, sã dea o serie de ordine ºi, în loc ca acestea sã fie ferme, sã revinã asupra lor, întrucât nu erau juste. În muncã este indisciplinat ºi dezordonat, i se ordonã sã execute într-un fel o lucrare ºi el nu þine cont de ordinul primit ºi o executã dupã cum îl taie capul, ceea ce a dus la dãrâmarea unor acþiuni. 188
Deºi are aproape patru ani de când este în funcþia de director, în loc sã lupte pentru aplicarea întocmai a ordinelor ºi instrucþiunilor în vigoare în minister, dã ordine care duc la încãlcarea acestora, ceea ce duce la deconspirarea muncii dintre compartimente. Deºi a avut instrucþiuni clare în materie de bani, cum trebuie sã fie remuneratã agentura, nu le-a aplicat, ci le-a cãlcat, ducând astfel în afarã de risipã de valutã ºi la deconspirarea unor agenþi. Este îngâmfat ºi îi place mult sã se laude ºi aceasta ºi în faþa unor cadre faþã de care n-ar trebui sã deconspire munca direcþiei. În munca cu oamenii, cu cadrele, are lipsuri foarte serioase, astãzi prezintã unele cadre foarte bine, îi laudã ºi îi ridicã în slãvi, ca peste scurt timp despre aceiaºi oameni sã aibã aprecierile cele mai negative. Numai astfel se poate explica cele douã arestãri de ofiþeri de securitate în R.F.G. ºi care în anchetã au trãdat ce au cunoscut. A trimis în strãinãtate aceºti ofiþeri, fãrã aprobarea conducerii ministerului, iar când a fost tras la rãspundere, a vrut sã arunce vina pe alþii. Unul din aceºti ofiþeri a fost adus în M.A.I. ºi promovat în foarte scurt timp, fãrã sã cunoascã muncã de securitate, pânã în funcþia de ºef de serviciu de cãtre tov. Gavriliuc, pe considerentul cã îl cunoaºte mai de mult. De asemenea, cel de al treilea ofiþer care a trãdat patria este tot din direcþia de a cãrei muncã rãspunde tov. Gavriliuc. Grav este faptul cã la încrederea mare care i s-a acordat în mânuirea fondului C.I.S., a dovedit mare uºurinþã ºi a dat dovadã chiar de necinste. Astfel, a trimis un ofiþer în Berlinul Occidental ºi i-a ordonat sã cearã chitanþe mai mari pentru unele materiale cumpãrate. Ofiþerul a obþinut chitanþe majorate în valoare de 701 dolari, ceea ce reprezenta la unele obiecte încãrcarea lor cu 100%. Dând o astfel de educaþie subalternilor, de falsificarea chitanþelor, în loc sã-i tragã la rãspundere pentru asemenea porcãrii, este posibil ca ºi subalternii, la rândul lor, sã procedeze la fel. Dacã avea nevoie de valutã strãinã pentru muncã, trebuia sã raporteze conducerii ministerului, sã cearã aprobarea ºi dacã era în interesul muncii, primea aceastã aprobare. În cele arãtate mai sus nefiind cazul. În loc sã analizeze aceste lipsuri grave din munca sa ºi sã le recunoascã cinstit, cautã sã le justifice, sã arunce vina pe alþii ºi în ultimã instanþã a cãutat sã mintã conducerea ministerului. Fiind pus însã în faþa realitãþilor, începea cu diferite motivãri. N-a lucrat ºi nu ºtie sã lucreze în colectiv, nu se consultã ºi nu cere ajutorul locþiitorilor sãi în problemele muncii, ceea ce duce uneori la dãrâmarea acþiunilor. În direcþia pe care o conduce se manifestã din plin mahalagismul ºi în loc sã combatã aceastã racilã în munca direcþiei, se complace în ea ºi uneori chiar o alimenteazã. În ceea ce priveºte anturajul sãu în afara ministerului, de asemenea, a lãsat de dorit, era prieten ºi a adus în mai multe rânduri la popicãrie (într-o casã conspiratã M.A.I.) pe Safer ºi Mineu, foºti legionari. În ceea ce priveºte caracterul sãu de om, practicã minciuna pentru a putea ieºi curat ºi la suprafaþã ºi face abuz pentru interesele sale personale. 189
Tov. general-maior Gavriliuc Mihai, de mai mult timp este bolnav ºi în ultimul timp boala s-a accentuat, astfel, din martie pânã la începutul lunii iunie n-a lucrat deloc, iar de atunci lucreazã cu program redus de 4–6 ore pe zi ceea ce înseamnã ca sã cunoascã tot mai puþin munca direcþiei ºi sã fie o frânã în activitatea ei. În concluzie: tov. general-maior Gavriliuc Mihai, de când lucreazã în M.A.I. a avut unele rezultate în muncã. Însã, þinând seama cã este indisciplinat, superficial, cã a fãcut mai mult muncã de suprafaþã, fãrã sã analizeze ºi aprofundeze o seamã de probleme, ceea ce a dus la abateri grave în munca sa (deconspirãri mari ºi chiar trãdãri), de asemenea, în muncã a dat dovadã de necinste în mânuirea fondurilor ºi practicã minciuna, propun sã fie scos din M.A.I., iar pentru faptul cã este bolnav sã i se întocmeascã formele pentru pensionare. Ministrul Afacerilor Interne General-colonel Alexandru Drãghici A.M.R., fond 120, rola 425, c. 117–119.
62. 1959 iulie 6. Referat de cadre al generalului-maior Evghenie Atanase, propus în funcþia de ºef al Direcþiei a IV-a din M.A.I. C.C. al P.M.R. Direcþia Organizatoricã Secþia de Cadre Evghenie Atanase Membru de partid din martie 1945; -Nãscut la 3 martie 1923, în Bucureºti; -Ocupaþia pãrinþilor: tatãl a fost distribuitor de pâine; -Naþionalitatea: românã; -Profesia de bazã: cazangiu; -Studii: 7 clase primare, 3 clase de ucenici; -Cãsãtorit, are 2 copii; -În prezent este elev la Facultatea specialã de pe lângã ªcoala Superioarã a Comitetului Securitãþii de Stat a U.R.S.S. 190
Evghenie Atanase, în septembrie 1935 s-a angajat ucenic la atelierul de cazangerie al ªcolii de arte ºi meserii „Polizu“ din Bucureºti. În acelaºi timp a urmat ºi trei clase de ucenici. În 1938, dupã ce a terminat ucenicia, s-a angajat la uzinele „Malaxa“, azi „23 August“. Aici a lucrat ºapte ani la instalaþiile de încãlzire centralã ºi la cazangerie. A fost un muncitor priceput ºi de multe ori îºi manifesta nemulþumirea faþã de felul cum erau trataþi atunci muncitorii. Fiind sub influenþa tatãlui sãu, care era un om cinstit ºi nu se împãca cu actele huliganice ale legionarilor, Evghenie Atanase nu s-a alãturat acestora, chiar îi privea cu urã. În uzinã a lucrat cu unii simpatizanþi ai miºcãrii muncitoreºti, a primit de la ei material ilegal de citit, iar în toamna anului 1941 a fost atras în U.T.C. A organizat în U.T.C. un grup de tineri din uzinã care au luat parte, împreunã cu el, la împrãºtierea manifestelor partidului, a fãcut propagandã printre muncitori împotriva rãzboiului antisovietic, a întreprins unele acþiuni de sabotaj în uzinã. În 1943, dupã ce unii din membrii de partid din uzinã au fost arestaþi, a menþinut legãtura numai cu unii muncitori pe care-i cunoºtea cã erau simpatizanþi ai partidului ºi a strâns bani pentru ajutorarea deþinuþilor politici antifasciºti. În iunie 1944, împreunã cu 60–70 muncitori, a fost evacuat la Fãget. Acolo a antrenat pe aceºti muncitori la acþiuni de revendicãri. Dupã ce s-a întors din evacuare, în decembrie 1944, a fost promovat instructor al Comitetului judeþean Ilfov al U.T.C., funcþie pe care a avut-o pânã în februarie 1945 când, împreunã cu alþi tovarãºi, a fost trimis la Uzinele „Malaxa“ pentru a întãri acolo munca politicã. În martie 1945 i s-a confirmat primirea în P.C.R. A fost numit secretar al organizaþiei U.T.C., apoi al Tineretului Progresist pe uzinã, aceastã funcþie a îndeplinit-o pânã la alegerile din 1946 când a fost trimis secretar al Sectorului III Albastru A, al Tineretului Progresist. În aceastã perioadã a muncit bine, s-a dovedit un tovar㺠energic ºi a reuºit sã mobilizeze tineretul în acþiunile partidului nostru. În februarie 1947 a fost încorporat la Legiunea de jandarmi Bucureºti, apoi transferat la Regimentul 2 Pionieri Gardã. În aceastã unitate a fost secretarul unei celule de partid. La sfârºitul anului 1947 s-a eliberat din armatã. Cu aprobarea partidului s-a întors în uzinã pentru cã, între timp, se îmbolnãvise de plãmâni. A lucrat la centrala hidraulicã ºi a fost secretarul U.T.M.-ului ºi membru în comitetul de partid din secþie. În iunie 1948 a fost scos din producþie ºi repartizat în secþia de cadre a Sectorului „23 August“ al P.M.R., la anchete ºi verificãri, apoi a fost numit responsabilul secþiei. Din iunie pânã în septembrie 1949, a urmat ºcoala de cadre a Comitetului Organizaþiei Bucureºti al P.M.R. Terminând ºcoala, a fost repartizat în secþia de cadre a Comitetului orãºenesc Bucureºti al P.M.R. Din noiembrie 1949 a fost secretar adjunct al Comitetului de partid Sectorul III Albastru, sarcinã de care s-a achitat în bune condiþiuni. 191
În mai 1950 a fost adus în Secþia administrativ-politicã a C.C. al P.M.R. A fost mai întâi promovat ºeful sectorului M.A.I., apoi din septembrie 1952 a fost ºef adjunct, iar din ianuarie 1953 a fost numit ºef al Secþiei administrativ-politice a C.C. al P.M.R. Din aprecierea tovarãºilor care au cunoscut munca sa în secþia administrativã, rezultã cã a muncit mult ºi a depus eforturi pentru a însuºi specificul muncii. A fost perseverent ºi conºtiincios. Uneori nu a manifestat suficientã hotãrâre ºi nu controla munca tovarãºilor din secþie, tolerând unele acte de indisciplinã din partea unor instructori. În octombrie 1953 a fost numit locþiitor al Ministrului Afacerilor Interne (i s-a acordat gradul de general-maior), funcþie ce a îndeplinit-o pânã în mai 1957. A fost apreciat cã a depus eforturi în cunoaºterea specificului de muncã, conducând cu competenþã direcþiile de care rãspundea. Conducerea ministerului l-a criticat cã a dat mai multã atenþie compartimentelor tehnice ºi mai puþin s-a ocupat de direcþiile operative ºi, în special, a controlului pe teren asupra felului cum se îndeplinesc sarcinile. În urma reducerii funcþiilor de locþiitori de miniºtri, în mai 1957 a fost numit ºef al Direcþiei Securitãþii oraºului Bucureºti. În aceastã funcþie a fost apreciat cã a muncit cu simþ de rãspundere, exigent ºi cu iniþiativã în muncã. În aceastã perioadã a fost cooptat ºi membru supleant al biroului Comitetului orãºenesc P.M.R. Bucureºti ºi ales deputat în Sfatul popular al Capitalei. Prin desfiinþarea Direcþiei Securitãþii oraºului Bucureºti, tovarãºul general-maior Evghenie Atanase a fost pus la dispoziþia Direcþiei de Cadre M.A.I. ºi a fost trimis de conducerea Ministerului Afacerilor Interne în diferite misiuni. Din septembrie 1958 este elev la facultatea specialã de pe lângã ªcoala superioarã a Comitetului Securitãþii de Stat al U.R.S.S. Depune eforturi pentru pregãtirea sa de specialitate, iar ca ºef al lotului se achitã în bune condiþiuni de sarcinile încredinþate. Pentru meritele sale în muncã a fost decorat cu „Steaua R.P.R.“ clasa III-a ºi a IV-a ºi 3 medalii ale R.P.R. General-maior Evghenie Atanase a fost trimis în diferite misiuni în þãrile de democraþie popularã din Europa ºi în Republica Federativã Iugoslavia. Ca avere posedã un autoturism. Despre familia tovarãºului Evghenie Atanase cunoaºtem: Tatãl sãu a venit din Macedonia, împreunã cu pãrinþii sãi, în urmã cu 60 de ani. A lucrat ca distribuitor de pâine ºi apoi ca portar. Nu a fost înscris în nici o organizaþie politicã. Este decedat din 1956. Mama este casnicã, nu este înscrisã în nici o organizaþie politicã. Are un frate ºi o sorã. Fratele este strungar, acesta a dezertat de pe frontul antisovietic, a fost condamnat la moarte, apoi i s-a comutat pedeapsa la muncã silnicã pe viaþã. Dupã eliberarea þãrii noastre a luptat pe frontul antihitlerist. Ulterior a intrat în anturajul unor elemente decãzute ºi, fiind prins cã a furat douã biciclete, a fost condamnat la trei ani închisoare. În prezent lucreazã ca normator la Uzinele „23 August“. Munceºte bine în producþie ºi are activitate în cadrul sindicatului pe tãrâm cultural. În ultimii ani este cunoscut ca un element corect. Sora 192
a fost muncitoare la o fabricã, a fost membrã în U. F. D. R., în prezent, fiind bolnavã, este casnicã. Soþia lui Evghenie Atanase este casnicã, n-a fãcut ºi nu face parte din vreo organizaþie politicã. Tatãl ei a lucrat ca dulgher, fãrã salariaþi. Acum nu mai lucreazã în profesie, se ocupã cu munca câmpului, are 2 ha pãmânt. Nu este încadrat politic. Soþia are 1 frate ºi 3 surori. Fratele este membru de partid, ofiþer de miliþie, surorile sunt casnice, nu sunt încadrate politic. Soþul unei surori a fost exclus din partid pentru cã a delapidat o sumã de bani ºi a fost condamnat la 3 ani închisoare. Cu rudele sale, generalul-maior Evghenie Atanase întreþine legãturi. Evghenie Atanase spune cã are o veriºoarã în Macedonia Greceascã, plecatã acolo din 1914, nu ºtie de ea nimic de mai mulþi ani. Este propus de Ministerul Afacerilor Interne în funcþia de ºef al Direcþiei a IV-a M.A.I*. Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. este de pãrere cã tov. general-maior Evghenie Atanase corespunde din punct de vedere al încrederii politice. 6 iulie 1959 p. Secþia de cadre Gh. Ionescu Silaghi Ion, ªef de sector în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. Dincã Ion ªef de sector în Secþia Organizaþii de partid a C.C. al P.M.R. A.M.R., fond 120, rola 425, c. 358–360.
* Numit în funcþia de ºef al Direcþiei a IV-a în septembrie 1959, dupã înapoierea sa de la ªcoala Superioarã a Comitetului Securitãþii de Stat a U.R.S.S. (A.M.R., fond 121, rola 239, c. 97–98)
193
63. 1959 noiembrie 18. Referat de cadre al colonelului de securitate Doicaru Nicolae propus pentru a fi numit în funcþia de ºef al Direcþiei I din M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne Nr. S/209105 din 18 noiembrie 1959 Cãtre Secretariatul C.C. al P.M.R. Supun Secretariatului Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, propunerea de numire în funcþia de ºef al Direcþiei I din Ministerul Afacerilor Interne a tovarãºului colonel Doicaru Nicolae. Anexez alãturat ºi referatul ofiþerului. Ministrul Afacerilor Interne General colonel Alexandru Drãghici Ministerul Afacerilor Interne Direcþia Cadre Colonel de securitate Doicaru Nicolae Membru de partid din ianuarie 1945; -Nãscut la 22 august 1922, în comuna Dolhanþi, raionul Focºani, regiunea Galaþi; -Originea socialã: þãran cu gospodãrie mijlocie; -Naþionalitatea: românã; -Studii: 4 ani gimnaziu ºi anul II ªcoala muncitoreascã; -Profesia: radiotelegrafist; -Cãsãtorit, are 2 copii; -Încadrat în M.A.I. în 1945; -În prezent este locþiitor ºef direcþie la Direcþia I din Ministerul Afacerilor Interne. Doicaru Nicolae a absolvit 7 clase primare în comuna natalã, apoi din 1937 pânã în 1941 a urmat 4 clase la Gimnaziul Industrial din oraºul Focºani. În noiembrie 1941, pe baza unui anunþ din ziar, a dat examen ºi astfel a reuºit sã intre ca suboficiant la P. T. T., unde a urmat un curs de pregãtire de ºase luni în 194
specialitatea de radiotelegrafist. Dupã terminarea cursului a fost repartizat la o echipã volantã la telegraful central al P. T. T. în Bucureºti. Cu aceastã echipã a fost în diferite localitãþi din þarã ºi în 1942 a fost trimis în U.R.S.S. (Nicolaev) pentru instalarea unui teleimprimator, unde a stat circa 2–3 luni. Acolo, cei cu care a fost nu relateazã ceva deosebit despre purtarea lui. În anul 1942 a fost încorporat la Regimentul 1 Transmisiuni Bucureºti, de unde a fost trimis la o ºcoalã de subofiþeri pânã în martie 1944, când a fost avansat la gradul de sergent major în rezervã. Dupã ºcoalã a fost repartizat la Compania 132 de transmisiuni Constanþa, la plutonul radio Basarabi-Constanþa, unde a stat pânã la 25 august 1944, când a plecat pe frontul antihitlerist. De la 25 august 1944 pânã în 1945, a luat parte cu unitatea sa – ca [ºi] comandant de pluton – pe frontul antihitlerist, pânã în Cehoslovacia. Pentru fapte de arme a fost decorat cu „Virtutea Militarã“ clasa a II-a ºi cu medalia sovieticã „Victoria“. În 1945, dupã desconcentrare, s-a stabilit cu domiciliul în oraºul Constanþa. Acolo a luat parte la o serie de acþiuni obºteºti conduse de partid. În ianuarie acelaºi an a fost primit în P.C.R., iar în iulie 1945 a fost încadrat în poliþie cu gradul de comisar, la Inspectoratul Regional Constanþa, unde a lucrat pe linie de poliþie ºi siguranþã pânã în anul 1948. O datã cu înfiinþarea Securitãþii Statului a fost încadrat în gradul de cãpitan ºi numit ºef de secþie, funcþie în care a muncit pânã în 1949. La 23 august 1949, pentru munca depusã a fost avansat la excepþional la gradul de maior ºi numit director al Regiunii de Securitate Constanþa, funcþie ce a avut-o ºase ani. În octombrie 1952 a fost avansat la gradul de locotenent colonel. Tov. Doicaru Nicolae, de la încadrarea sa în Ministerul Afacerilor Interne, a muncit cu abnegaþie ºi devotament, reuºind sã obþinã o serie de rezultate pozitive, fapt pentru care a fost promovat în munci de rãspundere. Muncind pentru aplicarea ordinelor ºi directivelor conducerii ministerului, a obþinut rezultate concrete în depistarea mai multor organizaþii subversive de legionari din regiunea Constanþa. Astfel, redãm câteva din cele mai importante: spionii legionari conduºi de Toma Vasile, a grupãrilor de legionari conduºi de Curpen Gabriel, comandamentul legionarilor din nordul ºi sudul Dobrogei, lichidarea bandei condusã de legionarul paraºutat Gogu Puiu, cu care a luptat cu arma în mânã, a spionilor legionari paraºutaþi în 1953, ca Tãnase ºi M. Popovici ºi alte organizaþii subversive. În ultimii ani cât a muncit la Regiunea M.A.I. Constanþa, a fost membru în Comitetul Regional de Partid. În iunie 1955 a fost promovat în funcþia de locþiitor director în aparatul central al M.A.I., funcþie în care se gãseºte ºi în prezent. La 23 august 1955 a fost avansat la gradul de colonel, la excepþional. În aceastã funcþie, tov. col. Doicaru Nicolae s-a dovedit un bun organizator, energic ºi cu putere de muncã. Este inteligent ºi 195
asimileazã uºor problemele care-i stau în faþã. ªi-a dat contribuþia efectivã într-o serie de probleme grele din exterior, între care: a dus la îndeplinire sarcina fixatã de conducerea ministerului, de a rãpi ºi aduce în þarã pe comandantul legionar Puiu Traian, care se afla la Viena ºi altele. A organizat ºi luptat direct cu legionarul Beldeanu [Oliviu], unde nu ºi-a precupeþit viaþa pentru executarea întocmai a misiunilor ordonate. Este un ofiþer matur, care a acumulat o bunã experienþã în cei 15 ani de când lucreazã în munca de securitate, reuºind sã-ºi ridice mereu calificarea sa profesionalã ºi sã ajute în mod concret ºi efectiv subalternii în muncã. Din 1958 face parte din Comitetul Raional de Partid M.A.I. Pentru activitatea ºi rezultatele obþinute în munca sa, a fost decorat cu ordinele: „Steaua R.P.R.“ clasa III-a, de douã ori, „Apãrarea Patriei“ clasa I-a ºi ordinul „23 August“ clasa IV-a. De asemenea, a fost decorat cu medalia „Victoria“, „Eliberarea de sub jugul fascist“ ºi „Meritul Militar“ clasa I-a ºi a II-a. La sfârºitul lunii iunie 1959, urmând sã fie promovat în funcþie, s-a trecut la adâncirea verificãrii activitãþii din trecut a tov. colonel Doicaru Nicolae. Cu aceastã ocazie, la Raionul de Securitate Focºani a fost gãsit un tabel nominal cu elevii din Gimnaziul Industrial Focºani, care au fãcut parte din „Frãþiile de cruce“, în care figureazã ºi Doicaru Nicolae. Raportând aceastã situaþie, conform ordinului primit, Direcþia de Cadre a trecut la verificarea acestei probleme, stabilindu-se urmãtoarele: Doicaru Nicolae, în perioada cât a urmat cursurile Gimnaziului Industrial din Focºani (1937–1941), fiind unul din cei mai buni elevi, atât la învãþãturã cât ºi la practicã, în majoritatea timpului a fost numit de cãtre conducerea ºcolii chestorul clasei. În timpul strãjeriei, împreunã cu toþi ceilalþi elevi din clasã, a fãcut parte ºi el din aceastã organizaþie ºi a fost trimis pentru douã sãptãmâni la o tabãrã strãjereascã la Breaza. O datã cu venirea legionarilor la putere ºi la Gimnaziul Industrial Focºani s-a primit ordinul Ministerului Educaþiei Naþionale nr. 230882/1940 B., în care se arãta cã inventarul organizaþiei strãjereºti va fi predat organizaþiei F.D.C. ºi cã în ºcoalã este admisã activitatea „Frãþiilor de cruce“, iar profesorii ºi conducerea ºcolilor sã sprijine educaþia legionarã a elevilor. În urma acestui ordin, directorul gimnaziului, împreunã cu profesorul ce îndeplinise funcþia de ºef al strãjerilor din gimnaziu, au predat ºefului grupului 50 F.D.C. Focºani, lucrurile strãjereºti. În perioada guvernãrii legionare, unii profesori ºi elevi fiind legionari, au trecut la atragerea ºi a elevilor din Gimnaziul Industrial în organizaþia legionarã de tineret. Astfel, au venit în gimnaziu legionari din alte licee ºi care, cu aprobarea directorului ºcolii, au adunat elevii din anul III ºi IV într-o clasã ºi le-au vorbit despre legionari. Tot la acea ºedinþã au fost înscriºi ºi aproape majoritatea elevilor din anul III ºi IV în organizaþia F.D.C. Aºa a fost înscris ºi Doicaru Nicolae în F.D.C. (Menþionãm cã din anul III, din 44 elevi au fost înscriºi 34, iar din anul IV, din 26 elevi au fost înscriºi un numãr de 20 elevi. Restul de elevi din anul III ºi IV care n-au fost înscriºi în F.D.C., 196
au fost absenþi în ziua acea de la cursuri sau alþii, fiind de alte naþionalitãþi, au fost daþi afarã din ºedinþã). În afarã de aceastã ºedinþã, au mai avut loc în ºcoalã 2–3 ºedinþe de F.D.C.; se cântau cântece legionare, se fãcea muncã voluntarã ºi marºuri organizate de conducerea ºcolii ºi de legionari în cadrul ºcolii. Aproape la toate activitãþile organizate de F.D.C., erau prezenþi unii profesori ºi chiar directorul gimnaziului. În timpul rebeliunii legionare a venit în gimnaziu un legionar care, împreunã cu directorul ºcolii, a scos elevii din anul III ºi IV la manifestaþia legionarã care a avut loc în oraºul Focºani. Împreunã cu toþi elevii a fost ºi Doicaru Nicolae. (Menþionãm cã elevii au fost încolonaþi, Gimnaziul Industrial mai la urmã, ºi au mers pânã în faþa sediului legionar din oraº, unde a vorbit un conducãtor legionar, dupã care au plecat acasã. În oraº nu s-au produs ciocniri, arestãri, busculãri etc.). Dupã rebeliunea legionarã au avut loc percheziþii în toate liceele din oraºul Focºani, printre care ºi în Gimnaziul Industrial. La câþiva elevi din clasã s-au gãsit unele materiale cu caracter legionar, însã la Doicaru nu s-a gãsit nimic. Pãrinþii au avut ca avere 1,1/2 ha vie ºi un ha pãdure; pe lângã aceasta, între anii 1924–1935 au avut o micã bãcãnie în comunã, apoi numai debit de tutun pânã în 1942. În prezent sunt þãrani colectiviºti, nu au fost ºi nu sunt încadraþi politic, ambii sunt în vârstã. Are un frate ºi 3 surori: una este muncitoare, e membrã de partid. Ceilalþi nu au fost încadraþi politic ºi nici în prezent nu sunt. Toþi fac parte din gospodãrii colective. Soþia tov. colonel Doicaru Nicolae este ºefã de brigadã la P.T.T., este membrã de partid, în trecut nu a fãcut parte din nici o organizaþie politicã. Tatãl soþiei a fost plutonier major de jandarmi pânã în 1918, apoi factor poºtal pânã în 1941 în R.S.S. Moldoveneascã (Bucovina), când a fost ridicat de autoritãþile sovietice ºi de atunci nu se mai ºtie nimic despre el. Mama ei a fost casnicã, este decedatã. Doicaru Nicolae n-a cunoscut pãrinþii soþiei. Soþia are 2 fraþi: unul este în R.S.S. Moldoveneascã, iar celãlalt lucreazã la o întreprindere din Bacãu. Nu au probleme deosebite. Tovarãºul colonel Doicaru Nicolae este propus sã fie numit ºef al Direcþiei I din Ministerul Afacerilor Interne. În concluzie, tov. colonel Doicaru Nicolae în timpul cât a urmat Gimnaziul Industrial din Focºani, a fost cunoscut ca unul din cei mai buni elevi, atât la învãþãturã cât ºi la practicã. În perioada guvernãrii legionare 1940–1941, împreunã cu majoritatea elevilor din Gimnaziul Industrial, a fost înscris în F.D.C., participând la câteva ºedinþe ºi alte activitãþi organizate de aceºtia în ºcoalã. Din verificãrile fãcute (s-a stat de vorbã cu toþi elevii care au fost în clasã cu el), nu rezultã sã fi depus vreo activitate mai deosebitã faþã de ceilalþi tineri din acel gimnaziu, iar unele manifestãri au avut loc oficial, când legionarii erau la putere ºi la care au luat parte atât profesorii cât ºi elevii în acea perioadã, având ordin în acest sens de la Ministerul Educaþiei 197
Naþionale. De la rebeliunea legionarã Doicaru Nicolae n-a mai avut nimic comun cu aceºtia. Dupã 23 august 1944 a fost pe frontul antihitlerist, pânã în Cehoslovacia. În 1945 a fost primit în P.C.R. ºi în acelaºi an a intrat în poliþie, apoi în securitate, fiind ºase ani director al Regiunii M.A.I. Constanþa ºi de patru ani este locþiitor director în aparatul central M.A.I. În aceste funcþii s-a dovedit un ofiþer matur, bun organizator, inteligent ºi cu spirit de iniþiativã; fiind un ofiþer capabil ºi executând întocmai ordinele primite, a depistat mai multe organizaþii legionare subversive, neprecupeþindu-ºi viaþa pentru îndeplinirea întocmai a misiunilor încredinþate. A dat o serie de lovituri hotãrâte legionarilor ºi conducãtorilor legionari, atât la regiunea Constanþa, cât ºi în centralã. În cei 15 ani de când lucreazã în M.A.I., a acumulat multã experienþã în munca de securitate, iar în activitatea sa de fiecare zi a dovedit urã neîmpãcatã faþã de duºman. Pãrerea noastrã este cã poate fi numit în funcþia de ºef al Direcþiei I din M.A.I. Ministrul Afacerilor Interne General-colonel Alexandru Drãghici A.M.R., fond 120, rola 426, c. 271–276.
64.
1959 decembrie 22. Referat de cercetare privind pe Gavriliuc Mihai, întocmit de Comisia Controlului de Partid. Partidul Muncitoresc Român Comitetul Central Comisia Controlului de Partid
Bucureºti, 22 decembrie 1959
Tovarãºului Gh. Gheorghiu-Dej Alãturat trimitem referatul de cercetare privind pe Gavriliuc Mihai, cu rezultatul cercetãrilor fãcute în legãturã cu trecutul sãu. Comisia Controlului de Partid Preºedinte, C. Pârvulescu 198
Strict secret Referat de cercetare Comisia Controlului de partid a fost sesizatã de tov. Stern Iosif, membru de partid, maistru la uzinele „Steagul Roºu“ din oraºul Stalin, cã într-o discuþie avutã cu Lascu Alexandru, salariat la aceeaºi uzinã, acesta din urmã i-a relatat cã soþia sa – Lascu Constanþa – (fostã Simionescu), îl cunoaºte de mult pe Gavriliuc Mihai, membru al C.C. al P.M.R., întrucât Gavriliuc M. era în relaþii bune cu tatãl ei, anume Simionescu Mihai, fost comisar în poliþia oraºului Braºov. De asemenea, Lascu Constanþa mai susþinea cã comisarul Simionescu Mihai cunoºtea sentimentele politice comuniste ale lui Gavriliuc ºi cã la intervenþia acestui poliþist, Gavriliuc Mihai a fost angajat ca tâmplar la I.A.R. Din însãrcinarea Biroului Politic al C.C. al P.M.R., Comisia Controlului de Partid, pe baza acestor sesizãri, a trecut la verificarea întregii activitãþi politice din trecut a lui Gavriliuc Mihai ºi a stabilit urmãtoarele: I. De la început trebuie sã arãtãm cã Gavriliuc Mihai tot timpul a fost nesincer faþã de partid. Falsificând adevãrul în autobiografiile sale, a exagerat peste mãsurã unele legãturi ce a avut cu anumiþi tovarãºi în ilegalitate, prezentându-se ca unul cu merite deosebite ºi cu activitate intensã în miºcarea muncitoreascã. Pe de altã parte, a ascuns legãturile lui cu o serie de elemente duºmane, poliþiºti, informatori ºi fasciºti. Astfel, Gavriliuc Mihai, în perioada anilor 1932–1934, în timp ce a fost ucenic la Câmpulung Muscel, a cunoscut pe tov. Iunian Vasilescu ºi pe Vâlcoci Ion (în prezent decedat). Aceºti tovarãºi activau în miºcarea muncitoreascã ºi au cãutat sã-l antreneze în muncã de tineret, dându-i sã citeascã ºi sã difuzeze material de propagandã. Aceste acþiuni la care a fost antrenat, Gavriliuc Mihai le-a speculat ºi exagerat pentru a-ºi atribui merite ce nu-i aparþin. De ex.: în autobiografiile sale a arãtat cã în anul 1933 ar fi fost primit în U.T.C. odatã cu un anume Belciug Teodor, originar din Vereºti-Suceava. Acest lucru nu corespunde realitãþii. Belciug Teodor – nemembru de partid – declarã cã n-a fost niciodatã membru al U.T.C. -ului ºi nici nu i s-a propus vreodatã (decl. pag. 470). În continuare, Gavriliuc Mihai aratã cã în anul 1934 ar fi fost primit în P.C.R. La „ºedinþa de primire“ a lui în P.C.R. afirma cã ar fi luat parte Mihail Roller ºi Iunian Vasilescu. Tov. Iunian Vasilescu, membru de partid, nu confirmã cele ce susþine Gavriliuc Mihai (dosar de cercetare pag. 468–479). Menþionãm cã aceastã afirmaþie a fãcut-o în ultimul timp când Mihail Roller nu putea sã mai fie întrebat – fiind decedat. De asemenea, Gavriliuc Mihai a mai afirmat cum cã în anul 1934 ar fi fost arestat în comuna Rucãr de cãtre jandarmi pe considerente politice (calificat ca „bolºevic“). S-a stabilit cã ºi aceastã afirmaþie este nesincerã, deoarece la baza arestãrii lui a stat faptul cã nu a plãtit chiria unde a locuit. 199
Gavriliuc Mihai a avut aceeaºi atitudine nesincerã de falsificare a realitãþii ºi în ceea ce priveºte modul cum a redat aºa-zisa lui activitate ilegalã dusã la Braºov în perioada anilor 1939–1944. Astfel: el aratã cã ar fi luat legãtura cu partidul prin Gheorghe M. Gheorghe – decedat în 1944 – care i-ar fi fãcut apoi legãtura cu Trandafirescu Ilie (dosar de cercetare pag. 504, 505, 535, 536). Într-adevãr, tov. Trandafirescu Ilie declarã cã l-a cunoscut pe Gavriliuc Mihai ºi împreunã cu Gheorghe M. Gheorghe au încercat sã-l atragã în miºcare, însã nu s-a întâlnit cu el decât în douã rânduri, deoarece din momentul în care l-a vãzut pe Gavriliuc cã întreþine legãturi cu un poliþist ºi-a dat seama de urmãri ºi, pentru a se feri de o eventualã provocare, a întrerupt orice legãturã cu Gavriliuc M. (pag. 283, 285). Menþionãm cã în anul 1946 tov. Trandafirescu Ilie, fãrã spirit de rãspundere, a dat o referinþã pentru Gavriliuc Mihai în care a arãtat cã Gavriliuc ar fi fost secretar de celulã, lucru nereal la care tov. Trandafirescu a revenit. În noiembrie 1941 tovii Trandafirescu Ilie ºi Gheorghe M. Gheorghe au fost arestaþi ºi condamnaþi. În legãturã cu aceasta, Gavriliuc M. aratã cã dupã arestarea acestora a luat iniþiativa ºi a organizat ajutorarea lor în închisoare. S-a stabilit însã cã în afarã de un singur pachet mic cu mâncare dat tov. Ducu pentru a-l duce la închisoare, alt ajutor Gavriliuc M. nu a mai dat ºi nici nu s-a mai interesat ci, dimpotrivã, s-a ferit ºi a refuzat sã se mai întâlneascã cu tovarãºii pe care i-a cunoscut (decl. tov. Ducu ªtefan ºi Dobre Dionisie, pag. 291–297 ºi 487). De asemenea, Gavriliuc Mihai, mergând pe linia de a falsifica realitatea cu privire la pretinsa lui activitate ilegalã, a ajuns pânã acolo încât a susþinut cã dupã cãderea comuniºtilor de la I.A.R. (noiembrie 1941) ar fi format o celulã de partid din care ar fi fãcut parte el, Dobre Dionisie, vãrul sãu, Gavriliuc Leon ºi Ducu ªtefan (dupã cum spunea Gavriliuc, Ducu ar fi fost adus de el la I.A.R.). Nici unul din cei indicaþi de Gavriliuc M. nu confirmã cele arãtate de el. Dimpotrivã, tov. Ducu ªtefan aratã cã s-a angajat la I.A.R., sfãtuit ºi sprijinit de Gheorghe M. Gheorghe nu de Gavriliuc, iar pe Gavriliuc Leon ºi Dobre Dionisie nici nu i-a cunoscut înainte de 23 august 1944. La fel ºi Dobre Dionisie precizeazã cã nu a dus nici un fel de activitate de partid la I.A.R. ºi nici nu s-a cunoscut cu Ducu ªtefan sau Gavriliuc Leon înainte de 23 august 1944. Chiar ºi Gavriliuc Leon – vãrul lui Mihai – declarã cã niciodatã n-a fãcut parte din vreo celulã de partid (dosar de cercetare pag. 283, 285, 287, 290, 291, 295, 304, 480–490). Rezultã clar cã Gavriliuc Mihai ºi în aceastã problemã a minþit partidul. II. Gavriliuc Mihai, în autobiografiile sale, a mai afirmat cã ar fi desfãºurat activitate intensã de demascarea legionarilor. Cercetãrile noastre au stabilit cã aceste afirmaþii precum ºi zarva multã fãcutã de el în jurul aºa-zisei „activitãþi ilegale“ i-au servit pentru a ascunde în mod intenþionat faþã de partid legãturile strânse ce lea avut în perioada aceea cu anumiþi poliþiºti, informatori ºi fasciºti. Astfel, s-a stabilit cã începând din anul 1937, Gavriliuc Mihai a avut legãturi cu Simionescu Mihai, fost comisar în poliþia oraºului Braºov. Acest comisar declarã cã 200
Gavriliuc Mihai venea des în casã la el cu un anume Csilik Rudolf ºi cã la intervenþia sa, Gavriliuc Mihai a fost angajat în luna ianuarie 1938 ca muncitor tâmplar la fabrica I.A.R. (dosar de cercetare pag. 207, 208, 209, 211). Fostul comisar Simionescu susþine cã intervenþia a fãcut-o la ing. Florescu, unul dintre foºtii conducãtori ai uzinelor I.A.R. care, pe atunci, era agent al S.S.I. în uzinã. Acest Florescu a fugit din þarã dupã 23 august 1944 (pag. 41). Komistek Ana, fosta soþie a comisarului Simionescu, declarã cã în casã la acest poliþist, Gavriliuc Mihai ar fi cunoscut ºi pe Lipoveanu Constantin, pe atunci ºeful Siguranþei Braºov. Relaþiile lui Gavriliuc Mihai cu astfel de elemente pot fi ilustrate ºi de faptul cã prin aceºtia a cunoscut ºi pe numita Ema Popeia (soþia fostului inspector al muncii din judeþul Braºov), prietenã de familie cu ºeful Siguranþei, Lipoveanu Constantin ºi cu comisarul de poliþie Simionescu Mihai, care în luna august 1940, împreunã cu Komistek Ana (soþia comisarului Simionescu) iau botezat un copil lui Gavriliuc Mihai. În afara acestor „relaþii de prietenie“, din declaraþia datã de Svediu Ion, un fost prieten al lui Gavriliuc Mihai din perioada aceea, rezultã unele afirmaþiuni cã Gavriliuc Mihai ar fi folosit ca informator de cãtre comisarul Simionescu Mihai. În aceastã privinþã Svediu Ion declarã cã la o demonstraþie de ziua eroilor, în anul 1939, s-a întâlnit cu Gavriliuc ºi Csilik Rudolf. „Csilik – spune Svediu Ion – ne-a spus sã stãm puþin cã merge sã se întâlneascã…cu Balea Gh., Petriºor Constantin ºi cu comisarul Simionescu ºi au stat de vorbã vreo 5 minute, dupã care Balea ºi Petriºor s-au îndepãrtat în mulþime, iar Simionescu, comisarul de poliþie, a venit spre noi…ºi prima datã Gavriliuc l-a salutat, cã-l cunoºtea mai bine…iar Simionescu ne-a întrebat ce facem?…sunt toþi muncitorii? iar Gavriliuc i-a spus cã numai noi suntem“ (dosar de cercetare pag. 265, 266). Mai departe Svediu declarã: „Atât Csilik, Gavriliuc, Petriºor ºi Balea erau pregãtiþi sã meargã la paradã ºi locul era dinainte stabilit cã unde se vor întâlni…iar scopul…era bine determinat de a îndeplini unele sarcini impuse de comisarul de poliþie Simionescu“ (pag. 264). Menþionãm cã Svediu Ion nu declarã mai mult, se eschiveazã, deºi este „membru de partid“. Prin legãturile ce le-a avut în perioada aceea cu cãpitanul Simionescu Mihai ºi cu Csilik Rudolf, este un element dubios. Însuºi angajarea acestui Svediu la I.A.R. a fost fãcutã tot prin comisarul Simionescu. În cadrul cercetãrilor fãcute de noi nu s-a putut stabili pânã la capãt natura legãturilor lui Gavriliuc cu comisarul Simionescu. Acest poliþist a fost eliberat recent din închisoare, unde a executat 10 ani pentru activitate dusã împotriva clasei muncitoare. Când a fost întrebat despre relaþiile lui cu Gavriliuc Mihai, la început a mers pânã acolo de a negat ºi faptul cã l-a cunoscut vreodatã pe Gavriliuc Mihai. Ulterior a declarat legãturile ce le-a avut, însã, susþine cã el nu ar fi avut informatori în fabrici ºi ca atare nici pe Gavriliuc Mihai nu l-ar fi folosit în acest scop. Gavriliuc Mihai, pânã acum, a ascuns faþã de partid legãturile sale cu acest comisar de poliþie ºi astãzi încã se menþine pe poziþia de a nu lãmuri în întregime natura acestor 201
relaþii. El recunoaºte doar atât cã a frecventat casa acestuia, cã a mâncat acolo, i-a executat unele lucrãri ºi cã prin intermediul comisarului Simionescu ºi-a angajat vãrul în poliþia oraºului Braºov. III. În afara legãturilor cu fostul comisar Simionescu M., începând din anul 1938 Gavriliuc Mihai a avut legãturi strânse ºi cu Gavriliuc Ioachim, agent în poliþia oraºului Braºov ºi la Cetatea Albã, cu care era vãr ºi cumnat. Însãºi angajarea lui Gavriliuc Ioachim în poliþie (august 1938) a fost fãcutã prin intervenþia directã a lui Gavriliuc Mihai la comisarul de poliþie Simionescu Mihai. În legãturã cu aceasta, Gavriliuc M. declarã :„ideea angajãrii în poliþie a lui Ioachim a venit de la mine ºi el nu ar fi intrat în poliþie dacã eu nu aveam aceste relaþii cu comisarul Simionescu“ (dosar de cercetare pag. 599). Gavriliuc Mihai, începând din anul 1938, a locuit aproape tot timpul împreunã, în aceeaºi casã, cu Gavriliuc Ioachim. Acest poliþist îl informa pe Gavriliuc Mihai de acþiunile la care lua parte ca poliþist. Gavriliuc Ioachim declarã cã, la rândul sãu, a cunoscut de la Gavriliuc Mihai pe unii tovarãºi cu care acesta se întâlnea ºi discutau probleme privind miºcarea muncitoreascã, cum sunt: tov. Trandafirescu Ilie ºi Gheorghe M. Gheorghe. Despre legãturile ce au avut în acea perioadã, nu vorbesc mai mult. Menþionãm însã cã pânã la cercetarea situaþiei sale de partid, Gavriliuc Mihai nu a declarat nimic despre legãturile ce le-a avut cu poliþistul Gavriliuc Ioachim cât ºi faptul cã el l-a introdus în poliþie. El nu a arãtat nici mãcar cã sunt cumnaþi (cãsãtoriþi cu 2 surori). Mai mult, în timpul cercetãrilor, Gavriliuc Mihai a încercat sã influenþeze prin ameninþãri pe acest poliþist, pentru a-l determina ca în cazul când va fi întrebat de partid sã nu declarare nimic despre legãturile ce le-au avut împreunã în trecut, precum ºi ceea ce cunoºtea despre relaþiile lui Gavriliuc Mihai cu comisarul de poliþie Simionescu ºi alþii. În legãturã cu aceasta, la cercetãrile noastre, poliþistul Gavriliuc Ioachim declarã cã printr-o rudã apropiatã, Gavriliuc Mihai i-a comunicat cã: „…este supãrat groaznic pe tine (pe Ioachim) pentru cã nu trebuia sã declari când ai fost întrebat cã îl cunoºti pe comisarul de poliþie Simionescu, pe Csilik Rudolf ºi cã el (Mihai) a intervenit sã intri tu în poliþie. Tu nu trebuia sã declari nimic…ºi dacã ai declarat nu poþi fi socotit de el decât escroc…pentru cã din cauza ta, el este acum anchetat“. Într-adevãr, acest poliþist numai în ultimul timp a declarat unele fapte ºi legãturi din acea perioadã ale lui Gavriliuc Mihai (dosar de cercetare pag. 426, 426 a.). Menþionãm cã, între altele, Gavriliuc Ioachim, ca poliþist, participa la acþiuni împotriva muncitorilor comuniºti de la I.A.R., unde lucra ºi Gavriliuc Mihai. IV. În cursul verificãrii celor sesizate de Lascu Constanþa (fiica comisarului Simionescu), s-a stabilit cã unul dintre cei mai apropiaþi prieteni ai lui Gavriliuc Mihai, a fost un anume Csilik Rudolf, care locuia în casa comisarului Simionescu, unde Gavriliuc îl vizita regulat. Acesta a fost cumnatul comisarului Simionescu Mihai ºi introdus tot de Simionescu ca tâmplar la I.A.R. În acelaºi timp reiese cã Csilik a fost 202
ºi informator al Siguranþei (decl. lui Svediu Ion ºi a poliþistului Gavriliuc Ioachim, pag. 250–252, 336 ºi 433–446). Menþionãm cã de teamã sã nu fie demascat, Csilik Rudolf, în preajma eliberãrii patriei noastre (aprilie 1944), a pãrãsit uzina ºi oraºul Braºov ºi s-a stabilit la SteerdorfAnina, unde a locuit pânã în anul 1950, când a decedat de tuberculozã. Gavriliuc Mihai a cunoscut bine cine a fost Csilik Rudolf, însã a trecut sub tãcere acest lucru iar în autobiografiile sale date la partid nu a arãtat nici mãcar cã l-a cunoscut vreodatã pe Csilik. Cu prilejul cercetãrii sale, Gavriliuc Mihai, fiind întrebat, a arãtat pentru prima oarã cã la I.A.R., a cunoscut ºi pe acest Csilik Rudolf ºi cã au avut legãturi foarte apropiate. Vorbind despre aceste legãturi, el a declarat: „Cu Csilik m-am împrietenit prin faptul cã era un bun meseriaº ºi cã avea vederi democratice ºi îi ura pe legionari“ (dosar de cercetare pag. 495). Fiind pus în faþa unor dovezi, Gavriliuc Mihai ºi-a dat seama cã nu mai poate sã acopere faptul cã Csilik a fost informator. El a ºi revenit asupra caracterizãrii ce-i fãcuse lui Csilik anterior, în care-l aratã ca pe un muncitor cinstit „cu vederi democratice“ care „ura pe legionari“ ºi cu care era prieten. De aceastã datã îl prezintã ca pe un duºman când spune cã: „nu aveam încredere în Csilik“ pentru cã era „un duºman“ care „mã urmãrea în scopul de a stabili activitatea mea muncitoreascã pentru a mã denunþa Siguranþei“ (dosar de cercetare pag. 567, 586). Aceste afirmaþii ºi poziþii, vãdit contradictorii, Gavriliuc Mihai refuzã sã le lãmureascã, dând dovadã pe mai departe de nesinceritate faþã de partid. Menþionãm cã pânã în prezent Gavriliuc Mihai nu a arãtat partidului nici faptul cã a cunoscut ºi a fost prieten cu un anume Svediu Ion – element dubios – arãtat mai sus, introdus în uzina I.A.R. (în anul 1938) tot prin intermediul comisarului de poliþie Simionescu Mihai. Caracteristic atât lui Gavriliuc Mihai cât ºi poziþiei lui Svediu Ion este faptul cã ambii nu au vorbit nimic despre legãturile ce au existat între ei ºi nici cã au cunoscut vreodatã pe comisarul de poliþie Simionescu M. sau pe Csilik Rudolf. Svediu a mers pânã acolo cã a ascuns ºi faptul cã a lucrat vreodatã la I.A.R. Acum, când au fost descoperite legãturile lor din trecut, fiecare aratã despre celãlalt cã este element dubios, încercând astfel sã iasã din cauzã. Despre Csilik Rudolf, tocmai acum amândoi aratã cã a fost informator ºi provocator, însã refuzã sã lãmureascã natura legãturilor ce a fost între ei ºi ce a stat la baza legãturilor ce au avut cu fostul comisar de poliþie Simionescu Mihai. Pe lângã legãturile avute cu poliþiºti ºi alte elemente dubioase, Gavriliuc Mihai, în perioada anilor 1940–1944 a avut legãturi strânse ºi cu legionari activi cum sunt: Costescu Vasile, Chircan Stoian, Rotaru Ion ºi alþii. Gavriliuc M. (aºa dupã cum declarã ºi el) a cunoscut activitatea legionarã a acestora, pentru cã întreþinea relaþii strânse cu ei ºi se întâlnea în casã la el sau la ei, unde discutau ºi probleme politice. Mai mult, poliþistul Gavriliuc Ioachim, împreunã cu legionarul Costescu V., declarã cã ambii au luat parte la rebeliunea legionarã, iar în seara zilei de 21. 01. 1941 s-au întâlnit 203
ºi cu Gavriliuc Mihai, care se gãsea în oraº ºi „au discutat despre evenimentele ce se petreceau atunci“. Legionarul Costescu Vasile a fost introdus în uzina Astra Braºov (1940) de cãtre poliþistul Gavriliuc Ioachim. Dupã 23 August 1944 aceºtia toþi (Gavriliuc Ioachim, Costescu Vasile, Chircan Stoian ºi Rotaru Ion) au pãtruns în partid ºi Gavriliuc Mihai, datoritã relaþiilor ce le-au avut împreunã, nu i-a demascat ci, dimpotrivã, i-a acoperit pânã când aceºtia au fost demascaþi ºi excluºi din partid. Nici în prezent Gavriliuc Mihai nu lãmureºte legãturile lui dubioase sub pretextul cã „nu-ºi mai aduce aminte“, cã este „bolnav ºi îl doare capul“, cã nu poate sã vinã la partid pentru a da relaþii cu privire la relaþiile sale din trecut. Menþionãm cã conducerea M.A.I. aratã cã Gavriliuc Mihai are serioase nereguli în administrarea fondurilor încredinþate ca ºef al unei direcþii din M.A.I. De asemenea, cã în acest sector de activitate a adus prejudicii grave în munca profesionalã. Lãmurirea acestor probleme o face conducerea M.A.I. * *
*
Din cele relatate mai sus rezultã cã Gavriliuc Mihai, începând din anul 1937, era în legãturi apropiate cu o serie de elemente duºmãnoase ºi, mai ales, cu unele elemente ale fostei poliþii burgheze în oraºul Braºov, legãturi pe care el, pânã la cercetãrile noastre, le-a ascuns partidului. Gavriliuc Mihai a înºelat partidul cu privire la trecutul lui politic. În documentele date la partid, de fiecare datã s-a dat drept muncitor revoluþionar cu activitate de partid în ilegalitate ºi cu anturaj format din tovarãºi cunoscuþi de partid cã au activat în miºcarea muncitoreascã. S-a stabilit cã aºa-zisa „activitate revoluþionarã“ a lui Gavriliuc Mihai în fond s-a limitat la unele legãturi sporadice avute cu câþiva tovarãºi din ilegalitate ºi în mod mincinos a amplificat aceste relaþii, pentru a ascunde legãturile lui strânse pe care le-a avut cu poliþiºti ºi informatori ai Siguranþei ºi cu alte elemente duºmãnoase. Cu toate cã Svediu Ion declarã cã Gavriliuc Mihai ar fi fost folosit ca informator de cãtre comisarul de poliþie Simionescu Mihai, acest lucru nu s-a putut stabili cu toatã certitudinea. Atât poliþistul Simionescu cât ºi Gavriliuc Mihai, nu au recunoscut acest lucru, iar Csilik Rudolf, elementul principal care ar putea lãmuri aceste probleme, este decedat. Este însã clar cã legãturile sale cu elementele strãine ºi duºmãnoase în trecut, faptul cã el tot timpul a minþit partidul privind trecutul sãu ºi relaþiile sale cu aceste elemente, precum ºi faptul cã se menþine pe mai departe pe o poziþie de nesinceritate faþã de partid, aratã cã Gavriliuc Mihai nu s-a dovedit demn de încrederea ce i-a acordat partidul dupã 23 August în muncile încredinþate. 204
Aceste fapte oglindesc adevãrata faþã politicã ºi moralã, mentalitatea strãinã, „individualistã“ a lui Gavriliuc Mihai, care, pentru scopurile sale carieriste s-a situat pe o poziþie de duplicitate faþã de partid, rãspunzând cu nesinceritate încrederii care i-a fost acordatã. Faþã de cele arãtate mai sus, propunem Biroului Politic al C.C. al P.M.R. luarea mãsurilor statutare. Comisia Controlului de Partid A.M.R., fond 120, rola 426, c. 729–735.
65. 1960 august 6. Referat de cadre privind pe Postelnicu C. Tudor, propus sã fie ales membru al C.C. al U.T.M. C.C. al P.M.R. Direcþia organizatoricã Secþia de Cadre Postelnicu C. Tudor Membru de partid din decembrie 1953; -Nãscut la 23 noiembrie 1931, în comuna Proviþa de Sus, regiunea Ploieºti; -Originea socialã: muncitoreascã; -Naþionalitatea: românã; -Cãsãtorit, are un copil; -Are patru clase industriale ºi 2 ani ªcoala Centralã a C.C. al U.T.M.; -Profesia: strungar în fier; -În prezent este adjunct al ºefului Secþiei Organizatorice a C.C. al U.T.M. Postelnicu C. Tudor, dupã ce a terminat 6 clase elementare în 1943, a intrat ca ucenic la Societatea „Creditul Minier“, azi Uzina nr. 4 Moreni. Dupã 4 ani s-a calificat în meseria de strungar în fier ºi a lucrat în continuare încã doi ani. Paralel cu ucenicia a urmat ºi 4 clase ºcoala industrialã. În 1945 s-a înscris în U.T.C. ºi în sindicat, iar din 1946 a dus activitate în Organizaþia Tineretului Progresist, apoi în U.T.M. În 1947 a fost responsabil organizatoric în org. U.T.M. a ºcolii, dupã un an a fost ales secretar al aceleiaºi organizaþii. Dupã terminarea uceniciei a fost ales responsabil cu propaganda ºi agitaþia în Comitetul U.T.M. pe uzinã. 205
În septembrie 1950 a fost trimis la un curs de propagandiºti de 15 zile la Ploieºti. Revenind înapoi la întreprindere, dupã puþin timp a fost ales secretar al Comitetului U.T.M. pe uzinã, iar în aprilie 1951 a fost ales responsabil organizatoric al Comitetului U.T.M. Schela Moreni. În iunie acelaºi an a fost promovat întâi în funcþia de instructor la Comitetul raional U.T.M. Câmpina, apoi ºef al secþiei de culturã fizicã ºi sport al aceluiaºi comitet. În noiembrie acelaºi an a fost trimis la o ºcoalã de ofiþeri M.A.I. din Botoºani, îmbolnãvindu-se dupã câteva luni, a fost scos din ºcoalã ºi a revenit înapoi la Comitetul raional U.T.M. Câmpina ºi repartizat în funcþia de ºef al secþiei muncitoreºti, iar la alegerea organelor locale U.T.M. a fost ales membru în comitet. Datoritã rezultatelor bune obþinute în munca obºteascã în octombrie 1952 a fost primit candidat de partid, iar în decembrie 1953, membru de partid. Din noiembrie 1952 a urmat ªcoala de cadre „Filimon Sârbu“ a C.C. al U.T.M. de doi ani, pe care a terminat-o cu calificativul „foarte bine“. În acelaºi timp a luat ºi echivalenþa cu ºcoala medie de stat. Dupã absolvirea ºcolii în 1954 a fost repartizat la Comitetul raional U.T.M. Câmpina în funcþia de prim-secretar, apoi a fost ales ºi membru al biroului Comitetului raional de partid Câmpina ºi membru în biroul Comitetului regional U.T.M. Ploieºti. În 1956 a fost promovat în funcþia de secretar al Comitetului regional U.T.M. Ploieºti, iar la conferinþa regionalã de partid din ianuarie 1959 a fost ales membru în comitet. În activitatea sa a fost apreciat ca un tovar㺠capabil, conºtiincios, disciplinat ºi cu spirit critic ºi autocritic dezvoltat. Uneori era pripit, de asemenea era prea dur în relaþiile cu oamenii. Din octombrie 1959 este în funcþia de adjunct al ºefului Secþiei organizatorice a C.C. al U.T.M. Este apreciat ca un tovar㺠capabil, cu multã putere de muncã ºi simþ de rãspundere în îndeplinirea sarcinilor. Dã dovadã de bun organizator, combativ ºi exigent. Se preocupã continuu pentru pregãtirea sa profesionalã ºi politicã. În activitatea sa manifestã uneori tendinþe de îngâmfare, se supraapreciazã, din care cauzã lucreazã uneori rigid cu oamenii. Tov. Postelnicu Tudor luptã pentru lichidarea acestor lipsuri. A participat la festivalurile mondiale ale tineretului ºi studenþilor de la Moscova ºi Viena din 1957–1959. Pentru merite deosebite în muncã a fost decorat cu „Ordinul Muncii“ clasa a III-a. Despre familie cunoaºtem urmãtoarele: tatãl a fost muncitor sondor, este decedat din ianuarie 1940. Mama este pensionarã, posedã ºi 0,74 ha. pãmânt diferit. În trecut n-a fãcut parte din nici o organizaþie politicã, este deputatã a sfatului popular comunal. Postelnicu Tudor are doi fraþi, muncitori electricieni. În trecut n-au fãcut parte din nici o organizaþie politicã, sunt membri de partid. Unul din ei este în prezent militar în termen. Soþia este învãþãtoare, candidatã de partid. Pãrinþii soþiei sunt þãrani cu gospodãrie micã, posedã 1,15 ha pãmânt diferit, sunt membri în întovãrãºirea agricolã din comunã. 206
În trecut n-au fãcut parte din nici o organizaþie politicã. În prezent au o atitudine bunã în comunã. Soþia are o sorã cãsãtoritã cu un cãpitan de grãniceri, membru de partid. În trecut n-au fãcut parte din nici o organizaþie politicã. Soþia are un unchi þãran cu gospodãrie micã, membru în întovãrãºirea agricolã. Acesta în trecut a fãcut politicã P.N.Þ. iar în 1937–1938 a fost primar în comunã. În prezent are atitudine bunã în comunã. Este propus de Secþia Organizaþii de Masã a C.C. al P.M.R. pentru a fi recomandat sã fie ales membru în C.C. al U.T.M. Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. considerã cã Postelnicu Tudor din punct de vedere al încrederii politice corespunde. Marinescu Ruxadra, Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R.
Secþia de Cadre, Gh. Ionescu
Cristea Aurel, Instructor în Secþia Organizaþii de Masã a C.C. al P.M.R. 6 august 1960 A.M.R., fond 121, rola 287, c. 818–819.
66. 1960 septembrie 15. Referat de cadre al locotenent-colonelului Radu Dumitru (Ciobanu), ºeful Direcþiei regionale M.A.I. Bacãu. C.C. al P.M.R. Direcþia Organizatoricã Secþia de Cadre Lt. col. Radu I. Dumitru (Ciobanu) – Membru de partid din anul 1945. – Nãscut la 11 decembrie 1921 în comuna Cãldãraru, regiunea Piteºti; – Originea socialã: tatãl a fost muncitor necalificat la C.F.R.; – Naþionalitatea: românã; 207
– Studii: are 4 clase, ºcoala de arte ºi meserii, un curs de specializare de un an, este în anul III la ªcoala superioarã de partid „ªtefan Gheorghiu“, cursul fãrã frecvenþã; – Cãsãtorit, are 3 copii; – Profesia: ajustor mecanic; – În prezent este ºeful Direcþiei Regionale M.A.I. Bacãu ºi membru supleant al biroului Comitetului regional de partid Bacãu. Radu Dumitru din anul 1936 a urmat 4 clase la ºcoala de arte ºi meserii din comuna Miroºi – Teleorman. Din iulie 1940, dupã ce a terminat ºcoala, a lucrat câteva luni la un ºantier de construcþii al C.F.R. Sinaia, apoi în octombrie 1940 s-a angajat ca ajustor mecanic la Uzinele I.A.R. din Braºov, secþia armament, unde a lucrat pânã în primãvara anului 1944, când cu o parte a uzinei a fost dispersat la Câmpulung Muscel. Discutând asupra poziþiei sale din timpul guvernãrii legionare ºi a rãzboiului antisovietic, tovarãºul Radu a vorbit deschis despre atitudinea sa din acea perioadã. A arãtat cã în 1940 a locuit în aceeaºi camerã cu un alt muncitor, care era legionar, acesta fiind mai în vârstã ca el cu vreo 10 ani, încrezut ºi pentru cã el de-abia venise de la þarã, fiind ºi mai rãu îmbrãcat, nu s-au creat între ei relaþii apropiate, ci dimpotrivã legionarul l-a desconsiderat ºi astfel n-au avut discuþii politice ºi nici n-a încercat sã-l atragã la legionari. Acest lucru îl confirmã ºi gazda la care a locuit. Radu Dumitru mai aratã cã deºi fãrã orientare politicã ºi fãrã a cunoaºte programul legionarilor, totuºi vãzând legionari în uniformã cântând ºi mãrºãluind pe strãzi ºi întrucât lui îi plãceau uniformele, a început sã-i priveascã pe legionari cu interes, fãrã însã sã se manifeste în vreun fel. În zilele rebeliunii, vãzând pe unii legionari din secþie plecând în uniformã ºi înarmaþi, fãrã sã-ºi dea seama de acþiunile acestora, s-a gândit dacã n-ar fi bine sã se ducã ºi el cu ei, însã înainte de a lua o hotãrâre s-a sfãtuit cu unii muncitori, care stând de vorbã cu el i-au arãtat adevãratul caracter al miºcãrii legionare, l-au îndrumat sã nu se alãture acþiunilor acestora, ferindu-l de a fi antrenat în acþiunile legionare. Unul din muncitorii care a muncit cu el în aceastã perioadã, cu care Radu a discutat atunci ºi care acum este membru de partid, confirmã cele spuse de el. De asemenea ºi alþi tovarãºi aratã despre el cã n-a manifestat simpatie faþã de legionari, cã n-a luat parte la acþiuni legionare ºi cã este cunoscut de atunci ca un muncitor cinstit ºi corect în relaþiile cu ceilalþi muncitori. În perioada rãzboiului antisovietic a fost atras în organizaþia cultural profesionalã „Muncã ºi Luminã“. Din verificare reiese cã n-a avut vreo funcþie de rãspundere, dar era un element activ, frecventa cursul de artã dramaticã al conservatorului „Astra“, a jucat în piese de teatru ºi a scris douã articole într-o gazetã localã. El spune ºi alþii confirmã cã a jucat în douã piese care n-au avut caracter fascist. Articolele n-au fost gãsite, el spune cã nu-ºi aminteºte ca ele sã fi avut conþinut politic. Unii muncitori aratã cã în discuþii se manifesta împotriva hitleriºtilor. Dupã 23 august 1944 a participat la mai multe acþiuni muncitoreºti, iar în 1945 a fost primit în P.C.R. Un timp a avut funcþia de secretar al Comitetului de partid al I. M. S. Câmpulung Muscel. 208
În 1948 a fost scos din producþie, încadrat în securitate cu gradul de sublocotenent ºi repartizat la Serviciul judeþean de securitate Câmpulung Muscel, iar în 1949 a fost numit ºef serviciu ºi avansat la gradul de locotenent. În 1951 a fost mutat la Regiunea M.A.I. Ploieºti, în funcþia de ºef al serviciului II, pe care a îndeplinit-o pânã în august 1953, când a fost promovat în funcþia de locþiitor ºef al Direcþiei ºi avansat succesiv pânã la gradul de maior. În aceastã perioadã a fost secretarul Comisiei de partid a Regiunii M.A.I. Ploieºti ºi a urmat cursul seral de marxism-leninism. Din ianuarie 1955 a urmat un curs de specialitate în U.R.S.S. Ca urmare a rezultatelor pozitive obþinute, atât în muncã, cât ºi la cursul de specialitate, în ianuarie 1956, dupã ce a revenit în þarã, a fost numit în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Bacãu. În 1958 a fost avansat la gradul de locotenent colonel. De 4 ani este membru supleant al biroului Comitetului regional de partid Bacãu. Este apreciat ca un tovar㺠capabil, ºtie sã organizeze bine munca ºi se achitã conºtiincios de sarcini. Contribuie activ la rezolvarea problemelor ce se pun în faþa Comitetului regional de partid. În funcþia pe care o are a reuºit sã imprime subalternilor sãi simþ de rãspundere faþã de muncã, este combativ ºi exigent faþã de lipsuri. Se preocupã de ridicarea nivelului sãu politico-ideologic, este în anul III la cursul fãrã frecvenþã al ªcolii superioare de partid „ªtefan Gheorghiu“. Pentru merite deosebite în muncã a fost distins cu mai multe ordine ºi medalii. În ce priveºte familia: tatãl a fost muncitor necalificat la C.F.R., din 1949 este pensionar, are 1,80 ha pãmânt, este în întovãrãºire. Mama s-a ocupat de munca câmpului, a decedat în 1935. Pãrinþii n-au fãcut parte din organizaþii politice. Are un frate care din 1940 a fost gardian de poliþie pânã în 1942, când a demisionat. A lucrat un timp ca muncitor necalificat la C.F.R. iar de mai mulþi ani se ocupã de munca câmpului, are 3,45 ha pãmânt cu care a intrat în întovãrãºire. N-a fãcut parte din organizaþii politice, în prezent are atitudine bunã faþã de regimul nostru. Soþia lui Radu Dumitru a fost croitoreasã, de mai mulþi ani este casnicã, în trecut n-a fãcut parte din organizaþii politice, dupã 23 august a activat în U. F. D. R. Pãrinþii ei au fost mici meseriaºi, au avut un atelier de frizerie cu un lucrãtor ºi un ucenic. Tatãl ei a decedat de mai mulþi ani. Mama este acum casnicã, în trecut n-a fãcut parte din organizaþii politice, iar acum are atitudine bunã. Soþia lui Radu Dumitru are o sorã care din 1941 a fost dactilografã în poliþie pânã în 1945, când a fost comprimatã. Soþul acesteia din 1938 a fost comisar ajutor în poliþie pânã în 1948, când a fost scos. Între anii 1939–1940 a lucrat în siguranþã. Acesta încã dinainte de a intra în poliþie a fost legionar activ, iar dupã 23 august a fost membru de partid ºi exclus. Acum este avocat în Sibiu. Radu Dumitru spune cã nu are relaþii apropiate cu aceºtia. Soþia lui Radu are o veriºoarã care a fost profesoarã, acum pensionarã, care în 1952 a fost condamnatã la 2 ani închisoare pentru nedenunþare într-un proces de spionaj. Radu spune cã a fost o datã la aceasta în 1955. Un vãr deal soþiei a fost ºef de sector legionar. De curând a fost arestat ºi condamnat la 10 ani 209
închisoare pentru activitate duºmãnoasã. Radu aratã cã pe acesta nu l-a cunoscut înainte, iar arestarea ºi trimiterea acestuia în faþa justiþiei s-a fãcut din ordinul sãu. Este propus membru în biroul Comitetului regional de partid Bacãu. Radu Dumitru a muncit cu rezultate pozitive, dând dovadã de conºtiinciozitate în muncã. Þinând însã cont cã în perioada rãzboiului antisovietic a dus activitate în organizaþia profascistã „Muncã ºi Luminã“ ºi pentru cã printre rudele apropiate ale soþiei sale sunt mai multe elemente care au fost în aparatul de represiune burghezomoºieresc ºi legionari, Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. considerã cã nu este indicat sã facã parte din biroul Comitetului regional de partid. Secþia de Cadre Gh. Ionescu Liteanu Nicolae Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. Dobre Petre Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. 15 septembrie 1960. A.M.R., fond 121, rola 303, c. 159–161.
67. 1960 decembrie 22. Referat de cadre al maiorului Marinescu Viorel-Paul propus în funcþia de ºef de stat major în Comandamentul central al gãrzilor muncitoreºti. C.C. al P.M.R. Direcþia Organizatoricã Secþia de Cadre Marinescu Viorel-Paul Membru de partid din 1955; -Nãscut la 17 februarie 1928, în Piteºti; -Originea socialã: muncitoreascã; -Naþionalitatea: românã; 210
-Studii: 8 clase, liceul industrial ºi Academia militarã generalã – Facultatea arme întrunite; -Cãsãtorit; -Profesia de bazã: lãcãtuº ajustor; -În prezent este ºeful Statului major al gãrzilor muncitoreºti ale oraºului Bucureºti cu gradul de maior. Marinescu Viorel-Paul, din 1939 a urmat timp de opt ani liceul industrial din Piteºti, învãþând meseria de lãcãtuº ajustor. Din aceastã perioadã este cunoscut ca un elev silitor la învãþãturã ºi modest. În timpul ºcolii a fost bursier ºi premiant în fiecare an. Înainte de 23 august 1944 nu a fãcut parte din organizaþii politice. În 1946 a fost primit în organizaþia Tineretului Progresist, iar ulterior în U.T.M., achitându-se de sarcinile încredinþate. Tot în acest an a intrat ca pedagog la ªcoala de elevi meseriaºi C.F.R., unde a stat pânã la terminarea liceului. În iulie 1947 s-a angajat ca muncitor lãcãtuº la I.A.R. (azi I.M.S.) din Câmpulung Muscel. Acolo a continuat sã ia parte la viaþa organizaþiei U.T.M. ºi la acþiunile întreprinse de partid. Peste ºase luni a fost trimis la ºcoala de ofiþeri de infanterie din Sibiu. În 1949, dupã absolvirea ºcolii, a fost numit comandant de pluton, iar mai târziu comandant de companie la Rgt. 1 inf. Craiova ºi ªcoala de ofiþeri infanterie Sibiu. În ºcoalã ºi, ulterior, în funcþiile avute, a fost apreciat ca un tovar㺠conºtiincios, capabil ºi perseverent în îndeplinirea atribuþiilor. Din luna mai 1952 a muncit în funcþiile de translator de limba rusã la Direcþia cadrelor ºi ajutor ºef birou Direcþia secretariat din cadrul M.F.A. Pe baza rezultatelor obþinute în muncã ºi a comportãrii sale în 1953 a fost primit în rândul candidaþilor de partid ºi, în acelaºi an, a urmat ºcoala divizionarã de partid. În septembrie 1954 a fost trimis la Academia militarã „I. V. Stalin“ – Facultatea de arme întrunite. A absolvit academia în 1957 cu calificativul „f. bine“ ºi cu diplomã de merit, fiind apreciat ca un ofiþer capabil ºi cu perspective de dezvoltare. În 1955 a fost primit în rândul membrilor de partid. Dupã terminarea academiei a fost încadrat ºef stat major la Rgt. 272 mecanizate, iar din august 1958 ºi pânã în prezent munceºte în funcþia de ºef stat major al gãrzilor muncitoreºti din oraºul Bucureºti. Este apreciat de ºefii sãi ierarhici ºi de biroul organizaþiei de bazã ca un ofiþer bine pregãtit politic ºi profesional, cu iniþiativã, spirit de organizare ºi putere de muncã. Conduce ºi îndrumã cu competenþã statele majore raionale ºi sprijinã îndeaproape pregãtirea de luptã a gãrzilor muncitoreºti. Este un tovar㺠modest, hotãrât ºi perseverent în muncã. În unele cazuri însã, nu este suficient de exigent faþã de subordonaþi. Pentru rezultatele bune obþinute în muncã a fost distins cu mai multe ordine ºi medalii ºi avansat la excepþional. Despre familie cunoaºtem urmãtoarele: tatãl lui a fost muncitor tâmplar, a decedat în 1946. Mama a fost muncitoare textilistã. A decedat în 1953. Nu au fãcut parte din organizaþii politice. 211
Are un frate ºi o sorã. Fratele este mecanic la o uzinã din regiunea Piteºti, membru de partid. Sora este casnicã. Nu a fãcut ºi nu face parte din organizaþii politice. Soþia lui Marinescu Viorel-Paul este funcþionarã, membrã a U.T.M. Tatãl ei a fost maistru militar de aviaþie. A avut legãturi cu miºcarea muncitoreascã, în timpul rãzboiului, în casa lui, s-au þinut ºedinþe de partid, iar dupã 23 August 1944 a fãcut parte din formaþiile de luptã patriotice. A decedat în 1945. Mama soþiei este casnicã, pensionarã dupã soþ. Nu a fost ºi nu este încadratã politic. Soþia are un singur frate, care este ofiþer în M.F.A., membru de partid. Celelalte rude apropiate nu au probleme deosebite. Marinescu Viorel-Paul este propus în funcþia de ºef stat major în Comandamentul central al gãrzilor muncitoreºti. Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. este de pãrere cã din punct de vedere al încrederii politice corespunde în funcþia propusã. Secþia de Cadre 22 decembrie 1960 Gal Ion Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. Silaghi Ion Responsabil colectiv M.A.I. din Grupul de instructori M.F.A., M.A.I. din Direcþia Organizatoricã a C.C. al P.M.R. A.M.R., fond 121, rola 302, c. 795–796.
212
68. 1960. Statul de organizare al cadrelor de conducere din Ministerul Afacerilor Interne (direcþii centrale ºi regionale de securitate). Statul de organizare al cadrelor de conducere din Ministerul Afacerilor Interne
Denumirea funcþiei
Gradul ºi retribuþia Prevãzut
Alte drepturi
Real Direcþia I
Numele de familie, prenumele tatãlui ºi prenumele respectivului
ªef dir. operativã Gl. col. 4860 Col. 4860
Doicaru Nicolae
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Moiº Aurel
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Col. 3950
Direcþia a II-a ªef dir. operativã Gl. col. 4860 Col. 4860
Cosma Neagu
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Lt. col. 3950
Marinescu Gh. Ioan
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Lt. col. 3950
Ungureanu Iuliu
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Lt. col. 3950
Nicolau Ilie
Direcþia a III-a ªef dir. operativã Gl. col. 4860 Mr. 3950
Budiºteanu F. Nicolae
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Col. 3950
Zambeti M. Cristache
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Lt. col. 3950
Andrei Olimpiu
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Col. 3950
Rusu C. Emanoil
Direcþia a IV-a ªef dir. operativã Gl. col. 4860 Gral. mr. 4860
Evghenie Tãnase
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Col. 3950
Gluvacov Andrei
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Lt. col. 3950
Ciobanu Ioan Ioan
213
Obs.
ªef dir. operativã
Gl. col. 4860
Direcþia a V-a Gral. mr. 4860
Naum Grigore
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Lt. col. 3950
Stan M. Nicolae
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Lt. col. 3950
Ilie Marcinus
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950 Direcþia a VII-a
ªef dir. suprav. op. Gl. col. 4480 ºi investig. Locþ. ºef dir. suprav. Gl. lt. 3700 op. ºi investig.
Col. 4480
Dinescu M. Vasile
Col. 3700
Kovacs L. Pius
Locþ. ºef dir. suprav. Gl. lt. 3700 op. ºi investig. Direcþia a VIII-a Col. 4860
ªef dir. operativã
Gl. col. 4860
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Mr. 3950
Enoiu Gheorghe
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Lt. col. 3950
Toma P. Nicolae
ªef dir. operativã
Gl. col. 4860
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Col. 3950
Cernea I. Ioan
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Mr. 3950
ªtefãnescu T. Aureliu
Direcþia a IX-a Col. 4860
Direcþia Cadre Col. 4860
Butyka Andrei Francisc
Mladin Const. ªtefan
ªef dir. operativã
Gl. col. 4860
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Lt. col. 3950
Locþ. ºef dir. op.
Gl. lt. 3950
Cpt. 3950
Vlad Iulian
ªef serviciul I
Gl. mr. 3170
Cpt. 2850
Chiriac Florian
ªef serviciul II
Gl. mr. 3170
Lt. col. 3170
Bocºe Iosif
ªef serviciul III
Gl. mr. 3170
Mr. 3170
Radu Dumitru
Locþ. ºef serv. III
Col. – gl. mr. 2850 Mr. 3170
ªef serviciul IV
Gl. mr. 3170
ªef secþie V
Col. 2850
Mr. 2850
Pârvulescu Ioan
ªef serviciul VI
Gl. mr. 3170
Col. 3170
Klein Mihai
ªef serv. din Direcþia I
Gl. mr. 3170
Cpt. 3170
Diaconu Ioan
214
Pateºan Ioan
Constantin Virgil
Direcþia Secretariat Ristea Ioan Gheorghe Linþu Ioan Ioan
ªef dir. secret.
Gl. lt. 3300
Lt. col. 3300
Locþ. ºef dir. secretariat
Gl. mr. 2630
Cpt. 2630
ªef dir. teh. ad-tiv. Locþ. ºef dir. teh. ad-tiv.
Direcþia Financiarã Gl. Lt. 4080 Lt. col. 4080 Gl. mr. 3300 Mr. 3300
Neagu Ion Ovidiu Paliþã Petre
ªef dir. teh. ad-tiv. Locþ. ºef dir. teh. ad-tiv. Locþ. ºef dir. teh. ad-tiv. Locþ. ºef dir. teh. ad-tiv.
Direcþia Spate Gl. Lt. 4080 Col. 4080 Gl. mr. 3300 Col. 3300 Gl. mr. 3300 Mr. 3300 Gl. mr. 3300 Mr. 3300
Bogdan Hary Emanoil Ioan Simionaº Ioan Maiorescu Gheorghe
Serviciul Inspecþii ªef serv. indep. operativ Gl. lt. 3950 Gral. mr. 3950 Locþ. ºef serv. indep. operativ Gl. mr. 3170 Cpt. 3170
Demeter Alexandru
Serviciul „B“ ªef serv. indep. operativ Gl. lt. 3520 Mr. 3520 Locþ. ºef serv. indep. operativ Gl. mr. 2800 Mr. 2800 Locþ. ºef serv. indep. operativ Gl. mr. 2800
Leu I. Nicolae Petre Gh. Cezar
Serviciul „C“ ªef serv. indep. teh. operativ Gl. lt. 3520 Col. 3520 Locþ. ºef serv. teh. indep. Gl. mr. 2800 Mr. 2800 operativ
Nedelcu I. Mihail Breahnã Gh. Iordache
Serviciul „F“ Mr. 3520
Panaitescu S. Nicolae
Gl. mr. 2800
Mr. 2800
Vlad I. Iordan
Gl. mr. 2800
Cpt. 2800
Duþã N. Florea
ªef serv. indep. teh. operativ Gl. lt. 3520 Locþ. ºef serv. teh. indep. operativ Locþ. ºef serv. teh. indep. operativ
ªef serv. indep. operativ
Serviciul „H“ Gl. lt. 3950
Locþ. ºef serv. indep. operativ Gl. mr. 3170
Lt. col. 3170
215
Stãnescu I. Gheorghe
Serviciul „K“ ªef serv. indep. operativ
Gl. lt. 3950
Col. 3950
Petruc Mihail
Locþ. ºef serv. indep. operativ
Gl. mr. 3170
Col. 3170
Tiriachiu Gh. Vasile
Serviciul „T“ Col. 3520
Szacsko Alex. Alexandru
Locþ. ºef serv. teh. indep. operativ Gl. mr. 2800
Mr. 2800
Simionescu Florea Gheorghe
Locþ. ºef serv. teh. indep. operativ Gl. mr. 2800
Mr. 2800
Simion Tudor Nicolae
Locþ. ºef serv. teh. indep. operativ Gl. mr. 2800
Mr. 2800
Plãpceanu ªtefan Iulius
ªef serv. indep. teh. operativ
Gl. lt. 3520
Serviciul Organizare Mobilizare ªef serv. indep. teh. operativ
Gl. lt. 3520
Lt. col. 3520
Serviciul Central de Planificare Gl. mr. ªef serv. indep. teh. ad-tiv. Col. 3000 Gl. lt. 3000 Col. Locþ. ºef serv. indep. teh. ad-tiv. Cpt. 2500 Gl. mr. 2500
Oprescu I. Mircea
Rãdoi Ioniþã Nicolae Marinescu A. Mihai
Serviciul Poºtal Special ªef serv. indep. teh. ad-tiv.
Gl. mr. 3000
Lt. col. 3000
Adrian S. Mihail Mauriciu
Serviciul închisori preventive ªef serv. indep. teh. operativ
Gl. lt. 3520
Locþ. ºef serv. indep. teh. operativ Gl. mr. 2800
Lt. col. 3520
Stanciu T. Dumitru
Lt. col. 2800
Andronache T. Nicolae
Comitetul U.T.M. Prim secretar Comitet U.T.M.
Col. 2450
Cpt. 2450
Cabinetul de Marxism-Leninism ªef cabinet consultaþii marxismCol. 2580 Mr. 2580 leninism
Socol Laurean Valeriu
Adam Adler Iosif
Casa de culturã M.A.I. ªeful Casei de Culturã M.A.I.
Col. 2140
Col. 2140 216
Fucs M. Beriº
ªcoala Ofiþeri M.A.I. nr. 1 ªef ºcoalã securitate operativã Gl. lt. 3590 Locþ. ºef ºcoalã Sec. operativ Gl. mr. 3170 Mr. 3170 Locþ. pt. spate ºcoalã sec. op. Col. 2310 Mr. 2310
Biriº Gr. Vladimir ªtefãnescu Radu
ªcoala Ofiþeri M.A.I. nr. 3 ªef ºc. securit. supr. op. ºi investigaþii
Gl. mr. 3170 Mr. 3170
Roºca Nicolae Constantin
Locþ. ºef ºc. securit. supr. op. Col. 2800 ºi investigaþii
ªef direcþie Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. pt. spate
ªef direcþie Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. pt. spate ªef direcþie Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. pt. spate
ªef direcþie Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. pt. spate
Direcþia Regionalã M.A.I. Bacãu Gl. lt. 3950 Lt. col. 3950 Gl. mr. – Mr. 3590 Gl. lt. 3590 Gl. mr. – Gl. Cpt. 3590 lt. 3590 Gl. mr. 2630 Lt. col. 2630
Radu I. Dumitru Munteanu T. Vasile Constantinescu D. Gheorghe Mãnoiu A. ªtefan
Direcþia Regionalã M.A.I. Baia Mare Gl. lt. 3950 Lt. col. 3950 Simion D. Andrei Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Gl. mr. – Cpt. 3590 Hriþan M. Nicolae Gl. lt. 3590 Gl. mr. 2630 Direcþia Regionalã M.A.I. Bucureºti Gl. lt. 3950 Col. 3950 Iani Nicolae Gl. mr. – Col. 3590 Sidea C. Nicolae Gl. lt. 3590 Gl. mr. – Lt. col. 3590 Vintilã M. Marin Gl. lt. 3590 Gl. mr. 2630 Cpt. 2630 Diaconescu I. Ioan Direcþia Regionalã M.A.I. Cluj Gl. lt. 3950 Col. 3950 Gl. mr. – Col. 3590 Gl. lt. 3590 Gl. mr. – Mr. 3590 Gl. lt. 3590 Gl. mr. 2630 Cpt. 2630
217
Breban M. Iosif Corin I. Aurel Druescu Gh. Alexandru Gherman S. Ioan
Direcþia Regionalã M.A.I. Constanþa ªef direcþie
Gl. lt. 3950
Col. 3950
Bolintineanu Gh. Ioan
Locþ. ºef dir.
Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Lt. col. 3590
Nãstase M. Sepi
Locþ. ºef dir.
Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Mr. 3590
Luca I. Ilie
Locþ. ºef dir. pt. spate Gl. mr. 2630 Direcþia Regionalã M.A.I. Craiova ªef direcþie
Gl. lt. 3950
Locþ. ºef dir.
Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Lt. col. 3590
Iºtoc A. Gheorghe
Locþ. ºef dir.
Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Mr. 3590
Popa Constantin
Locþ. ºef dir. pt. spate Gl. mr. 2630
Lt. col. 3950
Cpt. 2630
Socol M. Petre
Mataizer F. Stelian
Direcþia Regionalã M.A.I. Galaþi ªef direcþie
Gl. lt. 3950
Locþ. ºef dir.
Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Col. 3590
Huidan S. Marin
Locþ. ºef dir.
Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Cpt. 3590
Bobu Radu Aurel
Locþ. ºef dir. pt. spate Gl. mr. 2630
Col. 3950
Cpt. 2630
Vistig P. Eugen
Barbu I. Stelian
Direcþia Regionalã M.A.I. Hunedoara ªef direcþie
Gl. lt. 3950
Locþ. ºef dir.
Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Mr. 3590
Locþ. ºef dir.
Gl. mr. – Gl. lt. 3590
Locþ. ºef dir. pt. spate Gl. mr. 2630
Mr. 3950
Mr. 2630
Kavza ªtefan Târnoveanu Ioan Boca Ioan
Direcþia Regionalã M.A.I. Iaºi ªef direcþie
Gl. lt. 3950
Locþ. ºef dir.
Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Cpt. 3590
Ionescu Gh. Dumitru
Locþ. ºef dir.
Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Lt. col. 3590
Cleju N. Ioan
Locþ. ºef dir. pt. spate Gl. mr. 2630
Col. 3950
Lt. col. 2630
Zodian Gheorghe
Tofilescu M. Dumitru
Direcþia Regionalã M.A.I. Oradea ªef direcþie
Gl. lt. 3950
Locþ. ºef dir.
Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Mr. 3590
Locþ. ºef dir.
Gl. mr. – Gl. lt. 3590
Locþ. ºef dir. pt. spate Gl. mr. 2630
Col. 3950
Mr. 2630
218
Kiss R. Vasile Vâlcea P. Dumitru Dobrotã S. Ioan
ªef direcþie Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. pt. spate
ªef direcþie Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. pt. spate
ªef direcþie Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. pt. spate
ªef direcþie Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. pt. spate
ªef direcþie Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. pt. spate
ªef direcþie Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. Locþ. ºef dir. pt. spate
Direcþia Regionalã M.A.I. Piteºti Gl. lt. 3950 Mr. 3950 Constandache I. Paul Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Cpt. 3590 Pleºiþã Gh. Nicolae Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Mr. 3590 Niþã I. Petre Gl. mr. 2630
Col. 2630
Cuteanu S. Gheorghe
Direcþia Regionalã M.A.I. Ploieºti Gl. lt. 3950 Col. 3950 ªtrul A. Mauriciu Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Lt. col. 3590 Dumitrescu I. Nicolae Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Lt. col. 3590 Dumitraºcu S. Alexandru Gl. mr. 2630
Col. 2630
Iordan B. Ioan
Direcþia Regionalã M.A.I. Stalin Gl. lt. 3950 Col. 3950 Aranici P. Pavel Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Col. 3590 Mihaly I. Alexandru Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Lt. mj. 3590 Teris S. ªtefan Gl. mr. 2630
Cpt. 2630
Puia P. Romulus
Direcþia Regionalã M.A.I. Suceava Gl. lt. 3950 Lt. col. 3950 Munteanu I. Nicolae Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Lt. col. 3590 Roºca E. Dumitru Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Gl. mr. 2630
Cpt. 2630
Mitoiu Gh. Marin
Direcþia Regionalã M.A.I. Timiºoara Gl. lt. 3950 Lt. col. 3950 Steskal William Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Mr. 3590 Dumitraºcu Nicolae Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Mr. 3590 Malea Petru Gl. mr. 2630
Mr. 2630
Lãpuºan Horia
Direcþia Regionalã M.A.I. Aut. Maghiarã Gl. lt. 3950 Col. 3950 Kovacs I. Mihai Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Cpt. 3590 Blaga ªt. ªtefan Gl. mr. – Gl. lt. 3590 Lt. col. 3590 Steru I. Adalbert Gl. mr. 2630
Cpt. 2630
219
Sãlcudean T. Pavel
Locþ. dir. general miliþie Locþ. dir. general miliþie Locþ. dir. general miliþie Locþ. dir. general miliþie pt. munca politicã
Direcþia Generalã a Miliþiei Gl. lt. 4120 Col. 4120 Savu Florea Gl. lt. 4120 Col. 4120 Coºovanu Dumitru Gl. lt. 4120 Lt. col. 4120 Popescu Eugen Gl. lt. 4120 Comandamentul Trupelor M.A.I. Gl. col.
ªef dir P. C. I.
Gr. mr.
Constantinescu Dumitru
Direcþia Paza Contra Incendiilor Gl. lt. Gr. mr. Tatu Pamfil
A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7374, dosar nr. 2, f. 1–11.
69. 1961 aprilie 28. Referat de cadre privind pe Silaghi Ion, ºeful colectivului de instructori pentru M.A.I. din Direcþia Organizatoricã a C.C. al P.M.R. C.C. al P.M.R. Direcþia Organizatoricã Secþia de Cadre Silaghi Ion Membru de partid din mai 1947; -Nãscut la 6 ianuarie 1929, în comuna Gherceºtii Noi, regiunea Oltenia; -Originea socialã: muncitoreascã; -Naþionalitatea: românã; -Cãsãtorit, are un copil; -Are patru clase profesionale, ªcoala Superioarã de ªtiinþe Sociale „A. A. Jdanov“ 3 ani ºi Facultatea de ªtiinþe Juridice; -Profesia de bazã: frezor; -În prezent este ºeful colectivului de instructori pentru M.A.I. din cadrul Grupului de Instructori pentru controlul muncii de partid la M.F.A.-M.A.I. din Direcþia Organizatoricã a C.C. al P.M.R. 220
Silaghi Ion a terminat ºapte clase primare în 1943, apoi s-a angajat ucenic la fabrica S. E. M. A. T. din Otopeni-Bucureºti, unde s-a calificat în meseria de frezor. Dupã 23 august 1944 s-a înscris în U.T.C. ºi în sindicat. A îndeplinit la început funcþia de secretar al organizaþiei U.T.C. din fabricã, apoi a fost ales membru în comitetul de întreprindere. Este cunoscut din aceastã perioadã ca un tânãr conºtiincios în muncã ºi cu o atitudine combativã. În octombrie 1946 întreprinderea la care lucra s-a desfiinþat. A muncit câteva luni la un atelier particular, apoi, în aprilie 1947 s-a angajat frezor la Uzinele „23 August“ din Bucureºti. În mai 1947 a fost primit în P.C.R. În 1948 a fost scos din producþie ca activist al Comitetului sectorului „23 August“ al U.T.M., apoi a fost promovat instructor în secþia de propagandã a Comitetului judeþean U.T.M. Ilfov. Începând din iulie 1949 a urmat ºase luni cursurile ºcolii de cadre a C.C. al U.T.M. Dupã absolvirea ºcolii a fost repartizat instructor în Secþia de propagandã ºi agitaþie a C.C. al U.T.M. În decembrie 1950 a fost încorporat la ªcoala militarã de ofiþeri politici a M.A.I. din Oradea, unde a fost secretar al unei organizaþii de bazã U.T.M. ºi membru în comitetul U.T.M. pe ºcoalã. În noiembrie 1951 a fost avansat la gradul de locotenent ºi repartizat în cadrul Direcþiei generale politice a M.A.I. La început ca instructor în biroul ºcolii, apoi ºef al biroului secretariat al Direcþiei propagandã ºi agitaþie. Pe linie de partid a muncit ca secretar al biroului organizaþiei de bazã. În aceastã muncã a fost apreciat ca un tovar㺠conºtiincios ºi disciplinat. Lua poziþie criticã faþã de lipsurile pe care le sesiza, însã avea uneori manifestãri de superficialitate ºi pripealã. Începând din septembrie 1952, a urmat timp de trei ani ªcoala superioarã de ºtiinþe sociale „A. A. Jdanov“. Conducerea ºcolii l-a apreciat ca pe un tovar㺠inteligent, cu o gândire clarã ºi perseverent în muncã. La învãþãturã a fãcut progrese, calificânduse printre cei mai buni studenþi ai promoþiei sale. În calitate de secretar al organizaþiei de bazã se orienta just în problemele muncii de partid, dând dovadã de pricepere organizatoricã ºi combativitate, însã, uneori, trãgea concluzii pripite pe baza unor fapte insuficient verificate. Dupã absolvirea ºcolii, din octombrie 1955 a muncit în Secþia Administrativã a C.C. al P.M.R., mai întâi ca instructor, iar din 1957 ca ºef al sectorului M.A.I. Conducerea secþiei l-a apreciat ca un tovar㺠capabil ºi perseverent în muncã. În îndeplinirea sarcinilor a dat dovadã de iniþiativã ºi orientare justã. S-a preocupat de ridicarea nivelului cunoºtinþelor sale profesionale, urmând un curs de pregãtire, dupã care a dat examenele de diferenþã la Facultatea de ªtiinþe Juridice, pe care a absolvito în 1959. În noiembrie 1958, cu ocazia înfiinþãrii Direcþiei Organizatorice a C.C. al P.M.R., a fost numit ºeful sectorului cadre M.F.A. -M.A.I. din Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. A îndeplinit aceastã funcþie pânã în august 1959 când a fost numit ºeful 221
colectivului de instructori pentru M.A.I. din Direcþia Organizatoricã a C.C. al P.M.R., funcþie ce o are ºi în prezent. Este apreciat cã în aceastã muncã a obþinut rezultate bune. Este un tovar㺠cu multã putere de muncã, inteligent ºi cu simþ de rãspundere dezvoltat. Are iniþiativã, este exigent, se preocupã sã cuprindã ºi sã execute cât mai bine sarcinile ce-i revin. În relaþiile cu tovarãºii din colectiv are atitudine bunã ºi este apropiat de ei. Ca lipsuri, uneori este pripit la pregãtirea ºi verificarea unor materiale, fapt ce face ca unele lucrãri sã fie sub nivelul cerinþelor. Pentru merite în muncã a fost decorat cu Ordinul „Steaua R.P.R. “ clasa V-a, cu medaliile „Meritul Militar“ clasa I ºi a II-a ºi avansat la excepþional la gradul de maior. Despre familie cunoaºtem urmãtoarele: tatãl sãu este ºofer la I. T. B. În timpul rãzboiului antisovietic a tamponat o maºinã militarã ºi a dezertat, fapt pentru care a fost condamnat la 27 ani închisoare. La 23 august 1944 a fost amnistiat. A fost înscris în P.C.R., însã la verificare nu i s-a gãsit dosarul ºi a rãmas în afara rândurilor partidului. Mama este funcþionarã la O. N. T. Carpaþi, membrã de partid. Tov. Silaghi Ion nu are fraþi ºi surori. Are trei unchi ºi douã mãtuºi. Unchii sunt muncitori. Unul din ei este membru de partid, altul a fost exclus din partid pentru beþie, al treilea nu a fost ºi nu este încadrat politic. Mãtuºile sunt casnice, pensionare C.F.R. dupã soþi. Nu au fost ºi nu sunt încadrate politic. Soþia este instructor teritorial al Consiliului Naþional al Femeilor, membrã de partid. Tatãl ei a fost muncitor zidar, a decedat în 1958. Mama este muncitoare. Pãrinþii nu au fost ºi mama nici în prezent nu este încadratã politic. Soþia are doi fraþi ºi 3 surori. Fraþii sunt muncitori zidari. Unul din ei este membru de partid. Celãlalt nu a fost ºi nu este încadrat politic. În 1946 a fost condamnat 6 luni pentru furt ºi amnistiat. Surorile, una este subofiþer în M.A.I., cãsãtoritã cu un activist al C.C. al U.T.M. Ambii membri de partid. A doua este casnicã, fãrã de partid, este preºedinta Comitetului de femei din cartierul unde locuieºte, cãsãtoritã cu un ºef de echipã de la C.F.R., membru de partid. A treia a fost muncitoare strungar, în prezent studentã la Institutul Politehnic, membrã de partid. Soþia are doi unchi ºi douã mãtuºi. Unchii, unul este muncitor, iar celãlalt contabil. Mãtuºile, una este muncitoare, cealaltã casnicã. Nu au fost ºi nu sunt înscriºi în organizaþii politice. Secþia de cadre a C.C. al P.M.R. considerã cã din punct de vedere al încrederii politice, tovarãºul Silaghi Ion corespunde în funcþia de o deþine. Dinu Vasile ªef de sector în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. 28 aprilie 1961
Secþia de Cadre Onescu Cornel
A.M.R., fond 120, rola 443, c. 177–178. 222
70. 1961 iunie. Denumirile avute de cãtre direcþiile ºi serviciile din Aparatul central al securitãþii în perioada 1 septembrie 1948–1 august 1959. Unitãþile operative ºi tehnic operative din securitate central ºi exterior cu denumirile avute în perioada 1 septembrie 1948 – 1 august 1959 în care au existat funcþiile ce s-au echivalat cu cele din lista anexã la H.C.M. 399/1961 Denumirea actualã a unitãþii
Denumirile avute în perioadele 1 sept. 1948 – 1 aug. 1959
1. Direcþia I
– De la 01.09.1948 la 01.01.1951 s-a numit S.S.I. – De la 01.01.1951 la 01.11.1953 s-a numit Direcþia „A“ – De la 01.11.1953 ºi în prezent se numeºte Direcþia I
2. Direcþia a II-a
– De la 01.09.1948 la 01.02.1951 s-a numit Direcþia „B“ – De la 01.02.1951 la 01.11.1953 s-a numit Direcþia I – De la 01.11.1953 pânã în prezent se numeºte Direcþia a II-a
3. Direcþia a III-a
– De la 01.02.1952 ºi pânã în prezent se numeºte Direcþia a III-a
4. Direcþia a IV-a
– De la 01.09.1948 la 01.11.1953 s-a numit Direcþia a II-a – De la 01.11.1953 ºi pânã în prezent se numeºte Direcþia a IV-a
5. Direcþia a V-a
– De la 01.02.1952 la 01.07.1953 s-a numit Direcþia a V-a – De la 01.07.1953 la 01.01.1954 s-a numit Direcþia a IV-a – De la 01.01.1954 pânã în prezent se numeºte din nou Direcþia a V-a 223
6. Direcþia a VI-a
– De la 01.09. 1948 la 01.02.1951 s-a numit Direcþia Securitãþii Transporturilor – De la 01.02.1951 la 01.07.1953 s-a numit Direcþia a VI-a – De la 01.07.1953 la 01.01.1954 s-a numit Direcþia a V-a – De la 01.01.1954 la 01.03.1960 s-a numit din nou Direcþia a VI-a – La 01.03.1960 aceastã unitate a fost desfiinþatã complet
7. Direcþia a VII-a
– De la 01.09.1948 la 01.07.1953 s-a numit Direcþia a IV-a – De la 01.07. 1953 ºi pânã în prezent se numeºte Direcþia a VII-a
8. Direcþia a VIII-a
– De la 01.09.1948 la 01.02.1951 s-a numit Direcþia a V-a – De la 01.02.1951 la 01.06.1953 s-a numit Direcþia a VIII-a – De la 01.06.1953 la 01.11.1953 s-a numit Direcþia a VI-a – De la 01.11.1953 ºi pânã în prezent se numeºte din nou Direcþia a VIII-a
9. Direcþia a IX-a
– De la 01.09.1948 la 01.02.1951 s-a numit Direcþia a VI-a – De la 01.02.1951 la 01.06.1953 s-a numit Direcþia a IX-a – De la 01.06.1953 la 01.01.1954 s-a numit Direcþia „B“ – De la 01.01.1954 la 15. 07.1960 s-a numit din nou Direcþia a IX-a – De la 15.07.1960 pânã în prezent se numeºte Direcþia a VI-a
10. Direcþia Cadre
– De la 01.09.1948 la 01.05.1950 s-a numit Direcþia a VIII-a – De la 01.05.1950 la 01.02.1951 s-a numit Direcþia a X-a – De la 1.02.1951 ºi pânã în prezent se numeºte Direcþia Cadre 224
11. Serviciul „B“
– De la 01.09.1948 la 01.02.1951 s-a numit Direcþia a VII-a tehnicã – De la 01.02.1951 la 01.06.1953 s-a numit Serviciul „C“ – De la 01.06.1953 la 01.11.1953 s-a numit Direcþia VIII/2 – De la 01.11.1953 la 01.04.1955 s-a numit Serviciul T2 (în cadrul Dir. VIII T.O.) – De la 01.04.1955 ºi pânã în prezent se numeºte Serviciul „B“
12. Serviciul „F“
– De la 01.09.1948 la 01.02.1951 s-a numit Direcþia a VII-a tehnicã – De la 01.02.1951 la 01.06.1953 s-a numit Serviciul „D“ – De la 01.06.1953 la 01.11.1953 s-a numit Serviciul T3 (în cadrul Direcþiei a VIII-a T.O.) – De la 01.11.1953 ºi în prezent se numeºte Serviciul „F“
13. Serviciul „T“
– De la 01.09.1948 la 01.02.1951 s-a numit Direcþia a VIII-a tehnicã – De la 01.02.1951 la 01.06.1953 s-a numit Serviciul „B“ – De la 01.06.1953 la 01.04.1955 s-a numit Serviciul T1 (în cadrul Direcþiei a VIII-a T. O.) – De la 01.04.1955 ºi pânã în prezent se numeºte Serviciul „T“
14. Serviciul „H“
– De la 01.09.1948 la 01.02.1951 s-a numit Direcþia Secretariat – De la 01.02.1951 ºi pânã în prezent se numeºte Serviciul „H“
15. Serviciul „K“
– De la 01.09.1948 la 01.02.1951 s-a numit Direcþia a III-a – De la 01.02.1951 la 01.06.1953 s-a numit Direcþia a VII-a 225
– De la 01.06.1953 ºi în prezent se numeºte Serviciul „K“ (s-a mai numit Serv. Operativ, Serv. „D“, apoi s-a unificat cu Serviciul D.D.O.) 16. Serv. Închisori Preventive
– De la 01.09.1948 la 01.02.1953 s-a numit Serviciul IX Comandaturã – De la 01.02.1953 ºi pânã în prezent se numeºte Serviciul Închisori Preventive
17. Serviciul Inspecþii
– De la 01.06.1953 ºi pânã în prezent se numeºte Serviciul Inspecþii
A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7375, dosar nr. 24/1961, f. 100–102.
71. 1961 decembrie 20. Referat de cadre al maiorului Pleºiþã Nicolae, propus în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Cluj. C.C. al P.M.R. Direcþia Organizatoricã Secþia de Cadre Pleºiþã Nicolae Membru de partid din decembrie 1947; -Nãscut la 16 aprilie 1929, în oraºul Curtea de Argeº; -Originea socialã: tatãl a fost þãran cu gospodãrie micã, în prezent colectivist; -Naþionalitatea: românã; -Cãsãtorit, are un copil; -Are 8 clase medii ºi urmeazã clasa a 9-a. A absolvit cursul de specializare în U.R.S.S. de 1 an; -Profesia de bazã: muncitor necalificat; -În prezent este locþiitor ºef director la Regiunea de securitate Argeº. Are gradul de maior. Pleºiþã Nicolae, în 1940 a terminat patru clase primare, apoi doi ani a muncit cu pãrinþii în gospodãria proprie ºi ca muncitor zilier pe la diferiþi particulari. Din 1942 226
a lucrat ca sortator ºi ajutor circularist la Fabrica de cherestea „Moroieni“ din Curtea de Argeº. În 1944 a fost concediat pentru cã fabrica nu avea materie primã ºi a lucrat ca sezonier la o grãdinã de pomi fructiferi. Din aceastã perioadã este cunoscut ca un tânãr cu comportare bunã, preocupat de câºtigarea existenþei. Manifestãri politice nu a avut. Dupã 23 august 1944 a revenit la Fabrica de cherestea „Moroieni“ ºi a muncit ca circularist. Aici s-a înscris în sindicat, iar în 1945 s-a înscris în U.T.C. ºi a luat parte la diferite acþiuni organizate de partid. În 1947 a fost primit în P.C.R. A fost trimis la o ºcoalã sindicalã, apoi ales preºedinte al sindicatului muncitorilor forestieri din Curtea de Argeº. În mai 1948 a fost promovat ca activist la fosta judeþeanã U.T.M. Argeº ºi dupã 4 luni a fost încadrat în M.A.I., Direcþia regionalã a securitãþii Piteºti. A primit gradul de plutonier ºi a fost numit lucrãtor operativ. Dovedind pricepere ºi conºtiinciozitate în muncã, ulterior a fost avansat în grad ºi promovat succesiv în funcþiile de ºef birou, ºef secþie ºi locþiitor ºef serviciu în cadrul regiunilor de securitate Arad, Vâlcea ºi Piteºti. Din 1953 a muncit trei ani ca ºef secþie la Direcþia de Cadre a M.A.I., apoi un an locþiitor ºef director la Regiunea de securitate Piteºti. Din 1957 a urmat un an cursul de specializare în U.R.S.S. unde a obþinut rezultate bune. Dupã absolvirea cursului a continuat sã munceascã ca locþiitor ºef director la regiunea de securitate Piteºti, funcþie pe care o are ºi în prezent. Este apreciat ca un ofiþer capabil, bine pregãtit politic ºi profesional. În activitatea sa a dovedit simþ de rãspundere, curaj ºi perseverenþã. Datoritã rezultatelor obþinute în muncã a fost decorat, recompensat cu bani ºi avansat pânã la gradul de maior. Despre familie cunoaºtem urmãtoarele: pãrinþii sãi au posedat 1 ha teren arabil, în prezent sunt colectiviºti. Nu au fost ºi nu sunt încadraþi politic. Are un frate ºi o sorã. Fratele este paznic la o întreprindere, iar sora casnicã. Soþul ei este telefonist. Nu au fost ºi nu sunt încadraþi politic. Soþia este casnicã, membrã de partid. Aceasta, din 1944 pânã în 1946 a lucrat ca secretarã-dactilografã la primãria comunei Cetãþeni-Argeº, fiind angajatã de Purnichescu Gheorghe, moºier ºi primar P.N.L. Brãtianu al acelei comune […]. Tatãl ei a fost muncitor, a decedat în 1933. Mama este casnicã, întreþinutã de fiica ei. În 1944–1945 a simpatizat cu P.N.L., nu este încadratã politic. Are un frate funcþionar, fost membru F.D.C. În 1941 a fost condamnat doi ani închisoare pentru participare la rebeliunea legionarã. În 1953 a fost condamnat la opt luni iar în 1955 la doi ani închisoare pentru delapidare. Este alcoolic ºi scandalagiu, are manifestãri duºmãnoase. Pleºiþã Nicolae are un unchi condamnat la 15 ani muncã silnicã pentru crimã. Soþia ºi fiul acestuia au fost ºi ei condamnaþi la câte 9 luni închisoare pentru tãinuirea crimei comise. Soþul unei mãtuºi a fost membru P.S.D., iar la verificarea membrilor de partid a fost exclus întrucât nu a dus viaþã de partid. Este propus pentru a fi numit în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Cluj. 227
Deºi tov. Pleºiþã Nicolae […] are unele rude cu probleme deosebite, þinând seama de rezultatele bune obþinute, dovedind ataºament faþã de partid, Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. considerã cã corespunde pentru funcþia propusã. Nicolae Constantin, ªef de sector în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R.
Secþia de Cadre Gh. Ionescu
Negreanu Ion, Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. Titileanu Gheorghe, Responsabil colectiv M.A.I. din cadrul Grupului de instructori pentru controlul muncii de partid în M.F.A. -M.A.I. 20 decembrie 1961 A.M.R., fond 121, rola 312, c. 681–682.
72. 1961 decembrie 21. Referat de cadre privind pe colonelul Bolintineanu Ioan (Balint), ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Braºov C.C. al P.M.R. Direcþia Organizatoricã Secþia de Cadre Bolintineanu Ioan (Balint) Membru de partid din septembrie 1946. – Nãscut la 12 august 1914 în comuna Mireºul Mare, regiunea Maramureº; – Originea socialã: þãrani cu gospodãrie micã; – Naþionalitatea: românã; – Cãsãtorit, are doi copii; – Are cinci clase ªcoala de arte ºi meserii ºi cursul de perfecþionare în U.R.S.S.; 228
– Profesia de bazã: lãcãtuº; – În prezent este ºeful Direcþiei Regionale M.A.I. Braºov. Are gradul de colonel. Bolintineanu Ioan, dupã ce a terminat patru clase primare în comuna natalã ºi o clasã la gimnaziul din comuna ªomcuta Mare, a plecat la Baia Sprie, unde din 1926 a urmat cinci clase la ºcoala de arte ºi meserii, calificându-se lãcãtuº. Dupã absolvirea ºcolii s-a angajat în profesie la Societatea minierã „R.I.M.M.A.“ din Baia Sprie, unde a lucrat trei ani. În noiembrie 1935 a fost încorporat la Regimentul 87 Infanterie din Satu Mare, de unde s-a eliberat în 1936 cu gradul de sergent T. R. Dupã satisfacerea stagiului militar a continuat sã lucreze la întreprinderea „R.I.M.M.A.“. A muncit câteva luni în profesie, apoi a fost numit responsabil al cãruþaºilor care cãrau minereul la garã. În acest timp el, ca ºi ceilalþi muncitori români, a fost înscris din oficiu de cãtre ing. ºef la „Liga antirevizionistã“, organizaþie care avea un caracter ºovin ºi care a luat fiinþã dupã organizaþia „Ligii revizioniste“ în sânul unei pãrþi a populaþiei maghiare din localitate. Nu a dus activitate în cadrul ei ºi nu a avut manifestãri ºovine. În martie 1938 a fost dat afarã din serviciu fiind acuzat cã înregistra cãrãuºii fictive. Dupã puþin timp s-a angajat funcþionar la „Banca popularã“ din Baia Sprie, unde a lucrat zece luni. Ulterior, prin intermediul unei rude a lui care era secretar al primãriei, s-a angajat ca funcþionar diurnist la primãria din localitate, lucrând la întocmirea cãrþilor de imobil. Pânã în 1941 a fost în anturajul unor elemente care au fãcut parte din P.N.Þ. ºi Partidul Naþional-Creºtin ºi a frecventat „Casina Românã“, local de întâlnire a politicienilor din oraº. În august 1938, fiind bãnuit cã face politicã cuzistã, i s-a fãcut o percheziþie de cãtre ºeful detaºamentului de poliþie din localitate. În urma percheziþiei nu a rezultat nimic compromiþãtor. El aratã cã percheziþia i-a fost fãcutã din urã personalã, iar fostul comisar de poliþie declarã cã nu îºi aminteºte de aceastã percheziþie. Din verificãrile fãcute rezultã cã Bolintineanu Ioan nu a fãcut parte din organizaþia cuzistã. În timp ce a fost funcþionar la primãrie a fost înscris în F. R. N., iar în 1939, împreunã cu alþi trei funcþionari, a fost trimis la o adunare a F. R. N. la Cluj. Ajunºi târziu la Cluj, nu au putut participa la adunare. În 1940, dupã dictatul de la Viena, a fost concediat din serviciu ºi a stat ºomer pânã în martie 1941, când s-a repatriat în România. De la aceastã datã, timp de ºase ani a muncit ca ajustor la I.A.R. Braºov. Cei care îl cunosc din acest timp aratã cã era un muncitor priceput, modest ºi comunicativ. Susþinea revendicãrile muncitorilor pentru îmbunãtãþirea salariilor. În discuþiile cu muncitorii adeseori a ridicat problema eliberãrii Ardealului pentru a se reîntoarce acasã. Eliberarea însã o vedea prin prisma propagandei burgheze, în care se arãta cã acest rol îl are P.N.Þ. La sfârºitul anului 1943, împreunã cu un muncitor, au scris pe o tablã cu cretã roºie urmãtoarele: „La mulþi ani 1944, pace între popoare ºi mai multã fraternitate între ºefi ºi subalterni“. Pentru acest fapt au fost avertizaþi de comandantul militar al uzinei. 229
Dupã 23 august 1944 s-a încadrat în sindicat ºi dupã scurt timp a fost ales delegat de secþie. În iulie 1946 a plecat de la Uzinele I.A.R. Braºov ºi s-a angajat mecanic la postul de radio Bod. În septembrie acelaºi an a fost primit în P.C.R., iar peste puþin timp a fost ales secretar al celulei de partid din întreprindere. În 1948 a urmat un curs de partid de trei luni, iar dupã terminarea lui i s-a încredinþat munca de secretar al Comitetului de plasã P.C.R. Cernatu, apoi al sectorului 5 din cadrul Comitetului orãºenesc de partid Braºov. La 1 mai 1949 a fost încadrat locþiitor politic, cu gradul de locotenent în aparatul politic al regiunii de securitate Braºov, iar peste un an, cu ocazia raionãrii, a fost transferat locþiitor politic la regiunea de securitate Severin. În iulie 1951 a fost numit ºef al Direcþiei Politice din Direcþia generalã politicã a Securitãþii Statului, iar din 1953, timp de doi ani, a muncit ca secretar al Comitetului de partid din M.A.I. În aceste funcþii a dat dovadã de capacitate, iniþiativã ºi spirit de organizare în rezolvarea problemelor. Nu a luat însã atitudine hotãrâtã faþã de manifestãrile nesãnãtoase ale unor cadre ºi în unele cazuri s-a lãsat antrenat în discuþii neprincipiale cu unii membri de partid cu funcþii de rãspundere. A muncit sectar ºi nu a controlat ºi ajutat suficient munca aparatului ºi organizaþiilor de partid. În decembrie 1955 a fost scos din funcþia de secretar al Comitetului de partid ºi a muncit ca ºef serviciu într-o direcþie operativã a M.A.I. Din septembrie 1956 pânã în iulie 1957 a urmat cursul de specializare M.A.I. în U.R.S.S., absolvindu-l cu calificativul „bine“. De la aceastã datã ºi pânã la 15 decembrie a.c. a îndeplinit funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Dobrogea. Pentru motive de sãnãtate a fost transferat în aceeaºi funcþie la Braºov. Din aprecierea fãcutã de cãtre biroul Comitetului regional de partid Dobrogea, rezultã cã Bolintineanu Ioan este bine pregãtit politic ºi profesional. Este un tovar㺠disciplinat, exigent ºi hotãrât în acþiunile întreprinse. Controleazã ºi sprijinã îndeaproape cadrele din subordine ºi se preocupã de creºterea ºi educarea lor. Informeazã ºi solicitã sprijinul organului de partid. În activitatea sa a dovedit simþ de rãspundere, maturitate politicã, principialitate ºi justã orientare în rezolvarea sarcinilor ce i-au revenit. Pentru merite în muncã a fost decorat ºi avansat la gradul de colonel. În anumite cazuri însã manifestã pripealã ºi nervozitate. Despre familia sa cunoaºtem urmãtoarele: tatãl sãu a avut 2,5 ha pãmânt ºi câþiva ani cârciumã în comunã. A decedat în 1921. Mama este casnicã. Nu a fãcut ºi nu face parte din organizaþii politice. Are o sorã care este dactilografã la sfatul popular al regiunii Maramureº. Soþul ei este membru de partid. Soþia lui Bolintineanu Ion este casnicã. Nu a fãcut ºi nu face parte din organizaþii politice. Are doi fraþi ºi o sorã. Un frate este funcþionar la cãile ferate din Budapesta, al doilea este tehnician la un spital din Satu Mare. Sora este casnicã, domiciliazã în Bratislava, R.S. Cehoslovacã. Nu sunt cunoscuþi cu activitate politicã. Bolintineanu are mai mulþi unchi din care doi au fost legionari ºi chiaburi, în prezent unul este în întovãrãºirea agricolã din comunã, iar celãlalt are manifestãri duºmãnoase. Alt unchi a fost lt. colonel în armata burghezã, în prezent este pensionar. 230
Restul rudelor apropiate nu au probleme deosebite. Este propus membru în biroul Comitetului regional de partid Braºov. Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. considerã cã din punct de vedere al trecutului politic corespunde pentru funcþia propusã. p. Secþia de Cadre Gheorghe Ionescu Gal Ioan Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. Titileanu Gheorghe Responsabil obiectiv M.A.I. din Grupul de instructori pentru controlul muncii de partid în M.F.A. ºi M.A.I. 21 decembrie 1961. A.M.R., fond 121, rola 303, c. 169–171.
73. 1962 octombrie 31. Referat de cadre al colonelului Rãduicã Grigore, propus instructor în cadrul Grupului de instructori pentru controlul muncii de partid în M.F.A., M.A.I. din Direcþia Organizatoricã a C.C. al P.M.R. C.C. al P.M.R. Direcþia Organizatoricã Secþia de Cadre Rãduicã Grigore Membru de partid din ianuarie 1946; -Nãscut la 22 august 1926 în satul Bãluþa, comuna Ponoarele, regiunea Oltenia; -Originea socialã: þãrani cu gospodãrie micã, în prezent întovãrãºiþi; -Naþionalitatea: românã; -Studii: ºcoala medie, Academia militarã generalã ºi ªcoala superioarã de partid „ªtefan Gheorghiu“, curs fãrã frecvenþã; 231
-Profesia de bazã: strungar în fier; -Cãsãtorit, are trei copii; -În prezent este la dispoziþia Direcþiei superioare politice a armatei pentru a fi repartizat în funcþie. Rãduicã Grigore, în 1940 a terminat ºapte clase primare, apoi a rãmas acasã la pãrinþi, ajutându-i la muncile agricole. În septembrie 1941 a venit în Bucureºti ºi sa angajat ucenic la întreprinderea „Instalaþia Mecanicã“ unde, dupã patru ani, s-a calificat strungar. În acelaºi timp a absolvit ºi patru clase profesionale. Dupã terminarea uceniciei a continuat sã lucreze la aceeaºi întreprindere încã un an. Cei care-l cunosc din aceastã perioadã aratã cã era un tânãr modest, preocupat de însuºirea meseriei. Înainte de 23 august 1944 nu a fãcut parte din organizaþii politice. În octombrie 1944 a fost primit în U.T.C., iar peste puþin timp a îndeplinit funcþia de secretar al U.T.C. pe întreprindere. În ianuarie 1946 a fost primit în P.C.R., a luat parte la diferite acþiuni organizate de partid ºi a fost membru în biroul celulei de partid. La 15 august 1946 a fost scos din producþie ºi luat ca activist la fostul sector III Albastru al P.C.R., unde a îndeplinit funcþia de responsabil cu învãþãmântul de partid pe sector. Dupã doi ani a fost trimis la un curs de partid al Comitetului orãºenesc de partid Bucureºti, iar la terminare a fost oprit la ºcoalã lector. În octombrie 1948 a fost trimis de partid în armatã unde a primit gradul de locotenent ºi repartizat la Secþia de învãþãmânt din D. S. P. A. A muncit apoi ca ºef de seminar ºi instructor de partid la ªcoala militarã politicã din Breaza. La începerea verificãrilor membrilor de partid, a fost luat într-o comisie ajutãtoare, apoi secretar ºi preºedinte al unei subcomisii de verificare a membrilor de partid din academii ºi ºcoli militare. Din mai 1950 a muncit în funcþiile: ºef al secþiei politice la Corpul 1 armatã, locþiitor al ºefului Direcþiei politice a Regiunii a II-a militare, iar din 1953, cu excepþia unui an cât a urmat cursul academic, a îndeplinit funcþia de ºef al Direcþiei politice a Regiunii a II-a Militare. În februarie 1958 a fost promovat membru militar în Consiliul militar al aceleiaºi regiuni militare. Din foile de notare întocmite de ºefii lui ierarhici, precum ºi din discuþiile cu cei [cu] care au lucrat, rezultã cã este un ofiþer capabil, inteligent, cu putere de muncã. În activitatea sa a dovedit conºtiinciozitate, perseverenþã ºi simþ de rãspundere. A condus ºi îndrumat îndeaproape activitatea serviciilor ºi organelor politice iar prin mãsurile luate a contribuit la ridicarea pregãtirii politice ºi militare a unitãþilor. Pentru rezultatele obþinute a fost avansat la excepþional pânã la gradul de colonel ºi decorat. În activitatea sa a manifestat ºi unele lipsuri. Astfel, nu a fost suficient de exigent faþã de subordonaþi, ceea ce a dus la neexecutarea la timp a unora din sarcinile trasate, iar uneori a dat dovadã cã nu ºtie sã-ºi organizeze bine munca, pierzându-se în probleme mãrunte. În unele cazuri s-a dovedit a fi uºor influenþabil, îndeosebi în aprecierea oamenilor pe care-i califica cu uºurinþã, ca ulterior sã-ºi schimbe pãrerea. 232
De asemenea, nu a fost suficient de hotãrât ºi ferm în a pune ºi susþine diferite probleme în faþa comandantului. În acest timp, ministrul Forþelor Armate, printr-un ordin, i-a atras atenþia asupra lipsei pe care a avut-o de a fi folosit în mod abuziv ºi în scopuri personale unele materiale ºi mijloace de transport. În octombrie 1959 a fost trimis la Academia militarã generalã, Facultatea arme întrunite pe care a terminat-o în 1962 cu rezultate bune. În timpul academiei, ca ºef al unei grupe de studiu, nu a fost suficient de exigent ºi a acoperit unele lipsuri care s-au manifestat în rândurile cursanþilor. În aceastã perioadã a terminat ºcoala medie ºi ªcoala superioarã de partid „ªtefan Gheorghiu“, curs fãrã frecvenþã. Despre familie cunoaºtem urmãtoarele: tatãl a fost þãran cu gospodãrie micã, în prezent este membru în gospodãria zootehnicã din sat. Nu a fãcut ºi nu face parte din organizaþii politice. Mama a fost casnicã, nu a fãcut politicã. A decedat de mai mulþi ani. Are doi fraþi ºi o sorã. Unul din fraþi, care este muncitor necalificat, în trecut a fost legionar, iar în zilele rebeliunii legionare a pãzit mãrfurile provenite din jaf la un sediu legionar, fapte pentru care a fost condamnat la doi ani închisoare. În prezent este muncitor la o cooperativã din Tr. Severin ºi are o comportare bunã. Celãlalt frate este muncitor, iar sora este în întovãrãºirea zootehnicã din sat. Ambii sunt membri în U.T.M. Soþia, de profesie muncitoare þesãtoare, în prezent este casnicã, membrã de partid. Tatãl ei a fost muncitor necalificat. Nu a fãcut politicã, a decedat în 1958. Mama este pensionarã. Nu face parte din organizaþii politice. Are trei surori: douã sunt muncitoare, iar a treia este casnicã. Una este membrã de partid iar celelalte au fost membre în organizaþia U.T.M. pânã la depãºirea vârstei. Este propus instructor în cadrul Grupului de Instructori pentru controlul muncii de partid în M.F.A. -M.A.I. din Direcþia Organizatoricã a C.C. al P.M.R. Deºi Rãduicã Grigore este bine pregãtit politic ºi profesional, Secþia de cadre a C.C. al P.M.R. considerã cã datoritã lipsei de exigenþã ºi fermitate în susþinerea ºi rezolvarea unor probleme, nu este indicat în funcþia propusã. 31 octombrie 1962 Secþia de cadre, Onescu Cornel Gal Ion, Instructor în Secþia Cadre a C.C. al P.M.R. Stãnescu Ion, Adjunct al ºefului Grupului de Instructori pentru controlul muncii de partid în M.F.A. -M.A.I. A.M.R., fond 121, rola 239, c. 115–116. 233
74. 1963 ianuarie 3. Referat de cadre al locotenent-colonelului Dumitraºcu Alexandru, propus pentru funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Bucureºti. C.C. al P.M.R. Direcþia Organizatoricã Secþia de Cadre Dumitraºcu Alexandru Membru de partid din 1945; -Nãscut la 23 octombrie 1920, în Bucureºti; -Originea socialã: tatãl a fost controlor de bilete la C.F.R.; -Naþionalitatea: românã; -Cãsãtorit, are un copil; -Are ºcoala de elevi meseriaºi C.F.R., curs de specializare în U.R.S.S. un an ºi urmeazã clasa a X-a ºcoala medie; -Profesia: lãcãtuº; -În prezent este locþiitorul ºefului Direcþiei Regionale M.A.I. Ploieºti. Are gradul de locotenent-colonel. Dumitraºcu Alexandru, din 1931 a urmat trei clase la liceul „Gheorghe [George] Coºbuc“ din Nãsãud, apoi a venit în Bucureºti ºi s-a angajat ucenic la Atelierele C.F.R. Griviþa Vagoane, unde dupã patru ani s-a calificat lãcãtuº. În acest timp a urmat ºi ºcoala de elevi meseriaºi C.F.R. Dupã ce s-a calificat a lucrat în continuare ca lãcãtuº la Depoul de locomotive Bucureºti-mãrfuri, trei ani. Din aceastã perioadã este cunoscut cã a avut comportare bunã, era preocupat de a-ºi însuºi cât mai bine meseria. Nu a fãcut parte din organizaþii politice. În noiembrie 1941 a fost încorporat la Regimentul 1 Transmisiuni din Bucureºti, iar dupã un an avansat sergent T.R. ºi mutat la Regimentul 2 Cãi Ferate Chitila, cu care a participat la construcþia liniei ferate Bucureºti-Urziceni. Cu aceeaºi unitate, în 1943, a fost ºapte luni pe teritoriul U.R.S.S. în localitãþile Tîrnovka, Trihati ºi Kolosovka, unde s-a ocupat cu întreþinerea ºi construirea liniilor de cale feratã. A revenit apoi în þarã ºi a fost menþinut concentrat pânã în septembrie 1945. Dupã desconcentrare a fost reîncadrat lãcãtuº la Depoul de locomotive Bucureºtimãrfuri, unde a muncit doi ani. În acest timp s-a înscris în sindicat, iar în 1945 a fost primit în P.C.R. A fost ales responsabil organizatoric în biroul celulei ºi responsabil sportiv în comitetul de fabricã. În septembrie 1947 a fost promovat activist în colectivul secþiei de cadre a sectorului de partid C.F.R., unde a muncit un an. Dupã aceea a fost trimis de partid pentru a lucra în S.S.I., unde a obþinut rezultate bune în muncã. A fãcut parte ºi din subcomisia de verificare a membrilor de partid din S.S.I., unde s-a achitat în bune condiþiuni de sarcini. 234
În ianuarie 1951 i s-a dat gradul de cãpitan ºi a fost mutat la Direcþia I unde la început a obþinut unele rezultate pozitive, însã, dupã aceea, a desfãºurat o slabã activitate, fapt pentru care în 1954 a fost scos din muncã ºi numit ºef al Serviciului special ªtei. Dupã doi ani a fost numit ºef serviciu la Raionul de securitate Nicolae Bãlcescu din Bucureºti, apoi ºef serviciu la Direcþia Regionalã M.A.I. Ploieºti. În aceste funcþii a muncit cu simþ de rãspundere ºi a obþinut rezultate bune. Din august 1959 a urmat un an cursul de specializare în U.R.S.S., pe care l-a absolvit cu rezultate foarte bune. Dupã absolvire a fost promovat locþiitor ºef direcþie pentru operativ la Direcþia Regionalã M.A.I. Ploieºti, funcþie în care munceºte ºi în prezent. Este apreciat ca bine pregãtit politic ºi profesional. Are experienþã în munca informativ-operativã ºi rezolvã cu competenþã lucrãrile. Este perseverent, bun organizator ºi a reuºit sã imprime subalternilor simþ de rãspundere în executarea ordinelor. Prin mãsurile pe care le-a luat a contribuit la depistarea unor grupãri ºi elemente care desfãºurau activitate contrarevoluþionarã. Este membru în comitetul orãºenesc de partid Ploieºti ºi se achitã de sarcinile ce-i sunt încredinþate. Pentru munca depusã ºi rezultatele obþinute a fost recompensat, decorat ºi avansat pânã la gradul de locotenent-colonel. Despre familie cunoaºtem urmãtoarele: tatãl sãu a fost controlor de bilete la C.F.R. pânã în 1930, când a fost scos la pensie în urma unui accident de tren. În urma accidentului i s-a amputat o mânã, fapt pentru care C.F.R. l-a despãgubit cu o sumã de bani cu care ºi-a cumpãrat 3 rânduri de case. A fost membru al P.N.Þ. Ambii pãrinþi, din 1946, participã la adunãrile sectei religioase „Creºtini dupã evanghelie“. Are un frate funcþionar, membru de partid. Soþia este casnicã, neîncadratã politic. Tatãl ei este pensionar ºi membru de partid. Mama este casnicã. Ea are un frate, student, membru al U.T.M. Soþia are un unchi, care în 1938–1941 a desfãºurat activitate legionarã, în prezent este colectivist. Alt unchi executã o pedeapsã de 12 ani la care a fost condamnat pentru delapidare. Este propus în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Bucureºti. Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. considerã cã din punct de vedere al încrederii politice corespunde. 3 ianuarie 1963 Secþia de Cadre Onescu Cornel Nicolae Constantin ªef sector în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. Negreanu Ion Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. Titileanu Gheorghe Instructor în Grupul de instructori pentru controlul muncii de partid în M.F.A.-M.A.I. A.M.R., fond 121, rola 237, c. 347–348. 235
75. 1963 ianuarie 11. Referat de cadre al maiorului Macri Emil propus în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Suceava. C.C. al P.M.R. Direcþia organizatoricã Secþia de Cadre Macri Emil Membru de partid din decembrie 1947; -Nãscut la 9 octombrie 1927, în Galaþi; -Originea socialã: muncitoreascã; -Naþionalitatea: românã; -Cãsãtorit, are un copil; -Studii: ºcoala medie ºi cursul de specializare în U.R.S.S., un an; -Profesia de bazã: ajustor mecanic; -În prezent este ºef al unui serviciu din Direcþia a IV-a M.A.I. ºi secretar al organizaþiei de bazã pe direcþie. Are gradul de maior. Macri Emil, în 1941, dupã ce a absolvit ºapte clase elementare, a intrat ucenic la întreprinderile comunale de transport (tramvaie) din Galaþi. Dupã patru ani s-a calificat ajustor mecanic ºi a continuat sã lucreze în profesie la aceeaºi întreprindere încã trei ani. În timpul uceniciei a urmat ºi ºcoala profesionalã. Este cunoscut din aceastã perioadã cã a avut comportare bunã, fiind preocupat de însuºirea meseriei ºi câºtigarea existenþei. Dupã eliberarea patriei noastre a fost antrenat la unele demonstraþii muncitoreºti ºi a luat parte la câteva ºedinþe ale P.S.D. În decembrie 1947 s-a înscris în P.C.R. În ianuarie 1948 a fost ales secretar al organizaþiei U.T.M. din întreprindere, însã dupã câteva luni a fost înlocuit din cauzã cã nu depunea suficientã activitate. În septembrie 1948 a fost încadrat lucrãtor operativ în Direcþia regionalã a Securitãþii Statului Galaþi ºi i s-a acordat gradul de plutonier major. În 1949 a fost avansat sublocotenent ºi promovat în funcþia de ºef birou. În acest timp a urmat ºi Universitatea seralã de marxism-leninism. În februarie 1951 a fost promovat ºef secþie la Regiunea M.A.I. Arad. La început, datoritã lipsei de experienþã în munca de conducere, a avut rezultate slabe. Ulterior însã, în urma ajutorului primit, a organizat mai bine munca colectivului, reuºind sã-ºi îmbunãtãþeascã activitatea ºi sã obþinã rezultate pozitive în descoperirea unor sabotori ºi diversioniºti. 236
În februarie 1956 a fost promovat ºef serviciu la Direcþia a IV-a din M.A.I., iar dupã câteva luni a fost trimis la cursul de specializare din U.R.S.S., unde a obþinut rezultate bune. Dupã absolvire a revenit în aceeaºi funcþie. Din aprecierile organizaþiei de partid din instituþie ºi ale ºefilor sãi ierarhici, rezultã cã este un ofiþer capabil, bine pregãtit politic ºi profesional ºi cu experienþã în muncã. Este un bun organizator, cu iniþiativã ºi simþ de rãspundere în îndeplinirea sarcinilor încredinþate. Conduce cu competenþã serviciul ºi ajutã în mod concret subalternii. Este apreciat ca unul din cei mai buni ºefi de servicii din direcþie. În 1961 a fost pedepsit cu 15 zile de arest de conducerea M.A.I., deoarece a folosit pe unii din subalternii sãi pentru a procura alimente pentru el ºi ºeful direcþiei. În urma ajutorului primit a tras învãþãmintele necesare ºi nu a mai avut astfel de abateri. În prezent are comportare bunã ºi o poziþie combativã faþã de lipsurile ce se manifestã în cadrul direcþiei. De mai mulþi ani este secretar al organizaþiei de bazã pe direcþie ºi membru al comitetului de partid, sarcini de care se achitã cu conºtiinciozitate. Pentru merite în muncã a fost de mai multe ori decorat ºi evidenþiat. Despre familie cunoaºtem urmãtoarele: tatãl sãu a fost muncitor, în prezent pensionar. În 1955 i s-a retras calitatea de membru de partid pentru inactivitate. Mama este casnicã. Are trei surori ºi un frate: o sorã este muncitoare, membrã de partid iar douã sunt casnice, neîncadrate politic. Fratele este ofiþer, membru de partid. Soþia este casnicã, neîncadratã politic. Tatãl ei este cantonier C.F.R. Mama este casnicã. Nu au fost ºi nu sunt încadraþi politic. Soþia are douã surori ºi un frate: surorile sunt casnice, neîncadrate politic. Fratele este preºedinte al Sfatului popular orãºenesc Galaþi, membru de partid. Este propus în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Suceava. Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. considerã cã din punct de vedere al încrederii politice corespunde. 11 ianuarie 1963 Secþia de Cadre Onescu Cornel Nicolae Constantin, Gal Ion ªefi de sector în Secþia Cadre a C.C. al P.M.R. Titileanu Gheorghe ªef sector în cadrul Grupului de Instructori pentru controlul muncii de partid în M.F.A. -M.A.I. A.M.R., fond 121, rola 237, c. 356–357. 237
76. 1963 ianuarie 12. Caracterizarea locotenent-colonelului Munteanu Nicolae, ºef al Direcþiei Regionale M.A.I. Suceava. Ministerul Afacerilor Interne
Caracterizare Locotenent-colonel Munteanu Nicolae a fost încadrat în M.A.I. în anul 1945, iar din 1952 este ºef al Direcþiei Regionale M.A.I. Suceava. În activitatea sa a obþinut la început rezultate pozitive, reuºind sã depisteze unele organizaþii subversive din regiune, a fãcut o serie de intervenþii la timpul potrivit ºi a luat mãsurile ce s-au impus. A depus eforturi în muncã, însã, treptat, fiind suferind ºi manifestând comoditate, a neglijat pregãtirea ideologicã ºi culturalã, datoritã cãrui fapt a muncit mai mult în baza rutinei ºi experienþei practice acumulate, ceea ce sa rãsfrânt în mod negativ asupra muncii pe care o conduce. A fost ajutat permanent de cãtre conducerea ministerului dar, cu toate acestea, nu a reuºit sã-ºi îmbunãtãþeascã activitatea în muncã. În controalele ce s-au efectuat asupra muncii profesionale din Regiunea M.A.I. Suceava ºi din analizele fãcute, a rezultat cã tovarãºul manifestã obosealã, lipsã de exigenþã, este depãºit de evenimente ºi constituie o frânã în conducerea ºi coordonarea muncii de securitate din regiune. ªi-a manifestat în mai multe rânduri dorinþa sã fie scos din funcþie ºi mutat în alt sector de activitate. Întrucât tov. lt. -col. Munteanu Nicolae nu mai corespunde funcþiei de ºef direcþie în raport cu cerinþele muncii actuale, propun sã fie scos din funcþia de ºef al Regiunii M.A.I. Suceava ºi pus la dispoziþia Ministerului. Adjunct al ministrului Afacerilor Interne General-locotenent Negrea Vasile 12 ianuarie 1963 A.M.R., fond 121, rola 237, c. 358.
238
77. 1963 ianuarie 15. Caracterizarea colonelului Butyka Andrei Francisc, ºef al Direcþiei a VIII-a cercetãri penale din M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne
Caracterizare Tov. colonel Butyka Andrei Francisc a fost trimis de partid în iulie 1952 sã lucreze în M.A.I., fiind numit iniþial în funcþia de locþiitor director, iar în septembrie acelaºi an a fost definitivat în funcþia de ºef al Direcþiei de cercetãri penale (VIII-a) din M.A.I., funcþie ce o îndeplineºte ºi în prezent. De când lucreazã în M.A.I., colonelul Butyka Francisc a depus interes ºi a reuºit sã obþinã rezultate bune în demascarea activitãþii duºmãnoase a mai multor grupuri contrarevoluþionare. Personal, a anchetat ºi a condus munca de cercetare a unor grupãri ce prezentau pericol pentru securitatea statului nostru, care au fost deferite justiþiei. În ultimul timp, col. Butyka Francisc a manifestat lipsuri serioase în conducerea activitãþii acestei direcþii. A prezentat unele lucrãri neverificate, superficial întocmite ºi neaprofundate. Manifestã serioase tendinþe de supraapreciere ºi din aceastã cauzã face caz de unele probleme pe care le ridicã, însã nu le aprofundeazã ºi trece cu multã uºurinþã peste ele, iar când aceste probleme sunt verificate, nu se confirmã. Aºa a fost cazul când a informat conducerea ministerului despre unele probleme din activitatea procuraturii care, verificându-se, în bunã parte nu s-au confirmat. Poziþia lui ºovãielnicã, oscilantã ºi lipsitã de hotãrâre s-a manifestat ºi într-o serie de mãsuri care trebuiau luate pe linia muncii de anchetã. Deºi a fost ajutat atât de conducerea ministerului cât ºi de Comitetul de partid M.A.I., nu a reuºit sã lichideze cu ele, fapt pentru care propun sã fie scos din funcþia de ºef al Direcþiei a VIII-a ºi pus la dispoziþia ministerului. Adjunct al ministrului Afacerilor Interne General-locotenent Negrea Vasile 15 ianuarie 1963 A.M.R., fond 121, rola 239, c. 106.
239
78. 1963 ianuarie 16. Referat de cadre al maiorului de securitate Enoiu Ion Gheorghe propus a fi numit în funcþia de ºef al Direcþiei a VIII-a din M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne Maior de securitate Enoiu Ion Gheorghe Membru de partid din 1945; -Nãscut la 4 noiembrie 1927, în satul Mãniceºti, regiunea Argeº; -Naþionalitatea: românã; -Originea socialã: þãran cu gospodãrie micã (colectiviºti); -Este absolvent al ºcolii medii cu examen de maturitate; -Profesia de bazã: tipograf-zeþar; -Divorþat, are un copil; -Încadrat în M.A.I. din 1949; -Funcþia actualã: locþiitor ºef al Direcþiei a VIII-a M.A.I. Enoiu Gheorghe, în 1942 a absolvit 7 clase elementare în satul natal, apoi a venit în Bucureºti ºi s-a angajat ucenic la tipografia C.F.R. Filaret, unde a învãþat timp de 4 ani meseria de zeþar. Concomitent cu anii de ucenicie a urmat ºi 4 clase profesionale. În aceastã perioadã a muncit sârguincios pentru calificarea sa profesionalã ºi a avut o comportare corespunzãtoare. În noiembrie 1944 s-a înscris în U.T.C., iar la 15 decembrie 1945 a fost primit în P.C.R. ºi a desfãºurat o activitate intensã pe linie de tineret. Dupã ce s-a calificat (1946), a lucrat la aceeaºi tipografie ca lucrãtor zeþar, iar dupã un an a fost promovat în funcþia de calculator. În acest timp s-a ocupat de pregãtirea sa culturalã, absolvind 7 clase de liceu curs seral. Pe linie de partid a avut sarcina de responsabil cu tineretul pe organizaþia de bazã Filaret. Aici a fost apreciat ca un tovar㺠harnic, hotãrât ºi cu simþ de rãspundere faþã de muncã. În martie 1949 a fost trimis la ªcoala D.G.S.S. din Bucureºti, pe care a terminat-o în august acelaºi an cu gradul de plutonier-major ºef ºi a fost repartizat în muncã la Direcþia a VIII-a în funcþia de anchetator. Aici a depus eforturi pentru cunoaºterea specificului de muncã ºi datoritã priceperii de care a dat dovadã, a obþinut rezultate bune, fapt pentru care la 1 mai 1953 a fost promovat în funcþia de locþiitor ºef serviciu. Fiind un ofiþer inteligent ºi cu perspective de dezvoltare, în aprilie 1954 a fost trimis la cursul de specializare de securitate din U.R.S.S. – timp de un an – pe care l-a absolvit cu rezultate bune. Reîntors de la studii, a fost repartizat la Direcþia a VIII-a în aceeaºi funcþie. A continuat sã munceascã cu mai multã competenþã, ceea ce a fãcut ca sã i se dea spre rezolvare cazuri din ce în ce mai complicate, pe care le-a rezolvat bine. 240
Pentru rezultatele bune obþinute în muncã, în februarie 1958 a fost promovat în funcþia de ºef serviciu, iar la 1 octombrie 1960 a fost numit locþiitor ºef al Direcþiei a VIII-a. În exercitarea acestor funcþii, ofiþerul a dovedit calitãþi organizatorice ºi ºtie sã mobilizeze colectivul din subordine pentru rezolvarea sarcinilor profesionale. Personal participã la anchetarea ºi demascarea activitãþii duºmãnoase a elementelor fanatice ºi datoritã metodelor folosite reuºeºte sã-i determine sã-ºi recunoascã faptele comise. În cei peste 13 ani de când lucreazã în munca de anchetã, ofiþerul a fost folosit în lucrãrile cele mai grele ale unitãþii, contribuind în mod efectiv la demascarea ºi trimiterea în justiþie a mai multor organizaþii contrarevoluþionare ºi bande care unelteau contra orânduirii de stat a R.P.R. Este un ofiþer inteligent, hotãrât, exigent ºi foloseºte metode partinice în munca cu subalternii pe care îi ajutã ºi îndrumã cu competenþã, contribuind la creºterea mai multor cadre valoroase. Pentru rezultatele deosebite obþinute în muncã, a fost avansat pânã la gradul de maior, decorat cu ordine ºi medalii ale R.P.R. ºi premiat în mai multe rânduri cu diferite sume de bani. În anii precedenþi, ofiþerul a manifestat insuficientã combativitate faþã de lipsuri, fapt pentru care în 1959 a fost sancþionat pe linie de partid cu „mustrare“, iar pe linie de comandã cu zile de arest. Tatãl sãu a fost þãran cu gospodãrie micã, în prezent colectivist. Înainte de 23 august 1944 nu a fãcut parte din organizaþii politice, dupã aceastã datã s-a înscris în organizaþia Frontul Plugarilor, unde a activat pânã la autodizolvare. Mama ofiþerului este casnicã, nu a fost ºi nu este încadratã politic. Ofiþerul are doi fraþi ºi o sorã. Un frate este ofiþer superior în M.A.I., membru de partid, al doilea frate este magazioner la o fabricã, membru de partid, iar sora este casnicã, neîncadratã politic, cãsãtoritã cu un subofiþer M.F.A., candidat de partid. Este propus sã fie numit în funcþia de ºef al Direcþiei a VIII-a din Ministerul Afacerilor Interne. Maiorul de securitate Enoiu Gheorghe, în cei peste 13 ani de când lucreazã în Ministerul Afacerilor Interne, a dat dovadã de ataºament faþã de partid ºi a luptat cu hotãrâre împotriva elementelor duºmãnoase. Este bine pregãtit profesional ºi are experienþã îndelungatã în munca de anchetã ºi personal a contribuit la demascarea unui numãr însemnat de organizaþii contrarevoluþionare. Direcþia cadre din M.A.I. considerã cã este corespunzãtor pentru a fi numit în funcþia propusã, fiind un ofiþer capabil ºi cu perspective de dezvoltare. ªeful Direcþiei Cadre Colonel de securitate Pateºan Ioan 16 ianuarie 1963 A.M.R., fond 121, rola 239, c. 113–114. 241
79. 1963 septembrie 26. Hotãrârea Consiliului de Miniºtri prin care general-maior Nicolae Doicaru este numit secretar general al M.A.I. ºi ºef al Direcþiei Generale de Informaþii din M.A.I.
Consiliul de Miniºtri al Republicii Populare Române Hotãrâre Privind numirea tovarãºului general-maior Doicaru Nicolae în funcþia de secretar general al Ministerului Afacerilor Interne ºi ºef al Direcþiei Generale de Informaþii Consiliul de Miniºtri al Republicii Populare Române hotãrãºte: 1. Tovarãºul general-maior Doicaru Nicolae se numeºte în funcþia de secretar general al Ministerului Afacerilor Interne ºi ºef al Direcþiei Generale de Informaþii din acest minister. Preºedintele Consiliului de Miniºtri Ion Gheorghe Maurer Bucureºti, 26 septembrie 1963 Nr. 760 A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 123, vol. 1, f. 94.
80. 1964 iulie 2. Referat de cadre al colonelului Rusu Emanoil, propus în funcþia de ºef al Direcþiei a VII-a din M.A.I. C.C. al P.M.R. Direcþia Organizatoricã Secþia de Cadre Rusu Emanoil Membru de partid din 1948; -Nãscut la 14 septembrie 1921 în Buzãu, regiunea Ploieºti; -Originea socialã: tatãl a fost controlor la atelierele C.F.R. Griviþa; 242
-Naþionalitatea: românã; -Cãsãtorit, are doi copii; -Studii: 8 clase liceu ºi ªcoala de ofiþeri activi doi ani; este student în anul V la Facultatea de ªtiinþe Juridice; -Profesia: ofiþer activ; -În prezent este locþiitor director la Direcþia a III-a din M.A.I. Are gradul de colonel. Rusu Emanoil, din 1934 a urmat opt clase la Liceul „Gheorghe Lazãr“ din Bucureºti, unde ºi-a luat bacalaureatul. În acest timp este cunoscut ca un elev bun la învãþãturã, nu a fãcut parte din nici o organizaþie politicã. Din octombrie 1941 a urmat doi ani ªcoala de ofiþeri artilerie Piteºti ºi a fost avansat sublocotenent. Dupã absolvirea ºcolii a fost repartizat la Regimentul 1 Artilerie Grãniceri, unde a îndeplinit succesiv funcþiile de comandant de secþie, comandant de baterie, adjutant al divizionului, apoi adjutant al regimentului. Din iulie 1944 a participat pe frontul antisovietic de la Iaºi ºi a luat parte la luptele de la Podul Iloaiei. Dupã 23 august 1944 a luat parte cu unitatea la dezarmarea trupelor nemþeºti, apoi a participat pe frontul antihitlerist pânã în Cehoslovacia. A fost decorat cu „Coroana României“ clasa a V-a, medaliile „Victoria“ ºi „Eliberarea de sub jugul fascist“. Începând din februarie 1944, paralel cu munca pe linie de comandã, i s-a dat ºi funcþia de ofiþer informator, ofiþer orientator ºi ofiþer cu cifrul pe divizion iar din 1945 pe regiment. În aceastã calitate a primit, pãstrat ºi difuzat corespondenþã secretã, confidenþialã, diferite situaþii, ordine etc., cu caracter informativ ºi contrainformativ. În august 1945, dupã ce s-a întors de pe front, fiind sub influenþa unor ofiþeri reacþionari, evita aparatul politic. Deºi i s-a atras atenþia sã nu participe la înmormântarea unui general reacþionar, totuºi el a mers, fapte pentru care, în noiembrie 1946, a fost scos din cadrele active ale armatei ºi a stat fãrã ocupaþie. În ianuarie 1948 a fost rechemat în cadrele active ale armatei. A urmat un curs de o lunã la Academia Militarã, apoi a fost trimis la cursurile centrului de educaþie al armatei de la Breaza, pe care le-a absolvit în mai 1948 cu calificativul „foarte bine“. Dupã aceea a fost repartizat la Direcþia Generalã Politicã M.A.I. unde a îndeplinit funcþiile de ºef birou educaþie cetãþeneascã, ºef birou convorbire trupã ºi ºef cancelarie. De la reîncadrarea în armatã a luat parte la ºedinþe de partid. La verificãri nu i s-a gãsit adeziunea de înscriere în partid ºi comisia de verificare a hotãrât sã fie încadrat cu vechimea din 1948. În martie 1950 a fost trimis la Centrul de instrucþie Fãgãraº, unde a urmat cursul comandanþi de regimente. În august acelaºi an, la absolvirea cursului, a fost avansat la excepþional la gradul de maior ºi numit comandant al Regimentului 1 Grãniceri Giurgiu. Dupã scurt timp a fost mutat în aceeaºi funcþie la Regimentul 5 Grãniceri Arad, apoi la Regimentul 3 Oraviþa. În aceste munci a dovedit capacitate ºi orientare în îndeplinirea misiunilor încredinþate. 243
Din octombrie 1955 a urmat un curs academic de pe lângã Academia Militarã, pe care l-a absolvit cu calificativul „bine“. Dupã terminarea cursului a fost numit locþiitor al ºefului Direcþiei a III-a M.A.I. ºi ºef al serviciului independent, funcþie ce o îndeplineºte ºi în prezent. Are o bunã pregãtire politicã ºi profesionalã, este inteligent, bun organizator ºi cu orientare în muncã. A luat o serie de mãsuri pentru organizarea, îndrumarea ºi controlul muncii ofiþerilor din subordine. A participat la o serie de acþiuni importante, executând întocmai ordinele ºi misiunile încredinþate. Pentru munca depusã ºi rezultatele obþinute a fost avansat pânã la gradul de colonel ºi decorat cu 3 ordine ºi mai multe medalii. Se preocupã permanent de ridicarea cunoºtinþelor de specialitate. În prezent este în anul V la Facultatea de ªtiinþe Juridice. Despre familie cunoaºtem urmãtoarele: tatãl a fost controlor la atelierele C.F.R. Griviþa, apoi pensionar, mama a fost casnicã, sunt decedaþi. El spune cã are un frate vitreg, inginer, despre care nu ºtie nimic de multã vreme. Soþia este casnicã, membrã de partid. Tatãl ei originar din fostul judeþ StorojineþBucovina, dupã primul rãzboi mondial s-a stabilit în Vaslui, unde s-a cãsãtorit ºi a muncit ca mecanic la o întreprindere. A fost membru de partid, în 1963 a decedat. O sorã a acestuia este în U.R.S.S. ºi alta în Polonia, iar doi fraþi au plecat în S.U.A., înaintea primului rãzboi mondial. Mama este originarã din Vaslui, casnicã, neîncadratã politic. Fratele soþiei este muncitor, membru de partid, iar sora casnicã, neîncadratã politic. Este propus în funcþia de ºef al Direcþiei a VII-a din Ministerul Afacerilor Interne. Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. considerã cã poate fi numit în funcþia propusã. Nicolae Constantin ªef de sector în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R.
p. Secþia de cadre Gh. Ionescu
Negreanu Ion Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. Serean ªtefan Instructor în grupul de instructori pentru controlul muncii de partid la M.F.A. -M.A.I. 2 iulie 1964 A.M.R., fond 121, rola 303, c. 239–240. 244
81. 1964 octombrie 22. Referat de cadre privind pe Caraman Mihai, propus în funcþia de consilier la Agenþia Economicã a R.P.R. din Paris. C.C. al P.M.R. Direcþia Organizatoricã Secþia de Cadre Caraman Mihai Membru de partid din ianuarie 1948; -Nãscut la 11 noiembrie 1928, în comuna Oancea, regiunea Galaþi; -Originea socialã: tatãl a fost grefier; -Naþionalitatea: românã; -Cãsãtorit, are un copil; -Studii: Facultatea de ºtiinþe juridice ºi Universitatea seralã de marxism-leninism; -Profesia: jurist; -Cunoaºte limba francezã; -În prezent este prim-secretar la Agenþia economicã a R.P.R. din Paris ºi îndeplineºte funcþia de locþiitor al ºefului agenþiei. Caraman Mihai, din 1939 a urmat opt clase de liceu în oraºele Cahul, Brãila, Izmail, Dumbrãveni ºi Tulcea. Mutarea sa la mai multe licee s-a datorat faptului cã tatãl sãu a fost grefier la tribunalele din localitãþile respective. Este cunoscut cã era un elev retras, cu comportare corectã, preocupat de învãþãturã. În 1945 s-a înscris în Uniunea Tineretului Socialist, însã nu a avut activitate deosebitã. Dupã absolvirea liceului, în 1947, din cauza unor greutãþi materiale, nu a mai continuat studiile, ci a rãmas acasã la pãrinþi. O perioadã a lucrat la biblioteca din Tulcea, apoi la Consiliul sindical judeþean Tulcea. În ianuarie 1948 a fost primit în P.C.R. În decembrie acelaºi an a fost trimis la ªcoala de ofiþeri politici a M.A.I. din Bucureºti. La absolvirea ºcolii militare, în martie 1950, a fost avansat locotenent ºi timp de cinci ani a muncit ca lucrãtor operativ în cadrul mai multor unitãþi de grãniceri. În acest timp a urmat Universitatea seralã de marxism-leninism. În mai 1955 a fost promovat în Ministerul Afacerilor Interne. A fost lucrãtor operativ prim, locþiitor, apoi ºef de birou, iar din 1958 ºef de serviciu. A fost avansat treptat pânã la gradul de locotenent-colonel. Din ianuarie 1959 este prim-secretar la Agenþia economicã a R.P.R. din Paris ºi îndeplineºte funcþia de locþiitor al ºefului agenþiei. 245
Este apreciat cã s-a dezvoltat continuu din punct de vedere politic ºi profesional. Are multã putere de muncã, lucreazã cu simþ de rãspundere ºi competenþã pentru îndeplinirea sarcinilor. Este inteligent, sesizeazã cu uºurinþã problemele ºi se orienteazã în rezolvarea lor. A participat la unele tratative comerciale ºi a obþinut rezultate bune. Paralel cu munca a absolvit Facultatea de ºtiinþe juridice. Pentru merite deosebite obþinute în activitatea sa a fost decorat cu ordine ºi medalii. Este o fire orgolioasã, sensibil la criticã ºi rigid faþã de subalterni. A fost criticat pentru aceste lipsuri ºi luptã pentru lichidarea lor. Despre familie cunoaºtem: tatãl a fost arhivar, apoi grefier. În prezent este pensionar. Mama este casnicã. Au avut 5 ha pãmânt pe care l-au predat statului în 1952. Nu au fãcut ºi nu fac parte din organizaþii politice. Are douã surori profesoare, neîncadrate politic. Soþia, de profesie artistã, în prezent casnicã, membrã a U.T.M. Tatãl ei este fochist de locomotivã, neîncadrat politic, a divorþat de soþie ºi s-a recãsãtorit cu o muncitoare. Mama este casnicã, recãsãtoritã cu un muncitor. Soþia are un frate muncitor, care în 1961 a fost condamnat doi ani închisoare pentru huliganism. Caraman Mihai are un unchi fost colonel, în prezent pensionar. Acesta, în 1952, a fost reþinut câteva luni de cãtre organele M.A.I. pentru cercetãri, deoarece în perioada guvernãrii legionare a fost membru al acestei organizaþii. Soþia are un unchi colectivist, fost legionar, condamnat în 1960 la un an ºi jumãtate închisoare pentru furt de porumb din G.A.C. Este propus de Ministerul Comerþului Exterior în funcþia de consilier la Agenþia Economicã a R.P.R. din Paris1. Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. considerã cã din punct de vedere al încrederii politice corespunde. Dinu Vasile ªef de sector în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R.
p. Secþia de Cadre Gh. Ionescu
Mernea Constantin Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. 22 octombrie 1964 A.M.R., fond 121, rola 267, c. 708–709. 1
În ºedinþa Secretariatului C.C. al P.C.R. din ziua de 16 octombrie 1967, Caraman Mihai este eliberat din funcþia de consilier economic la Agenþia Economicã a R.S. România din Paris ºi numit în funcþia de consilier la Ambasada R.S. România din Paris (A.M.R., fond 121, rola 267, c. 693)
246
82.
1965 aprilie 5. Referat de cadre al colonelului Mleºniþã Constantin, propus instructor în Secþia pentru controlul muncii în M.F.A. -M.A.I. ºi Justiþie a C.C. al P.M.R. C.C. al P.M.R. Secþia de Cadre Mleºniþã Constantin Membru de partid din 1946; -Nãscut la 19 mai 1926, în comuna Baia, raionul Fãlticeni, regiunea Suceava; -Originea socialã: tatãl a fost bucãtar; -Naþionalitatea: românã; -Cãsãtorit, are un copil; -Studii: ªcoala medie ºi Academia Militarã Generalã, Facultatea militarã politicã – patru ani; -Profesia: ofiþer activ; -În prezent este secretar adjunct cu problemele organizatorice la Consiliul Politic al Comandamentului trupelor de grãniceri. Are gradul de colonel. Mleºniþã Constantin, dupã ce a absolvit ºapte clase elementare, din 1940 a muncit cu ziua la un moºier la pãdure ºi la o fabricã de cherestea din Fãlticeni. În acest timp a dat ºi examene de diferenþã pentru douã clase la Liceul comercial din Fãlticeni, absolvind numai o clasã. În 1942 a fãcut cerere prin care solicita sã plece în Germania pentru a învãþa meseria de mecanic, însã a fost respins pe motiv cã nu avea vârsta cerutã. Din acest timp este cunoscut ca un tânãr corect, preocupat de câºtigarea existenþei. În aprilie 1944 a fost evacuat ca premilitar la Focºani, împreunã cu ceilalþi tineri din comunã ºi încadrat într-un detaºament de muncã. Dupã douã sãptãmâni a fugit la tatãl sãu, care se afla evacuat la Galaþi. În iunie 1944 a intrat voluntar la Regimentul de infanterie marinã Cãlãraºi, unde a fãcut perioada de instrucþie, apoi a fost mutat ca furier la Depozitul fluvial Galaþi. În iunie 1946 a fost primit în P.C.R. În aceeaºi lunã a fost trimis la ºcoala de subofiþeri jandarmi Bucureºti pe care a urmat-o un an, apoi i s-a dat gradul de sergent major ºi a fost numit locþiitor politic de companie la un regiment de securitate din Bucureºti. În octombrie 1947 a fost promovat activist la Sectorul de partid M.A.I., unde a urmat ºi un curs de partid de 3 luni. Din octombrie 1948 a urmat un curs de trei luni de ofiþeri M.A.I., apoi i s-a dat gradul de sublocotenent ºi a fost numit ºef birou instructori la Direcþia politicã a Comandamentului trupelor de grãniceri. În acest timp a fost ºi secretar al organizaþiei de partid din comandament. În decembrie 1951 a fost promovat locþiitor politic al 247
Comandamentului Diviziei I Grãniceri. În 1952 a fost pedepsit cu 10 zile arest sever la garnizoanã ºi mutat în aceeaºi funcþie la Divizia II Grãniceri, pentru cã nu a luat poziþie faþã de unele zvonuri lansate de un ofiþer. În octombrie 1953 a fost promovat ºef Secþie organizare la Direcþia Politicã a Comandamentului trupelor de grãniceri. La început a obþinut rezultate bune în muncã. Ulterior însã a devenit îngâmfat, era lipsit de tact în munca cu oamenii ºi nu þinea seama de indicaþiile ce i se dãdeau. Din noiembrie 1955 a urmat patru ani Academia Militarã Generalã – Facultatea militarã politicã, pe care a absolvit-o ca ºef de promoþie. În facultate a fost secretar al organizaþiei de bazã. Dupã absolvirea Academiei a muncit ca instructor, apoi ºef secþie organizare ºi locþiitor al Direcþiei politice la Comandamentul trupelor de grãniceri. Din iulie 1964 este secretar adjunct cu problemele organizatorice la Consiliul politic al Comandamentului trupelor de grãniceri. Este apreciat de conducerea ministerului ºi ºefii sãi ierarhici cã are o bunã pregãtire militarã ºi politicã. Este exigent ºi munceºte cu simþ de rãspundere pentru îndeplinirea sarcinilor încredinþate. Studiazã cu profunzime problemele, sesizeazã principalul ºi ajutã organele de partid la îmbunãtãþirea muncii. În ºedinþele consiliului politic ºi la convocãri prezintã materiale bine documentate, ridicã probleme importante ºi face propuneri bune pentru îmbunãtãþirea muncii. Datoritã rezultatelor obþinute, a fost avansat pânã la gradul de colonel ºi decorat cu Ordinul „Meritul Militar“ clasa a III-a, „Ordinul Muncii“ clasa a III-a ºi mai multe medalii. Uneori este nervos ºi pripit ºi nu a dovedit suficientã combativitate faþã de unii membri ai consiliului care încalcã hotãrârile luate în colectiv. Despre familie cunoaºtem: tatãl a fost bucãtar la un moºier, iar mama casnicã, sunt decedaþi. Soþia este casnicã, a fost membrã a organizaþiei U.T.M. pânã la depãºirea vârstei. Tatãl ei a fost muncitor, este decedat, în trecut a fost membru P.N.Þ. Mama este casnicã, întreþinutã de copii. Are un frate ofiþer, membru de partid. Este propus instructor în Secþia pentru controlul muncii în M.F.A.-M.A.I. ºi Justiþie. Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. considerã cã din punct de vedere al încrederii politice corespunde. Nicolae Constantin, ªef de sector în Secþia de Cadre a C.C. al P. M. R
Secþia de Cadre Onescu Cornel
Negreanu Ion Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. Fãrcucean Florea Instructor în Secþia pentru controlul muncii în M.F.A., M.A.I. ºi Justiþie 5 aprilie 1965 A.M.R., fond 121, rola 290, c. 722–723. 248
83. 1965 aprilie 9. Notã referitoare la Postelnicu Tudor, întocmitã de Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. C.C. al P.M.R. Secþia de Cadre Notã Tovarãºul Postelnicu C. Tudor a fost verificat de Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. în august 1960*. De la aceastã datã, în situaþia sa au survenit urmãtoarele schimbãri: -În 1960 ºi-a luat examenul de maturitate. Tot în acelaºi an a fost ales membru în biroul C.C. al U.T.M. Din 1961 a urmat ªcoala superioarã de partid „ªtefan Gheorghiu“, curs fãrã frecvenþã, iar în prezent îºi dã examenul de stat. În 1962 a fost decorat cu Ordinul „Steaua R.P.R. “ clasa a IV-a. În perioada anilor 1961–1964 a fãcut parte din diferite delegaþii cu care a fost în R. S. Cehoslovacã, R.P. Ungarã, Cuba, R.D.G., R.F.G. ºi Suedia. Din august 1964 munceºte ca instructor în cadrul Secþiei Organizaþiilor de Masã a C.C. al P.M.R. Este propus sã fie confirmat în aceastã funcþie. Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. considerã cã din punct de vedere al încrederii politice corespunde. Secþia de cadre, Gh. Ionescu Opriþescu Mihai, Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.M.R. 9 aprilie 1965 A.M.R., fond 121, rola 287, c. 820.
*
Vezi documentul nr. 65.
249
84. 1966 ianuarie 26. Referat de cadre al maiorului Enache Gh. Auricã, propus în funcþia de locþiitor ºef al Secþiei a IV-a din cadrul Direcþiei regionale de securitate Argeº. M.A.I. Direcþia Regionalã Argeº -Secþia cadreMaior de securitate Enache Gh. Auricã Membru de partid din 1946; -Nãscut la 21 septembrie 1928 în comuna Boldeºti, regiunea Ploieºti; -Naþionalitatea: românã; -Originea socialã: funcþionar; -Studii: absolvent al liceului cu diplomã de maturitate; -Profesia: mecanic motoare; -Starea civilã: cãsãtorit, are un copil; -Încadrat în M.A.I. din 1948 -Funcþia: ofiþer I la Secþia a IV-a Argeº. În 1942, dupã absolvirea ºcolii generale, a intrat ucenic la atelierele centrale ale fostei Societãþi „Unirea“ din Ploieºti, fãcând un stagiu de 4 ani, timp în care s-a calificat în meseria de mecanic motoare. În continuare a lucrat la aceeaºi societate pânã în 1948, fiind cunoscut ca un muncitor conºtiincios ºi cinstit. Ca membru de partid a participat la mai multe acþiuni organizate de partid, dovedind curaj ºi ataºament faþã de regim. De la data încadrãrii în M.A.I., septembrie 1948, ºi pânã în 1958, a lucrat în sectorul informativ-operativ în cadrul Serviciului raional Muscel ºi Serviciului III. Cu ocazia participãrii la acþiuni[le] de capturare a bandei Arnãuþoiu a fost rãnit, în urma cãrui fapt i s-a produs impotenþa funcþionalã totalã a membrului superior stâng. A fost clasat gradul II de invaliditate, însã la cererea sa i s-a aprobat rãmânerea mai departe în cadrele active. Avându-se în vedere aceastã situaþie, în 1959 a fost dat sã lucreze ca anchetator la Secþia a IV-a, funcþie pe care o îndeplineºte ºi în prezent. În munca respectivã, ofiþerul dovedeºte conºtiinciozitate ºi pasiune, fiind preocupat permanent sã soluþioneze la timp cauzele ce-i sunt repartizate spre rezolvare. Este pregãtit profesional ºi interpreteazã just faptele infracþionale sãvârºite de elementele duºmãnoase, fapt ce face sã rezolve în mod obiectiv ºi competent cauzele de care se ocupã. În cursul anului 1965 a depus un volum mare de muncã, materializat prin rezolvarea a 97 dosare, din care 2 prin demascare, 62 prin avertizare, iar restul prin luarea altor mãsuri. Lucrãrile efectuate au fost de calitate ºi nu ºi-a precupeþit timpul liber pentru 250
ca sarcinile sã fie realizate la timp. Pentru activitatea depusã a fost evidenþiat de mai multe ori ºi premiat. Datoritã faptului cã are experienþã în muncã, de multe ori a condus activitatea colectivului din care face parte, când ºeful a fost în concediu de odihnã sau plecat la diverse cursuri, dovedind cu aceastã ocazie principialitate ºi spirit de organizare. Pe lângã rezultatele pozitive, în activitatea sa a manifestat ºi unele lipsuri în sensul cã uneori insistã asupra unor probleme mai puþin importante ºi mai manifestã unele tendinþe de egoism. Ca membru de partid are o pregãtire politicã ºi ideologicã corespunzãtoare, urmând cursurile anului III la Universitatea Seralã de marxism-leninism de pe lângã Comitetul regional de partid Argeº, este combativ în adunãrile de partid ºi ia atitudine faþã de lipsurile ce se mai manifestã în activitatea unor membri de partid. Comportarea sa în familie ºi societate este bunã, nefiind predominat de vicii. Tatãl sãu, din 1928 pânã în 1949 a fost administrator de vie la un proprietar, iar dupã aceea agent agricol la Sfatul popular al comunei. În 1945 s-a înscris în P.C.R., însã în 1957 a fost exclus pe motivul cã în perioada 1940–1941 a fãcut parte din organizaþia legionarã, timp în care a plãtit cotizaþie ºi a participat la unele acþiuni cu caracter legionar. Pânã în 1944 a fost ºi instructor la un subcentru de premilitari. În prezent nu este cunoscut cu manifestãri duºmãnoase. Mama este de ocupaþie casnicã, în trecut ºi prezent neîncadratã politic. Ofiþerul are doi fraþi muncitori, cãsãtoriþi, membri de partid ºi o sorã cãsãtoritã tot cu un muncitor membru de partid. Soþia ofiþerului este de ocupaþie casnicã, neîncadratã politic. Tatãl soþiei, de profesie mecanic, în prezent pensionar, în 1957 a fost exclus din partid, deoarece din 1939 pânã în 1941 a activat în organizaþia legionarã unde a plãtit cotizaþie ºi a participat la unele acþiuni cu caracter legionar. Mama soþiei de ocupaþie casnicã, nu este încadratã politic. Soþia are un frate muncitor ºi 4 surori de ocupaþie casnice, dintre care trei cãsãtorite. Întrucât maiorul Enache Auricã în activitatea sa a dovedit o înaltã conºtiinþã ºi a acumulat experienþã în munca de anchetã, propunem sã fie promovat în funcþia de locþiitor ºef al Secþiei a IV-a*. ªeful direcþiei Colonel Constandache Paul
ªeful secþiei Maior Puºcoci Gh.
26 ianuarie 1966 De acord ªeful Direcþiei Cadre Colonel Pateºan Ion * A fost numit în aceastã funcþie prin ordinul nr. 1457 din 15 mai 1966, semnat de adjunctul ministrului
Afacerilor Interne.
251
Susþin propunerea fãcutã de Direcþia Regionalã M.A.I. Argeº. Ofiþerul are experienþã în munca de securitate în general ºi cunoºtinþele, calitãþile necesare pentru munca la anchetã în care lucreazã de cca 8 ani. Situaþia social-politicã a pãrinþilor ºi rudelor sale este bine verificatã. Mr. [indescifrabil] A.M.I., fond D.M.R.U., inv. nr. 7385, dosar nr. 7, f. 238–239.
85. 1966 februarie 5. Referat de cadre al colonelului Pele Gheorghe, propus în funcþia de ambasador ºi ministru plenipotenþiar al R.S. România în Austria. C.C. al P.C.R. Secþia de Cadre Pele Gheorghe Membru de partid din mai 1947 – Nãscut la 1 decembrie 1924 în comuna Cãrãsãu, regiunea Criºana; – Originea socialã: þãrani sãraci; – Naþionalitatea: românã; – Cãsãtorit, are doi copii; – Studii: ªcoala de ofiþeri de jandarmi, cursul de doi ani cu ºefii de state majore de regimente în U.R.S.S., Facultatea de drept ºi ªcoala superioarã de partid „ªtefan Gheorghiu“; – Cunoaºte limbile: italianã, francezã, rusã ºi turcã; – Profesia: jurist; – În prezent este adjunct al ministrului Afacerilor Externe. Pele Gheorghe în 1938 a intrat copil de trupã la fanfara Batalionului 6 Vânãtori de Munte din Beiuº. Acolo a urmat opt clase [la] Liceul teoretic „Samuil Vulcan“. Este cunoscut din aceastã perioadã ca un tânãr cu comportare bunã, preocupat de învãþãturã. Nu a fost înscris în organizaþii politice. În lunile septembrie-octombrie 1944 a luat parte cu unitatea la luptele împotriva hitleriºtilor din împrejurimile oraºelor Beiuº ºi Oradea. 252
Din octombrie 1946 a urmat doi ani ªcoala de ofiþeri de jandarmi din Bucureºti, unde a obþinut rezultate bune la învãþãturã. În mai 1947 a fost primit în P.C.R. În acelaºi timp a urmat ºi Facultatea de drept. Dupã absolvirea ºcolii în 1948 a fost avansat sublocotenent ºi a avut succesiv funcþiile de comandant de pluton, companie ºi locþiitor politic de companie la ªcoala de subofiþeri M.A.I. Oradea. Pe linie de partid a avut sarcina de membru în birou, apoi secretar al organizaþiei de bazã. În 1949 a fost trimis în U.R.S.S. sã urmeze cursul de doi ani pentru ºefi state majore de regiment, pe care l-a absolvit cu rezultate „foarte bune“. Reîntors în þarã a fost numit ºef al biroului pregãtirii de luptã la Divizia I Grãniceri. În decembrie 1951 a fost mutat la Direcþia I, unde a îndeplinit succesiv funcþiile: ºef birou, ºef secþie, locþiitor ºef direcþie, locþiitor al ºefului direcþiei generale. Câþiva ani la rând a avut misiuni de rãspundere la ambasadele R.S. România din Turcia, Italia ºi alte þãri. Misiunile încredinþate le-a îndeplinit cu simþ de rãspundere ºi în bune condiþii. În 1961 a fost promovat secretar general, iar dupã un an adjunct al ministrului Afacerilor Externe, funcþie pe care o are ºi în prezent. Este apreciat cã are o bunã pregãtire profesionalã, politicã ºi experienþã în activitatea diplomaticã. În funcþiile pe care le-a avut a dovedit spirit organizatoric, iniþiativã, hotãrâre ºi curaj. Conduce ºi îndrumã cu competenþã activitatea sectorului de care rãspunde. Uneori a manifestat superficialitate ºi nu întotdeauna a luat poziþie autocriticã faþã de propriile lipsuri. ªtie sã lucreze cu oamenii, este apropiat de ei, îi ajutã sã-ºi ridice calificarea profesionalã ºi sã rezolve problemele în condiþii cât mai bune. S-a preocupat de pregãtirea sa politico-profesionalã. A absolvit Facultatea de drept ºi ªcoala superioarã de partid „ªtefan Gheorghiu“, curs fãrã frecvenþã. Pentru merite deosebite în activitate a fost decorat cu ordine ºi medalii ale R.S. România. Despre familie cunoaºtem urmãtoarele: pãrinþii au fost þãrani cu gospodãrie micã. Tatãl lucreazã la C. A. P. Este cântãreþ de bisericã. Mama a decedat în 1959. Are patru fraþi ºi douã surori; un frate lucreazã în C. A. P., altul este muncitor iar ceilalþi doi sunt studenþi. Trei sunt membri ai U.T.C.; o sorã este muncitoare, membrã de partid iar cealaltã lucreazã în C. A. P. Are trei unchi; unul a fost membru P.N.Þ., iar în perioada 1945–1946 preºedinte al organizaþiei comunale a acestui partid. Altul a fost membru al organizaþiei legionare. Al treilea în 1949 a fost condamnat la opt ani închisoare corecþionalã pentru uneltire contra ordinii sociale. Soþia este funcþionarã, a fost membrã U.T.C. pânã la depãºirea limitei de vârstã. Tatãl ei este muncitor, pensionar, iar mama casnicã. Pãrinþii sunt divorþaþi de 7 ani. Soþia are un unchi care a fost membru al organizaþiei legionare. Este propus de Secþia Relaþiilor Externe a C.C. al P.C.R. în funcþia de ambasador ºi ministru plenipotenþiar al R.S. România în Austria. 253
Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. considerã cã din punct de vedere al încrederii politice corespunde. ªeful secþiei, Ivanovici Dumitru Mernea Constantin ªef de sector în Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. Negreanu Ion Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. Lazãr Dumitru Adjunct al ºefului Secþiei Relaþii Externe a C.C. al P.C.R. 5 februarie 1966. A.M.R., fond 121, rola 281, c. 811–812.
86. 1966 martie 17. Notã cu privire la locotenent-colonelul Marinescu Viorel-Paul, propus în funcþia de ºef al Direcþiei trupe-pazã ºi securitate din Comandamentul trupelor M.A.I. C.C. al P.C.R. Secþia de Cadre Notã Tovarãºul Marinescu Viorel-Paul are referat întocmit de Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. în decembrie 1960*. De la aceastã datã în situaþia sa au intervenit urmãtoarele schimbãri: În februarie 1961 a fost numit ºef al Direcþiei A.L.A., iar în octombrie 1963 ºef al Direcþiei generale a penitenciarelor ºi coloniilor de muncã din M.A.I., funcþie pe care o are ºi în prezent. *
Vezi documentul nr. 67.
254
Este apreciat de conducerea ministerului ca un ofiþer capabil, cu o bunã pregãtire militarã, conºtiincios ºi perseverent în îndeplinirea atribuþiilor de serviciu. Are putere de muncã ºi ia atitudine împotriva deficienþelor constatate. În relaþiile cu oamenii este principial ºi are o conduitã moralã sãnãtoasã. Se preocupã de pregãtirea sa politicã ºi ideologicã. În 1965 a absolvit ªcoala superioarã de partid „ªtefan Gheorghiu“, iar în 1966 a promovat examenul de stat la Institutul de ºtiinþe economice. Datoritã activitãþii depuse a fost decorat cu ordine ºi medalii ale R.S. România ºi avansat pânã la gradul de locotenent-colonel. Uneori însã a manifestat tendinþe de pripealã ºi nervozitate. Fiind criticat, a adoptat o poziþie justã, dovedind cã este preocupat de lichidarea acestor lipsuri. Este propus de Secþia pentru controlul muncii în M.F.A., M.A.I. ºi Justiþie a C.C. al P.C.R. în funcþia de ºef al Direcþiei trupe – pazã ºi securitate din Comandamentul trupelor M.A.I. Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. considerã cã este corespunzãtor pentru funcþia propusã. ªeful secþiei Ivanovici Dumitru Negreanu Ion Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. 17 martie 1966 A.M.R., fond 121, rola 263, c. 647.
87. 1966 mai 6. Referat de cadre al locotenent-colonelului Marinescu (Iosif) Viorel-Paul propus în funcþia de ºef al Direcþiei trupe-pazã ºi securitate din Comandamentul trupelor M.A.I. M.A.I. Direcþia Cadre
Secret
Lt. col. Marinescu (Iosif) Viorel-Paul Membru de partid din 1953; -Nãscut la 17 februarie 1928, Piteºti; 255
-Naþionalitate: românã; -Originea socialã: muncitoreascã; -Studii: Academia militarã generalã – Facultatea arme întrunite ºi Institutul de ªtiinþe Economice, cu examen de stat; -Profesia de bazã: lãcãtuº ajustor; -Starea civilã: cãsãtorit, are un copil; -Promoþia de ofiþeri: 9 mai 1949; în prezent îndeplineºte funcþia de ºef al Direcþiei generale a penitenciarelor ºi coloniilor de muncã din M.A.I.
Marinescu Viorel-Paul a urmat patru clase primare în Bucureºti, apoi opt clase liceu industrial în oraºul Piteºti, pe care le-a absolvit în anul 1947, calificându-se în meseria de lãcãtuº ajustor. Din aceastã perioadã este cunoscut ca un elev silitor la învãþãturã ºi cu comportare corectã. În 1946 a fost primit în U.T.C., achitându-se în bune condiþiuni de sarcinile încredinþate. Din 1947 pânã în 1949 a urmat cursurile ªcolii de ofiþeri infanterie Sibiu. Dupã absolvirea ºcolii a îndeplinit succesiv funcþiile de comandant de pluton ºi companie la Regimentul 1 infanterie Craiova ºi ªcoala de ofiþeri Sibiu; ajutor ºef birou la Direcþia cadre ºi ºef birou la Direcþia Secretariat din M.F.A. În îndeplinirea acestor sarcini a fost apreciat ca un ofiþer capabil, preocupat continuu de pregãtirea sa ºi a subordonaþilor ºi de executarea în cât mai bune condiþiuni a ordinelor ce i-au fost încredinþate. S-a remarcat prin buna sa pregãtire militarã, orientare ºi puterea de muncã de care a dat dovadã. Ca urmare a rezultatelor obþinute în muncã în 1953 a fost primit în rândul membrilor de partid ºi avansat la excepþional la gradul de cãpitan. Din septembrie 1954–1957 a urmat cursurile Academiei militare – Facultatea arme întrunite. În academie a muncit mult ºi, ca urmare, a reuºit sã-ºi însuºeascã o foarte bunã pregãtire teoreticã a problemelor tactice, dovedind aptitudini deosebite pentru lucrãrile de stat major. În toþi anii de studii a obþinut calificativul de foarte bine, iar la absolvire a terminat cu diplomã de merit. În octombrie 1957 a fost numit ºef stat major la Regimentul 212 mecanizat Bucureºti, de unde, pentru rezultatele obþinute, a fost pus la dispoziþia C.C. al P.C.R. ºi încadrat în funcþia de ºef stat major al Gãrzilor muncitoreºti din oraºul Bucureºti, apoi ºef stat major în Comandamentul central. În aceste funcþii a muncit cu simþ de rãspundere, ocupându-se îndeaproape de instruirea ºi pregãtirea militarã a unitãþilor, în care sens s-au obþinut rezultate bune, pentru care a fost evidenþiat în mai multe rânduri. 256
Dupã desfiinþarea gãrzilor muncitoreºti, a fost numit în funcþia de ºef al Direcþiei A.L.A., de unde în septembrie 1963 a fost promovat ºef al Direcþiei generale a penitenciarelor ºi coloniilor de muncã, unde lucreazã ºi în prezent. Ca ºef al Direcþiei A.L.A. a dovedit conºtiinciozitate ºi simþ de rãspundere în îndeplinirea atribuþiilor de serviciu ce i-au revenit. A reuºit sã se documenteze în problemele de specialitate, luând mãsuri corespunzãtoare, reuºind sã conducã ºi sã îndrume în bune condiþiuni activitatea de apãrare localã antiaerianã. S-a preocupat în mod deosebit de pregãtirea ºi instruirea statelor majore regionale, conducând în bune condiþiuni aplicaþiile tactice. În actuala funcþie, de asemenea este apreciat ca un ofiþer cu o bunã pregãtire militarã, care nu a precupeþit eforturile ºi a muncit conºtiincios ºi cu perseverenþã pentru însuºirea problemelor specifice muncii în unitãþile de detenþie. Se ocupã de controlul ºi îndrumarea formaþiunilor, reuºind sã ia o serie de mãsuri care au contribuit la asigurarea unei mai bune activitãþi în D.G.P.C.M. Este un ofiþer energic, inteligent, cu iniþiativã ºi putere de muncã, care controleazã ºi trage la rãspundere subordonaþii pentru executarea întocmai a ordinelor ce le sunt încredinþate. În muncã foloseºte metode principiale, ceea ce face sã fie respectat ºi stimat. S-a preocupat de pregãtirea sa politicã ºi de culturã generalã, absolvind ªcoala superioarã de partid „ªtefan Gheorghiu“ ºi Institutul de ºtiinþe economice cu examen de stat. Ca urmare a rezultatelor obþinute în activitatea sa, ofiþerul a fost avansat în mod succesiv pânã la gradul de locotenent-colonel ºi decorat cu trei ordine ºi mai multe medalii ale R.S.R. În activitatea sa ofiþerul a manifestat ºi unele lipsuri, în sensul cã în anumite situaþii dovedeºte nervozitate faþã de cadre, iar în unele cazuri se pierde în rezolvarea unor lucrãri mãrunte, scãpând din atenþia sa problemele majore. Tatãl ofiþerului a fost muncitor tâmplar, nu a fost încadrat politic, este decedat din 1946. Mama sa a fost muncitoare textilistã, este decedatã din 1953. Ofiþerul are un frate ºi o sorã, fratele este mecanic, membru P.C.R., sora este casnicã, neîncadratã politic. Soþia ofiþerului este funcþionarã, a fost membrã U.T.C. pânã la depãºirea limitei de vârstã. Tatãl soþiei a fost maistru militar. Nu a fost încadrat politic, însã a avut legãturi cu miºcarea muncitoreascã, în casa lui þinându-se ºedinþe de partid. Imediat dupã 23 august 1944 a fãcut parte din formaþiunile de luptã patriotice. A decedat în 1945. Mama soþiei este casnicã, nu este încadratã politic. Soþia ofiþerului are un frate, ofiþer M.F.A., membru de partid. În concluzie, lt. col. Marinescu Paul are o bunã pregãtire politicã militarã ºi experienþã în munca de conducere. În îndeplinirea sarcinilor ce i-au fost încredinþate, a muncit cu simþ de rãspundere, obþinând rezultate bune. 257
Lt. col. Marinescu Paul este propus sã fie numit în funcþia de ºef al Direcþiei trupe – pazã ºi securitate din Comandamentul trupelor M.A.I*. Direcþia Cadre din M.A.I. considerã cã poate fi numit în funcþia propusã. ªeful direcþiei Colonel Pateºan Ioan
ªeful serviciului Colonel Bocºe Iosif
6 mai 1966 A.M.I., fond D.M.R.U., nr. inv. 7385, dosar nr. 7, f. 332–334.
88. 1966 noiembrie 24. Referat de cadre privind pe Gal Ioan, propus în funcþia de adjunct al ºefului Secþiei pentru controlul muncii la M.F.A., M.A.I. ºi Justiþie a C.C. al P.M.R. C.C. al P.C.R. Secþia de Cadre Gal Ioan Membru de partid din aprilie 1946; -Nãscut la 28 februarie 1928 în Braºov; -Originea socialã: muncitoreascã; -Naþionalitatea: românã; -Cãsãtorit, are un copil; -Studii: Facultatea de drept ºi ªcoala superioarã de ºtiinþe sociale de pe lângã C.C. al P.C.R. 3 ani; -Profesia: lãcãtuº-jurist; -În prezent este adjunct al ºefului Secþiei de Cadre a C.C. al P.C.R. * Numit în aceastã funcþie prin ordinul ministrului Afacerilor Interne nr. 1480 din 1 iunie 1966 (A.M.I., fond D.M.R.U., inv. nr. 7385, dosar nr. 7, f 331); în urma ºedinþei Secretariatului C.C. al P.C.R. din ziua de 6 februarie 1967, colonelul Marinescu Paul este numit membru al Biroului Consiliului Politic al Trupelor M.A.I. (A.M.R., fond 121, rola 263, c. 607). În ianuarie 1973 a fost eliberat din funcþia de ºef de stat major al Gãrzilor patriotice de la C.C. al P.C.R. ºi numit în funcþia de comandant al Trupelor de Securitate ale Ministerului de Interne. (A.M.R., fond 121, rola 302, c. 745)
258
Gal Ioan, în 1943 s-a angajat ucenic la Întreprinderea „Strungul“ din Braºov, unde s-a calificat în profesia de lãcãtuº. Dupã ce a devenit lucrãtor, a muncit în continuare în aceeaºi întreprindere, însã dupã o perioadã scurtã de timp s-a îmbolnãvit de plãmâni, iar din aceastã cauzã a fost ajutat sã lucreze ca pontator la secþia lãcãtuºerie. La începutul anului 1946 s-a înscris în U.T.C. ºi a participat la acþiuni organizate de partidul nostru. În aprilie 1946 a fost primit în P.C.R. Dupã ce a devenit membru de partid a continuat sã activeze pe linie de tineret, iar în campania electoralã din acelaºi an, dupã ce a urmat un curs de propagandiºti, a muncit ca agitator. În 1947 a fost ales membru al Comitetului U.T.C. ºi membru în biroul organizaþiei de partid. În acelaºi an a fost ales ºi în funcþia de secretar al Comitetului sindical pe întreprindere. În noiembrie 1949 a fost încorporat la Regimentul 11 Infanterie din Botoºani. În 1950 a fost trimis sã urmeze ªcoala de ofiþeri de aviaþie din Ineu, însã datoritã faptului cã starea sãnãtãþii nu i-a permis sã continue aceastã ºcoalã, dupã câteva luni a fost retrimis la unitate. În timp ce ºi-a satisfãcut stagiul militar a activat ca propagandist al unui cerc de învãþãmânt politic. În 1951 a fost trecut în rezervã cu gradul de sergent. Dupã ce a revenit din armatã a urmat un curs de partid la C.C. al P.C.R., iar dupã absolvire a lucrat ca asistent la ªcoala de partid de trei luni a Comitetului regional de partid Braºov. În mai 1952 i s-a acordat gradul de sublocotenent ºi a fost încadrat în aparatul politic al Direcþiei regionale M.A.I. Braºov, ca instructor, apoi ºef de birou. În septembrie 1952 a fost trimis sã urmeze ªcoala superioarã de ºtiinþe sociale de pe lângã C.C. al P.C.R. pe care a absolvit-o în 1955 cu rezultate foarte bune. Dupã terminarea ºcolii a fost repartizat în Secþia Administrativ-Politicã a C.C. al P.C.R., unde a lucrat ca instructor cu problemele controlului muncii de partid în M.A.I. pânã în septembrie 1958 când s-a desfiinþat secþia. De la aceastã datã lucreazã în Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R., unde a muncit ca instructor patru ani ºi s-a ocupat de cunoaºterea cadrelor din M.A.I. În 1962 a fost promovat ºef al sectorului de evidenþã a cadrelor, iar din aprilie 1965 este adjunct al ºefului secþiei. Este apreciat cã prin atitudinea ºi activitatea pe care a desfãºurat-o a dovedit ataºament faþã de partidul nostru, capacitate ºi putere de muncã. Fiind un tovar㺠inteligent, cu pregãtire politicã corespunzãtoare, iniþiativã în muncã, spirit organizatoric ºi exigent faþã de lipsuri, a rezolvat cu competenþã problemele de care s-a ocupat ºi s-a achitat cu simþ de rãspundere de sarcinile încredinþate. ªtie sã lucreze cu oamenii, bucurânduse de aprecierea ºi stima tovarãºilor din colectivul în care munceºte. S-a preocupat continuu de îmbogãþirea cunoºtinþelor sale politico-ideologice ºi de culturã generalã, terminând Facultatea de drept. În aceastã perioadã a îndeplinit ºi diferite sarcini în cadrul biroului organizaþiei de bazã ºi ca propagandist la învãþãmântul de partid. Este un tovar㺠cu perspective de dezvoltare. 259
Pentru merite în muncã a fost decorat cu ordine ºi medalii ale R.S. România. Despre familie cunoaºtem urmãtoarele: pãrinþii au fost muncitori, au decedat de mulþi ani. Are trei fraþi ºi o sorã. Doi fraþi sunt muncitori iar al treilea este student. Sora este educatoare la o grãdiniþã de copii. Au fost membri ai U.T.C. pânã la depãºirea limitei de vârstã. Soþia este funcþionarã la O. N. T., este membrã de partid ºi membrã în Consiliul Naþional al Femeilor. Pãrinþii ei au fost þãrani sãraci. Tatãl a decedat iar mama lucreazã la C. A. P. Este propus în funcþia de adjunct al ºefului Secþiei pentru controlul muncii la M.F.A., M.A.I. ºi Justiþie a C.C. al P.C.R. Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. considerã cã din punct de vedere al încrederii politice corespunde. ªeful secþiei Ivanovici Dumitru
Liteanu Nicolae Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. 24 noiembrie 1966 A.M.R., fond 121, rola 262, c. 648–649.
89. 1967 februarie 4. Notã întocmitã de Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. pentru Pleºiþã Nicolae, ºeful Direcþiei regionale M.A.I. Cluj, propus în funcþia de ºef al Direcþiei a VI-a din cadrul M.A.I. C.C. al P.C.R. Secþia de Cadre Notã Tovarãºul Pleºiþã Nicolae are referat întocmit de Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. în decembrie 1961*. De la aceastã datã în situaþia sa au intervenit urmãtoarele schimbãri: *
Vezi documentul nr. 71.
260
În ianuarie 1962 a fost numit în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Cluj, funcþie pe care o îndeplineºte ºi în prezent. Din acelaºi an este ºi membru supleant al biroului Comitetului regional de partid. Conducerea M.A.I. ºi colectivul în care lucreazã îl apreciazã ca un tovar㺠capabil, energic, cu putere de analizã ºi sintetizare a problemelor ºi iniþiativã în muncã. Având calitãþi organizatorice ºi o bogatã experienþã în munca de securitate, a contribuit efectiv la îmbunãtãþirea organizãrii Direcþiei regionale ºi a conþinutului activitãþii acestei unitãþi. A luat mãsuri eficace pentru ridicarea calitativã a activitãþii informativ-operative ºi ca urmare au fost obþinute rezultate importante în depistarea ºi prevenirea unor acþiuni întreprinse de elementele duºmãnoase. În activitatea sa aplicã cu consecvenþã hotãrârile partidului ºi ordinele conducerii M.A.I., dovedind orientare politicã ºi simþ de rãspundere. Acordã atenþie deosebitã formãrii, creºterii ºi educãrii cadrelor, asigurând astfel conducerea colectivelor din unitãþi cu tovarãºi capabili ºi cu perspective, iar în munca de îndrumare ºi control ajutã cu competenþã unitãþile din subordine, participând efectiv la elaborarea ºi îndeplinirea celor mai importante mãsuri. Ca membru supleant al biroului Comitetului regional de partid participã activ la dezbaterea ºi soluþionarea problemelor, achitându-se în condiþiuni bune de sarcinile încredinþate. Manifestã însã ºi unele neajunsuri în stilul de muncã cu oamenii. Uneori se pripeºte în aprecierea activitãþii acestora, este ironic, iar câteodatã foloseºte unele expresii necorespunzãtoare. Este conºtient de aceste lipsuri ºi se preocupã a le lichida. Se preocupã continuu de îmbogãþirea cunoºtinþelor sale politico-ideologice ºi de culturã generalã; în aceastã perioadã ºi-a luat bacalaureatul iar în prezent este în anul IV la Facultatea de Istorie. Activitatea sa din aceastã perioadã este apreciatã de conducerea ministerului ca foarte bunã. Pentru merite în muncã a fost decorat cu ordine ºi medalii ale R.S. România. Fratele a devenit membru de partid. Secþia pentru controlul muncii la M.F.A. -M.A.I. ºi Justiþie îl propune în funcþia de ºef al Direcþiei a VI-a din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. considerã cã din punct de vedere al încrederii politice corespunde. ªeful secþiei Ivanovici Dumitru Liteanu Nicolae, Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. Vasile Gheorghe, Instructor în Secþia pentru controlul muncii la M.F.A., M.A.I. ºi Justiþie a C.C. al P.C.R. 4 februarie 1967 A.M.R., fond 121, rola 312, c. 679–680. 261
90. 1967 aprilie 10. Referat de cadre al locotenent-colonelului Ioana Constantin, locþiitor ºef la Direcþia a II-a, propus în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Cluj. C.C. al P.C.R. Secþia de Cadre Ioana Constantin Membru de partid din mai 1945; -Nãscut la 25 octombrie 1926, în comuna Carpen, regiunea Oltenia; -Originea socialã: þãrani mijlocaºi; -Naþionalitatea: românã; -Cãsãtorit, are doi copii; -Studii: liceul ºi urmeazã anul III la Academia de ªtiinþe social-politice „ªtefan Ghorghiu“; -Profesia: ofiþer; -În prezent îndeplineºte funcþia de locþiitor ºef direcþie la Direcþia a II-a din M.A.I. Are gradul locotenent-colonel. Ioana Constantin, dupã ce a absolvit ºase clase elementare, în toamna anului 1940 s-a înscris la o ºcoalã de cântãreþi bisericeºti din Craiova. A urmat trimestrul I, apoi s-a retras ºi a rãmas acasã la pãrinþi ajutându-i la munca câmpului timp de opt ani. Este cunoscut de cetãþenii din comunã cã a avut o comportare bunã. Nu a fãcut parte din organizaþii politice. În mai 1945 a fost primit în P.C.R. A luat parte la unele acþiuni iniþiate de partid la sate ºi s-a evidenþiat în munca de lãmurire desfãºuratã în campania electoralã din 1946, fapt pentru care a fost ales secretar al celulei de partid din comunã. În octombrie 1948 a fost încorporat pentru satisfacerea serviciului militar la Regimentul 16 artilerie grea Ploieºti. Datoritã interesului depus pentru pregãtirea sa militarã ºi politicã i s-a încredinþat funcþia de locþiitor politic de baterie ºi ales membru în biroul organizaþiei de partid pe regiment. În martie 1950 a fost selecþionat ºi trimis la un curs de ofiþeri politici la Breaza, pe care l-a absolvit în august acelaºi an ºi i s-a acordat gradul de locotenent. A urmat în continuare un curs al Direcþiei Generale a Securitãþii Statului, dupã care a fost repartizat lucrãtor operativ la Direcþia a II-a din M.A.I. A îndeplinit succesiv funcþiile: ºef birou, locþiitor ºef serviciu, apoi ºef serviciu. În aceste funcþii a muncit cu conºtiinciozitate, dovedindu-se un ofiþer capabil ºi bun organizator. A iniþiat unele acþiuni operative prin care s-a reuºit depistarea unor elemente ce desfãºurau activitate de contraspionaj. A manifestat preocupare pentru educarea ºi formarea subordonaþilor. Cu ocazia efectuãrii unor controale în regiuni, a sprijinit munca unitãþilor, dându-le un ajutor concret ºi calificat. Datoritã rezultatelor obþinute, în ianuarie 1963 a fost promovat locþiitor ºef direcþie la Direcþia a II-a, funcþie pe care o are ºi în prezent. 262
Este apreciat de ºefii sãi ierarhici ºi de Comitetul de partid din unitate ca un ofiþer bine pregãtit, cu multã experienþã, exigent, care munceºte cu simþ de rãspundere în îndeplinirea misiunilor încredinþate. Conduce cu competenþã sectoarele pe care le coordoneazã iar în relaþiile cu subordonaþii foloseºte metode partinice ºi se ocupã de educarea ºi formarea lor. A participat nemijlocit la elaborarea ºi aplicarea în practicã a unor mãsuri informative ºi la atragerea unor elemente care au furnizat materiale valoroase. În mai multe rânduri a fost trimis în misiune peste graniþã ºi s-a achitat în bune condiþiuni de sarcinile ce i s-au încredinþat. Este un ofiþer disciplinat, ferm ºi hotãrât în îndeplinirea ordinelor. Are iniþiativã în muncã ºi calitãþi organizatorice. În familie ºi societate are conduitã moralã corespunzãtoare, fapt pentru care se bucurã de stimã ºi autoritate. Uneori, din dorinþa de a folosi cele mai bune soluþii pentru rezolvarea problemelor, nu manifestã suficientã operativitate, iar alteori a dovedit o prudenþã exageratã. A fost criticat pentru aceste lipsuri ºi depune interes pentru a le lichida. Pe linie de partid mai mulþi ani a fãcut parte din biroul organizaþiei de bazã, iar din noiembrie 1966 este membru al comitetului de partid pe unitate, sarcinã de care s-a achitat cu conºtiinciozitate. Se preocupã de pregãtirea sa, a absolvit liceul cu examen de bacalaureat ºi în prezent urmeazã Academia de ºtiinþe social-politice „ªtefan Gheorghiu“. Pentru modul conºtiincios în care a muncit, cât ºi pentru faptul cã în tot timpul activitãþii sale a fost notat cu calificative de „bine“ ºi „foarte bine“, i s-a acordat mai multe ordine ºi medalii ale R.S. România ºi a fost înaintat pânã în gradul de locotenent-colonel. Despre familie cunoaºtem: pãrinþii au fost þãrani mijlocaºi. Tatãl a decedat în 1961, iar mama în 1949. Are douã surori care muncesc în C. A. P., una este membrã de partid. Soþul unei surori în trecut a fost membru al organizaþiei legionare. Soþia este casnicã. Pãrinþii ei au fost þãrani mijlocaºi. Tatãl, în trecut a fost membru P.N.Þ., în prezent munceºte în C. A. P. Mama a decedat în 1929. Este propus de Secþia pentru controlul muncii la M.F.A., M.A.I. ºi Justiþie a C.C. al P.C.R. în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Cluj. Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. considerã cã din punct de vedere al încrederii politice corespunde. ªeful Secþiei Ivanovici Dumitru Negreanu Ion, Instructor în Secþia de Cadre a C.C. al P.C.R. Gal Ion, Adjunct ºef secþie în cadrul Secþiei pentru controlul muncii la M.F.A., M.A.I. ºi Justiþie a C.C. al P.C.R. 10 aprilie 1967 A.M.R., fond 121, rola 303, c. 178–179. 263
91. 1967 aprilie 28. Referat de cadre al locotenent-colonelului Sãlcudean Pavel, propus în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Mureº Autonomã Maghiarã. C.C. al P.C.R. Secþia Cadre Sãlcudean Pavel Membru de partid din aprilie 1945; -Nãscut la 17 decembrie 1925, în comuna Lunca-Mureº, regiunea Cluj; -Originea socialã: tatãl a fost ºef de tren la C.F.R.; -Naþionalitatea: românã; -Cãsãtorit, are doi copii; -Are liceul cu examen de bacalaureat; -Cunoaºte limba maghiarã; -Profesia: ofiþer activ; -În prezent este locþiitor al ºefului Direcþiei regionale M.A.I. Mureº Autonomã Maghiarã; are gradul de locotenent-colonel. Sãlcudean Pavel, din 1937 a urmat trei clase la ªcoala de arte ºi meserii din Tg. Mureº. În urma Dictatului de la Viena, din 1940, s-a refugiat cu pãrinþii la Turda, unde a urmat clasa a patra la liceul industrial. Din timpul ºcolii este cunoscut ca un elev bun la învãþãturã ºi cu comportare corectã. Nu a fost înscris în organizaþii politice. Din iunie 1941, a lucrat o lunã ca muncitor necalificat la Fabrica de sticlã din Turda, apoi s-a angajat strungar la Fabrica de armament „Mârºa“ din Avrig, unde a stat aproape doi ani. În acest timp s-a preocupat de ridicarea calificãrii sale profesionale, însã, pentru cã era indisciplinat ºi nu respecta anumite reguli stabilite de conducerea fabricii, a fost de mai multe ori bãgat la carcerã. În februarie 1943 a plecat de la aceastã uzinã ºi s-a angajat lãcãtuº la Fabrica de sticlã din Turda. În februarie 1945 s-a transferat lãcãtuº la Depoul C.F.R. Teiuº unde, în aprilie acelaºi an, a fost primit în U.T.C. ºi P.C.R., iar dupã o lunã numit secretar al Comitetului U.T.C. la plasa Teiuº. Din august acelaºi an a lucrat trei ani ca secretar al Comitetului P.C.R. la plasa Teiuº ºi Aiud. În aceastã perioadã a luat parte la acþiunile organizate de partid, a obþinut rezultate bune în muncã ºi s-a dovedit ataºat partidului. Folosea însã metode de muncã necorespunzãtoare în activitatea sa, […] era în anturajul unor elemente reacþionare ºi pentru aceste fapte biroul Comitetului judeþean P.C.R. Alba l-a sancþionat cu „vot de blam cu avertisment“. 264
În martie 1948 a fost încorporat pentru satisfacerea stagiului militar la Regimentul 2 care de luptã, unde a urmat ºcoala regimentarã, apoi este trimis la ªcoala de ofiþeri politici la Breaza. În august 1950, dupã terminarea ºcolii, a fost încadrat în Ministerul Afacerilor Interne cu gradul de locotenent ºi repartizat la Direcþia generalã de informaþii. A urmat un curs profesional în urma cãruia a fost trimis în activitate diplomaticã la Legaþia R.S. România din Suedia. În aceastã muncã a obþinut rezultate bune, însã, fiind deconspirat, a fost declarat persoanã „non grata“. Dupã aceea a lucrat în aparatul central al direcþiei. În mai 1955 a fost mutat la Direcþia regionalã M.A.I. Mureº Autonomã Maghiarã, unde a îndeplinit succesiv funcþiile: lucrãtor operativ prim, locþiitor ºef direcþie pentru spate, iar din 1961 este locþiitor ºef direcþie pentru munca operativã. Biroul Comitetului regional de partid Mureº Autonomã Maghiarã ºi ºeful Direcþiei regionale M.A.I. îl apreciazã cã are o bunã pregãtire politicã, de culturã generalã ºi o bogatã experienþã în munca de securitate. Foloseºte metode bune în activitatea profesionalã, acordã sprijin calificat ºefilor de colective, ca urmare s-a îmbunãtãþit munca organelor de securitate, au fost rezolvate mai operativ problemele ºi depistate unele elemente duºmãnoase. Participã direct la munca informativ– operativã ºi analizeazã periodic acþiunile mai importante. Datoritã mãsurilor pe care le-a luat, a contribuit la prevenirea unor pagube ce urmau sã fie aduse economiei noastre de cãtre unii specialiºti strãini care lucrau în regiunea Mureº Autonomã Maghiarã. Este un ofiþer de securitate capabil, disciplinat, bun organizator, cu iniþiativã ºi simþ de rãspundere în rezolvarea sarcinilor, receptiv la propunerile ºi sugestiile subordonaþilor. Se bucurã de autoritate în cadrul regiunii în care lucreazã. Informeazã cu regularitate organele raionale de partid asupra constatãrilor fãcute la secþiile raionale de securitate ºi cere sprijin pentru lichidarea lipsurilor constatate. Uneori nu a fost suficient de exigent faþã de lipsurile subordonaþilor ºi a manifestat tendinþe de comoditate. De mai mulþi ani este membru al biroului Comitetului orãºenesc de partid Tg. Mureº ºi membru în comisia pentru controlul muncii în unitãþile speciale, sarcini pe care le îndeplineºte cu conºtiinciozitate. În familie ºi societate are comportare corectã. Despre familie cunoaºtem: tatãl sãu a fost ºef de tren la C.F.R., în prezent pensionar, membru de partid. Mama este casnicã. Are doi fraþi funcþionari, membri de partid. Sãlcudean Pavel, din 1950 pânã în 1952 a fost cãsãtorit cu o salariatã a M.A.I. Aceasta, în perioada 1947–1948 când locuia în Aiud, a avut relaþii cu unele elemente legionare care se aflau în închisoare, înlesnindu-le schimbul de corespondenþã. Pentru aceste fapte, în 1952 a fost exclusã din partid ºi scoasã din M.A.I. În 1953 s-a recãsãtorit cu o dactilografã care lucreazã la miliþie, este membrã de partid. Tatãl ei a fost cãrãuº, în prezent este întreþinut de copii. Mama a fost casnicã, a decedat în 1953. 265
Este propus de Secþia pentru controlul muncii la M.F.A., M.A.I. ºi Justiþie a C.C. al P.C.R. sã fie numit în funcþia de ºef al Direcþiei regionale M.A.I. Mureº Autonomã Maghiarã. Secþia Cadre a C.C. al P.C.R. considerã cã din punct de vedere al încrederii politice corespunde. ªeful secþiei Ivanovici Dumitru ªef sector, Mernea Constantin Instructor, Negreanu Ion Enache Ion 28 aprilie 1967 A.M.R., fond 121, rola 303, c. 208–209.
92. 1967 mai 25. Referat de cadre al maiorului de securitate Samoilã Radu Dragomir, ºeful Secþiei raionale M.A.I. Fãurei. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia Regionalã Galaþi -Secþia cadreMaior de securitate Samoilã Radu Dragomir Membru de partid din 1947; -Nãscut la 5 decembrie 1920 în comuna Mihai Bravu, raionul Brãila, regiunea Galaþi; -Naþionalitatea: românã -Originea socialã: þãran cu gospodãrie mijlocie (membru C. A. P.); -Studii: absolvent al ºcolii medii cu diplomã de maturitate; -Profesia de bazã: cazangiu; -Cãsãtorit, are un copil; -Încadrat în M.A.I. la 1 aprilie 1949; -Este ºeful Secþiei raionale M.A.I. Fãurei. 266
Samoilã Dragomir, dupã ce a terminat 6 clase primare în comuna natalã, a venit la o mãtuºã în oraºul Brãila, iar în anul 1934 a fost dat ca ucenic timp de 3 ani, lucrând apoi ca lucrãtor în meseria de cazangiu pe la diferiþi patroni din acelaºi oraº, pânã în anul 1949, când s-a încadrat în funcþia de cazangiu la ªantierul „Danubiu“ din Brãila. Din aceste perioade este cunoscut ca un tânãr conºtiincios în îndeplinirea sarcinilor profesionale, ascultãtor, disciplinat ºi cu o comportare corespunzãtoare în relaþiile de serviciu ºi în societate. În anul 1942 a fost încorporat militar la Regimentul 33 Infanterie Tulcea, fãrã a participa pe front ºi a fost trecut în rezervã în anul 1945. Dupã trecerea în rezervã a lucrat pe la diferite ateliere particulare din oraºul Brãila, iar în 1947 s-a angajat în funcþia de cazangiu la fostul ºantier „Cerchez“, în prezent ªantierul Naval Brãila, unde a lucrat pânã la încadrarea sa în M.A.I. Din aceste perioade este apreciat ca un meseriaº bine pregãtit profesional, conºtiincios ºi disciplinat, fapt pentru care în 1947 a fost primit membru de partid, luând parte activã la viaþa de organizaþie. La 1 aprilie 1949 a fost încadrat în M.A.I. cu gradul de plutonier major, iar la 1 februarie 1950 trecut în corpul ofiþerilor cu gradul de sublocotenent ºi avansat succesiv pânã la gradul actual. A fost repartizat la început în funcþia de lucrãtor operativ la Raionul Brãila, în 1950 a absolvit cursul de calificare profesionalã de 6 luni la Bucureºti, iar la 1 februarie 1951 a fost promovat în funcþia de ºef al Biroului, în prezent Secþiei raionale M.A.I. Fãurei, funcþie pe care o deþine. În aceastã muncã s-a iniþiat mai greu la începutul activitãþii sale, iar dupã absolvirea cursului de calificare, prin interesul ºi voinþa depusã, pe parcurs [a reuºit] sã-ºi însuºeascã în mod mulþumitor metodele ºi formele muncii, cât ºi ordinele ºi instrucþiunile M.A.I. Ca ºef la secþiei raionale, în general a cãutat sã se achite de sarcinile ce-i reveneau, reuºind sã-ºi creeze o agenturã corespunzãtoare, fiind preocupat ºi de formarea unei evidenþe operative clarã, reuºind în mare mãsurã sã cuprindã ºi sã cunoascã problemele specifice acestui raion ºi sã obþinã unele rezultate operative. Cu toate acestea, s-a constatat cã în anumite perioade era depãºit de unele sarcini, se demobiliza uºor în faþa unor probleme, aceasta ºi ca urmare a mediului specific raionului respectiv, care în decursul timpului a avut mare influenþã asupra sa, datoritã cãrui fapt nu întotdeauna a reuºit sã îndrume ºi sã sprijine subalternii în mod corespunzãtor. Totuºi, în urma ajutorului primit pe parcurs, a remediat o parte din aceste lipsuri, se strãduieºte în permanenþã sã asigure îndeplinirea planului de muncã, mobilizând în acest sens atât locþiitorul sãu, lucrãtorii operativi cât ºi ºefii de posturi, participând la întâlnirile cu agentura din legãtura acestora, dându-le îndrumãrile necesare, în care sens face dese deplasãri în raion. A reuºit ca în ultimul timp sã fie lucrate un numãr mare de elemente din baza operativã, iar în anii 1965–1966 un numãr de 17 elemente 267
au fost avertizate, a efectuat 2 demascãri publice ºi au fost descoperiþi 4 autori de manifeste ºi fiþuici. Personal þine legãtura cu 7 agenþi care furnizeazã materiale informative de calitate, pe care le exploateazã în mod corespunzãtor. A depus interes în analizarea agenturii ºi clarificarea bazei operative, cât ºi în analizarea acþiunilor informative, dând în general îndrumãri ºi soluþii de rezolvare corespunzãtoare. A þinut în permanenþã legãtura cu organele de miliþie pentru o colaborare perfectã, iar ca membru în Comitetul raional de partid ºi-a dus la îndeplinire în mod conºtiincios sarcinile ce i-au fost trasate, însã în unele situaþii nu a fost suficient de operativ. Se preocupã de buna desfãºurare a învãþãmântului profesional al ºefilor de posturi, participã la întocmirea unor teme ºi lucrãri practice, iar în cadrul seminariilor aprofundeazã problemele puse în discuþie. Personal, la grupa cadre conducere se prezintã bine pregãtit ºi a obþinut calificative de „bine“. Aceleaºi calificative le-a obþinut ºi cu ocazia notãrilor de sfârºit de an. S-a preocupat ºi de completarea studiilor, absolvind ºcoala medie cu diplomã de maturitate în anul 1964. A fost decorat cu 2 ordine ºi 4 medalii ale R.S. R., iar pentru rezultate bune în muncã, de multe ori premiat în bani. Este disciplinat, respectuos ºi ordonat, iar în relaþiile de serviciu are o comportare bunã. În familie ºi societate are, de asemenea, o conduitã moralã sãnãtoasã. Ca lipsuri s-a constatat cã nu în suficientã mãsurã a dovedit operativitate ºi exigenþã, atât în activitatea sa personalã, cât ºi faþã de cadrele din subordine, la care, în mare mãsurã, a contribuit mediul specific raionului, cât ºi unele frãmântãri de ordin familial, având bãiatul în ultimul an la liceu, cu o hemiparezã. În concluzie, apreciem cã ofiþerul îºi are meritul sãu, atât prin devotamentul ºi eforturile depuse în rezolvare sarcinilor încredinþate, cât ºi prin stabilitatea care a avuto în funcþia ºi locul de muncã ºi considerãm întemeiatã cererea sa de a fi mutat la sediul regiunii, pentru a putea veni în ajutorul fiului sãu, atât în întreþinerea la facultate, cât ºi în tratamentul indicat de urmat. Pãrinþii sãi, foºti þãrani cu gospodãrie mijlocie (membrii C. A. P.), în prezent pensionari, în trecut nu au fãcut politicã ºi nici în prezent nu sunt încadraþi. Are trei fraþi ºi douã surori. Fraþii împreunã cu soþiile lor ºi o sorã împreunã cu soþul sãu sunt membri în C. A. P., iar a doua sorã este lenjereasã ºi soþul sãu lãcãtuº mecanic. Un frate ºi soþul unei surori sunt membri de partid, ceilalþi neîncadraþi politic. Soþia este casnicã, neîncadratã politic. Tatã soþiei, categorisit chiabur pânã în 1952, apoi þãran mijlocaº (membru C. A. P.), în prezent pensionar, fost membru P.N.L., în prezent neîncadrat politic, iar mama casnicã, în trecut ºi în prezent neîncadratã politic. Soþia are trei surori ºi un frate. O sorã este membrã C. A. P., alta contabilã ºi ultima dactilografã, iar soþii lor – unul ºofer, altul funcþionar ºi al treilea tehnician 268
constructor, a fost de mai multe ori condamnat, totalizând 12 ani ºi 6 luni închisoare corecþionalã pentru delapidare ºi abuz în serviciu. Fratele este ofiþer M.F.A. cu gradul de maior, iar soþia lui casnicã. Fratele ºi soþul unei surori sunt membri P.C.R., ceilalþi neîncadraþi politic. Faþã de cele de mai sus ºi luând în consideraþie ºi dorinþa maiorului Samoilã R. Dragomir, propunem ca la data de 1 august 1967 sã fie înlocuit din funcþie ºi mutat ca ºef de grupã la Secþia raionalã M.A.I. Galaþi1. ªeful direcþiei Locotenent-colonel Iorga Marin
ªeful secþiei Maior Blaga Ion
25 mai 1967 A.M.I., fond D.M.R.U., inventar nr. 7386, dosar nr. 17, nenumerotat.
1 Prin ordinul nr. 3784 din 30 septembrie 1967 al preºedintelui C. S. S., se elibereazã din funcþie, se mutã în interesul serviciului cu drept la indemnizaþie de mutare ºi se pune la dispoziþia Direcþiei Regionale de Securitate Galaþi.
269
Partea a II-a
OBIECTIVE ªI METODE
93. 1949 septembrie 10. Scurt istoric al miºcãrii legionare pentru uzul intern al direcþiilor regionale de securitate. Republica Popularã Românã Ministerul Afacerilor Interne Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului Direcþiunea Regionalã de Securitate Ploieºti Nr. 114/ 15943 10 Sept. 1949 Cãtre Biroul de Securitate Vãleni Vã trimitem alãturat o sintezã, cuprinzând evoluþia problemei legionare de la înfiinþarea ei ºi pânã în prezent, împreunã cu un numãr de 4 anexe, privind organizaþiile: „Frãþiile de Cruce“, „Corpul Muncitoresc Legionar“, „Corpul Studenþesc Legionar“ ºi „Corpul Rãzleþilor“. Materialul va fi studiat de Dvs. amãnunþit ºi prelucrat cu oamenii în subordine, ce lucreazã în problema legionarã, pentru documentare ºi va fi pãstrat în casa de fier a unitãþii. Confirmaþi primirea ºi raportaþi de executarea prelucrãrii. Lt. col. de Securitate C. Câmpeanu Sârbu Ion
Cpt. de Securitate
271
Problema legionarã Scurt istoric al miºcãrii legionare de la înfiinþare pânã la 23 august 1944. Dupã instaurarea regimului socialist în U.R.S.S. influenþa marxistã se simte mai puternic în România, iar datoritã dezastruoasei situaþii economice în urma rãzboiului capitalist, aceste noi idei prind tot mai mult teren în rândurile proletariatului, care trece la greve ºi rãscoale pentru înlãturarea stãrii de fapt. Cercurile regaliste, capitaliste, moºiereºti ºi burgheze pentru a contracara curentul revoluþionar cautã sã înfiinþeze miºcãri naþionaliste cu caracter antisemit ºi anticomunist. O astfel de miºcare naþionalã este „Garda Conºtiinþei Naþionale“ înfiinþatã în anul 1919 la Iaºi de cãtre Gheorghe Pancu, în care ºi-a fãcut ucenicia Corneliu Zelea Codreanu, iniþiatorul miºcãrii legionare, considerat de legionari „Cãpitanul“. În 1924 Corneliu Zelea Codreanu întemeiazã la Iaºi o organizaþie denumitã „Frãþiile de Cruce“ din care fac[e] parte un grup de studenþi. Activitatea acestei organizaþii este exclusiv naþionalistã, membrii acesteia luând parte activã la toate grevele ºi miºcãrile studenþeºti, în vederea aplicãrii „numerus clausus“ în facultãþi, cu care ocazie s-a format un complot contra elementelor de stânga. C. Z. Codreanu împreunã cu unele elemente din organizaþia mai sus-amintitã, formeazã în 1927 organizaþia „Legiunea Arhanghelului Mihail“ asumându-ºi conducerea acesteia. În anul 1931, Codreanu, voind sã dea un caracter politic acestei organizaþii, transformã „Legiunea Arhanghelului Mihail“ în „Partidul Garda de F[i]er“, care în anul 1932 este dizolvatã de I. G. Duca din cauza organizãrii sale cvasimilitare, a agitaþiilor anarhice ºi a atentatelor comise de unii dintre membri. Ca urmare a acestei mãsuri, o echipã de trei legionari, denumiþi „nicadorii“, împuºcã pe peronul gãrii Sinaia pe I. G. Duca. În anul 1933, o datã cu venirea la putere a lui Hitler, Codreanu declarã fãþiº cã miºcarea legionarã este ataºatã politicii Germaniei. În anul 1935 ia fiinþã Partidul „Totul Pentru Þarã“, condus tot de Codreanu, iar pentru a acapara bunurile evreieºti, se pun bazele comerþului legionar. O datã cu înfiinþarea acestui partid, în anul 1936 o serie de comandanþi legionari, pentru a-ºi arãta ataºamentul faþã de hitleriºti ºi fasciºti, pleacã sã lupte voluntar în armatele lui Franco de pe frontul din Spania. În anul 1937, partidele aºa-zise istorice, pentru a-ºi crea o situaþie favorabilã în detrimentul regalitãþii, cautã a da o amploare Partidului „Totul Pentru Þarã“ care avea o situaþie anticarlistã, deoarece Carol cãuta sã doboare miºcarea legionarã pentru a-ºi elibera drumul spre dictaturã. 272
În acest scop P.N.Þ. Maniu, încheie cu ocazia alegerilor din 1937, un pact de neagresiune cu Partidul „Totul Pentru Þarã“, pregãtindu-i în acest scop, venirea la putere în anul 1940. În anul 1938, Partidul „Totul Pentru Þarã“ este formal autodizolvat de Codreanu, care continuã totuºi sã întreþinã clandestin activitatea, pentru care fapt este condamnat la 10 ani muncã silnicã. În procesul acestuia, Iuliu Maniu a depus ca martor al apãrãrii. În acelaºi an, din cauza actelor de terorism, sãvârºite de unii membri ai miºcãrii legionare, Codreanu este împuºcat de cãtre guvern ºi se porneºte aºa cum o numesc legionarii „prigoana legionarã“. În urma acestor mãsuri, pentru a se pune la adãpost, parte din comandanþii miºcãrii fug la Berlin, de unde menþin legãtura cu cei rãmaºi în þarã. În anul 1939, o aºa-numitã „Echipã a Morþii“ formatã în parte din elemente legionare venite din Germania, asasineazã pe Armand Cãlinescu. Acest fapt atrage dupã sine represiuni din partea guvernului de atunci, care trece la împuºcarea a câte 3–4 legionari din fiecare judeþ ºi lagãre. În anul 1940 Germania hitleristã, care vroia sã facã din România o bazã militarã ºi o poartã de trecere spre Uniunea Sovieticã, trimite în þarã pe Horia Sima, care ajunge ministru în guvernul Gigurtu. În numai o lunã de zile de la instalarea în acest post, Horia Sima demisioneazã ºi începe sã organizeze centre de rezistenþã în þarã, cerând abdicarea regelui Carol II. În aceastã acþiune, legionarii au fost totalmente sprijiniþi de Hitler, care ºi-a dat seama cã Regele Carol II care era cel mai mare moºier din România, îºi avea majoritatea averilor sale în Franþa, Anglia ºi America, constituie o barierã în drumul Germaniei, pentru instaurarea unui regim de dictaturã fascistã. Astfel, la 6 septembrie 1940, regele abdicã ºi se instaureazã regimul antonescian afectat întru totul hitlerismului, iar la data de 14 septembrie 1940 se proclamã „Statul Naþional Legionar“. O datã venitã la putere, miºcarea legionarã îºi aratã adevãrata ei faþã, dând drumul pe stradã bandelor de asasini ºi jefuitori. Totodatã pune în practicã orientarea sa politicã cãtre Germania hitleristã, deschizând larg porþile þãrii trupelor germane, care pãtrund în Balcani pânã la graniþa cu U.R.S.S. La 21 ianuarie 1941 se declanºeazã rebeliunea legionarã, care a fost o speculaþie a nemþilor care aveau numai de câºtigat din aceastã rebeliune. Aceasta a fost declanºatã în scopul îndepãrtãrii lui Antonescu ºi a instaurãrii unui regim de dictaturã legionarã. Hitler l-a preferat pe Antonescu ºi i-a încredinþat puterea, deoarece a vãzut cã acesta dispune de armata þãrii. Eºuând rebeliunea, miºcarea legionarã se disecã în douã grupe legionare. O parte din legionari fug în Germania pentru a-ºi continua activitatea, punându-se în acelaºi 273
timp în serviciul de spionaj al lui Hitler ºi o parte rãmân în þarã, fie camuflaþi, fie fãcând un act de supunere lui Antonescu. Elementele rãmase în þarã trec treptat la organizare, menþinând legãturile cu cei plecaþi în strãinãtate, care formeazã un comandament legionar, care din acel moment ºi pânã în prezent conduc acþiunea legionarã din þarã. În timpul de la 1941 ºi pânã la 1944 acþiunea legionarã a fost dusã paralel atât pe plan intern cât ºi pe plan extern. Astfel, legionarii din þarã au plecat pe front unde au produs jafuri ºi asasinate în U.R.S.S. Cei din Germania au continuat politica lor deºãnþatã de supunere faþã de Hitler, fãcând în acelaºi timp o propagandã intensã la radio „Donau“ în favoarea Germaniei. Activitatea legionarã de la 23 august 1944 pânã la 10 decembrie 1945 A doua zi dupã încetarea ostilitãþilor între România ºi U.R.S.S. ºi îndreptarea forþelor armate române împotriva armatelor germane, adicã la data de 24 august 1944, Horia Sima împreunã cu clica sa de trãdãtori fugiþi din þarã, au format la Viena un guvern denumit „Naþional Român“, înfiinþând totodatã ºi o armatã, compusã din elemente legionare, dezertori, militari ºi tehnicieni aflaþi în Germania pentru specializare. Aceastã armatã a luptat efectiv alãturi de Germania, împotriva armatelor Sovietice. În ceea ce priveºte legionarii rãmaºi în þarã în timpul rãzboiului antisovietic, aceºtia, credincioºi testamentului lui Codreanu, care sfãtuia pe legionari ca dupã moartea sa sã colaboreze cu Maniu, au trecut dupã 23 august 1944 în rândurile Partidului Naþional þãrãnesc Maniu, având în frunte comandanþi legionari ca: Horaþiu Comãniciu, Semergiu ºi I. T. Pãdureanu. Conlucrând cu Partidul Naþional þãrãnesc pentru slãbirea spatelui frontului antihitlerist, elemente legionare neacceptate în acest partid se încadreazã în gãrzile Iuliu Maniu, comiþând cunoscutele atrocitãþi în Ardealul de Nord, oglindind încã o datã metodele fasciste pe care legionarii le-au imprimat P.N.Þ.-ului. În acelaºi timp, echipe legionare dotate cu armament ºi aparate de transmisie au fost lansate cu paraºute în spatele frontului sovietic, în scopul de a comite acte de sabotaj ºi de teroare, de a face spionaj, de a organiza centre de rezistenþã ºi de a sabota aplicarea armistiþiului. Elementele legionare, o datã ajunse în þarã, formeazã un comandament al miºcãrii sub conducerea lui N. Petraºcu, care se pune imediat în legãturã cu legionarii aflaþi în þarã ºi îºi începe acþiunea de sabotaj în favoarea Germaniei hitleriste. Cauzele care au determinat nereuºita scopurilor cu care legionarii fuseserã trimiºi în þarã, au fost urmãtoarele: – în primul rând, centrele de rezistenþã nu ºi-au putut dezlãnþui actele de sabotaj ºi teroriste, deoarece se aºtepta un ordin din Germania ºi o contraofensivã a armatelor acesteia. 274
Acest lucru însã nu a fost posibil, întrucât victorioasa Armatã Roºie reuºise sã punã pe fugã armatele hitleriste, creând astfel un gol destul de mare între acestea ºi centrele de rezistenþã legionare, gol în care nu se mai putea face legãtura. – în al doilea rând, mãsurile luate de autoritãþile administrative interne, care au trecut imediat la depistarea acestor centre de rezistenþã, arestând ºi internând în lagãre o bunã parte din legionari. Dintre misiunile cu care aceste echipe fuseserã trimise în þarã, singura care a fost într-o oarecare mãsurã îndeplinitã, a fost aceea de spionaj. Totodatã, elementele legionare sprijinite de capitaliºtii ºi recþiunea din þarã, cãutau sã învrãjbeascã masa muncitoare ºi þãrãnimea împotriva Uniunii Sovietice ºi a regimului. În acest scop, legionarii au primit misiunea ca la oraº sã pãtrundã în întreprinderi pentru spargerea unitãþii sindicale muncitoreºti, iar la sate prin lansarea diferitelor zvonuri alarmiste ºi prin aþâþarea þãrãnimii în contra naþionalitãþilor conlocuitoare (în special contra evreilor ºi ungurilor) sã caute sã întreþinã în sânul masei þãrãneºti o atmosferã de ostilitate împotriva regimului. Dacã la oraºe încercãrile lor au fost zãdãrnicite de vigilenþa ºi conºtiinþa muncitorilor din fabrici ºi uzine care i-au demascat, la sate, încurajaþi fiind de elementele moºiereºti ºi chiaburi, care aveau interese comune cu legionarii, au reuºit pe alocuri sã câºtige unele elemente ale þãrãnimii. O datã cu capitularea necondiþionatã a Germaniei, miºcarea legionarã îºi dã seama cã trebuie sã schimbe tactica folositã pânã atunci. În aceastã situaþie, comandamentul legionar intern trece la o activitate de organizare conspirativã, pentru a îndepãrta atenþia autoritãþilor. Cãutând sã mascheze activitatea legionarilor ºi sã dea aparenþa unei renunþãri la crezul legionar, la data de 6 august 1945, Nicolae Petraºcu lanseazã circularã pentru toþi legionarii „dinlãuntru ºi din afara închisorilor“ în care aratã cã miºcarea legionarã trebuie sã se supunã dispoziþiunilor Guvernului ºi sã respecte organizaþiile politice democratice, pe care le recomandã ca „bune ºi folositoare þãrii“. Guvernul, în dorinþa de a asigura liniºtita dezvoltare a drepturilor cetãþeneºti, cât ºi pentru a da posibilitatea tuturor legionarilor sã se încadreze în muncã, deschide la data de 30 septembrie 1945 porþile închisorilor, desfiinþeazã lagãrele de internare iar la data de 10 decembrie 1945, Ministerul Afacerilor Interne dã un comunicat în care aratã cã se dã posibilitatea tuturor legionarilor de a intra în legalitate. Activitatea legionarã de la 10 decembrie 1945 pânã la operaþiile din 14/15 mai 1948 În urma comunicatului Ministerului Afacerilor Interne din 10 decembrie 1945, parte dintre legionarii care compuneau centrele de rezistenþã, pentru a se salva ºi pentru a putea continua în condiþiuni cât mai bune activitatea de organizare, s-au prezentat ºi au depus armamentul ºi materialul explozibil ce posedau. 275
Alþii însã, cum e cazul Nicolae Târziu, Verga Afilon ºi Ovidiu Gãinã, au rãmas în ilegalitate, pentru a putea duce cu legionarii din legalitate activitatea lor de subminare a regimului democratic. Pentru ca într-o eventualã schimbare de regim sã nu se poatã reproºa miºcãrii legionare cã a acceptat total comunicatul Ministerului de Interne, cât ºi pentru a cimenta legãtura existentã dintre miºcarea legionarã ºi partidele istorice, Petraºcu a dispus ca unul din intimii sãi colaboratori, anume Gheorghe Manu, sã intre în miºcarea de rezistenþã a partidelor istorice. Un alt scop pentru care Gheorghe Manu a intrat în miºcarea de rezistenþã a fost ca acesta sã dinamizeze activitatea acestei miºcãri ºi sã conlucreze cu partidele istorice în slujba imperialismului strãin ºi a capitalismului intern. Totodatã, Horia Sima, pus de acum în slujba politicii imperialismului angloamerican, trimite prin diferiþi curieri (ex. Eugen Teodorescu, Dragoº Hoinic), ordine precise de reorganizare, activizare ºi spionaj, în cadrul subversiv al miºcãrii legionare. Astfel, se ajunge ca legionarii din þarã ºi strãinãtate, care pânã mai ieri fuseserã în slujba Germaniei hitleriste, sã-ºi schimbe stãpânul, sã treacã în serviciul imperialismului anglo-american, care era direct interesat pentru susþinerea elementului legionar în þarã la noi. În aceastã perioadã de timp, activitatea miºcãrii legionare se rezumã la strângerea de cotizaþii între membri, iar comandanþii menþineau un contact permanent între ei. Fiecare membru avea datoria sã-ºi facã singur o educaþie legionarã ºi sã nu uite niciodatã cã este legionar. Cercurile conducãtoare din Anglia ºi America, vãzând cã partidele istorice nu pot rezista progresului clasei muncitoare, aruncã în luptã miºcarea legionarã. Astfel, în anul 1946, se primesc ordine din strãinãtate ca legionarii sã caute sã pãtrundã în rândurile clasei muncitoare, unde sã încerce o spargere a unitãþii sindicale muncitoreºti. Aceastã acþiune a durat pânã în anul 1947, când s-a trecut în mod hotãrât la reorganizarea cadrelor vechi legionare. Organele de siguranþã, în primãvara anului 1947, trecând la unele operaþiuni din Nordul Moldovei, au stabilit la cercetãri cã miºcarea legionarã este organizatã ºi cã activeazã dupã vechiul plan legionar trasat de Codreanu, adaptat însã la noua conjuncturã politicã internã ºi externã. Tot cu acest prilej, s-a mai stabilit cã elemente legionare fac serviciul de curieri cu strãinãtatea ºi cã aceºtia nu erau altceva decât agenþi ai Serviciului de Spionaj angloamerican din þarã. Pãtrunzându-se mai adânc informativ în rândurile miºcãrii legionare, s-a putut stabili cã legionarii lui Petraºcu, dându-ºi seama cã în þarã se gãsesc adversari ai lui 276
Horia Sima, au cãutat sã-i grupeze pe aceºtia în jurul lui Radu Mironovici ajungând astfel sã-i reactivizeze. Deci miºcarea legionarã contând pe un conflict armat între Uniunea Sovieticã ºi Anglo-Americani, a trecut la reactivizarea de noi cadre ºi la înarmarea acestora, în speranþa cã la declanºarea conflictului, miºcarea legionarã sã fie gata a intra în acþiune, alãturi de anglo-americani. Recrutarea ºi organizarea s-a fãcut dupã principiile vechi legionare astfel: La recrutarea elementelor se are în vedere tineretul intelectual, atenþia îndreptându-se asupra elementelor moºiereºti ºi capitaliste, care avea infiltrate ura faþã de clasa muncitoare – ºovinism ºi naþionalism. Din punct de vedere organizatoric miºcarea legionarã îmbracã haina unei organizaþii quasimilitare, activitatea ducându-se pe corpuri ºi unitãþi, membrii sãi activând în spiritul aºa-zisei discipline fasciste, care face din legionari, teroriºti ºi asasini. „Codreanu“ a arãtat cã Legiunea este o organizaþie naþionalistã extremistã, alcãtuitã quasimilitãreºte cu caracter ofensiv. Legiunea este antisemitã, anticomunistã, urmãrind distrugerea comunismului ºi eliminarea evreilor din þarã. Ea activeazã fie fãþiº, fie clandestin. În organizare se pleacã de la cuib, care este cea mai micã unitate ºi se ajunge la corpuri, organizaþii ºi regionale. Cuibul este unitatea iniþialã de organizare ºi este format din 3–15 persoane în legalitate ºi 3–5 persoane în ilegalitate. Cuiburile dintr-un judeþ formeazã din punct de vedere paramilitar un batalion, care este divizat în companii ºi plutoane. Pe bazã de cuib au fost formate urmãtoarele organizaþii ale miºcãrii legionare: I Corpul legionarilor, care înglobeazã tineri pânã la 28 de ani de la sate, unde nu existã Frãþiile de Cruce; I Frãþiile de cruce – F.D.C. – pentru tineretul ºcolãresc între 14–20 ani; I Cetãþuile de fete ºi femei; I Corpul studenþesc legionar – C.S.L.; I Corpul rãzleþi – C. R. – care înglobeazã elementele intelectuale de la oraºe; I Organizaþia politicã legionarã, care înglobeazã toþi vârstnicii dintr-un judeþ; I Regionala legionarã este unitatea superioarã care înglobeazã mai multe judeþe. Pe toatã perioada de timp de la 10 decembrie 1945 pânã la 14 mai 1948, miºcarea legionarã internã a avut ca sarcinã principalã culegerea de informaþii ºi plasarea lor prin elementele legionare din strãinãtate, anglo-americanilor. De asemenea susþinerea totalã a acþiunilor politice legale sau ilegale a partidelor istorice în slujba capitalismului ºi a spionajului imperialist. Constatându-se informativ cã miºcarea legionarã desfãºoarã o activitate periculoasã Republicii Populare Române, se hotãrãºte ca în noaptea de 14/15 mai 1948 sã se treacã 277
la depistarea organizaþiei miºcãrii legionare clandestine, procedându-se la descinderi, percheziþii ºi la reþinerea elementelor legionare. Operaþiunile de la data de 14/15 mai 1948 ºi activitatea miºcãrii legionare de la 15 mai pânã în prezent Cu prilejul percheziþiilor iniþial fãcute la operaþii s-a gãsit suficient material de probaþiune. Pe mãsurã ce ancheta elementelor reþinute a fost adâncitã, s-au gãsit mari cantitãþi de armament, muniþiuni, material exploziv, aparate de radio emisie ºi recepþie, material doctrinar interzis, fiºe ºi material informativ cu caracter politic, militar ºi economic, schiþe ale instituþiunilor, schiþe ºi hãrþi topografice militare, centuri, uniforme ºi steaguri legionare. Arãtãm cã tot acest material nu a fost gãsit la elementele vizate ºi cunoscute de organele Securitãþii, ci la elementele periferice cãrora le fusese date spre pãstrare de cãtre cei dintâi. Cercetãrile au stabilit aºa dupã cum arãtau ºi informaþiile anterioare operaþiunilor, existenþa a douã organizaþii legionare, prima condusã de Nicolae Petraºcu ºi a doua de Radu Mironovici. Organizaþia legionarã N. Petraºcu La adãpostul comunicatului M.A.I. din 10 decembrie 1945, Nicolae Petraºcu a trecut în anul 1946 la regruparea ºi reorganizarea elementelor vechi legionare, având ca prim scop educarea lor în spirit legionar, pentru ca în 1947 sã pãºeascã la activizarea acestora pe linia informativã de spionaj ºi terorism dupã vechiul sistem organizatoric legionar. Metoda de lucru era aceea ca între corpuri sã fie o separaþie absolutã, în interiorul acestora sã se lucreze tot aºa (de la om la om), folosindu-se pe o scarã foarte întinsã nume conspirative. Linia datã legionarilor activiºti era aceea de a se încadra în organizaþiile democratice de masã unde sã se evidenþieze pentru a distruge în acest fel vigilenþa ºi a se putea continua la acest adãpost activitatea legionarã. Dar adevãrata activitate a miºcãrii legionare era aceea informativã ºi de spionaj, în care scop elementele legionare erau împrãºtiate pe întreg cuprinsul þãrii, formând o reþea organizatã de spionaj. Modul de lucru al acestui Serviciu de Spionaj, care îºi avea sediul în Bucureºti ºi care era pus direct în slujba anglo-americanilor, era urmãtorul: I se colectau informaþii de cãtre echipele informative, se predau ºefului de grup în stare brutã, iar acesta le preda conducãtorului serviciului de informaþii pentru a le prelucra într-un buletin informativ. 278
I buletinul informativ era înmânat comandanþilor din interior, era transcris de cãtre aceºtia cu cernealã simpaticã ºi prin curieri speciali transmiºi în strãinãtate comandanþilor externi, pentru a-l preda anglo-americanilor. I aici era din nou prelucrat în interesul capitaliºtilor apuseni ºi era dat în presã ºi radio, urmãrindu-se prin aceasta compromiterea regimurilor democrate. Dar în afarã de spionaj s-a stabilit cã organizaþia legionarã a lui Nicolae Petraºcu a îmbrãcat ºi haina teroristã ºi de sabotaj. Astfel, în taberele þinute cu elementele legionare în munþi, s-a fãcut activiºtilor un instructaj terorist de sabotaj ºi partizanat, prin exerciþii cu materiale explozibile, arme, hãrþi ºi altele. Cuvântul de ordine pentru fiecare legionar al organizaþiei Petraºcu era conspirativitatea, misticismul religios ºi spiritul de jertfã. Organizaþia lui Radu Mironovici Din cercetãri, grupul Mironovici se prezintã mai puþin conturat ºi cu o extindere mai micã decât cel al lui Petraºcu. Sistemul organizatoric ºi ideologic sunt identice grupului lui Petraºcu, ambele urmãrind aceleaºi scopuri. Existau însã deosebiri din punct de vedere al metodei de lucru. Aºa dupã cum am mai arãtat, organizaþia lui Radu Mironovici a luat fiinþã pentru a putea fi reactivate elementele legionare care erau potrivnice lui Horia Sima. Cercetãrile au confirmat amploarea pe care o luase miºcarea legionarã, stabilind caracterul ei terorist ºi de spionaj. Miºcarea legionarã, cu toate loviturile primite, continuã sã activeze sub comanda lui Nistor Chioreanu, ajutat de ºefii regionalelor legionare ºi anume: Secu ªerban, ºeful regionalei Ardeal, Florescu ªtefan zis Puiu, ºeful regionalei Banat, Bãlãnescu Gabriel, ºeful regionalei Moldova ºi Moldoveanu Nelu, ºeful Corpului Studenþesc Legionar pe þarã. Nistor Chioreanu dã dispoziþiuni pentru o ºi mai intensã activitate a tuturor elementelor legionare, incluzând ºi pe acei vechi legionari care nu fãceau parte încã din organizaþie. El dã ordine de înarmare în scopul opunerii unei rezistenþe active în caz de rãzboi, precum ºi de organizarea de echipe teroriste care urmau sã comitã atentate împotriva fruntaºilor partidului ºi ai Guvernului. În þarã se contureazã noi organizaþii la Bucureºti, Braºov, Cluj, Arad, Timiºoara, Craiova, Iaºi ºi Constanþa. Miºcarea legionarã nu-ºi alegea mijloacele. Având nevoie de fonduri, în ziua de 16 iunie 1948 o bandã legionarã condusã de studentul Obreja Spiridon ºi Stoica Ion Ionuþ, la care s-au adãugat ºi alþi doi studenþi, au dat o loviturã la palatul C.F.R. din Capitalã, furând suma de 17 milioane lei. 279
Jaful a fost aprobat de comandantul Nistor Chioreanu care i-a „gratificat“ pe cei care l-au comis, cu titlul de „evangheliºti“. În acest scop noul comandament era preocupat de luarea legãturii cu strãinãtatea pentru primirea noilor instrucþiuni. Acest lucru nu le reuºeºte deoarece Nistor Chioreanu ºi acei care trebuiau sã plece în strãinãtate sunt arestaþi. Din cauza loviturilor din ce în ce mai puternice pe care le-au primit, legionarii încearcã unele evaziuni pentru cadrele rãmase libere ºi cunoscute de Securitate. Astfel se formeazã loturi de legionari care urmau sã fie trimiºi clandestin în Germania, prin Iugoslavia. Dintre aceºtia reuºeºte sã fugã în Iugoslavia un lot compus din legionarii Nae Cristescu, Popa Ion, Rotaru N. ºi ing. Semergiu Dumitru. Prin luna octombrie – noiembrie 1948, din lipsa cadrelor de conducere, numiþii Florescu ªtefan, zis Puiu, Secu ªerban, Bãlãnescu Gabriel, rãmaºi nearestaþi, îºi asumã rolul de conducãtori ai organizaþiei legionare din þarã, fiecare dintre ei dirijând în mod independent câte o regionalã, sfãtuindu-se numai în cazuri speciale. La sfârºitul lunii noiembrie 1948 fiind arestatã în Capitalã o parte din conducerea legionarã, organizaþia ia mãsuri de adâncirea conspirativitãþii. În acest scop sunt întrebuinþaþi ca elemente tehnice elemente legionare cu activitate perifericã în trecut, de origine socialã mic burghezã sau chiar muncitoreascã, necunoscuþi organelor Securitãþii. Încã dupã 10 decembrie 1945 conducerea legionarã a avut un sfãtuitor care dãdea consiliile necesare în problemele importante ce se puneau organizaþiei. Astfel comandantul legionar Constantin Gane, fost membru al senatului legionar ºi ministru legionar la Atena, era sfãtuitor al lui N. Petraºcu, iar dupã arestarea acestuia el a fost consultat de cãtre conducãtorii legionari. Prin luna octombrie 1948 sosesc în þarã curierii legionari Luca Damaschin ºi Pãunescu Ioan, cu misiune de a transmite noile directive ale comandamentului din strãinãtate, cu privire la organizare ºi spionaj ºi pentru a restabili legãtura între comandamentul din strãinãtate ºi organizaþia legionarã din þarã. Aceºtia mai aveau misiunea de a culege informaþiuni din þarã ºi a duce în strãinãtate pe Constantin Gane. În luna decembrie 1948, Luca Damaschin, Pãunescu Ion ºi Constantin Gane sunt arestaþi. La sfârºitul lunii ianuarie 1949 se dã o nouã loviturã miºcãrii legionare, fiind arestaþi Florescu ªtefan zis Puiu, Secu ªerban, Bãlãnescu Gabriel ºi alte elemente ale conducerii din þarã. De menþionat cã în cursul acestor arestãri legionarii au opus rezistenþã armatã în majoritatea cazurilor. Din cercetãrile fãcute asupra celor arestaþi, s-a stabilit cã organizaþia legionarã luase hotãrârea sã creeze un grup militar din foste elemente legionare, prin care urmãrea sã-ºi procure armament ºi muniþii. S-a mai stabilit cã în Ardeal organizaþiile legionare dirijau bandele din munþi cu ajutorul cãrora trebuiau sã ducã acþiuni teroriste. 280
Concomitent cu aceastã acþiune din Ardeal, se constatã cã în Banat, bandele legionare teroriste din munþi se gãseau în subordinele organizaþiei legionare care le susþinea ºi dirija activitatea. În urma acestor arestãri legionarii rãmaºi liberi îºi creeazã dubluri în rândurile elementelor necunoscute de autoritãþi, pentru ca în cazul când ei vor pãrãsi þara sau vor fi arestaþi, aceºtia sã le ia locul în conducere. O datã cu venirea primãverii anului 1949 se constatã cã organizaþia legionarã ºia îndreptat atenþia asupra muncitorilor ºi micilor meseriaºi, deoarece activitatea acestora devine din zi în zi mai accentuatã. Se mai constatã de asemenea cã legionarii în speranþa unui nou rãzboi, pun un accent deosebit pe bandele din munþi, care erau formate din elemente legionare urmãrite, ofiþeri deblocaþi, funcþionari deblocaþi etc. Astfel înteþesc propaganda lor pentru rãzboi ºi împotriva regimului, reuºind sã influenþeze pe alocuri þãrani mijlocaºi ºi chiar sãraci. Organele securitãþii dau, în lunile aprilie ºi mai, lovituri puternice bandelor din munþi, reuºind în acelaºi timp sã le depisteze ºi legãturile de la oraºe. În prezent legionarii îºi continuã activitatea bazându-se pe vechile cadre. Organizaþiile lor rãrite de loviturile primite, încearcã sã-ºi ducã viaþa mai departe. Cauzele care au determinat reactivarea miºcãrii legionare nu au dispãrut. Instrument de luptã al imperialismului împotriva regimului nostru, rãmãºiþele miºcãrii legionare încearcã sã-ºi ducã mai departe activitatea lor criminalã. Miºcarea legionarã ieri în slujba Germaniei hitleriste, azi în slujba imperialiºtilor anglo-americani, duºmani neîmpãcaþi ai regimului nostru, rãmâne ºi mai departe unul dintre obiectivele noastre cele mai importante. Frãþiile de Cruce F.D.C. -ul este organizaþia legionarã înfiinþatã la Iaºi de C. Z. Codreanu la data de 4 mai 1924 ºi în care s-au încadrat elemente naþionaliste din rândurile tineretului. De atunci ºi pânã în prezent F.D.C. -ul a jucat rolul de bazã al miºcãrii legionare, creând elemente fanatice capabile de acte de terorism ºi banditism. Aºa dupã cum arãtam mai sus F.D.C. a luat fiinþã la Iaºi, organizându-se mai apoi la Vaslui, Neamþ, Botoºani, Bârlad ºi în toatã Moldova. ªef al Frãþiilor de Cruce a fost numit Ionel Moþa, sub a cãrui comandã ºi-a desfãºurat activitatea aceastã organizaþie, activitate care se compune din propagandã prin manifeste, colportaj, acþiuni de legãturã prin curieri, acþiuni teroriste (ex. atentatul sãvârºit de Dumitrescu-Zãpadã pe atunci elev împotriva ziaristului Sogor). Putem spune cã F.D.C.-ul a desfãºurat o activitate foarte bine închegatã din punct de vedere legionar, reuºind a crea prin miºcarea legionarã elemente de sacrificiu, ca de exemplu atentatorii din 1933 (asasinarea lui I. G. Duca), 1933 (constituirea echipei 281
morþii) ºi 1939 (asasinarea lui A. Cãlinescu), precum ºi strângerea de capital financiar din care s-au putut întreþine membrii legionari fãrã ocupaþie. Dupã 14 septembrie 1940 când miºcarea legionarã vine la putere, F.D.C.-ul devine instituþie organizatã în cadrul Ministerului Instrucþiunii Publice, reuºindu-se în acest fel sã se abatã tineretul ºcolãresc de la disciplina învãþãmântului, înveninându-i totodatã cu politica naþionalistã-fascistã. Organizaþia F.D.C. avea urmãtoarea formã de organizare pe care o pãstreazã ºi în prezent aproape în întregime: I C. D. P. = Cercul de Prieteni I M. D. P. = Mãnunchiul de Prieteni I M. D. F. = Mãnunchiul de Frãþiori I F.D.C. = Frãþia de Cruce propriu-zisã I Grupul Frãþiilor de Cruce I Regionala F.D.C. (Centrul de legãturã) I Comandamentul F.D.C. În prezent au dispãrut din aceastã schemã de organizare formele de la punctul 5 ºi 7, restul rãmânând aceleaºi ca ºi în vechea organizare, trasatã de C. Z. Codreanu. Fiecare dintre aceste forme de organizare se gãsesc foarte bine explicate în broºura „Cãrticica ªefului de Cuib“. În perioada de guvernare 1940–1941 miºcarea legionarã dându-ºi seama de importanþa pe care o are în viaþa politicã a þãrii clasa muncitoare, înfiinþeazã „Frãþia de Cruce Muncitoreascã“, prin care ºi-a desfãcut serios material de colportaj legionar, strângându-se astfel beneficii pentru miºcare. Tot în acest timp F.D.C. -ul avea urmãtoarea organizare internã: I un comandament central la Bucureºti, având în subordine 78 de organizaþii, grupuri F.D.C. numerotate de la nr. 1 (care a fost dat grupului de la Mehedinþi) la 78 (dat unuia din cele 4 grupuri din Capitalã). Mai multe grupuri formau un centru de legãturã fixate de obicei în oraºele de reºedinþã ºi capitale de judeþ, a cãrui ºef era ºeful F.D.C. din localitatea de reºedinþã. De remarcat faptul cã la conducerea comandamentului ºi a centrelor de legãturã s-au gãsit întotdeauna elemente studenþeºti. Dupã cãderea regimului, F.D.C. -ul a fost primul corp legionar care a trecut la organizare, deoarece în majoritatea lor F.D.C. -iºtii nu luaserã parte la rebeliune, iar „Prietenii“, „Mãnunchiºtii“ ºi „Frãþiorii“ nu putuserã încã sã fie cunoscuþi de organele Siguranþei. Metoda de lucru în urmãrirea problemei F.D.C. I În primul rând va trebui ca ofiþerul însãrcinat cu urmãrirea informativã a acestei probleme sã citeascã materialul existent în arhivã ºi evidenþele biroului, în legãturã cu organizaþia F.D.C. ºi în special „Cãrticica ªefului de Cuib“. 282
I Vor trebui sã fie identificaþi elevi care au fãcut parte în trecut din grupurile F.D.C., în jurul cãrora sã se formeze o reþea informativã, pentru a vedea ce fac în prezent. I Tot prin informatori din ºcoli sã se ajungã a se cunoaºte care este starea de spirit din ºcoli ºi licee. I Sã fie identificaþi copiii legionarilor care au deþinut funcþii de conducere în miºcarea legionarã ºi sã li se stabileascã activitatea. Astfel va trebui sã se cunoascã cum îºi petrec aceºtia timpul, care sunt legãturile ºi preocupãrile lor, pe ce îºi cheltuiesc banii, dacã au rude sau prieteni arestaþi, ce corespondenþã poartã, ce citesc etc. De menþionat cã la data de 14/15 mai 1948, prin operaþiunile efectuate nu s-a reuºit sã se depisteze decât în micã mãsurã organizaþiile F.D.C. -iste. Pentru acest motiv problema F.D.C. trebuie urmãritã cu foarte multã atenþie. Corpul Legionar al Rãzleþilor (C. R.) „Corpul Rãzleþilor“ este format din elemente intelectuale, recrutate dintre funcþionarii ministerelor ºi instituþiilor particulare, liberi profesioniºti, avocaþi, medici, ingineri, arhitecþi, ziariºti, comercianþi, industriaºi, fabricanþi precum ºi dintre unii meseriaºi gãsiþi demni de a face parte din acest corp, care este socotit ca o unitate de elitã a miºcãrii legionare. Corpul Rãzleþi a apãrut ca unitate organizatoricã prin 1931–1932, iar organizarea sa definitivã a fost fãcutã în 1936 de V[asile] Iasinschi când s-a stabilit cã ordinea de bãtaie trebuie fãcutã dupã ºablonul sistemului de mobilizare în oºtire, lucrare absolut secretã. Forma de organizare este deci paramilitarã ºi anume: I În oraºele reºedinþe de judeþ ºi oraºele mai mari unitatea cea mai mare este „divizia“, care are ca subdiviziuni grupele, subdivizate în familii ºi acestea în cuiburi. I Diviziile sunt subordonate comandantului regional, iar acesta subordonat comandamentului Corpului Rãzleþi, care se aflã sub ordinile comandantului de legiune pe þarã. În prezent însã, din informaþii ºi cercetãri s-a stabilit cã s-a renunþat la aceastã centralizare într-un singur comandament pe þarã ºi activitatea se duce separat pe fiecare regionalã sau oraº, care are legãturã directã cu strãinãtatea. Activitatea legionarilor care fac parte din acest corp, constã în ajutoare bãneºti, sfaturi, gãzduirea celor urmãriþi, difuzarea materialului de propagandã, pãstrarea arhivelor ºi documentelor secrete, precum ºi banii organizaþiei legionare, furnizarea de informaþiuni miºcãrii legionare din instituþiile în care lucreazã. Datoritã faptului cã legionarii din C. R. erau în trecut demnitari, funcþionari ºi ofiþeri superiori, ocupând posturi importante în aparatul de stat, nu au fost suspectaþi de autoritãþi, putând astfel sã-ºi ducã activitatea în bune condiþiuni ºi nestingheriþi. 283
Identificarea acestor elemente a fost foarte greu de fãcut ºi majoritatea lor au rãmas necunoscuþi, deoarece membrii C. R. au fost recrutaþi din rândurile „Asociaþia Prietenii Legiunii“, unde figurau sub nume fictive sau sub formã de numere. Un alt factor care a determinat neidentificarea membrilor din C. R. a fost faptul cã Comandamentul Miºcãrii Legionare dãduse directiva ca membrii acestui corp sã nu se afiºeze în activitatea lor ºi sã rãmânã cât mai în umbrã posibil. Acestea fiind condiþiunile s-a putut ajunge ca ºi astãzi în aparatul de stat ºi în organizaþiile democratice sã funcþioneze în posturi importante foºti membri ai Corpului Rãzleþi, care întreþin acolo unde sunt o atmosferã ostilã regimului, fac greutãþi în producþie, saboteazã, menþinând în acelaºi timp cât mai conspirativ, legãtura cu miºcarea legionarã. Pentru urmãrirea acestui „corp“ este necesar sã fie identificaþi din arhive ºi evidenþe, foºtii membri ºi stabilit pe cale informativã ce fac în prezent ºi legãturile pe care le au, urmãriþi dupã familiile, rudele ºi prietenii lor. Se va stabili ce legãturi au cu închisorile, cu familiile celor arestaþi, precum ºi cu vechii membri ai miºcãrii legionare.
„Corpul Muncitoresc Legionar“ În anul 1933, C. Z. Codreanu, dându-ºi seama de forþa pe care o reprezintã în stat clasa muncitoare, dã directiva ca atenþia legionarilor sã fie îndreptatã asupra muncitorimii, cãutându-se atragerea elementului muncitoresc în miºcarea legionarã. Se reuºeºte astfel – în acel timp – ca unele elemente rãtãcite ale clasei muncitoare sã adere la politica legionarã ºi sã se alãture manifestaþiilor studenþeºti de atunci. În anul 1934, apare prima unitate muncitoreascã organizatã, sub comanda lui Aurel Serafim, comandant legionar. În 1935, la C.F.R., Arsenal, Malaxa, S. T. B., Pirotechnia Armatei, Distribuþia Gaz ºi Electricitate, Telefoane, Poºte ºi alte fabrici din Capitalã, se organizeazã primele cuiburi legionare muncitoreºti, iar la 25 octombrie 1936, acestea se organizeazã în „Corpul Muncitoresc Legionar“, sub conducerea ing. Gh. Clime, comandant al „Bunei Vestiri“. C.M.L. era organizat nu numai în Capitalã, ci ºi în þarã, având garnizoane la Arad, Braºov, Galaþi, Brãila, Constanþa ºi Giurgiu. În 1937 C.M.L. ia mare amploare, reuºind a avea circa 60 garnizoane, subdivizate în 1.130 unitãþi. În 1940 forma de organizare legalã a C.M.L.-ului de sub conducerea lui Dimitrie Grozea era urmãtoarea: I Comandamentul C.M.L. divizat în 4 subgarnizoane care erau subdivizate în sectoare (care corespundeau sectoarelor administrative), secþii pe întreprinderi, subsecþii ºi cuiburi. 284
Dupã rebeliunea din ianuarie 1941, C.M.L.-ul se reorganizeazã sub conducerea lui Tibi Teodorescu, pãstrând aceeaºi formã de organizare ca mai sus. De atunci ºi pânã în prezent, s-a putut constata cã activitatea membrilor legionari care fãceau parte din acest corp consta în: ºedinþe de cuib, sub diferite forme ca: vizite, plimbãri pe stradã, ori întâlniri întâmplãtoare, întâlniri la anumite biserici în zilele de sãrbãtoare, cotizaþii, colaborarea la ajutorul legionar prin donaþii de bani, alimente ºi îmbrãcãminte cu care se vine în ajutorul deþinuþilor din închisori ºi a familiilor lor, precum ºi menþinerea legãturilor cu familiile celor arestaþi.
„Corpul Studenþesc Legionar“ Creat din F.D.C., C.S.L.-ul este organizaþia legionarã care înglobeazã elementele tinere din universitãþi ºi facultãþi. De la înfiinþare ºi pânã în prezent, activitatea C.S.L.-ului s-a desfãºurat paralel cu cea a F.D.C. -ului, având aceleaºi forme de organizare ºi aproape aceleaºi misiuni (regionale, grupuri judeþene, centre pe facultãþi, unitãþi pe an ºi cuiburi). Datoritã faptului cã legionarii studenþi sunt absolvenþi ai ºcolii F.D.C. -iste, unde au reuºit sã-ºi însuºeascã ideologia legionarã, au fost însãrcinaþi totdeauna cu conducerea unitãþilor F.D.C. Pentru acest motiv urmãrirea problemei C.S.L. trebuie fãcutã pe aceeaºi linie cu urmãrirea problemei F.D.C. În prezent acþiunea informativã dusã de organele noastre în universitãþi ºi facultãþi este slabã, nereuºindu-se sã se cunoascã, care este astãzi activitatea C.S.L. -ului. Sarcina noastrã este de a porni la crearea unei puternice reþele informative în rândurile studenþilor. Alegerea informatorilor va trebui sã fie fãcutã din rândurile celor care nu au fost arestaþi pânã în prezent, deoarece s-a observat cã elementele care au fost arestate ºi puse apoi în libertate, sunt autoizolate de legionari ºi sunt rupþi din rândurile celor care activeazã. Din acþiunea informativã prezentã, s-a putut constata prezenþa elementului legionar în cadrul organizaþiilor P.N.Þ.-iste, unde încearcã sã imprime linia legionarã. De asemenea, parte dintre elementele legionare studenþeºti, care au rãmas în sfera operaþiilor din 14/15 mai 1948 ºi a celor urmãtoare deþin în prezent munci de rãspundere în cadrul U. N. S. R. -ului, Frontul Plugarilor ºi chiar P.M.R. Arhiva Serviciului Român de Informaþii, fond documentar, dosar nr. 7494, f. 1–23.
285
94. 1950 aprilie 3. Ordinul nr. 100 al ministrului adjunct la Ministerul Afacerilor Interne, Pintilie Gheorghe, referitor la lupta împotriva „duºmanului de clasã“ (trimiterea în colonii de muncã). Direcþiunea Generalã a Securitãþii Poporului Cabinet Nr. 100–Cab. 3 aprilie 1950
Republica noastrã popularã înainteazã cu paºi tot mai mari pe drumul construirii socialismului. Aceasta este posibil datoritã ajutorului nepreþuit pe care îl primim din partea U.R.S.S. în toate domeniile. Partidul ºi guvernul iau zi de zi hotãrâri ºi mãsuri pentru consolidarea ºi dezvoltarea regimului nostru de democraþie popularã, pentru îndeplinirea sarcinilor mari ce stau în faþa poporului nostru, care construieºte socialismul. Întreg poporul în frunte cu proletariatul condus de Partidul Muncitoresc Român, în alianþã strânsã cu þãrãnimea muncitoare, munceºte ºi luptã, cu multã hotãrâre ºi abnegaþie, pentru progres ºi viaþã mai bunã. Prietenia strânsã cu marea þarã a URSS ºi cu þãrile de democraþie popularã înseamnã o contribuþie însemnatã la pãstrarea pãcii, înseamnã lovituri puternice date imperialiºtilor aþâþãtori la rãzboi. Duºmanul de clasã din þara noastrã, fabricanþii ºi moºierii expropriaþi, bancherii ºi marii negustori, elementele deblocate ºi epurate din aparatul de stat ºi chiaburii, slugi ale imperialismului, cautã prin fel de fel de mijloace ca: zvonuri alarmiste, injurii, manifestãri rasiale ºi ºovine, instigãri, misticism religios, mergând pânã la acte de teroare, sabotaj, diversiune, sã creeze agitaþie, sã alarmeze populaþia, sã îndemne la nesupunere, sã împiedice construirea socialismului. Pentru a asigura desfãºurarea muncii poporului nostru, pentru a împiedica duºmanul de clasã sã-ºi ducã activitatea de subminare a construirii socialismului, în urma Hotãrârii Consiliului de Miniºtri din 13 ianuarie 1950, Prezidiul Marii Adunãri Naþionale a R.P.R. a emis Decretul nr. 6 din 14 ianuarie 1950, pentru înfiinþarea unitãþilor de muncã. Acest decret la art. 1 prevede cã: „pentru reeducarea elementelor duºmãnoase Republicii Populare Române ºi în vederea pregãtirii ºi încadrãrii lor pentru viaþa socialã în condiþiunile democraþiei populare ºi construirii socialismului, se înfiinþeazã unitãþile de muncã“. 286
iar art. 2 aratã cã pot fi trimiºi în unitãþile de muncã: „a. acei care prin faptele sau manifestãrile lor, direct sau indirect, primejduiesc sau încearcã sã primejduiascã regimul de democraþie popularã, îngreuneazã sau încearcã sã îngreuneze construirea socialismului în Republica Popularã Românã, precum ºi acei care, în acelaºi mod, defãimeazã puterea de stat sau organele sale, dacã aceste fapte nu constituiesc sau nu pot constitui prin analogie, infracþiuni. b. condamnaþii pentru infracþiuni împotriva securitãþii Republicii Populare Române care la expirarea executãrii pedepsei nu se dovedesc a fi reeducaþi“. Durata reeducãrii în unitãþile de muncã va fi de 6 luni pânã la 2 ani, putând fi redusã sau prelungitã, în raport cu rezultatele reeducãrii. Pentru aceasta – în cadrul Ministerului Afacerilor Interne – se înfiinþeazã Direcþia Unitãþilor de Muncã. Direcþiei Generale a Securitãþii Poporului îi revine sarcina de a depista ºi trimite în aceste unitãþi, pe toþi acei ce se încadreazã în prevederile decretului amintit. În acest scop, dãm mai jos lãmuririle ºi instrucþiunile necesare pentru Direcþiunile noastre regionale, care vor trebui sã se conformeze întocmai, pentru ducerea la îndeplinire a acestor sarcini, în cele mai bune condiþiuni: În dezvoltarea art. 1 din decret precizãm care vor fi categoriile de cetãþeni ce vor intra în obiectivele Securitãþii cu propuneri de a fi trimiºi unitãþilor de muncã. 1. Toþi cei ce lanseazã sau rãspândesc zvonuri alarmiste, tendenþioase, duºmãnoase; ascultã ºi difuzeazã propaganda deºãnþatã a posturilor de radio imperialiste. 2. Toþi cei ce aduc injurii Partidului Muncitoresc Român, conducãtorilor sãi, Guvernului, Uniunii Sovietice ºi conducãtorilor sãi ºi þãrilor de democraþie popularã. 3. Toþi acei cetãþeni români care întreþin legãturi de prietenie cu legaþiile imperialiste, care au frecventat sau frecventeazã bibliotecile, concertele ºi în general manifestãrile propagandistice ale legaþiilor imperialiste, precum ºi toþi cei ce sunt în relaþii cu familiile funcþionarilor ambasadelor imperialiste. 4. Toþi cei ce aþâþã la manifestãri rasiale ºi ºovine. 5. Instigatorii la nesupunere sau neexecutare – cei ce duc acþiuni duºmãnoase, atât la sat cât ºi la oraº – în contra mãsurilor guvernului, în special cu privire la: – colectivizãri, colectãri, planuri de culturã, comasãri etc. sau – elementele cu un trecut reacþionar cunoscut sau foºti exploatatori, care ocupã încã în producþie posturi de rãspundere ºi care dovedesc continuu, prin atitudinea lor, delãsare gravã – nejustificatã prin incapacitatea lor profesionalã – atitudine care atrage dupã sine defecþiuni vizibile sau frânarea producþiei. 6. Toþi acei care sub masca religioasã, fac prozelitism (diferite religii ºi secte). Adicã speculeazã sentimentele religioase ale cetãþenilor, pentru a-i determina la acþiuni ostile, duºmãnoase regimului (minuni, prelegeri cu dedesubturi duºmãnoase, ºovine etc.) 7. Acei ce, prin corespondenþã internã sau internaþionalã, iau atitudine duºmãnoasã, transmit ºtiri tendenþioase, alarmiste, duºmãnoase, reacþionare, instigã. 287
– În acþiunea de depistare a categoriilor de infractori enumerate la pct. 1–7, se va acorda o atenþie deosebitã: – Elementelor capitaliste de la þarã (foºtii moºieri, chiaburii, cârciumarii etc.), militarilor deblocaþi, foºtilor funcþionari epuraþi, capitaliºtilor expropriaþi, foºtilor membri ai partidelor reacþionare dizolvate. – În ceea ce priveºte clerul, se va avea în vedere cã atunci când autorii infracþiunilor enumerate sunt preoþi ortodocºi, sã se dea o atenþie specialã întocmirii dosarelor cu probe suficiente ºi sã se umble cu tact ºi prudenþã. Directorii regionali vor trebui sã aibã grijã ºi sã instruiascã temeinic organele în subordine, ca aceastã acþiune sã nu ducã la superficialitate în munca noastrã, la neadâncirea problemelor de securitate. Trebuie sã fie clar cã, în general în unitãþile de muncã trimitem pe cei ce nu se pot încadra în texte de legi sau acei care încadrându-se în categoriile enumerate mai sus, se apreciazã în acest sens. Directorii regionali trebuie sã fie atenþi pentru o orientare justã la fiecare caz în parte. Existã deci pericolul ca tovarãºii sã ducã în mod comod ºi superficial unele acþiuni informative (sã nu le adânceascã pe linie informativã), unele anchete ºi cazuri care intrã în obiectivele Securitãþii, încadrându-le ºi trimiþând în unitãþi de muncã, atunci când de fapt aceste cazuri ar avea un caracter mult mai grav (trimiterea în unitãþi de muncã necesitând mai puþine forme). Se atrage de asemenea atenþia asupra posibilitãþilor de abuzuri, în sensul: I de a propune trimiterea în unitãþi de muncã nejustificat, apreciat cu uºurinþã pe bazã de informaþii nereale, rãu intenþionate sau chiar interesate. Trebuie urmãrit cu multã grijã ca sã gãsim pe autorii reali ai infracþiunilor enumerate mai sus; sã nu ne limitãm numai la victimele lor (în special sã fiþi atenþi acolo unde infractorul este muncitor sau þãran sãrac). Menþionãm în mod special cã legionarii ºi cei ce au fãcut parte din organizaþiile subversive, nu se încadreazã în mãsurile prevãzute în prezenta circularã. În mod practic se va proceda în felul urmãtor: I Direcþiunile Regionale vor face propuneri Direcþiunei Generale a Securitãþii Poporului, pentru arestarea ºi trimiterea în unitãþi de muncã a celor ce se încadreazã în prevederile prezentei circulãri. Nici o arestare nu se va face fãrã aprobarea prealabilã a Direcþiunii Generale, în afarã de cazuri excepþionale ºi de flagrant delict. I Propunerile vor fi trimise Direcþiunii Generale cu menþiunea D. 1–U. M., în felul urmãtor: Indivizilor pentru care se propune trimiterea în unitãþi de muncã, li se vor face dosare individuale, cu tot materialul informativ în dublu exemplar. Se va întocmi de asemenea o fiºã specialã individualã, în trei exemplare, (fiºele vor fi trimise de cãtre D.G.S.P.). 288
Un exemplar din dosarul individual, împreunã cu o fiºã, vor fi trimise la D.G.S.P. (fiºa va fi complectatã conform instrucþiunilor scrise pe ea). Al doilea exemplar al dosarului rãmâne la Direcþiunea Regionalã iar celelalte douã fiºe vor însoþi pe arestat pânã la centrul de triere al unitãþilor de muncã, unde urmeazã a fi predate. Odatã cu trimiterea dosarului ºi a fiºei la D.G.S.P. se vor trimite ºi propunerile pentru timpul de deþinere a individului în unitatea de muncã (între 6 luni ºi 2 ani, dupã gravitatea infracþiunii). Direcþiunile Regionale vor trece la arestare numai dupã ce a fost primitã aprobarea D.G.S.P., împreunã cu indicaþiunile necesare (când sã se facã arestarea ºi unde sã fie trimis arestatul). Pânã atunci, cei propuºi vor fi þinuþi în supraveghere pe linie informativã. Direcþiunile regionale vor porni imediat la îndeplinirea sarcinilor trasate prin prezenta circularã (intensificarea acþiunii informative, evidenþe, întocmirea dosarelor, facerea ºi trimiterea propunerilor). Prezenta circularã va fi prelucratã numai cu ºefii secþiilor din Direcþiunea Regionalã, ºefii serviciilor judeþene ºi ºefii birourilor de securitate. Ceilalþi tovarãºi vor primi sarcini ºi lãmuriri în mãsura în care va fi necesar. Directorii regionali rãspund pentru pãstrarea conspirativitãþii în întreaga acþiune ºi de îndeplinirea întocmai a dispoziþiunilor date prin prezenta circularã. Ministru adjunct Pintilie Gheorghe A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 55, vol. 53, f. 1–5.
95. 1952 iunie 26 Extras din ziarul „Patria“, nr. 7 din septembrie 1951 referitor la constituirea organizaþiei „Liga Românilor Liberi“. Liga Românilor Liberi (extras din „Patria“, foaie româneascã independentã, nr. 7 din septembrie 1951) Pe data de 1 septembrie 1951 a fost constituitã „Liga Românilor Liberi“ sub preºedinþia domnului general Rãdescu. Pe aceeaºi datã, D-sa a trimis tuturor „Asociaþiilor de Români Liberi“, înfiinþate în diferite þãri unde trãiesc compatrioþi de-ai noºtri în refugiu, proiectul de statut al Ligii, pentru studiere ºi facerea de propuneri în scopul perfecþionãrii acestuia. Pe baza propunerilor ce se vor primi la 289
sediul provizoriu al Ligii, New York, ca bazã româneascã ºi democraticã a organizãrii luptei noastre de eliberare a þãrii. Totodatã, „Asociaþiunile de Români Liberi“ au fost invitate sã desemneze câte patru membri din sânul lor pentru a face parte din Consiliul Ligii, împreunã cu personalitãþile mai de seamã ale emigraþiei noastre. Acest consiliu, astfel constituit, va însemna o reprezentare largã a tuturor stratelor sociale ale emigraþiei noastre, un adevãrat Sfat Naþional, aºa cum ºi noi l-am gândit mai demult ºi care va fi organul firesc ºi democratic care sã aibã îndreptãþirea, nu numai faþã de noi, dar ºi [faþã] de toate forurile internaþionale, a asumãrii conducerii ºi reprezentãrii intereselor naþionale româneºti. Consiliul Ligii va alege apoi din sânul lui un Comitet Executiv, însãrcinat cu lucrul permanent necesitat de conducerea ºi reprezentarea treburilor româneºti. În urma acestui eveniment capabil pentru lãmurirea situaþiei emigraþiei noastre, menit sã restabileascã ordinea naturalã ºi democraticã în ceea ce priveºte organizarea ºi conducerea acþiunii noastre în refugiu, precum ºi pregãtirea ºi execuþia unui plan apropiat de luptã în vederea eliberãrii, „Asociaþia Românilor Liberi din Germania“ s-a întrunit, la data de 9 septembrie, în Adunarea Generalã, pentru a lua atitudinea necesitatã de împrejurãri. Iniþiativa domnului general Rãdescu, exponentul cel mai calificat, nu numai din punct de vedere formal, în calitatea D-sale de singurul fost Prim-ministru constituþional al þãrii aflat în refugiu, dar ºi din punct de vedere moral, fiind singura persoanã oficialã care cu riscul vieþii a luat atitudinea demnã cuvenitã împotriva asupritorului þãrii noastre – de a chema pe toþi românii liberi, fãrã deosebire de origine etnicã, religie, credinþe politice, la lupta unitarã de eliberare, în cadrele acestei organizaþiuni naþionale ºi democratice, „Liga Românilor Liberi“, a fost salutatã cu bucurie. Dupã citirea proiectului de statute ale Ligii, Adunarea a hotãrât în unanimitate [aderarea] „Asociaþiei Românilor Liberi din Germania“ la „Liga Românilor Liberi“, de sub preºedinþia d-lui general Rãdescu. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 14, f. 45–46.
96. 1953 ianuarie 23. Sintezã asupra presei emigraþiei româneºti. 23 ianuarie 1953 Presa emigraþiei româneºti Din referatele prezentate anterior, adicã din referatul asupra emigraþiei româneºti, precum ºi din referatele asupra miºcãrii legionare, s-a putut vedea ce reprezintã 290
emigraþia româneascã ca unealtã a imperialiºtilor în scopurile pe care ei le urmãresc, precum ºi mijloacele întrebuinþate în vederea restaurãrii vechii orânduiri în care fugarii cred cã îºi vor reface averile pierdute ºi îºi vor recuceri puterea. În referatul de faþã, ne vom ocupa cu presa emigraþiei româneºti din strãinãtate, principal mijloc de propagandã al acestei emigraþii ºi aportul adus lagãrului capitalist în menþinerea psihozei de rãzboi, presã ce este susþinutã din fonduri alocate special de cãtre capitaliºti în aceastã direcþie. Fiecare dintre grupãrile politice existente, îºi au propriile lor organe oficioase, care dacã aparent duc discuþii contradictorii în ceea ce priveºte fondurile bãneºti, culoarea grupãrii etc. în fond ei urmãresc printr-o politicã de atragere a emigraþiei de partea lor, o întãrire proprie, de a menþine isteria rãzboinicã în rândurile emigraþiei ºi în acelaºi timp de a se evidenþia prin slugãrnicia lor în faþa stãpânilor americani. Aceastã activitate propagandisticã, este cãlãuzitã ºi dirijatã de cãtre imperialiºti, în raport cu evenimentele internaþionale, adicã cu intensificarea propagandei rãzboinice, a rãzboiului rece. Din referatele anterioare, am putut constata cã emigraþia româneascã se împarte în trei mari grupãri politice ºi anume: I Comitetul Naþional Român I Liga G-ral Rãdescu ºi I Miºcarea Legionarã. Deci ºi aceastã presã se va împãrþi dupã aceleaºi criterii la care se mai adaugã ºi aºa-zisa presã „independentã“. Dupã cum s-a accentuat ºi în lucrãrile precedente, burghezia care nu se lasã învinsã, ci cautã sã-ºi recâºtige poziþiile pierdute, încearcã sã menþinã psihoza rãzboinicã, prin acþiuni de defãimare duse împotriva Uniunii Sovietice ºi a þãrilor de democraþie popularã, prin instigarea emigraþiei la acþiuni împotriva statului nostru, prin crearea unei rezistenþe interne, acþiuni ce urmãresc subminarea regimului nostru de democraþie popularã ºi încearcã restaurarea puterii capitaliste. Presa Comitetului Naþional Român Din referatul în care s-a analizat emigraþia româneascã, am vãzut cã Comitetul Naþional Român a fost creat printr-un acord semnat în mai 1949 în strãinãtate, de cãtre Rãdescu, Niculescu-Buzeºti ºi Fãrcãºanu Mihail, în numele fostelor partide burgheze ºi a recunoaºterii grupului lui Rãdescu, ca grup politic. Aceastã încercare de unire a trãdãtorilor fugari, s-a întreprins cu sprijinul burgheziei internaþionale, cu scopul de a intensifica atacul împotriva regimului nostru de democraþie popularã, care prin cuceririle sale revoluþionare, a zdrobit în mare parte în interior împotrivirea duºmanului de clasã. În luna octombrie 1950, rupându-se gruparea lui Rãdescu de Comitetul Naþional Român, acesta din urmã rãmâne sub conducerea lui Constantin Viºoianu. 291
Un mijloc ce-l deþine Comitetul Naþional Român, pentru a aduce calomnii la adresa R.P.R. ºi a Lagãrului Pãcii, prin rãspândirea de minciuni ºi minimalizarea realizãrilor din þara noastrã, este PRESA. Organul oficios de presã al Comitetului Naþional Român este „Monitorul“, cu sediul la Washington. În afarã de aceasta, interesele Comitetului Naþional Român mai sunt deservite ºi de urmãtoarele publicaþii: I „La Nation Roumaine“ cu sediul la Paris I „B.I.R.E. “ (Buletin de informaþii pentru românii din exil), cu sediul al Paris. I „România Viitoare“, cu sediul la Paris I „Buletinul ªtiinþific Român“, organ al Fundaþiei Carol I cu sediul la Paris. În cele ce urmeazã, ne vom ocupa de fiecare organ de presã în parte, în limita materialului existent în problemã, în care vom analiza linia lor politicã, de cine este susþinut, care sunt discuþiile contradictorii, cu cine etc. „Monitorul“ Este organul Comitetului Naþional Român ºi apare la Washington, sub conducerea lui Constantin Viºoianu. Cei care semneazã principalele articole din acest ziar sunt: Constantin Viºoianu, preºedintele Comitetului Naþional Român ºi Iulius Kleper, preºedintele organizaþiilor unite a românilor din America. În întreg cuprinsul sãu „Monitorul“ este expresia discursurilor ºi protestelor fãcute de Viºoianu la O.N.U. ºi în alte pãrþi, conferinþe ºi articole care au scopul de arãta stãpânilor lor, cã ei sunt cei mai „reprezentativi“ oameni ai emigraþiei ºi ca atare ei meritã încrederea de a li se acorda „guvernarea viitoarei Românii libere ºi independente“, cum afirmã ei în chip demagogic. În realitate, disensiunile dintre diferitele grupãri politice emigrante, se duc pe aceastã temã: câºtigarea încrederii stãpânului. Diferã doar mijloacele întrebuinþate pentru câºtigarea acestei încrederi. Fugarii grupaþi în jurul Comitetului Naþional Român ºi în special a vârfurilor acestuia, au o atitudine slugarnicã ºi docilã faþã de imperialiºti, în timp ce legionarii vor sã câºtige încrederea stãpânilor, printr-o atitudine mai provocatoare. „La Nation Roumaine“ Este un organ de presã a Comitetului Naþional Român, ce se intituleazã Organ al Consiliului partidelor, organ politic constituit în 1948, pe baza înþelegerii între P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D.I. „La Nation Roumaine“ are sediul la Paris, fiind condus de Romulus Boilã. A apãrut pentru prima datã în luna august 1948, în urma propunerilor lui Viºoianu, Cretzianu ºi Niculescu-Buzeºti. Ca membrii din partea Consiliului Partidelor, au fost aleºi 292
Augustin Popa, reprezentând P.N.Þ., Fãrcãºanu Mihail reprezentând P.N.L. ºi Stoicoiu Virgil, reprezentând P.S.D.I. Ulterior, Augustin Popa, preda delegaþia sa lui Veniamin Virgil iar Fãrcãºanu Mihail, o predã lui Naum Neagoe. Colaboratorii permanenþi ai acestui ziar sunt: Ciurea Mihai, pentru probleme politice, Burileanu [Aristide] ºi Bazil Munteanu, pentru problemele politicoculturale, Ghiþã Ionescu de la Londra, pentru problemele economice, Dragu Ion pentru problemele de presã, Brãiloiu [Constantin] articole despre muzicã ºi folclor, Raþiu Bazil, articole cu caracter militar ºi Veniamin Virgil articole neiscãlite, privind note ºi comentarii politice. „La Nation Roumaine“ este finanþat din fondul de 6 milioane franci elveþieni, furaþi statului nostru de cãtre Alex. Cretzianu, ceea ce îi dã posibilitatea sã aparã cu regularitate la douã sãptãmâni ºi în bune condiþiuni tehnice. Tirajul ziarului este de 5.000 de exemplare ºi este rãspândit nu numai în Franþa, dar ºi în alte þãri unde Comitetul Naþional Român îºi are reprezentanþii sãi (Anglia, Germania, Italia, Suedia etc). Cu toate cã este denumit „La Nation Roumaine“ (Naþiunea Românã) ºi deci ziar al emigranþilor politici români în exil, el apare în limba francezã ca semn al cosmopolitismului redactorilor ºi a servilismului conducerii acestui ziar faþã de autoritãþile franceze. Aceasta face ca ziarul sã nu fie citit de emigranþi, decât într-o micã proporþie din totalul pretinºilor cititori. Corespondenþii lui „La Nation Roumaine“ sunt: Serdici George, cu sediul la Stockholm, care în anul 1951, a redactat ºi el un „[La] Nation Roumaine“ în limba suedezã, cu un tiraj de 800 exemplare; Cârciog Mihai ºi Olteanu în Italia, Mânzatu Nelu în Argentina, preotul Todiriciu în Statele Unite, Mateescu Nicolae în Canada, Rãuþã în Spania, preotul Bârlea în Germania ºi un corespondent pentru Israel. Scopul urmãrit de acest ziar, este acela de a face propagandã anticomunistã printre strãini, de a aduce calomnii Lagãrului Pãcii ºi în acelaºi timp de a preaslãvi în paginile lui, modul de viaþã american pe care ar dori sã-l impunã ºi þãrii noastre. Semnalãm faptul cã redacþia acestui ziar ce se gãseºte în rue de Lübek, pe lângã propagarea ideilor mai sus-menþionate, ea mai este un centru organizator a emigraþiei dependente de Comitetul Naþional Român din Franþa. Aici sunt centralizate ºi apoi difuzate, toate informaþiile culese privind Lagãrul Pãcii, cât ºi din sânul emigraþiei. Demn de remarcat este faptul cã „[La] Nation Roumaine“ publicã în paginile sale ºtiri recente privind anumite evenimente petrecute atât în þarã cât ºi în celelalte þãri cu democraþie popularã. Aceasta denotã cã „[La] Nation Roumaine“ dispune de o reþea întinsã de informatori în rândul emigranþilor din þãrile de democraþie popularã. Adesea vom vedea în numerele ziarului, rãstãlmãcite articole, care au fost publicate anterior în ziarul „Scânteia“. De asemenea în paginile ziarului „[La] Nation Roumaine“ sunt publicate o serie de informaþii cu caracter secret privind þara noastrã ºi care în general nu sunt cunoscute de opinia publicã din þarã (organizarea Forþelor Armate a R.P.R.-ului, articol scris de Raþiu Bazil). 293
Remarcãm faptul cã dacã pânã mai recent ziarul „[La] Nation Roumaine“ era o fiþuicã de informare a emigraþiei cu evenimentele petrecute în sânul ei sau al statelor capitaliste, în prezent acest ziar începe sã se ocupe îndeaproape de realizãrile ºi cuceririle poporului nostru. Aceastã schimbare de tacticã, are ca scop înarmarea emigraþiei cu cunoaºterea realizãrilor din þara noastrã, realizãri ce constituie principala lor bazã de atac. Cauzele ce determinã ca „[La] Nation Roumaine“ sã fie bine informat asupra evenimentelor petrecute în þãrile de democraþie popularã, se datoresc surselor bogate ce le deþin privind culegerea de informaþii. Astfel principalele surse de informare, sunt urmãtoarele: I scrisorile primite din þarã de unii emigranþi politici prin intermediul Legaþiilor belgiene ºi elveþiene; I prin comentarii de pe urma emisiunilor de radio a postului BBC; I prin note ºi comentarii pe marginea articolelor apãrute în presa americanã ºi francezã; I prin diferite persoane ce primesc scrisori din þarã cu caracter reacþionar sau chiar informativ, ºi care la rândul lor sunt aduse lui Romulus Boilã, contra cost; I prin comandorul Opran, informaþii ce mai întâi sunt verificate de cãtre Biroul II, dacã se pot sau nu publica; I prin Veniamin Virgil care la rândul sãu primea informaþii de la fugarii români sau curierii clandestini trimiºi în þarã; I prin note ºi comentarii pe baza articolelor apãrute în „Scânteia“, precum ºi prin interceptarea posturilor de radio-emisie a þãrilor de democraþie popularã; I prin legãturile ce le are conducerea ziarului cu vârfurile fugarilor din celelalte þãri de democraþie popularã; I prin evreii care au plecat din R.P.R. ºi care în parte s-au retras în Franþa, datoritã mizeriei din Israel. Ziarul, prin natura ºtirilor ce le publicã, se poate spune cã este împãrþit în patru pãrþi ºi anume: I comentarii politice (pag. I) I viaþa intelectualã, artisticã ºi economicã (pag. II) I revista presei ºi cronica militarã (pag. III) I scurte ºtiri din România ºi din þãrile vecine (pag. IV) „Romania Viitoare“ Este organul Tineretului Naþional-Þãrãnesc în exil, dar directivele sunt primite tot din partea Consiliului Partidelor. Sediul acestei gazete este la Paris. Apare sub forma unei reviste trimestriale, editatã de cãtre Societatea Românã de editare. Primul numãr al acestei reviste a apãrut la 1 decembrie 1950. Printre cei cunoscuþi de noi cã ar semna articolele apãrute în aceastã revistã sunt: Nicolae Beldiceanu, articole cu caracter politic, Theodor Cazaban, articole cu 294
caracter cultural ºi Micu Virgil care polemizeazã ºi comenteazã articolele publicate în alte ziare ale emigraþiei româneºti. Ca ºi „[La] Nation Roumaine“ ziarul este susþinut din acelaºi fond furat de Cretzianu, permiþându-i astfel sã aparã de asemenea în condiþiuni tehnice destul de bune. Folosind aceleaºi surse de informare ca ºi „[La] Nation Roumaine“ ºtirile publicate în „România Viitoare“ sunt de actualitate. „B.I.R.E.“ Una dintre revistele care se socoteºte drept cea mai veche publicaþie româneascã în exil, este „B.I.R.E.“ (Buletinul de Informaþii al Românilor din Exil) cu sediul la Paris ºi al cãrui director este René Théo. Datoritã faptului cã aceastã revistã este condusã de un grup de afaceriºti, ea este rãspânditã mai mult printre aceºtia. Datoritã relaþiilor existente între conducerea acestei publicaþii ºi evreii ce au plecat din R.P.R., precum ºi din celelalte þãri de democraþie popularã în Israel, putea fi consideratã drept o revistã bine informatã ºi la timp, asupra stãrilor de fapte din aceste þãri. Acest lucru se poate verifica prin urmãtorul fapt: Odatã cu sistarea plecãrilor din þara noastrã a evreilor spre Israel, „B.I.R.E“.-ul a devenit mai slab informat asupra ultimelor evenimente petrecute în þara noastrã. De asemeni ea este bine informatã asupra evenimentelor petrecute în rândurile emigranþilor din exil. Prin linia sa politicã, deserveºte interesele Comitetului Naþional Român, susþinând în acelaºi timp pe Mihai. Linia adoptatã de „B.I.R.E.“ este ploconirea în faþa acelora care se afirmã mai puternic. Astfel miºcarea legionarã simistã, nu mai este atacatã în aceeaºi mãsurã ca în trecut, în timp ce gruparea lui Papanace, socotitã mai slabã decât miºcarea simistã, se aflã în polemicã cu „B.I.R.E.“ De altfel, „B.I.R.E.“ este singura publicaþie care se gãseºte în polemicã cu legionarii („VATRA“). Cauzele pentru care „B.I.R.E.“ atacã în prezent în mai micã mãsurã pe legionarii simiºti, s-ar datora fie din cauza stãpânilor lor care dirijeazã în ansamblu aceste grupãri, fie datoritã unei ameninþãri din partea legionarilor simiºti, care în ultimul timp au prins curaj. Un alt organ de presã care susþine politica Comitetului Naþional Român, prin linia politicã ce o adoptã, este Buletinul ªtiinþific Român, organ al Fundaþiei „Carol I“ ce apare la Paris. (Nu deþinem mai multe date în legãturã cu aceastã publicaþie). Pentru dirijarea publicaþiilor ce deservesc interesele Comitetului Naþional Român, din iniþiativa lui Augustin Popa ºi cu ajutorul fondurilor americane, în toamna anului 1948, a luat fiinþã „Asociaþia ziariºtilor români“ din strãinãtate. 295
Odatã cu alegerea Comitetului de conducere la 26 noiembrie 1951, Augustin Popa a fost înlocuit din funcþia de preºedinte, cu ziaristul Ion Dragu. Presa „Ligii“ G-ral Rãdescu În luna noiembrie 1950, G-ral Rãdescu rupându-se de Comitetul Naþional Român, înfiinþeazã la Washington „Asociaþia Românilor Liberi din Statele Unite ºi Canada“. Dupã înfiinþarea acesteia, au mai apãrut filiale ale Asociaþiei lui Rãdescu, în Franþa, Anglia, Germania, Argentina, chiar ºi în Australia. În urma unei politici de propagandã intens desfãºuratã în rândurile emigraþiei, având în acelaºi timp ºi sprijinul tacit a unor elemente legionare, Rãdescu a reuºit ca în toamna anului 1951, sã se transforme din „Asociaþia Românilor Liberi din SUA ºi Canada“ în „Liga Românilor Liberi“, ligã ce îºi are un statut propriu ºi este finanþatã de cãtre americani. Prin linia politicã ce o adoptã, atacã pe Mihai ºi camarila sa, precum ºi Comitetul Naþional Român, în frunte cu Constantin Viºoianu. Politica dusã de Rãdescu ºi gruparea sa este sprijinitã prin presã ºi anume prin ziarele „Românul“, „Patria“ ºi „Fãclia“. „Românul“ Este organul oficios al „Ligii“ lui Rãdescu. A apãrut pentru prima datã la 1 martie 1951 la New York. Apare lunar. Linia adoptatã de acest ziar este aceea de a uni pe toþi românii din exil în vederea unei strânse colaborãri pentru „eliberarea patriei“, fãcând totodatã încercãri de denigrare a regimului nostru de democraþie popularã ºi a întregului Lagãr al Pãcii, iar pe de altã parte, atacã Comitetul Naþional Român pe criteriul cã el nu poate fi pus în funcþiune din cauza politicianismului naþionalþãrãniºtilor. Dintre acei care semneazã articole apãrute în acest ziar sunt: Mânzatu Nelu, Vintilã Horia, Grigore Gafencu, Carol Davilla, Mircea Eliade, Vasiliu-Cluj [Emil] ºi alþii. Îndeplinind cu slugãrnicie sarcinile ce îi sunt trasate de cãtre stãpânii americani, „Românul“ publicã în paginile sale articole de susþinere a propagandei de rãzboi, de susþinere a miºelescului rãzboi pe care americanii îl duc astãzi în Coreea. De asemenea, „Românul“ îndeamnã pe emigranþi de a se înrola în armata americanã pentru a lupta pe frontul din Coreea. „Patria“ Lupta împotriva Comitetului Naþional Român, este dusã deschis prin ziarul „Patria“ numit ºi „Foaia românilor din Germania“ fiþuicã ce apare lunar la München, organ al Asociaþiei Românilor Liberi din Germania, de sub conducerea g-ral Ion Gheorghe. Prim-redactor al acestui ziar este Dumitrescu Vasile. Cei care colaboreazã la acest ziar, sunt urmãtorii: Dumitrescu Vasile, articole la adresa Comitetului Naþional Român, Amzãr, articole cu caracter cultural, Ion Gheorghe ºi Vasiliu-Cluj articole cu caracter politic. 296
„Patria“ este cel mai activ ziar al „Ligii“ precum ºi a emigranþilor din Germania, atacând vehement Comitetul Naþional Român ºi în acelaºi timp cautã sã infiltreze emigraþiei româneºti în exil ideile legionare prin colaboratorii sãi. De asemenea, prin linia ce o adoptã sprijinã activitatea legionarã. „Patria“ militeazã pentru creºterea influenþei „Ligii“ lui Rãdescu în rândul emigranþilor, incluzând printre aceºtia ºi Volksdeutsche, fãcând în acelaºi timp ºi propagandã politicã prin articolele semnate de Plesch Erhard ºi Herwart Scheiner. Defãimarea Comitetului Naþional Român dar în special a vârfurilor acestuia, poate fi ilustratã prin desele articole editate împotriva lui Viºoianu. Astfel, în luna februarie a acestui an, Viºoianu Constantin s-a deplasat la Paris, Roma ºi Bonn, cu scopul de a lua contact cu vârfurile emigraþiei româneºti din aceste þãri, încercând chiar o acþiune de apropiere ºi de regrupare a acestora în cadrul Comitetului Naþional Român, încercãri care însã nu au dus la nici un rezultat. Comentând aceastã vizitã a lui Viºoianu, ale cãrei rezultate le-a expus în aºa-zisul raport cãtre þarã, „Patria“ ironizându-l, îl atacã în termeni destul de tari scoþându-l în evidenþã ca un om lipsit de caracter. Citez: „Totuºi dacã faptele acestei figuri de comedie a provocat când revoltã, când dispreþ, ultima ispravã „raportul cãtre þarã“ naºte un sentiment nou, am zice un fel de simpatie. Simpatia aceea înruditã cu creºtineasca milã faþã de omul prost“. Având o singurã tendinþã, adicã aceea de a recuceri puterea ºi a restaura vechea orânduire, bineînþeles cu ajutorul americanilor, ei nu se dau înlãturi de la nici un fapt care sã ilustreze „lupta lor împotriva comunismului“. Îndrãzneala ºi neruºinarea lor merge atât de departe, încât astãzi, ei nu se mai gândesc sã ascundã nici faptul cã România a luptat alãturi de Germania fascistã împotriva Uniunii Sovietice. „Fãclia“ Un alt organ de presã care susþine „Liga“ lui Rãdescu, este „Fãclia“, organ al fugarilor români din Anglia, ziar bilunar ce apare la Londra, sub conducerea maiorului Iliescu. Este susþinut din fondurile lui Tilea Viorel. Colaboratorii principali ai acestui ziar sunt: Tilea Viorel, Vasiliu-Cluj, Citta-Davilla, Rãdescu Nicolae, maior Iliescu etc. Apare pentru prima oarã în luna ianuarie 1948, în foarte proaste condiþii tehnice. Cuprinde articole de politicã internaþionalã, ºtiri din þarã ºi ºtiri din lume. Face propagandã pentru politica lui Rãdescu ºi susþine cã acel care luptã pentru „unirea românilor“ este numai „Liga“ iar ceilalþi „prin incapacitatea lor notorie ºi prin pasiunea lor oarbã, constituie o pacoste pentru desfãºurarea activitãþii rezistenþei“. Menþionãm cã „Liga“ g-ral Rãdescu este sprijinitã ºi de cãtre organizaþia „Free Europe“, organizaþie notorie de spionaj în slujba americanilor, prin revista „Cronica Româneascã“ ce apare la New York sub conducerea lui Fãrcãºanu ºi Citta Davilla. Este un buletin tras la gheºtetner cu scopul de a pune la dispoziþia emigraþiei o serie 297
de informaþii culese prin diferite reþele de spionaj, ajutându-i prin aceasta în campania duºmãnoasã dusã împotriva statului nostru. Presa Miºcãrii Legionare Cel mai numeros grup activ ºi dinamic din emigraþia româneascã, îl formeazã legionarii. Mai ales dupã anul 1948, dupã ce politica cercurilor imperialiste din Occident se îndreaptã tot mai mult spre fascism, legionarii sprijiniþi activ de cãtre americani, încep sã ducã acþiuni de suprafaþã, pentru a fi consideraþi ca un partid politic. Urmãrind de a se afirma ca o grupare politicã, legionarii încearcã sã pãtrundã în conducerea organizaþiilor fugarilor români ºi au reuºit în mare mãsurã sã domine aceste organizaþii reacþionare. Ei cautã sã aibã reprezentanþi chiar în Comitetul Naþional Român pentru care scop, au trimis memorii lui Mihai, dar care au fost respinse. Pe mãsurã ce antagonismul dintre cele douã lagãre se ascute, imperialiºtii sprijinã ºi mai mult activitatea legionarã. De aproape un an de zile, suntem în faþa unei campanii abil organizate ºi puternic susþinutã prin toate mijloacele propagandistice, prin care legionarii au ieºit în arena luptei politice de suprafaþã, cãutând sã se impunã ca formã politicã în primul rând în faþa stãpânilor lor americani, pentru a putea pretinde ulterior ºi apoi ocupa locurile spre care râvnesc în Comitetul Naþional Român sau alt organ de conducere politicã a emigraþiei. Dupã cum aþi putut vedea din lucrãrile precedente, legionarii se împart în douã grupãri ºi anume: I grupul lui Horia Sima, grupul mare ºi I grupul lui Papanace ºi Ilie Gârneaþã, grupul mic, numit ºi grupul „mexicanilor“. Cel mai bun ºi mai puternic mijloc pe care-l deþin legionarii în propagarea ºi susþinerea ideilor lor, îl constituie presa care apare aproape în toate centrele unde se gãsesc legionari. Ceea ce caracterizeazã aceastã presã, este faptul cã ea a reuºit sã se facã apreciatã prin dinamismul sãu în faþa stãpânilor ei, primind în acelaºi timp sprijinul moral ºi material din partea acestora. Datoritã resurselor materiale de care dispun legionarii, s-a creat posibilitatea ca ei sã deþinã cea mai bogatã presã (cca 59 de ziare ºi reviste) ce apar în bune condiþiuni tehnice. Linia adoptatã de presa legionarã este urmãtoarea: – Elaborând lozinci pseudo-democratice, cautã sã atragã de partea sa cele mai diverse categorii de emigranþi. Aceasta culmineazã cu apelurile ce le lanseazã privind lãrgirea ºi întãrirea permanentã a „Frontului Libertãþii“, front ce a luat fiinþã în luna ianuarie a acestui an. Toate revistele legionare îndeamnã emigraþia spre unire, prezentând în ultimul timp pe „Frontul Libertãþii“, ca organ ce ar putea face aceastã unire. În general, linia presei legionare este aceea de a îndemna emigraþia la unire, prin vechile lozinci mistice. 298
O altã linie adoptatã de presa legionarã, este aceea de atac împotriva a tot ceea ce nu este legionar, exceptând bineînþeles persoanele Rãdescu ºi Grigore Gafencu, prezentaþi de cãtre ei drept figurile cele mai reprezentative ale exilului românesc. Astfel, parcurgând publicaþiile legionare, pentru a vedea care este linia de atac a presei legionare, vom putea observa cã ea se împarte în douã: I. Atac îndreptat împotriva þãrii noastre ºi a întregului Lagãr al Pãcii, atac care se manifestã printr-o propagandã de defãimare ºi calomnii la adresa orânduirii noastre, reliefând miºcarea legionarã ca o luptãtoare consecventã împotriva comunismului ºi respectiv împotriva Uniunii Sovietice. Concomitent cu aceasta ei cautã sã se impunã ºi imperialiºtilor, ca singura forþã capabilã de acþiuni tari. II. Atacuri îndreptate împotriva celorlalte grupãri politice. a) Faþã de Comitetul Naþional Român ºi Viºoianu Dacã la înfiinþarea Comitetului Naþional Român, legionarii adoptaserã o acþiune docilã ºi de linguºire, numai cu scopul de a pãtrunde în acest Comitet, pe urmã, o datã cu neprimirea lor în acesta, politica arboratã de cãtre ei s-a schimbat mergând pe linia boicotãrii ºi aceasta din ce în ce mai tare cu cât ei se afirmau dar ºi primeau ajutor de la americani. Linia atacurilor directe ºi ascuþite care au început împotriva Comitetului Naþional Român, de la înfiinþarea lui, dar mai ales împotriva lui Viºoianu, este din ce în ce mai accentuatã. Despre reprezentanþii partidelor din Comitetul Naþional Român, se vorbeºte ca despre „sforari camuflaþi în rezistenþi înverºunaþi“ sau „oameni puºi special pentru a produce confuzii“. Despre organul Comitetului Naþional Român, „[La] Nation Roumaine“ se scrie cã „bagatelizeazã suferinþele fugarilor“. Pe mãsurã ce datoritã imperialiºtilor – poziþiile legionarilor se întãresc în mijlocul emigraþiei, aceºtia adoptã un ton mai agresiv, cãutând sã demonstreze masei de emigranþi ºi stãpânilor lor, superioritatea pe care o deþin. Atacul împotriva celorlalte grupãri politice, dar în special împotriva Comitetului Naþional Român, este dur, consecvent ºi nu scapã ocazie fãrã a-i ataca vârfurile, legionarii numind pe conducãtorii Comitetului Naþional Român, hoþi, delapidatori, borfaºi, trãdãtori etc. Lucian Furdui în articolul sãu „Un pas la stânga ºi doi la dreapta“ articol apãrut în luna iunie a.c. în „Însemnãri“ scria: „Dacã nu am exista noi, ar trebui sã ne inventaþi. Oriunde aþi vrea sã gãsiþi români, pe acei specialiºti anticomuniºti. ªi de unde vreþi sã recrutaþi batalioanele de paraºutiºti, companii de carne voluntarã, pe cadavrele cãrora sã vã puteþi ce-i drept bate’n piept, arãtând cã ºi România va fi contribuit la indispensabilul efort de sânge în viitorul rãzboi?“ 299
Aceste rânduri au fost adresate grupãrilor politice din emigraþie, dar pentru cã ele fac atenþi ºi pe stãpânii multimilionari asupra calitãþilor legionarilor, reprezintã o adevãratã ofertã pentru bunii plãtitori, pentru cei din Wall-Street. Deci, ar dori sã spunã dl. Furdui, noi suntem selecþionaþii selecþionaþilor ºi ca atare nouã ni se cuvin dolarii. Mai mult încã, Horia Sima în interviul care l-a acordat numãrului din septembrie al ziarului „Însemnãri“, vorbind despre Viºoianu, spunea: „Prezenþa lui Constantin Viºoianu în fruntea acestui Comitet, este o permanentã sfidare“. Vorbind despre coexistenþa „Frontului Libertãþii“ ºi a Comitetului Naþional Român, declara: „Frontul Libertãþii este în primul rând un instrument de luptã. Problema unui Comitet Naþional, rãmâne deschisã. Actualul comitet, nu reprezintã nici pe românii din þarã ºi nici pe cei din emigraþie. Nu-l recunoaºtem ºi nici nu tratãm cu el“. b) Atitudinea faþã de „Liga Românilor Liberi“ ºi Rãdescu Încã de la înfiinþarea sa „Liga“ a fost lãudatã de cãtre presa legionarã. Iatã ce spunea presa legionarã în legãturã cu aceasta: „Pentru prima datã în exil, se realizeazã o forþã politicã ce cuprinde aproape unanimitatea pãrerilor româneºti ºi al cãrui cadru va fi probabil considerabil lãrgit. Îi urãm succes noului organism“. Mai târziu ºi aceasta începând din vara acestui an [1952–n. n. ], când legionarii au început sã ducã o campanie de proporþii pentru susþinerea „Frontului Libertãþii“, au adoptat o poziþie de rezervã faþã de „Liga“ lui Rãdescu. Tocmai ca urmare a întãririi poziþiilor legionare, ei merg ºi mai departe, fãcând chiar unele „aprecieri“ asupra „Ligii“. Astfel ziarul „Libertatea“ din Madrid scria: „Am aºteptat ca ºi Liga sã lucreze, iat-o la rândul ei împiedicatã. Mãrturisim fãrã nici o perfidie, cã am înregistrat cu sincerã pãrere de rãu, simptomele de dezagregare ce de la o vreme se manifestã în sânul Ligii“. Cauzele pentru care presa legionarã se opreºte la simple aprecieri asupra Ligii ºi nu trece la atacuri vehemente, se datoreºte tocmai faptului cã legionarii sperã cã întrun viitor apropiat, Liga va deveni un factor dependent de miºcarea legionarã. Aceastã presupunere ne este întãritã tocmai de infiltrarea elementelor legionare în sânul „Ligii“ lui Rãdescu. c) Atitudinea faþã de membrii fostei familii regale Cucerind zi de zi aderenþi la miºcarea legionarã, apropiindu-se în acelaºi timp din ce în ce mai mult ºi interesele lor cu acelea ale imperialiºtilor americani, ei îºi îndreaptã acum atacul ºi asupra lui Mihai, socotindu-l ca unul ce le-a trãdat interesele. De asemenea el este considerat ca unul ce s-a vârât singur în linia atacurilor lor, fãcând cauzã comunã cu Comitetul Naþional Român. Iatã ce scria Horia Sima în legãturã cu aceasta, în interviul sãu, acordat în luna septembrie a.c. [1952 – n. n.] revistei „Însemnãri“: 300
„Un suveran trebuie sã se menþinã în rolul de arbitru al luptelor politice interne. El nu se alãturã nici unui partid, nici unei grupãri, nici unei asociaþii de interese, ci se ridicã deasupra tuturor. Când un suveran îºi manifestã în mod vãdit preferinþe politice, atunci el coboarã din rolul de arbitru ºi firesc cã se expune atacurilor altor pãrþi care se considerã prejudiciate de intervenþia lui neloialã ºi neconformã practicei constituþionale“. Aceastã poziþie, adoptatã de cãtre presa legionarã faþã de Mihai ºi camarila sa, face parte integrantã din tactica legionarã, linia adoptatã de legionari împotriva acelor elemente ce sprijinã, într-o formã sau alta, Comitetul Naþional Român ºi vârfurile lui. Unul din exponenþii familiei regale ce este atacat puternic este Carol, fiind considerat drept cãlãul miºcãrii legionare. Ex. prinþesa Ileana este lãudatã de cãtre miºcarea legionarã. Activitatea ei fiind dusã, dupã cât se pare în interes legionar. În primãvara a.c. [1952 – n. n. ], presa legionarã scria în fraze elogioase, despre „extraordinarul turneu de propagandã“ pe care l-a fãcut ex. prinþesa Ileana în Statele Unite, unde a þinut 21 de conferinþe la centre universitare mai importante, fiind secondatã îndeaproape de amantul ei, legionarul Nelu Mânzatu. d) Atitudinea faþã de grupul fracþioniºtilor Gârneaþã-Papanace Împotriva acestora, nu se fac nici un fel de atacuri, fapt ce nu concordã cu atitudinea legionarã adoptatã de acei pe care-i considerã cã „i-a pãrãsit“ adicã i-a trãdat ºi faþã de care ei folosesc arma atacurilor furibunde, recurgând ºi la metode mai drastice, asasinãri (moartea lui Palaghiþã ºi a prof. Sân Giorgiu). Dacã aceasta a fost linia politicã adoptatã de cãtre presa legionarã simistã, în ceea ce priveºte însã a doua grupare legionarã, gruparea lui Papanace, imprima presei urmãtoarea linie: aparent este împotriva grupãrii simiste, în fond adoptã aceeaºi politicã legionarã, fãrã a lua o atitudine clarã faþã de diversele grupãri ale emigraþiei ºi certurile lor. În continuare, vom cãuta sã redãm în limita materialului ce-l deþinem, care sunt ziarele legionare simiste, precum ºi acele ziare care susþin gruparea aºa-zisã fracþionistã a lui Papanace. Astfel: În Austria La Linz, apare ziarul „Vestitorul“ ce se dã drept succesorul „Bunei Vestiri“ din þarã, care dupã unele informaþii, ar fi organul oficios de presã al legionarilor simiºti. Responsabilul ziarului este un oarecare dr. Emil Ionescu – nume fictiv – iar corespondenþa pentru ziar se primeºte la adresa legionarului Sandu Marin de la Salzburg. Articolele ce apar în acest ziar, nu sunt semnate. Tocmai datoritã faptului cã se gãseºte în Austria, unde existã un numãr important de Volksdeutsche, acest ziar duce o politicã de atragere de partea sa a Volksdeutsche-lor, rezervându-le chiar o paginã în limba germanã. 301
În Germania La München, apare ziarul „Îndreptar“ de sub influenþa legionarilor simiºti. Este o foaie care îmbracã mai mult un aspect religios ºi apare sub conducerea preotului Florin Popan (omul Vaticanului). Principalii colaboratori ai acestui ziar sunt: Dr. Racoveanu Gheorghe, Dr. Constantin Sasu, Preotul Bârlea Octavian, Alex. Gregorian ºi alþii. Deºi sub influenþã legionarã „Îndreptar“ nu cuprinde articole tari la adresa celorlalte grupãri politice româneºti. I La München ar mai apãrea, dupã ultimele informaþii ce le deþinem, ziarul legionar „Cuvântul studenþimii“. Nu deþinem nici un numãr din acest ziar. I La Stuttgart, sub nomenclatura de organ al Cercului Românesc de Studiu ºi Cercetãri ªtiinþifice din Germania, apare revista legionarã „Orizont“ de sub conducerea lui Constantin Ghidel, Dr. Ruginã Anghel ºi Dr. Teodorescu ªtefan. Cei care colaboreazã la aceastã revistã sunt: Ghidel, Ruginã Anghel, Teodorescu ªtefan, Victor Buescu, Munteanu Bazil, Mircea Eliade, Vintilã Horia ºi alþii. Revista „Orizonturi“ se ocupã cu filosofia, arta ºi economia politicã, ascunzând sub aceastã mascã activitatea sa legionarã. Are legãturi cu universitãþile din Vest, cu Fondul greco-catolic din Germania al preotului Bârlea Octavian, cu legionarii din diferite þãri. De asemenea, dupã unele informaþii verosimile, ce le deþinem, Grigore Manoilescu se va stabili în Germania unde va deschide o tipografie. Se bãnuieºte cã scopul urmãrit, este acela de a intensifica activitatea propagandisticã a legionarilor. Franþa În anul 1948, la Paris, a apãrut ziarul „Chemarea“ în prezent suspendat de cãtre organele franceze. Acest ziar era sub conducerea lui ªtefãnescu Govora, Alexandru Cristescu ºi subvenþionat de Pamfil ªeicaru. Majoritatea articolelor erau scrise de cãtre Pamfil ªeicaru, Govora, Alexandru Cristescu ºi Nicolae Vrabie. În locul acestui ziar, la 1 iulie a.c. a apãrut „Analele Politice“, ziar editat de Pamfil ªeicaru la Palma de Mallorca – Spania. Este considerat drept continuatorul „Chemãrii“. I De asemenea, la Paris mai apãruse revista „Luceafãrul“ de sub conducerea lui Mircea Eliade, care în prezent ºi-a încetat ºi ea apariþia. Spania La Madrid apare „Libertatea Româneascã“, revistã legionarã de sub conducerea lui Horia Stamatu ºi Mihail Fotin Ionescu. Revista se intituleazã „revistã de gândire ºi acþiune“. Dintre publicaþiile româneºti reacþionare, aceastã revistã apare în cele mai bune condiþiuni tehnice. I La Madrid mai apare revista „Destin“ de sub conducerea legionarului simist George Uscãtescu ºi ziarul „Libertatea“, organ al legionarilor simiºti din Spania, de sub conducerea lui Criºu Axente. 302
Un alt mijloc de propagare a ideilor legionare, este ºi editura legionarã de la Madrid, numitã „Cartea Româneascã“, înfiinþatã din iniþiativa unui grup de intelectuali la 23 aprilie 1952. Aceasta publicã o serie de lucrãri legionare ºi care apoi sunt rãspândite în masa emigraþiei. Italia La Roma apare sub conducerea lui Petre Vãlimãreanu, ziarul „Vatra“ organ al legionarilor antisimiºti ce se intituleazã „Foaia Româneascã de opinie ºi informaþie“. Este un organ lunar dar care apare în proaste condiþiuni tehnice. Faþã de Horia Sima are o atitudine duºmãnoasã, considerându-l drept vinovatul principal pentru criza în care se aflã miºcarea legionarã. La Roma mai apare ziarul „Suflet Românesc“ organ de presã ce se intituleazã „Revistã de culturã creºtinã“. La conducerea acestui ziar legionar, este preotul simist Cosma Gheorghe. Tot la Roma mai apãruse ºi ziarul „Þara“, ziar simist de sub conducerea lui Alexandru Gregorian. Acest ziar apãrea în f. bune condiþiuni tehnice. Pe mãsurã ce grupul simist s-a micºorat, dupã unele informaþii ce le deþinem, acest ziar ar fi dispãrut. Argentina La Buenos Aires apare revista simistã „Însemnãri“ având ca director pe Radu Ghenea. Datoritã sprijinului dat de cãtre guvernul Peron legionarilor simiºti, „Însemnãri“ apare în bune condiþiuni tehnice. Este socotit drept ziarul legionar cel mai agresiv. Aceasta este determinatã de faptul cã „Însemnãri“ grupeazã în jurul ei pe cei mai buni publiciºti legionari. Astfel, printre colaboratorii principali remarcãm pe: Grigore Manoilescu, Lucian Furdui, Toader Ioraº, Faust Brãdescu ºi alþii. La Buenos Aires mai apare „Cuget Românesc“, revistã de þinutã legionarã simistã. Tot la Buenos Aires mai apare „Curentul Românesc“, organ legionar lunar, al cãrui director este Demetrio ºi administrator Botana. Acest ziar se intituleazã ziar independent de luptã „în serviciul Patriei“. Susþine politica legionarã simistã. De asemenea apare „Curierul Creºtin“ numit ºi „Buletinul Bisericii Româno-Unite din Argentina“. Are colaboratori pe Vintilã Horia, Scorþescu Teodor ºi ex. prinþesa Ileana. Presa legionarã din Argentina a reuºit prin politica sa consecventã, sã domine ideologiceºte emigraþia româneascã, ce se aflã în aceastã þarã. Pentru extinderea ideilor legionare în masa emigranþilor, în septembrie 1951, a fost înfiinþatã la Valea Hermoso, editura „Cartea Pribegiei“ de sub conducerea lui Grigore Manoilescu. Aici au apãrut o serie de lucrãri legionare ca: I „Probleme de mâine în România“ de Ion Protopopescu, carte ce trata linia tacticã ºi sarcinile de viitor ale miºcãrii legionare. I „Amintiri în uniformã“ de cpt. Niculescu Marin I „Amintiri“ – de Mircea Eliade etc. 303
Brazilia La Rio de Janeiro apare revista legionarã „Inºir‘te Mãrgãrite“ sub conducerea unui Comitet format din: ªtefan Baciu, Prof. Dumitriu ºi Faust Brãdescu. Este socotitã drept cea mai bogatã revistã literarã a fugarilor români. Prin linia ce o adoptã, rãspândeºte legionarismul simist. I La Saõ Paulo apare revista „Cãminul“, revistã legionarã simistã, de sub conducerea lui Nicolae Pãltiniºeanu. I Tot la Rio de Janeiro mai apare ºi „Dacia“ din anul 1947, al cãrui fondator este Stelian Bisoceanu. Directorul ziarului este Grigore Arbore. Propagã ideea unirii tuturor românilor sub conducerea lui Horia Sima. De remarcat cã acest ziar a fost întrerupt ºi apoi a reapãrut în urma reorganizãrii legionarilor din aceastã þarã. Canada La Toronto, apare ziarul legionar simist „Tribuna Românã“ de sub conducerea lui Caraghiaur Eugen ºi Codrescu Nicolae. Nu deþinem mai multe informaþii despre acest ziar. S.U.A. La Cleveland apare lunar ziarul „Foaia Poporului“, intitulat ziar independent dar prin linia ce o adoptã, este un exponent al grupãrii legionare simiste. La Cleveland mai apare ºi „Solia“ intitulat organul „Episcopiei ortodoxe române din America“. Acest organ care deserveºte interesele legionarilor simiºti, este condus de preotul legionar Ion Truþã. La New York apare ziarul legionar simist „Vers“ de sub conducerea lui Novac. Presa grupãrii socialiste Eftimie Gherman Susþinãtorul ideilor politice ale acestei grupãri, este „România Muncitoare“ intitulatã ºi „Revistã socialã ºi politicã a socialiºtilor sindicaliºti din exil“, organ de presã editat de Eftimie Gherman. Directorul acestei reviste este Gallois Auguste. În paginile sale susþine teoria cã ei ar fi adevãraþii „organizatori ºi luptãtori ai sindicatelor din România“, atacând în acelaºi timp realizãrile ºi cuceririle clasei muncitoare din þara noastrã. Personal, Eftimie Gherman este împins ºi finanþat de cãtre Irwing Brown, lider sindicalist din Statele Unite. El dispune de sume de bani cu care plãteºte pe unii sindicaliºti ce îi socoteºte interesanþi. Presa „Asociaþiei refugiaþilor politici români din Iugoslavia“ Aceastã Asociaþie care a fost înfiinþatã de curând în Iugoslavia, se gãseºte sub conducerea lui Ion Ghinea. Ziarul „Libertatea“ din Vârºeþ, intitulat ºi „Organul românilor din Iugoslavia“ susþine interesele acestei asociaþii, fiind sub conducerea lui Trifu Aurel. 304
Presa independentã În afarã de ziarele mai sus-menþionate, în rândul emigraþiei mai apar o serie de ziare, aºa-zise „independente“. Aceastã presã „independentã“ deserveºte direct interesele partidelor „istorice“, indiferent dacã ele apãrã linia lui Maniu ºi a urmaºilor lui sau apãrã interesele marii finanþe. Scopul urmãrit de aceastã presã este acela de a face educaþie politicã emigraþiei economice ºi a o îndrepta spre una dintre grupãrile politice existente (C.N.R., Liga Rãdescu ºi Miºcarea Legionarã). În acelaºi timp, aceastã presã propagã ideea rãzboiului susþinut de americani, cãutând sã arate vechii emigraþii care este obligaþia ei ºi cum trebuie sã contribuie pentru frontul din Coreea. De altfel, pentru a întãri expunerile lor, ei publicã o serie de fotografii ale ofiþerilor români din armata americanã ce participã pe frontul din Coreea ºi elogiind pe acei ce au cãzut pentru apãrarea intereselor lor. Astfel ziarele aºa-zis „independente“ cunoscute de cãtre noi sunt urmãtoarele: „Libertatea“ organ de presã al românilor din Chicago. Apare la Chicago. „Vocea Poporului“ intitulat ziar românesc independent. Apare lunar la Michigan, sub conducerea unui Comitet. „Unirea“ organul Asociaþiei Românilor Catolici din America. Apare lunar la Cleveland, Ohio, sub îngrijirea preotului Todiriciu. La acest ziar colaboreazã Toader Ioraº ºi Romulus Boilã. „Tribuna“, organ de presã ce apare la Detroit – Michigan, de sub conducerea lui Nicolae Neamþu Martin. „America“, organ al Uniunii ºi Ligii Societãþilor române americane, ce apare la Cleveland – Ohio. „Credinþa“, organ de presã ce apare la Londra intitulat „Buletinul Bisericii românoortodoxe“ din Anglia. „Caiete de dor“, revistã editatã de Constantin Amãriuþei, cu sediul la Paris. „Buciumul“, organ al Bisericii româno-ortodoxe, de sub conducerea preotului Pârvãnescu. Apare la Paris. În afarã de aceste ziare care susþin politica celor trei grupãri politice, mai existã încã douã organe de presã ale emigraþiei economice, care au un caracter progresist. Acestea sunt: „Românul American“, organ progresist al românilor din America, ce apare în Detroit – Michigan, sub conducerea lui Hari Fãinaru ºi Maria Milo. „Gasette Roumaine“, ziar progresist, editat în limba francezã ºi care apare la Paris. În afarã de ziarele anunþate, în rândul emigraþiei româneºti au mai apãrut o serie de lucrãri, care are acelaºi scop ca ºi presa, defãimarea regimului, propagandã pentru autor ºi gruparea din care face parte, elogierea stãpânului etc. 305
Printre acestea citãm: „Începutul era sfârºitul“ carte scrisã de Adriana Georgescu-Cosmovici, unde trateazã într-un stil bombastic despre o aºa-zisã teroare comunistã din închisori. „Ora 25“ scrisã de cãtre Constantin Virgil Gheorghiu, unde trateazã despre apropiatul cataclism al lumii. „Cerul roºu deasupra României“ de DGR ªerbãnescu. „Caveant Consules“ scrisã de Emil Vasiliu-Cluj. În aceastã carte atacã în termeni tari pe Mihai, camarila ºi Viºoianu Constantin. „Destinul Naþionalismului“ de Horia Sima, care vrea sã fundamenteze ultima linie tacticã adoptatã de legionari în „Frontul Libertãþii“.
În concluzie Presa emigraþiei ca ºi emigraþia de altfel, este un instrument în mâna imperialiºtilor. Americanii care dirijeazã mersul întregii emigraþii româneºti, dirijeazã ºi presa fugarilor români, care publicã articole scrise dupã comanda stãpânului. Presa emigraþiei româneºti, este cea mai aservitã ºi vândutã presã din toate presele burgheze. Trãdãtorii, lipsiþi de orice linie proprie, aceste lepãdãturi ce îºi zic „rezistenþi“ servesc orbeºte pe cel ce plãteºte mai bine ºi fug dupã bani de dragul cãrora pot vinde orice. Aceastã presã oglindeºte fidel starea de putreziciune a emigraþiei, certurile ºi intrigile murdare dintre ei, cãutând sã concureze în faþa stãpânului arãtându-se unul mai docil, mai slugarnic ºi mai umil decât altul. Pentru noi, presa fugarilor români este o sursã de informare. Ea prezintã interes prin aceea cã ne indicã linia diferitelor grupuri reacþionare româneºti, certurile care existã între aceste grupuri ºi în interiorul lor, ne face cunoscut o serie de elemente care activeazã în rândurile emigraþiei, dându-ne totodatã posibilitatea de a cunoaºte ºi de a afla calea de pãtrundere pe lângã aceºtia. Cunoscând o parte din viciile ºi slãbiciunile acestor elemente din presa lor, ne dã nouã posibilitatea de a le specula în interesul muncii noastre. Deci, tovarãºi, este o sarcinã a noastrã a celor ce muncim în aceastã direcþie, ca ori de câte ori avem posibilitatea sã ne treacã prin mâini un ziar al emigraþiei sau în general orice ziar burghez, sã nu ne mulþumim numai cu citirea lui superficialã, ci sã-l analizãm, sã-l aprofundãm ºi sã scoatem din el esenþialul, ce este util pentru informarea ºi bunul mers al muncii noastre. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 109, f. 28–47.
306
97. 1953 februarie 11. Concluziile formulate de ministrul Securitãþii Statului, Alexandru Drãghici, la ºedinþa cu directorii direcþiilor regionale de securitate unde s-a analizat modul cum a fost aplicat ordinul referitor la agentura informativã ºi Hotãrârea C.C. al P.M.R. cu privire la arestãrile abuzive. ªedinþa de lucru din ziua de 11 februarie 1953 cu directorii regionali pentru analizarea modului cum a fost aplicat ordinul tov. ministru Drãghici cu privire la agentura informativã ºi Hotãrârea C.C. al P.M.R. cu privire la arestãrile abuzive (…) Concluzii Tovarãºul ministru Drãghici Alexandru Tovarãºi, suntem acum la sfârºitul discuþiilor noastre asupra rapoartelor date privitor la activitatea unor regiuni de securitate. Ca parte pozitivã a discuþiilor noastre, se poate spune cã discuþiile fãcute aici faþã de discuþiile pe care le-am avut cu alt prilej, au fost discuþii mult mai combative, sau axat pe cazuri concrete, pe probleme concrete ºi specifice ºi ca atare consider cã felul critic cum au decurs aceste discuþii prin arãtarea cu fapte concrete a consecinþelor ce decurg din slãbiciunile muncii noastre, arãtându-se vinovaþii ºi cauzele care sunt concrete în aceste slãbiciuni în munca centralã ºi exterioarã, consider cã aceste discuþii au avut o parte extrem de pozitivã ºi cã în felul acesta, ºi numai în felul acesta, putem sã spunem cã ne-am angajat în lupta cu greutãþile ºi ducem lupta efectiv pentru lichidarea lipsurilor. De remarcat este cã la discuþii au participat un numãr destul de mare de tovarãºi, tovarãºi din Direcþiile Centrale, care cu cazuri concrete au venit ºi au dovedit care sunt lipsurile grave, originea lipsurilor ºi numai acei care nu vor sã vadã, într-adevãr numai aceia care-ºi bagã vatã în urechi sau care-ºi pun capul undeva în obroc, numai aceia nu pot sã audã. De aceea, ca un bilanþ al discuþiilor noastre, pot sã caracterizez discuþiile noastre ca pozitive ºi trebuie sã învãþãm din ele ºi trebuie sã privim aceastã muncã de control ºi instructaj, critica, ca o metodã justã de la care sã ia exemplu ºi tovarãºii din regiuni ºi care sã o facã la rândul lor la locul de muncã. S-au dat aici câteva rapoarte, unele dintre aceste rapoarte au fost mai pozitive, altele cu lipsuri mai mari, unele dintre ele au cãutat sã oglindeascã, ºi în special cel 307
de la Constanþa a oglindit mai just realitatea ºi metodele de muncã, a arãtat poziþia tovarãºilor din conducere faþã de lipsurile care sunt ºi în raport s-a arãtat poziþia criticã faþã de lipsuri, ceea ce înseamnã cã regiunea de securitate Constanþa merge pe acest drum ºi duce lupta hotãrâtã pentru lichidarea lipsurilor. ªi tovarãºul de la Argeº a arãtat ceva mai real ca ceilalþi, însã tovarãºul nu a arãtat cauzele lipsurilor, a constatat numai faptele, însã cauzele lor nu. Prin aceasta consider cã raportul a avut o scãdere destul de serioasã, luând în consideraþie cã, cauzele sunt pornite de la însãºi conducerea Direcþiei Securitãþii. Mai departe, celelalte rapoarte au fost dupã tipul vechi, aºa cum au fost obiºnuiþi tovarãºii noºtri sã le dea de mai mult timp, necunoaºterea lucrurilor, frazeologie stearpã, fraze aruncate în vânt ºi repetarea la nesfârºit cã ne luãm angajamente, însã realmente din rapoarte se observã faptul cã tovarãºii nu cunosc situaþia de pe teren, nu þin lucrurile în mânã, nu conduc regiunile de securitate cu simþ de rãspundere, nu simt greutatea ce apasã asupra lor, postul ce-l au, aceastã muncã încredinþatã de partid ºi repetãm la nesfârºit niºte fraze ca sã ieºim din încurcãturã, cam asta a fost poziþia celorlalþi tovarãºi. Nu mai vorbesc de poziþia intolerabilã pe care a avut-o tov. col. Nedelcu de la Cluj, care a plecat de la Cluj convins cã el este mai vechi ºi cu mai mare experienþã ºi nu i se va cere raport, cãci dacã se vor cere rapoarte se vor cere de la cei tineri, iar nu lui, care este vechi în Securitate, încã din anul 1945. Însãºi felul cum s-a prezentat tovarãºul aci a dovedit pe de altã parte subaprecierea conducerii ministerului. Chestiunea cu boala nu poate justifica poziþia deplorabilã, poziþia lipsitã de simþ de rãspundere cu care s-a prezentat tov. Nedelcu aici. Însã ceea ce este mai important, este vorba cã tovarãºul a vãzut cã se ia poziþie faþã de el, ºi atunci, ca micul burghez cãzut în disperare, este necãjit aºa de tare cãi vine sã-ºi tragã un glonte în cap. Aºa face micul burghez când cade în disperare ºi atunci îºi spune „vai, vai, ce se întâmplã cu mine?“ Cel mai bun angajament ºi real pentru toþi tovarãºii ºi pentru tovarãºul dupã discuþiile de aici, este ca sã nu se mai repete cazuri de acestea, ºi pentru ca ei însãºi sã se antreneze serios în muncã. Discuþiile s-au dus privitor la felul cum s-au aplicat Directivele privitor la munca informativã ºi la felul cum s-au executat ordinele ministerului date prin luna iulie 1952. Din discuþii ºi din felul cum au fost înfãþiºate rapoartele, s-a constatat cã tovarãºii nu au dus la îndeplinire sarcinile privitoare la felul cum trebuie sã fie organizatã munca informativã, cã tovarãºii n-au dus la îndeplinire ordinele date de conducerea ministerului, privitor la felul cum trebuie organizatã munca informativã. 308
Din partea tovarãºilor care au fãcut rapoartele ºi din partea tovarãºilor care nu au fãcut rapoarte, rezultã cã tovarãºii responsabili de regiuni, tovarãºii directori, atât din centralã cât ºi din exterior, n-au dus o luptã serioasã pentru a aplica aceste ordine. S-a constatat din partea tovarãºilor, atât din centralã cât ºi din exterior, o lipsã de combativitate, o lipsã de poziþie principialã, o lipsã totalã de hotãrâre în ceea ce priveºte ducerea la îndeplinire a acestor Directive, s-au situat pe poziþia de autoliniºtire, s-au îngâmfat pe baza unor lucruri efemere ºi cã cu aceasta am terminat, cã noi am fãcut totul. Dacã a fost prins un bandit ºtia toatã lumea, dacã au prins autoritãþile pe unii care au fãcut acte de sabotaj, imediat peste tot se ºtia ºi ce trebuie ºi ce nu trebuie. Tovarãºii au adoptat o metodã periculoasã, ºi anume, de a se lãuda reciproc. Acestea sunt metode vechi moºtenite de la Teohari Georgescu, cum spunea el, ca sã-i stimulãm pe oameni, aºa cum spunea un tovar㺠aici, ca sã-i mobilizãm. Aceasta este o metodã periculoasã, nejustã, care contribuie la îngâmfare, la distrugerea cadrelor. Metoda aceasta a criticii, destul de dureroasã ºi neplãcutã multor tovarãºi, acesta însã este singurul stimulent ºi medicament împotriva tuturor bolilor care poate sã apuce pe mulþi în ceea ce priveºte de a se rupe de realitate, de a plana în necunoscut ºi de a-ºi supraaprecia meritele. Existã din partea tovarãºilor din regiuni o poziþie de expectativã faþã de duºmani, o poziþie lipsitã de urã faþã de duºmani, o poziþie de indiferenþã faþã de duºmani, o poziþie de rezistenþã faþã de ordinele date de ministrul Securitãþii. Dacã aº întreba acum pe fiecare, ar spune cã nu este adevãrat, însã noi avem dovezi destule ºi vom dovedi acest lucru. Oricum mã fofilez, oricum aº justifica, este aceasta, cã ordinele ºi directivele nu s-au îndeplinit ºi cã prin aceasta tovarãºii au contribuit la neexecutarea acestor ordine ºi cã ei sunt principalii responsabili de neexecutarea acestor ordine. Doar ordinele acestea priveau ceva, ele nu s-au fãcut de dragul ordinelor. Noi nu facem discuþii aici de douã zile de dragul discuþiilor, ci facem discuþii aici pentru cã aceste directive ºi ordine sunt rezultatul experienþei ºtiinþifice asupra muncii de securitate, ele sunt concepþia marxist-leninist-stalinistã asupra muncii de securitate, ele oglindesc experienþa organelor înaintate revoluþionare în munca de securitate. De aceea, neexecutarea acestor ordine ºi directive, cu atât este mai gravã, deoarece ele sunt verificate în lupta cu duºmanii. Fiecare directivã ºi fiecare ordin dat este cântãrit în zeci ºi zeci de feluri ºi ea este fãcutã ca fiecare organ de-al nostru sã aplice ºi aplicarea lor concretã ºi integrantã înseamnã implicit pãtrunderea lângã duºman ºi în acelaºi timp indicã ºi calea pentru acoperirea drumului duºmanului. Subaprecirea acestor ordine ºi directive înseamnã subaprecierea însãºi a problemelor de bazã care stau la baza ideologiei noastre, a muncii de securitate. Avem tovarãºi o activitate intensã a organizaþiilor duºmane, avem activitate intensã în ceea ce priveºte agenturile externe ale duºmanilor, din rândul claselor deposedate 309
ºi doborâte se recruteazã în permanenþã spioni ºi sabotori, fel de fel de bandiþi care conteazã cã singurul lor ideal este sã ajungã acolo, la Legaþia americanã sau la alte legaþii strãine, cãrora sã le dea informaþii ºi cu aceasta sã-ºi creeze o situaþie pentru „ziua de mâine“. În rândul acestor nemernici se desfãºoarã o activitate intensã pe aceastã linie. Mulþi din ei ajung la legaþiile imperialiste, mulþi din ei sunt antrenaþi la legaþiile imperialiste. Ambasadele lor, aici ºi în afarã, duc o activitate foarte serioasã pe linia obþinerii de informaþii despre întreprinderile noastre, despre puterea ºi capacitatea lor, despre utilajul nostru, despre noile construcþii, planurile problemelor militare ºi toate atribuþiile ce intrã în cadrul spionajului. Ei nu se mulþumesc numai cu atât ºi au aruncat în þara noastrã ºi paraºutiºti. Aceºtia duc muncã pentru întãrirea bandelor existente în unele pãrþi ale þãrii, pentru întãrirea acestor bande care duc o activitate intensã împotriva mãsurilor luate de guvern, în acelaºi timp produc acte de diversiune, de sabotaj prin tãierea de fire telefonice. Aceºtia desfãºoarã activitate pentru a veni ziua aºteptatã, nu ºtiu pe ce zi conteazã ei. Ei fac în acest scop zilnic antrenãri, pentru a pune în practicã din nou scopurile lor mârºave. Legionarii desfãºoarã activitate. Sioniºtii desfãºoarã activitate. Oriunde existã o manifestare duºmãnoasã, oriunde existã un caz de sabotaj, oriunde existã un incendiu, un act de diversiune, acolo trebuie sã fie mâna organizaþiilor legionare, mâna organizaþiilor sioniste, mâna elementelor sectante ºi de tot soiul acestora, care aparþin agenturii americane din þara noastrã, care se ascund sub aºazisa libertate a cultului, desfãºurând astfel, începând cu zvonurile ºi pânã la activitate de spionaj, acþiuni duºmãnoase împotriva noastrã. Ei nu mai pot sã activeze cum activau înainte, din cauza faptului cã au fost loviþi de noi ºi uneori destul de serios, ºi de aceea ei duc o activitate conspirativã, duc activitate subteranã, duc activitate ilegalã. Ce mãsuri am luat noi pentru a contracara activitatea lor? Pe linia Direcþiei I sunt date ordine precise, directive precise. Trebuie sã spun cã de când noua conducere îºi duce munca la Direcþia I, se observã o activitate mai serioasã, însã trebuie sã spun cã este încã foarte insuficientã faþã de activitatea agenturilor de spionaj ºi cã Direcþia I va trebui, atât în centralã, cât ºi în serviciile exterioare sã ducã muncã serioasã pentru a-ºi îmbunãtãþii activitatea, ºi în acelaºi timp a depista, preveni ºi lichida munca de spionaj a bandiþilor. În ceea ce priveºte, tovarãºi, problema paraºutiºtilor, noi am avut aruncaþi paraºutiºti în Oltenia, la Plopºoru, ºi am avut ceva semne ºi în Munþii Rodnei. Nimeni nu i-a cãutat ºi la Craiova, unde am avut fapte concrete, am trimis o echipã centralã ca sã ajute regiunea Craiova la descoperirea acestor bandiþi. Aceastã echipã a lucrat sub conducerea tov. Mazuru, însã tovarãºul a lucrat aºa de prost, cã a rezultat cu scãparea bandiþilor. 310
Tovarãºii noºtri care s-au dus acolo, în loc sã întãreascã regiunea Craiova, în loc sã ducã o muncã de control ºi a da directive permanente de a întãri regiunea Craiova, de a lãrgi baza informativã, de a-i determina pe ei sã facã muncã, de a-l bate pe tov. Kalousek la cap pentru a imprima executarea ordinelor, tovarãºii s-au apucat sã facã o a doua regiune aparte, au fãcut al doilea aparat informativ. Tovarãºul s-a rupt de regiunea de securitate ºi a rãmas un aparat aparte, cu nevoile ºi prostiile lor, însã un aparat care nu era cel mai bun ca cel al regiunii. A recrutat pe toþi beþivanii ºi derbedeii, care nu se preocupau de munca lor, lucru care a fãcut sã scape bandiþii, cu toate cã am avut forþe armate pentru aceastã treabã acolo ºi s-ar fi putut realiza ceva. Tovarãºii au plecat de la început de aici cã aceasta conteazã ca o sarcinã uºoarã, cã-i va prinde pe bandiþi. Peste tot existã subaprecierea puterii de camuflaj a bandiþilor, subaprecierea posibilitãþilor de acoperire a duºmanilor ºi în acelaºi timp existã o supraapreciere a organelor noastre, a propriilor noastre puteri, ºi aceasta este profund greºit. Tovarãºul Stalin vorbind despre activitatea troþkiºtilor, arãtând rolul acestor bandiþi, de spioni ºi sabotori, rãspunde acelor teorii putrede, cum cã ce tot vorbiþi atât de troþkiºti, „aceºtia sunt doar câteva grupuri de bandiþi, iar noi suntem un stat întreg de milioane de oameni, oameni de partid, de ce trebuie sã vorbim atât de ei, sã-i demascãm ºi sã luptãm împotriva lor?“ Tovarãºul Stalin rãspunzând acestor teorii putrede a spus: „…. în sfârºit, trebuie sã zdrobim ºi sã respingem încã o teorie putredã, care susþine cã deoarece noi, bolºevicii, suntem mulþi, iar sabotorii sunt puþini, deoarece noi bolºevicii suntem sprijiniþi de zeci de milioane de oameni, în timp ce pe sabotorii troþkiºti nu-i sprijinã decât câþiva izolaþi – noi, bolºevicii, am putea sã nu dãm atenþie unui pumn oarecare de sabotori. Greºitã teorie tovarãºi. Aceastã teorie mai mult decât stranie a fost nãscocitã pentru a liniºti pe unii dintre tovarãºii noºtri cu munci de conducere, care au eºuat în muncã din cauza nepriceperii lor de a lupta împotriva sabotajului ºi pentru a le adormi vigilenþa, pentru a le da posibilitatea sã doarmã liniºtiþi. Cã pe sabotorii troþkiºti îi susþin numai câþiva izolaþi, iar pe bolºevici zeci de milioane de oameni, aceasta este, bineînþeles, adevãrat. Dar de aici nu rezultã nicidecum cã sabotorii nu pot pricinui operei noastre un rãu imens. Pentru a face rãu ºi pentru a sabota nu e nevoie nicidecum de un mare numãr de oameni. Pentru a construi Dnieprostroi-ul, e nevoie de munca a zeci de mii de muncitori. Dar ca sã-l arunci în aer, pentru aceasta e nevoie – poate – de câþiva zeci de oameni, cel mult. Pentru a câºtiga o bãtãlie în rãzboi, s-ar putea sã fie nevoie de câteva corpuri de ostaºi roºii. Dar pentru a zãdãrnici câºtigarea acestei bãtãlii pe front e de-ajuns sã fie undeva într-un stat major de armatã sau chiar într-un stat major de divizie câþiva spioni care sã poatã sustrage planul operativ ºi sã-l transmitã inamicului. Pentru a construi un 311
mare pod de cale feratã e nevoie de mii de oameni. Dar pentru a-l arunca în aer sunt de ajuns câþiva oameni. Astfel de exemple pot fi citate cu zecile ºi sutele“. Deci, uite cum aratã tovarãºul Stalin elementele care cautã sã-ºi ascundã propriile lor lipsuri, care cautã sã facã teorii retrograde, care nu au nimic comun cu realitatea, care tind la adormirea vigilenþei, la subaprecierea duºmanului ºi la justificãri, faptul cã nu ºi-au îndeplinit sarcinile ºi ordinele date. Ca o consecinþã a acestor frãmântãri ºi ca rezultat al poziþiei conducerii ministerului, în unele direcþii ale noastre s-a început sã se inventeze asemenea teorii. La raportul pe care l-am avut acum câteva sãptãmâni, prezentat de Direcþia a III-a, unde s-au dezbãtut cauzele de ce nu sunt prinºi bandiþii, Direcþia a III-a rãspunde: „cã ce avem noi, avem câþiva prãpãdiþi de bandiþi pe munþi?“ ªi ca atare nu-i trece în raport ca o evidenþã serioasã a lor, iar alþii ca sã justifice ºi mai mult aceastã problemã, spun cã la noi bandiþii au luat naºtere ca rezultat al actelor represive ale guvernului, ca rezultat al impozitelor impuse de guvern ºi cã s-a fãcut G.A.C., cu alte cuvinte, ca o acuzare împotriva mãsurilor luate de guvern ºi ca o consecinþã ca sã nu mai avem bandiþi, sã nu se mai ducã politicã represivã asupra lor, sã renunþãm la politica de colectivizare, la impozitele aplicate, sã-i lãsãm în pace. Cu alte cuvinte, renunþarea la aceastã problemã nu înseamnã altceva decât cã ar duce la integrarea paºnicã a acestor bandiþi în socialism. Parcã am fi cãzuþi din cer, aºa se pun problemele. Dacã nu aplici aceastã problemã ºi nu exerciþi dictatura proletariatului, implicit creezi posibilitatea claselor rãsturnate de la putere sã-þi dea în cap ºi sã reîntroneze raiul pierdut. Deci acesta este rezultatul acestei teorii contrarevoluþionare ºi acest lucru s-a fãcut în cadrul Direcþiei a III-a, la noi, aici, în Ministerul Securitãþii. De ce? Pentru cã oamenii fac fel de fel de eschibiþii ca sã gãseascã fel de fel de dovezi ºi date, ca sã justifice lipsa lor de capacitate ºi faptul cã nu au dus o muncã serioasã pentru îndeplinirea directivelor, ordinelor ºi sarcinilor lor. Desigur cã s-au luat mãsuri faþã de astfel de cazuri, nu le-am lãsat. Sunt directive pe linie sionistã încã din anul 1949 asupra felului cum trebuie sã muncim împotriva agenturilor sioniste, care de la aºa-zisele organizaþii de stânga, pânã la acele organizaþii ca Bethar ºi altele, nu sunt altceva decât agenturi deschise ale spionajului. Procesele care s-au desfãºurat la Praga ºi în Uniunea Sovieticã, au dovedit acest lucru, au dovedit ce poziþie banditeascã au aceºti tâlhari, astfel cã, mãsuri se impun din partea statului nostru de democraþie popularã împotriva acestora. Direcþiile noastre regionale ºi chiar direcþiile centrale care au aceastã sarcinã, au urmãrit aceastã problemã? N-au urmãrit-o. Tovarãºii ºi astãzi subapreciazã încã existenþa acestei agenturi, existenþa ºi activitatea elementelor criminale care-ºi duc activitatea nestingherite. 312
Pe linia sectelor, de asemenea existã directive, însã tovarãºii noºtri prea puþin s-au preocupat ºi de aceastã problemã de a duce activitatea pentru descoperirea acestor agenturi ale spionajului american. Lucrul cel mai important, sarcina cea mai importantã care revine organelor de securitate, este munca de prevenire, de lichidare a acþiunilor spionilor, a bandiþilor, a legionarilor, sioniºtilor, de lichidare a acþiunilor lor de spionaj ºi diversiune, îndreptate împotriva regimului nostru. Regiunea Stalin de ce nu a luat mãsuri pentru depistarea ºi prinderea bandei Gavrilã Ioan, deºi ordinul a fost dat din varã ºi totuºi mãsuri concrete regiunea Stalin nu a luat decât foarte puþine. De ce regiunea Piteºti nu a luat mãsuri pentru prinderea bandei Arnãuþoiu? De ce aceastã poziþie? Oare nu ajutãm noi direct ºi prin subaprecierea duºmanului ºi prin fel de fel de pretexte pe care le invocãm, ca bandele sã existe mai departe? Nu ajutãm ca sioniºtii sã-ºi desfãºoare mai departe activitatea lor? Nu ajutãm ca legionarii sã-ºi desfãºoare mai departe activitatea lor? Munca noastrã proastã, mizerabilã, nu face altceva decât sã ajute ºi sã sprijine duºmanul ºi aceasta este calificatã sabotaj împotriva organelor M.S.S. Noi care avem misiunea sã descoperim sabotajul, sã descoperim bandiþii, tocmai noi înºine, tocmai la noi acasã ducem aceastã activitate de sabotaj ºi acest lucru sã ne fie clar, nu se poate numi altfel oricum am cãuta sã numim noi mai dulce; politic se poate motiva pânã la un punct oarecare, însã rezultatul final este sabotajul. Nu oare din cauza activitãþii mizerabile, haotice ºi anarhice a grupului care a fost la Craiova au scãpat bandiþii? Ba da, ºi acum trebuie sã cãutãm bandiþii cine ºtie cât. Mijlocul cel mai eficace pentru a depista pe bandiþi, pentru a identifica activitatea lor, pentru a identifica pe legionari, sioniºti, sectanþi ºi alte organizaþii banditeºti de soiul acesta, este munca informativã. Însã felul cum muncim noi informativ, au arãtat tovarãºii aici cu exemple, ceea ce dovedeºte cã din cauza lipsei de fermitate, din cauza lipsei de seriozitate ºi a subaprecierii însãºi a rolului muncii noastre ca organe de securitate, am ajuns acolo încât informatorii noºtri sunt desconspiraþi, ca lucrãtorii operativi sã-ºi desfãºoare activitatea în condiþiuni detestabile, sã facã o muncã formalã, împotriva organelor de securitate, împotriva metodelor preconizate ºi a directivelor clare ale conducerii M.S.S. Antrenaþi în rutinã, þin plenare cu informatorii, desconspirã informatorii, fac de-a dreptul acte criminale împotriva M.S.S., deoarece aºa cum spune proverbul „ceea ce ziua clãdim, noaptea distrugem“. Acesta este rezultatul. De ce acest lucru? De ce aceastã muncã formalã, aceastã muncã criminalã? În folosul cui facem aceastã muncã? Nu facem oare muncã în folosul duºmanului, nu-l ajutãm în felul acesta sã-ºi ducã activitatea? Ce înseamnã plenare cu informatorii, plenare care se þin în regiunea Stalin cu pãdurarii sau la Hunedoara, de asemenea? Credeþi oare cã printre aceºti bandiþi nu 313
au un pãdurar al lor care îi informeazã!? Ar fi o miopie ºi ar fi o prostie sã nu credem acest lucru. De asemenea, se desconspirã metodele noastre, se duce o muncã de-a dreptul distrugãtoare a organelor M.S.S., ºi care noi o motivãm în fel ºi fel de chipuri, cu fel de fel de teorii deºucheate, înapoiate, cu scopul sã diminueze importanþa problemelor ºi sã justificãm pe cei în cauzã. Însãºi tov. directori regionali sunt vinovaþi pentru cã aºa îºi duc ei munca de directori, nu-ºi cunosc rolul de comandanþi – încã ºi acum vin ºi spun cã nu ºtiu ce sã facã pe linia Miliþiei. Vã înºelaþi însã dacã credeþi cã vom vorbi la infinit, noi vom lua mãsuri ºi încã fãrã nici un fel de menajare. Pentru oamenii care-ºi duc munca prost, care-ºi bat joc de muncã, care înþeleg sã continue sã meargã pe linia lui Teohari Georgescu, îi vom azvârli din Securitate ºi vom face acest lucru. Vã promit cã de azi înainte nu vom mai tolera cazuri ca cele întâmplate la Oradea ºi unde toate nevestele tovarãºilor noºtri se adunã la cantinã ºi discutã probleme de Securitate. Pentru ce bãrbaþii lor le spun astfel de lucruri, fac aceste acte criminale de desconspirare; ceea ce a spus tov. Bolintineanu aici sunt realitãþi, însã tovarãºul a arãtat numai ce ºtie el. Realitatea este cã acolo se cunoaºte ºi cine este arestat ºi cine este anchetat. De ce toate aceste anormalitãþi? Unde este Direcþia de Cadre? Direcþia de Cadre nu are alt rol decât de a cunoaºte cadrele ºi de a promova cadrele serioase, nu a promova pe toþi beþivanii, cum s-a fãcut în aparatul exterior. Restul problemelor, constituie munca comandantului ºi a directorilor din centralã. Tov. Gogu Popescu spunea cã nu a sancþionat pe tovarãºii care fac prostii, dar el ce-a fãcut? El însuºi a fãcut prostii ºi pentru aceasta a ºi fost retrogradat din funcþie, însã cred cã mãsura a fost prea blândã faþã de aceste elemente care nu vor sã lichideze cu aceastã atitudine oportunistã, lipsitã de demnitatea de om. Tov. Stalin denumeºte pe aceºti oameni ca „elemente degenerate“ ºi într-adevãr nu pot fi decât astfel de elemente cei care merg pe linia aceasta de a se fofila, linie lipsitã de demnitate. De ce oare Direcþia de cadre sã rãspundã de starea disciplinarã ºi de ce sã nu rãspundã el, ca director? Trebuie sã rãmânã clar pentru toþi tovarãºii cã directorii au rãspundere de starea disciplinarã, de toatã munca pe care o duce acolo, pozitivã, cât ºi negativã a oamenilor de sub comanda sa, rãspunde de partea administrativã, de toate lucrurile ce se întâmplã acolo, cât ºi de abaterile ce se fac acolo. Aceasta este datoria directorilor, deci nu eschivare de la sarcini, nu atitudine expectativã, de martor ocular ºi lipsit de rãspundere, ci atitudine de comandant, ca are toatã rãspunderea încredinþatã lui. Acestea sunt treburile comandanþilor ºi aº vrea sã se lichideze cu aceastã stare, fãrã însã sã veniþi peste douã luni ºi sã arãtaþi cã vã este neclar ce se face cu Miliþia sau cu cine ºtie ce altã direcþie, pentru cã aceasta înseamnã cã nu vreþi sã vã asumaþi rãspunderea ºi tocmai aici eu gãsesc miezul problemei ºi adevãrul, în privinþa acestei poziþii, de eschivare ºi fugã de rãspundere. 314
La baza acestei lipse de rãspundere crase, a acestei poziþii de ºovãialã, a acestei lipse de seriozitate în ceea ce priveºte ducerea sarcinilor la îndeplinire, este devierea de dreapta, care a tins ºi ºi-a fixat ca obiectiv sã facã din organele M.S.S., organe fãrã suflet, fãrã viaþã, fãrã combativitate, fãrã iniþiativã, unde fel de fel de elemente abuzive împing pe alþii sã facã lucruri contrare legilor, ca dupã aceea sã-i þinã de nas ºi sã-i ducã mai departe aºa cum vor ei. Astfel de elemente au fost în Miliþie în special, precum ºi în alte pãrþi. De aceea, aceste elemente în loc sã lupte împotriva neregulilor, împotriva elementelor abuzive sau a celor care fac abateri, dimpotrivã cultivã abaterile, promoveazã aceste elemente în muncã, ba chiar le mai ºi avanseazã în grad, deci trebuia sã facã un act de banditism cât mai mare ca sã fie avansat – aºa rezultã ºi acum din poziþia unor tovarãºi. Tot aºa cum se întâmpla ºi cu Teohari, când începeam sã-i spunem cã ceea ce se întâmplã în anumite locuri ºi nu se iau mãsuri, începea sã-þi vorbeascã despre succesele din 1945, ca în felul acesta sã scape de probleme, sã facã diversiune, sã fugã de lucruri concrete ºi sã spunã cã nu se pricep oamenii, cã trebuie sã vedem lucrurile într-alt fel. Iar poziþia Dvs. faþã de lipsuri ºi greºeli, în bunã parte este imitarea acestor elemente degenerate, aºa cum le numeºte tov. Stalin. Deci trebuie sã înþelegem foarte serios problema cã Securitatea va fi ºi cu noi ºi va fi ºi fãrã noi, dacã nu vrem sã muncim aºa cum trebuie; organele de securitate vor fi, ele se vor întãri; ceea ce am fãcut pânã acum – controalele – care au speriat pe unii tovarãºi le vom intensifica, pentru a descoperi lipsurile ºi pentru a cunoaºte adevãrul. Controlul de fapt nu este un lucru nou. Noi am avut astfel de exemple când am fost la aparatul politic, care prin controale au descoperit greºeli ºi lipsuri grave, elemente descompuse ºi declasate care cãutau sã-ºi acopere slãbiciunile sã vinã în ºedinþe ºi sã se îndrepte, împotriva ofiþerilor care au fãcut controlul aducând diverse dovezi cum cã tov. peste capul lor ar fi fãcut controlul, cã l-a insultat ºi fel de fel de nerozii de acest fel. Eu atrag atenþia cã aceasta este o metodã veche, care se cunoaºte ºi de aceea nu se prinde. Deci controlul ca atare este un principiu ºi chiar dacã tov. col. Stancu ridicã aºa bolnãvicios problema faþã de control, noi atragem atenþia foarte serios; unde a întâlnit tov. Stancu ca o regiune sã fie de capul ei. Regiunea, oricare ar fi ea, este supusã controlului ºi mai ales pentru un ofiþer superior este ceva josnic de a se lua la harþã cu ofiþerii inferiori pentru a le demonstra acestora cã nu au dreptate. Trebuie sã înþeleagã un lucru, cã de munca noastrã desigur rãspundem în faþa organelor noastre de partid, munca bunã sau proastã este ºi munca noastrã. O poziþie neprincipialã faþã de control din partea tov. Stancu am mai avut ºi în alte rânduri, atunci când am trimis de la Direcþia Politicã ºi când tov. Stancu a repetat o scenã aidoma. Cred cã de aceea a fost pus acolo, sã munceascã, însã din funcþie sã nu facã un act de bunã purtare cu care sã acopere toate insuficienþele acolo. 315
Eu atrag foarte serios atenþia Direcþiei Regiunii Bucureºti care are foarte multe lacune în activitatea ei, sã vadã bine activitatea, sã-ºi examineze bine activitatea ºi sã nu se solidarizeze cu toate actele de nepricepere ºi de neexecutare a ordinelor din partea subalternilor. Dacã vor sã fie principiali, trebuie în primul rând sã fie principiali la dânºii acasã. Metoda de a acoperi adevãrul este de acum cunoscutã la tov. Stancu ºi sã ia bine aminte. Îl sfãtuiesc cã poziþia aceasta a comandantului de acoperire a lipsurilor, se poate imprima mai adânc ºi chiar cei mai buni care se luptã sã înlãture lipsurile vor fi determinaþi pânã la urmã sã le menþinã în activitatea lor. Deci nu combativitatea se dezvoltã prin aceste metode, ci în realitate contribuiþi direct la activitatea bandiþilor care se gãsesc suficienþi în Bucureºti. Trebuie sã-þi fie clar acest lucru, dupã cum sã-i fie clar ºi tov. Nedelcu de la Regiunea Cluj. Mie mi se pare straniu ºi eu cred cã fiecare om de bunã credinþã este de aceeaºi pãrere, cã în regiunea Cluj, fosta fabricã „Dermata“ se cunoaºte cã este industria de bazã a Clujului ºi cã de aceastã fabricã nu se intereseazã organele de securitate. Gãsesc cã este o muncã organizatã de sabotaj, chiar din partea organelor de securitate. Dacã este vorba sã gãsim sabotori, sã-i cãutãm însãºi la tovarãºii cu care lucrãm. Nu se poate ca un obiectiv aºa de important sã fie lãsat în afara obiectivelor M.S.S. „La Dermata merg lucrurile bine“, aceasta este poziþia banditului Iacob, iar acum tov. col. Nedelcu urmeazã exact tradiþiile lui Patriciu. Noi la aceastã regiune o sã facem un control serios ºi un control pe toate liniile. Ce justificare ai tov. Director, de ce oare acest obiectiv l-aþi lãsat în afarã? Eºti oare D-ta aºa de lipsit de experienþã? Atunci ce pãzeºti dumneata, faci jocul sabotorilor, de ce nu luaþi mãsuri pentru acoperirea obiectivului? De ce ordinele spun acest lucru ºi dumneata faci altceva acolo? Lipsa de combativitate a directorilor noºtri duce la lipsa de combativitate a însãºi aparatului respectiv, al regiunii respective, la lipsa de infiltrare a agenturii informative în rândul duºmanului duce la desconspirarea agenturii, duce ca duºmanii sã cunoascã activitatea noastrã, cum am vãzut în regiunea Sibiu, unde ºi-au fixat chiar pânde la casa noastrã de întâlnire, duce la lovituri împotriva muncii de securitate. Ca un rezultat, este o muncã de sabotaj ºi noi nu putem sã o privim altfel. S-a vorbit sã abandonãm informatorii care s-au dovedit elemente incapabile, duble, care nu dau nici un fel de material, pentru ca sã nu mai contãm pe un numãr aºa de mare de informatori aºa cum este de exemplu la Direcþia 2-a, care conta pe un numãr de 30 000 ºi ceva de informatori, care în realitate era o cifrã umflatã, nici nu exista acest lucru, însã tovarãºii contau pe acest numãr ca sã arate activitatea lor; de asemenea tot la aceastã direcþie toatã ziua se adunau cifre, tinzând sã devinã o direcþie de statisticã ºi aceasta din cauza comoditãþii, a lipsei de rãspundere, a superficialitãþii însãºi a directorului, tov. Popescu Gogu. 316
De aceea s-a pus problema ca sã se renunþe la aceste elemente care constituie un balast în munca informativã, aceasta cu scopul ca legãtura cu informatorii calificaþi ºi necalificaþi de acum sã devinã mai obiectivã, sã se îndeplineascã acel grafic al întâlnirilor ºi în felul acesta sã putem duce o muncã informativã mai obiectivã. Acesta a fost scopul pentru care s-a pus problema abandonãrii anumitor informatori. Ce s-a fãcut însã? Aºa cum i-am recrutat cu toptanul, tot aºa ºi acum i-am luat cu gãleata ºi i-am aruncat la o parte. Aceasta este o muncã pur ºi simplu lipsitã de cap ºi seriozitate, deºi s-a spus clar cã trebuia sã se facã sub supravegherea directorilor, totuºi aceastã muncã de abandonare a fost lãsatã la dispoziþia tuturor tovarãºilor ºi astãzi ne-am pomenit cu un numãr mare de informatori scoºi din agenturã. Vreau sã pun problema ºi altfel, ºi anume, cã nu întotdeauna informatorul este vinovat atunci când nu dã informaþii ºi în cazuri foarte dese avem lucrãtori operativi care se poartã urât cu informatorii deºi aceºtia dau material informativ, adresândui zi de zi cuvântul cã sunt bandiþi, aceasta cu scopul de a-l intimida, de a-i ºti de fricã. Avem de-a face cu cazuri când informatorii nu vor sã dea pur ºi simplu informaþii ºi atunci când ne ducem în control ºi când este întrebat rãspunde foarte simplu „eu omului acestuia nu vreau sã-i dau informaþii, se poartã grosolan, ciobãneºte ºi nu am de ce sã-i dau aceste informaþii“. ªi este foarte just ºi natural acest lucru, de ce sã-i dea informaþii unui derbedeu care se poartã ca un vãcar? Mai avem ºi alte cazuri când ofiþeri de-ai noºtri nu au o atitudine civilizatã. Astfel la Direcþia a II-a, un tovar㺠se duce la o instituþie ºi-i cere directorului un dosar. Directorul respectiv îi dã dosarul ºi totodatã îi spune cã va gãsi ºi anumite date însã verbal vrea sã-i mai facã câteva completãri, care nu sunt în dosar. Atunci ofiþerul nostru pe un ton de ameninþare a rãspuns acestui tovarãº: „lasã cã o sã spui dumneata ºi altele, o sã vedem noi aceasta“. Omul pe drept cuvânt s-a revoltat ºi aceastã atitudine de ameninþare, de obrãznicie, este de-a dreptul revoltãtoare. Cu ce drept se vorbeºte cu orice om ca ºi cu un bandit? De ce oare pentru aceste elemente nu se gãseºte ac de cojocul lor, de ce nu sunt traºi la rãspundere? Dacã cu un om cãruia n-ai nici un fel de date compromiþãtoare vorbeºti astfel, atunci cum ai sã vorbeºti cu informatorul? Desigur cã din bandit n-ai sã-l scoþi ºi atunci este normal ca acesta sã-ºi punã întrebarea: „eu vin de unde vin, din mediul meu de bandiþi, ei m-au recrutat ca informator, cât o sã le dau o sã fiu bun, ca dupã aceea sã-mi dea cu piciorul în spate“. Faþã de aceste greºeli, directorii, organizaþia de bazã, aparatul politic au o atitudine revoltãtoare, prin aceea cã nu iau mãsuri. De ce nu dau rezultate în muncã astfel de ofiþeri? Nu este nevoie ca secretarul organizaþiei de bazã sã-l controleze la întâlniri, ci din gesturile, din atitudinea lui de zi de zi, din atitudinea faþã de informator, va reuºi sã tragã o concluzie, cum cã acesta nu prezintã nici o garanþie cã va da rezultate în munca informativã. De aceea aceste probleme ºi aceste elemente trebuie bine analizate. 317
Ba mai mult, s-au întâmplat cazuri ca în cadrul problemelor în care lucrãm sã recrutãm informatori ºi femei, ºi tovarãºii noºtri lucrãtori operativi au considerat cã de-acum dacã este informatoare poate sã-ºi facã mendrele cu ea, poate sã se ºi culce cu ea ºi în felul acesta ea nu le-a dat nici un fel de informaþii ºi de fapt nici nu putea sã le dea nici un fel de informaþii. Ba mai sunt ºi alte cazuri; tovarãºii noºtri lucrãtori operativi se duc de multe ori la întâlnire cu informatoarea zi de zi, ºi totuºi aceasta nu-i dã informaþii. Se pune întrebarea de ce? Când cauþi bine ºi controlezi cum este posibil aºa ceva, gãseºti cã nu informatoarea are vinã, cã ea are material, însã ea nu poate sã sufere pe omul acesta, deoarece are o atitudine pãcãtoasã, o atitudine fãrã þinutã, fãrã poziþie ºi nu puþine au fost cazuri de acest fel când informatoarele nu au vrut sã dea material, spunând cã îi este greu sã stea de vorbã cu un astfel de om cãruia îi miroase picioarele sau care este murdar. Trebuie sã fie clar cã toate aceste lucruri contribuie la obþinerea de rezultate negative în munca informativã. De aceea în directivã se recomandã ca ofiþerii sã aibã o þinutã exemplarã, sã nu facã familiarism cu informatorii, sã aibã o atitudine tovãrãºeascã faþã de ei, o atitudine de înþelegere principialã, de educare a lor, nu numai prin discutarea notelor informative, ci ºi a altor probleme, sã discute cu ei de la om la om, sã creeze aceste relaþii de conlucrare, pentru ca sã simtã ºi omul cã contribuie ºi el la ceva ºi în felul acesta sã i se dea perspectivã. Avem de-a face cu cazuri ºi nu este întâmplãtor când directiva accentueazã aceste lucruri, însã mã îndoiesc dacã dvs. v-aþi ocupat de acest pasagiu din Directiva cu munca cu agentura. Nu ºtiu dacã v-aþi interesat de acest pasagiu atunci când s-a fãcut prelucrarea Directivei unde se spune: „Informaþiile primite de la informatori trebuie sã fie analizate ºi verificate în mod amãnunþit. Tot în acest timp, informatorul trebuie sã fie supravegheat cu mare atenþie, deoarece dupã recrutare în majoritatea cazurilor informatorii trec printr-o crizã psihicã, de aceea lucrãtorul operativ este dator sã-l aducã la starea normalã în care scop este necesar ca primele întâlniri cu informatorii dupã recrutare sã aibã loc la interval de douã-patru zile, iar în unele cazuri ºi mai des“. Nu întâmplãtor Directiva prevede acest pasagiu, deoarece în majoritatea cazurilor informatorii sunt recrutaþi din mediul bandiþilor, direct din obiectivul duºmãnos pe care îl urmãrim ºi întâlnirile dese cu ei îi fac sã fie legaþi mai mult de ei, deoarece în acest timp de dupã recrutare se iveºte la ei acea cinste mic-burghezã, deoarece venind din mediul respectiv, fiind legat de bandiþi, el are impresia cã face un act de trãdare faþã de ei, priveºte rãu acest lucru ºi începe sã se frãmânte, ori aceste frãmântãri trebuie anihilate prin contribuþia directã a lucrãtorului operativ care se întâlneºte cu el, prin aceea de a-l readuce la normal, dar mã îndoiesc cã cineva a aplicat aceste lucruri. Deci dupã recrutare pe aceºti colaboratori ai noºtri nu trebuie sã-i mai privim ca pe niºte bandiþi, ci ca pe niºte oameni cu frãmântãrile lor, cu nãzuinþele lor, în felul 318
lor de a vedea ºi pe care noi ca organe de Securitate trebuie nu numai sã scoatem de la ei ºi sã-i întrebuinþãm pentru scopurile noastre în descoperirea duºmanului, dar în acelaºi timp trebuie sã-i faci ºi educaþie ºi sã ai grijã ºi de toate momentele psihice prin care el trece. Uºurinþa de a trata aceste probleme în munca cu agentura, ne desconspirã informatorii ºi ca rezultat vã reamintesc cã am avut cazuri când bandiþii au ciopârþit informatorii desconspiraþi de noi, aºa cum a fost cazul la Caransebeº când o informatoare a fost ciopârþitã de bandiþi pentru cã ea a fost desconspiratã de însãºi organele M.S.S. De asemenea avem un caz recent tot cu o informatoare, un caz de sinucidere suspectã ºi impresia mea este cã ea nu s-a sinucis, ci a fost ucisã. Ne dãm seama de aci de rezultatele acestei uºurinþi, a acestei lipse de seriozitate, a lipsei de cap ºi de rãspundere în ce priveºte felul de dirijare a muncii informative ºi înseamnã cã va trebui sã ne gândim din punctul acesta de vedere ºi avem chiar datoria din moment ce acesta este colaboratorul nostru, ºi pentru ca sã ne dea note bune, juste ºi preþioase trebuie sã þinem la ei, sã-i preþuim. Avem în anumite ministere cazuri când suntem întrebaþi de ce þinem anumite elemente duºmãnoase care de multe ori sunt informatorii noºtri ºi pentru care securitatea intervine pentru a fi menþinute. Eu pot sã spun precis cã nu din cauzã cã informatorul nostru nu este curat, ci din cauza desconspirãrii noastre este natural ca elementele duºmãnoase de acolo cautã sã influenþeze organele de conducere ca, cu orice preþ, sã scape de aceºti informatori. Iatã unde duce deci desconspirarea ºi aceasta atrag atenþia în mod special Direcþiei a II-a. Regulile de conspirare a informatorilor, de grijã faþã de informatori nu a existat. Nu întâmplãtor unii informatori ºtiu de multe ori sã se conspire mai bine decât lucrãtorul operativ. Noi contãm pe faptul cã toate aceste slãbiciuni ºi lipsuri de-a dreptul condamnabile ce au reieºit din aceastã ºedinþã sunt ºi rezultatul muncii proaste dusã de aparatul central în care nu am reuºit încã peste tot sã facem ordine, nu am reuºit ca toate direcþiile sã devinã organe combative ºi ce este mai regretabil cã mai existã un anumit grad de oportunism în cadrul direcþiilor noastre. Noi însã, vom lua mãsuri pentru a lichida cu acest oportunism, cu aceastã poziþie de lasã-mã sã te las. În munca aparatului exterior, directorii de regiuni n-au însã nici o scuzã cã nu au aplicat ordinele date, cã nu au aplicat directivele date. Singura „scuzã“ ce poate sã fie este uºurinþa condamnabilã, este lipsa de seriozitate, este rezultatul concepþiei devierii de dreapta. Se trateazã încã cu îngãduinþã problema caselor de întâlniri, felul cum lucrãtorii operativi se întâlnesc cu informatorii, însãºi directorii de regiuni nu au o poziþie fermã ºi ei sunt cauza principalã a faptului cã pânã acum ordinul dat nu a fost pus în aplicare. Însãºi tov. Doicaru spunea cã mai avem „întâlniri ºi pe stradã“, dar de ce? Existã poziþia aceasta de a merge în coada elementelor înapoiate ºi de a nu lupta împotriva lor. 319
De ce oare nu interzicem sã nu se mai întâlneascã nimeni cu informatorii pânã nu-ºi gãsesc case pentru cã întâlnirea pe stradã cu informatorii este desconspirarea. Cauza principalã este lipsa de fermitate a tov. directori atât din centralã cât ºi din regiuni care nu iau poziþie fermã pentru executarea întocmai a ordinului ºi care nu interzic lucrãtorilor operativi întâlnirile cu informatorii pânã nu-ºi gãsesc case de întâlniri. În ilegalitate deºi erau acele condiþii grele, partidul totuºi ducea muncã, deºi era într-adevãr foarte greu ºi nimic nu era uºor. Trebuia sã înþelegem însã ºi întâlnirile se fãceau ºi aveam case cu toate cã acei care ne puneau casele la dispoziþie plãteau cu viaþa aceasta, ºi acum când avem toate condiþiile create, când avem toate posibilitãþile, tovarãºii noºtri spun cã nu pot gãsi astfel de case. Oare aceasta nu este ceva ruºinos? De ce aceasta? Pentru cã lucrãtorii operativi subapreciazã acest lucru ºi însãºi tovarãºii directori nu au prelucrat aceastã directivã pentru ca sã le intre în sânge lucrãtorilor operativi aceste metode noi de muncã, însã tovarãºii directori au gãsit mai comod numai sã citeascã aceastã Directivã, sã se punã întrebãri, ca dupã aceea fiecare sã o înþeleagã cum vrea. Nu este întâmplãtor cã s-au fãcut ºi se fac multe prostii, multe devieri de la ordinul dat; aceasta îºi gãseºte expresia în lipsa de fermitate a directorilor ºi în al doilea rând prin faptul cã tovarãºii directori atunci când l-au prelucrat în jos în cadrul secþiilor nu s-au gândit sã exemplifice cu date concrete, nu au fãcut o analizã, ci au citit-o ca pe o carte oarecare. Aceasta nu este prelucrare ºi aceasta este cauza principalã care a contribuit ca lucrãtorii operativi sã munceascã aºa de prost ºi aceste rezultate se datoresc directorilor care nu se achitã de sarcini. De ce nu pui piciorul în prag tovarãºe Doicaru? Dacã ai face acest lucru ai vedea cã munca nu mai merge prost, deºi poate pentru câteva zile va mai merge ºchiopãtând însã dupã aceea se va îndrepta. Aceasta este valabilã nu numai pentru regiunea Constanþa, ci ºi pentru celelalte regiuni ale noastre. Ordinul nu este dat pentru a fi þinut în buzunar sau la arhivã cusut în dosar, ci pentru a fi aplicat în litera ºi spiritul lui. Prelucrarea trebuie sã se facã cu toatã seriozitatea, exemplificatã pe locul de muncã, dupã aceea sã se facã seminarii cu lucrãtorii operativi, pentru a vedea felul cum au înþeles ei ºi dupã aceea, o datã ce într-adevãr ne-am convins cã aparatul în subordine a înþeles ordinul, trecem la aplicarea lui în practicã. Care dintre dvs. a fãcut acest lucru? Eu mã îndoiesc cã acest lucru s-a fãcut. Aceste Directive care au fost date cât ºi ordinul 811 trebuie prelucrate în acest mod. Toatã ziua ne vãicãrim cã nu avem ºcoli profesionale. ªcoala pe care trebuie sã o facem în regiune este dezbaterea serioasã a ordinelor ºi directivelor primite, este dezbaterea serioasã a directivei cu privire la munca cu agentura, la munca informativã ºi de investigaþie, la cercetarea accidentelor suspecte de diversiuni ºi directiva privitoare la munca informativã la sate. Aceasta este ºcoala. 320
Din fiecare pasagiu al acestor directive se poate face o tezã combinatã cu o serie întreagã de cazuri concrete care pot sã lãmureascã mai bine punctele prevãzute în cadrul acestor directive. Aceasta este ºcoala pe care trebuie s-o facã lucrãtorii de securitate deocamdatã. Sunt cazuri când organizaþiile de partid cât ºi serviciile politice se fac exponenþii chiulangiilor, a elementelor înapoiate care nu vor sã facã treabã. Aºa de exemplu acum câtva timp la Direcþia a 3-a, Biroul organizaþiei de bazã în frunte cu tov. secretar sa dus la tov. Director cerându-i socotealã „cã de ce sã-i cearã la cutare tovar㺠sã facã case de întâlnire, deoarece oamenii sunt slabi, nu au cunoºtinþe ºi termenul dat pentru constituirea acestor case este prea scurt“. Biroul organizaþiei de bazã, în loc sã meargã pe linia directivei trasate, s-a fãcut exponentul acestor elemente înapoiate care nu vor sã-ºi vadã de treabã ºi ei însãºi au cãlcat directiva pe linie de partid. Oare biroul organizaþiei de bazã nu avea altã muncã de fãcut, probabil cã el însãºi planeazã în nori ºi însãºi secretarul face parte din rândul acestor elemente chiulangii ºi prin aceasta se apãrã pe el însuºi. În loc sã mobilizeze oamenii ºi sã ducã munca conform directivei, în loc sã-ºi îndeplineascã rolul mobilizator al organizaþiei de bazã, sã ducã lupta împotriva elementelor înapoiate ºi sã critice fãrã nici un fel de menajare ºi sã califice aºa cum trebuie elementele care nu vor sã-ºi îndeplineascã obligaþiile, biroul organizaþiei de bazã merge la tov. director ºi trateazã cu acesta, parcã ei ar fi fost sindicatul ºi directorul patronul de la care sã cearã revendicãri pentru elementele înapoiate care nu vor sã-ºi vadã de treabã. Organizaþia de bazã contravine astfel directivelor date ºi biroul organizaþiei de bazã care face aºa ceva trebuie schimbat cu tam-tam, ca sã-i treacã pofta altui secretar sã mai procedeze în felul acesta. La fel ºi la Direcþia a 2-a , unde secretarul cautã sã mai facã jonglerii, sã se punã bine cu toþi ºi aceasta nu este altceva decât o abatere de la linia partidului. Un singur lucru sã se înþeleagã cã trebuie sã luptãm împotriva elementelor înapoiate, împotriva leneviei ºi ca sã-i spunem pe nume, împotriva puturoºilor, împotriva a tot ceea ce am moºtenit de la burghezie, împotriva a tot ceea ce am moºtenit de la Teohari. Partea proastã este cã directorii deºi cunosc aceste lipsuri nu au tras la rãspundere pe aceºti tovarãºi. Avem un referat în problema legionarã care de patru luni de zile se tãrãgãneazã pentru a fi întocmit de cãtre Direcþia a 3-a ºi tov. general Nicolschi, care rãspunde de aceastã direcþie, a tãrãgãnat-o ºi el, aducând fel de fel de motive. Planul privitor la prinderea bandei Gavrilã s-a fãcut tot aºa în patru luni de zile. De ce aceastã încetinealã? Suntem un fel de paraziþi ai statului, trãim pe spinarea muncitorilor. Muncitorii din fabrici trag, au norme, duc la îndeplinire aceste norme ºi de multe ori le ºi depãºeºte. La noi însã nu sunt norme ºi se bazeazã pe conºtiinþa oamenilor, însã cu toate acestea rezultatele nu dovedesc acest lucru ºi birourile organizaþiei de 321
bazã în loc sã ia atitudine faþã de acei oameni care nu-ºi duc la îndeplinire sarcinile se transpun în exponenþii acestora. Când se face ora douã prin faþa Ministerului n-ai sã vezi decât ofiþeri de securitate care se grãbesc sã ajungã cât mai repede la cantinã sau acasã. Unde este poziþia Aparatului Politic ºi a Organizaþiilor de Bazã faþã de aceºti tovarãºi care nu înþeleg cã munca noastrã nu se limiteazã numai la acele ore fixe de program. Ce atitudine a luat Aparatul Politic ºi Organizaþia de Bazã faþã de acei tovarãºi care trec pe lângã grade superioare de la M.F.A. ºi nu salutã de parcã ar fi veniþi din codrul Vlãsiei? Avem un regulament militar care este singurul pentru întreaga Armatã a Republicii noastre care aici în M.S.S. nu se aplicã însã, tovarãºii crezând cã pentru organele noastre ar exista un altfel de regulament. Trebuie sã fie clar cã existã un singur regulament militar al M.F.A. –ului care trebuie aplicat cu toate consecinþele lui, atât la Securitate cât ºi la Miliþie. Când discuþi cu tovarãºii spun cã nu au regulament militar, dar ce înseamnã toate aceste porcãrii, toate acestea sunt numai pretexte în a nu executa ordinele ºi a ne complace în aceastã situaþie de parcã am fi un corp select. Directorii regionali ºi cei din aparatul central le revine sarcina de a aplica regulamentul pentru a învãþa oamenii sã fie disciplinaþi, sã fie elemente morale nu spun, moralã proletarã, cã aceasta este prea mult, ci sã aibã morala de om ºi orice abatere sã fie sancþionatã. Atunci când directorul ºi subdirectorul Direcþiei a 9-a vor mai merge ca nebunii pe stradã ºi vor alerga cu maºinile ca nebunii ºi le vor distruge, noi vom lua mãsuri. În luna octombrie deºi noi aci am prelucrat directiva totuºi directorul Direcþiei a 9-a a considerat cã aceasta nu intereseazã ºi cã nu este nevoie sã o prelucreze ºi la el acasã. Lipsa de rãspundere a directorului de la Direcþia a 9-a dovedeºte cã are foarte puþin nivel politic ºi din punctul acesta de vedere conducerea Direcþiei a 9-a sunt ca un fel de buºteni politici. Munca de lãmurire, de instructaj cu oamenii de a-i trage la rãspundere atunci când greºesc la aceastã direcþie este inexistentã. Deºi sunt elemente foarte bune în cadrul acestei direcþii, totuºi tov. de acolo nu duc o muncã de ridicare din punct de vedere politic al acestora. Datoria comandanþilor, a directorilor, nu este numai aceea de a da ordine ºi de a nu se mai interesa pe urmã cum este executat, aceasta este o poziþie lipsitã de rãspundere la fel cu aceea pe care am combãtut-o pânã acum. Omul trebuie sã fie lãmurit de felul cum trebuie sã lucreze ºi dacã nu executã, trebuie sã fie sancþionat. Mulþi ofiþeri sunt împinºi la comiterea de astfel de abateri care compromit organele M.S.S. tocmai pentru faptul cã directorii nu au ºtiut sã ia mãsuri de sancþionare la timp a acelor tovarãºi care au comis astfel de abateri, aºa cum se întâmplã la Craiova, despre care se vaitã tov. Kalousek care nu a dat decât o singurã sancþiune pânã acum ºi tocmai bãlãbãneala tovarãºului director a încurajat aceste elemente. 322
Deci, rãspunderea directorului este ºi în privinþa stãrii disciplinare a muncii, a felului cum oamenii îºi duc munca, în privinþa aplicãrii sau neaplicãrii metodelor de partid; aceasta nu este numai o treabã a aparatului politic ºi just apreciazã acei directori care criticã birourile organizaþiei de bazã ºi just este ºi acolo când biroul organizaþiei de bazã criticã pe directori atunci când fac greºeli. Pace putredã nu avem nevoie. Acolo unde existã asemenea pace, acolo este mucegai, munca nu se dezvoltã, fie cã stã pe loc, fie cã dã înapoi. Singura metodã de dezvoltare a muncii este aplicarea fãrã menajare, fãrã nici un fel de reticenþã a criticii ºi autocriticii partinice. Acele elemente care gâtuie critica sã le fie clar un singur lucru: cã nu o sã le meargã mult. Linia pe care s-a antrenat ministerul nostru, pe care suntem angajaþi faþã de guvern pentru lichidarea bandiþilor, pentru lichidarea agenturilor de spionaj, este o muncã dinamicã ºi acest dinamism implicã din partea organelor M.S.S. mânuirea criticii ºi autocriticii fãrã ºovãire, iar elementele care vor sã frâneze aceastã dezvoltare, mai curând sau mai târziu, vor zbura din Securitate. De aceea atrag atenþia foarte serios pentru cã vãd cã chiar anumiþi directori se fac oarecum exponenþii acestor frânãri, cã a doua ºedinþã dacã va mai avea asemenea rezultate se va solda cu scoaterea a trei-patru directori. Noi fetiºuri nu facem, nu avem idoli ºi acolo unde nu vor sã facã treabã aceºtia nu au ce cãuta în rândurile noastre ºi acel care va fi scos va fi scos cu cântec. Abuzuri în ceea ce priveºte aplicarea Hotãrârii C.C. privitoare la arestãri încã mai au loc în special la raioane, unde se mai practicã pe o scarã întinsã metoda de bãtaie. Atrag atenþia tuturor regiunilor asupra rãspunderii care le revine, asupra necesitãþii de a intra imediat în legalitate în ceea ce priveºte încetarea schingiuirilor ºi a bãtãilor. Noi nu suntem organe care trebuie sã aibã ca metode bãtaia ºi ciomagul, acestea erau metodele Siguranþei burgheze ºi Securitatea nu are de-a face cu astfel de metode. Se observã la Regiunile Cluj, Argeº ºi chiar Stalin cã merg pe linia de a renunþa la munca informativã, lucru care dovedeºte poziþia luatã faþã de bandele existente, nepãsarea faþã de ele. Mai mult, aceste regiuni au nãscocit teoria cum cã le trebuie forþe mari armate pentru prinderea a doi puchinoºi de bandiþi ºi aceasta pentru faptul cã sunt sprijiniþi de populaþie. Este fals acest lucru. Noi i-am sprijinit pe aceºti bandiþi prin prostiile pe care le-am fãcut, prin desconspirãrile pe care le-am fãcut. Cã poate sã aibã câteva gazde, foarte bine. ªi pe lângã aceste gazde trebuie bine organizatã munca informativã pentru depistarea bandiþilor, dar nicidecum aºa cum s-a procedat. Poziþia aceasta a regiunii Argeº, cum cã lângã poalele munþilor populaþia fuge de securitate este o poveste pe care eu nu o cred adevãratã. Eu cred cã tovarãºul este dus de anumiþi ºmecheri, chiar dacã ei se numesc lucrãtori operativi, ei înºiºi pot sã aibã anumite pãcate în ceea ce priveºte aceste fapte. Ar fi bine ca tov. director sã ia contact cu Sfatul Popular ºi sã ia legãtura cu tov. respectiv ºi cred cã se va convinge de acest lucru. 323
Sã combatem, sã arestãm chiar pe acei care au fãcut abateri împotriva populaþiei paºnice ºi care, probabil, îºi fac ºi pe mai departe de cap. Deci nu corpuri de armatã va trebui, ci muncã serioasã informativã pentru cã dacã ai avea într-o acþiune doi informatori buni, poþi face cu aceºtia ceea ce n-ai putea face nici cu câteva companii în prinderea unor bandiþi. Chestiunea aceasta s-a fãcut la Cluj ºi nu este o metodã pentru prinderea bandiþilor, însã dacã ar fi fost o preocupare în buna organizare a reþelei informative aºa cum ar fi trebuit, s-ar fi obþinut rezultate. Ca exemplu avem regiunea Timiºoara, însã aceasta nu înseamnã ca sã i se urce la cap, cã au aceste predispoziþii – foarte repede – care a dat lovituri serioase duºmanului ºi deºi nu a îndeplinit în totalitate ordinul, a fãcut mai mult decât celelalte regiuni, nici cu corpuri de armatã ºi nici cu divizii, ci prin organizarea muncii informative. Dar acolo unde avem pãlãvrãgeli în loc sã fie muncã de securitate, acolo este desconspirare de sus ºi pânã jos, deci acuza principalã în desconspirarea informatorilor trebuie cãutatã însãºi la regiunile de securitate. Nu este întâmplãtor cã anumiþi oameni fug când ne ducem noi acolo, pentru faptul cã oamenii au fost desconspiraþi ºi le este teamã sã nu fie prinºi de bandiþi. Desigur cã aceste cazuri sunt izolate, însã sã afirmãm cã în toate comunele oamenii fug de Securitate aceasta este fals, aºa cum este falsã ºi teoria cã oamenii din comune sprijinã pe bandiþi. ªi faptul cã însãºi tovarãºii noºtri fac astfel de afirmaþii dovedeºte cã Securitatea se lasã indusã în eroare de anumite elemente netrebnice. Tovarãºii de la Cluj au arãtat aci cã nu au reuºit sã convingã pe tovarãºii de la raioane sã facã muncã informativã. Ce însemneazã aceasta? În loc sã-i lãmureascã o datã sau de douã ori ºi dupã aceea cine nu face treabã sã fie tras la rãspundere, dumneata acolo te vãicãreºti în faþa lor ºi oamenii nu fac altceva decât lucreazã aºa dupã cum îi taie capul pe fiecare ºi de altfel nici nu pot face altfel. Aceasta este o poziþie mic burghezã a comandantului, este o poziþie împãciuitoristã. Aceasta nu vom accepta, pentru cã astfel am fi noi înºine niºte împãciuitoriºti. De aceea vã atrag foarte serios atenþia asupra întãririi imediate a muncii, asupra intrãrii în legalitate, asupra mãsurilor ce trebuie luate imediat pentru prelucrarea ordinului la locul de muncã cu cazuri concrete ºi a luãrii de mãsuri de conspirare în primul rând. Munca conspirativã trebuie sã fie baza condiþionalã a muncii informative. Casele de întâlnire, toate mijloacele respective trebuie puse în aplicare. Aceste case de întâlniri vor trebui fãcute fãrã sã mergem la guvern sã luãm din Oraºul Stalin 20 de case sau din Iaºi alte câteva zeci, fãrã sã ne ducem acolo sã le mobilãm cu ºic ºi dupã aceea sã spunem „poftiþi tov. lucrãtori operativi de vã întâlniþi cu informatorii“. Nu acesta este scopul ºi în primul rând nici nu este posibil aºa ceva. O asemenea casã ar fi desconspiratã de la început, mai ales într-un oraº de provincie, rezultatul va fi cã astfel de case vor fi comentate de cãtre cetãþeni cum cã sunt casele Securitãþii. 324
În crearea caselor conspirative ºi de întâlniri va trebui sã se þinã seama de regulile specificate în directivã ºi în ordin. Întâlnirile se vor face cu maximum trei informatori pe zi ºi la o distanþã de cel puþin o orã între ele, lucrãtorul operativ þinând seama de timpul necesar informatorului sã se deplaseze ºi sã se îndepãrteze de casã, pentru ca cel care vine sã nu cumva sã se întâlneascã cu celãlalt informator ºi în felul acesta sã fie desconspiraþi. O altã problemã este aceea cã la noi se cultivã minciuna. Tovarãºii care au fost desemnaþi sã dea rapoarte au fost anunþaþi din timp pentru întocmirea lor, însã cu toate acestea au venit aci ºi au început sã arate o serie de minciuni, toate cu darul de a umfla lucrurile, de a da importanþã mai mare unor lucruri, de a specula câte un succes pe care l-a avut. De unde oare asemenea metode? Credeþi oare cã aveþi de-a face cu proºti care nu cunosc realitatea? De ce oare aceastã atitudine? Oare tov. directori ei înºiºi cred, se lasã convinºi aºa de uºor? Pãrerea mea este aºa cum a dovedit ºi directorul de la Iaºi ºi tov. Gluvacov, precum ºi alþi tovarãºi, cã în loc sã controleze munca ºi sã vinã cu date verificate în faþa conducerii ministerului, vin cu date ireale care pe deasupra mai sunt ºi umflate, ºi plus de aceasta existã tendinþa de demagogie, de a prezenta lucrurile ca succese ºi chiar acolo unde au fost insuccese tovarãºii cautã sã scoatã cã ºi acolo a fost un succes. Aceastã atitudine lipsitã de rãspundere, faptul cã ea este practicatã de oameni de rãspundere dovedeºte cã în aparatul respectiv este cultivatã aceastã metodã burghezã: minciuna. Tovarãºii se umflã în pene, aºa cum a fãcut ºi tov. director de la Iaºi care este puþin demagogic, care a prezentat situaþia în cadrul regiunii într-o formã trandafirie, pentru ca atunci când a mers în jos sã gãseascã fapte care au dovedit cã este calificat ca un om fãrã rãspundere, ca un om care nu este nici militar, nici politic, calificare care se potriveºte cu cea datã de conducerea ministerului. La Craiova, tot datoritã acestei atitudini împãciuitoriste a tov. comandant, care deºi aparent lasã impresia cã este foarte grozav, cã este omul care umblã cu sancþiunea în buzunar, cu toate acestea faþã de anumite lipsuri ºi abateri care sunt în cadrul acestei regiuni nu ia poziþie. Nu avem de ascuns nimic. Trebuie însã sã luãm o poziþie hotãrâtã faþã de abateri, o poziþie hotãrâtã faþã de acei care nu vor sã munceascã, care ard gazul de pomanã, care nu fac treabã, care stau toatã ziua cu mâna la falcã ºi nu fac nimic, mergând pânã la scoaterea lor din securitate, împotriva acelora care distrug bunurile, aºa cum a arãtat tov. ministru Mureºanu, împotriva chiulangiilor etc. Pentru astfel de acte pot sã spun cã ºi dumneata tov. Mureºeanu eºti vinovat. Ce însemneazã sã predai mobilã Direcþiei a 3-a ºi cu ce drept Direcþia a 3-a cere sã se schimbe mobila, cu ce ordin ºi cum îºi permite Direcþia a 3-a sã facã asemenea lucru? Mâine, poimâine are sã vinã sã vã ia ºi în spinare. 325
Cum îºi permite sã dea toate birourile fãrã sã raporteze? De ce nu aveþi evidenþa bunurilor? De ce nu se îngrijeºte Direcþia de Gospodãrii de toate acestea, direcþie care de altfel merge pe linia de a adopta o linie mincinoasã. Aceastã problemã a ieºit la ivealã cu ocazia schimbãrii în muncã a unor tovarãºi care au fãcut prostii. Astfel s-a întâmplat cazul când un tovar㺠care urma sã fie schimbat în urma prostiilor comise când a fost chemat ºi criticat sever de tov. ministru Mureºeanu, a spus cã dacã ºtia mai dinainte aceasta nu ar fi fãcut. Tov. Corin îl cheamã la el ºi totodatã îi adunã ºi pe ceilalþi tovarãºi, unde le face cunoscut cã tovarãºul nu este scos din muncã pentru cã are lipsuri, ci tovarãºul a fost promovat în altã muncã ºi de aceea este schimbat. De ce sã minþim, tovarãºi, de ce? Te-a plãtit cu ceva sau probabil aceasta este explicaþia, cã au avut amândoi ceva de ascuns, anumite lucruri din munca lor. Ce s-a gândit tov. Corin, dacã ia poziþie împotriva lui Babei, acesta va trece ºi va arãta anumite lucruri putrede, deoarece tovarãºul Corin avea rãspundere în Direcþia Generalã. De ce aceastã atitudine? De ce acesta nu este tras la rãspundere pentru toate porcãriile pe care le-a fãcut, de ce numai directorii, direcþia trebuie sã rãspundã pentru un nebun? Corin trebuia sã adune pe ºefi, sã-i instruiascã, sã nu lase sã se întâmple atâtea abateri grave, aºa cum s-a întâmplat în noaptea de Anul Nou când trei bandiþi de ofiþeri au luat o maºinã, fiind în stare de ebrietate, ºi au pornit cu aceasta, iar când miliþianul a oprit la stop, aceºtia au tras cu pistolul ºi au pornit înainte, ºi când s-au luat miliþienii dupã ei ºi au început sã tragã în cauciucuri, aceºtia tot nu au oprit, ci au intrat cu maºina într-un stâlp, provocând pagube maºinii. Ce este aceastã tâlhãrie la drumul mare? Dupã cum ºi la Direcþia Aprovizionãrii sunt lipsuri, trebuie sã aibã fiecare rãspundere, trebuie sã rãspundem de domeniul nostru de activitate. ªi eu gãsesc cã ar fi bine ca personalul de la cantinã sã fie instruit ca sã descopere pe acei care trântesc paharele ºi le sparg, dacã nu, sã le plãteascã ei singuri, cãci atunci vor cãuta mai curând sã vadã cine le sparge. Ce, au înnebunit, ce porcãrie este aceasta, acest dispreþ faþã de bunurile statului? Mã pomenesc acum câteva zile cu o femeie cu o plângere. Aceasta a fãcut o micã fraudã de 1 500 lei. În plângere cerea sã fie iertatã pentru aceastã sumã, întrucât are o mamã bãtrânã ºi bolnavã. Dar ce suntem noi ca sã-i apãrãm pe aceºtia, care comit porcãrii ºi alte acte banditeºti, de urmãrile justiþiei? Ofiþerii de Securitate sunt obligaþi sã respecte legile privitoare la apãrarea statului pânã la legile privitoare la apãrarea securitãþii ºi secretelor de stat. O altã chestiune. Pe linia Direcþiei a II-a, aceºtia au adoptat o metodã, au început sã cearã planurile de la diferite ministere. Într-o zi, mã pomenesc la telefon cu un tov. ministru care mã întreabã de ce avem nevoie de planurile ministerului respectiv? Aceastã metodã a Direcþiei a II-a o înþeleg, ei vor sã arate cã fac treabã ºi au nevoie de un catastif de planuri, sã concentreze aceste planuri. Au atâtea planuri încât înoatã 326
în ele. Ce ne trebuie aceste chestiuni, când acestea existã la ministerul respectiv ºi dacã ai nevoie de unele date ca sã le compari, date care ne dau agenturile informative, n-am decât sã le cer, fie la ministru, fie la ministrul adjunct al acestuia ºi sunt sigur cã þi le va da. De unde ºtim noi cã dacã birourile respective dau cu atâta uºurinþã la Securitate aceste planuri, nu le dau ºi la legaþiile americane, legaþiile imperialiste? În loc noi sã fim aceia care sã pãzim aceasta ºi sã criticãm aceastã atitudine a lor, a ministerului respectiv, cã nu respectã secretele de stat, noi le creãm posibilitatea. De ce, pentru cã se lucreazã fãrã cap, fãrã rãspundere, sunt metode duºmãnoase, provocatoare de compromitere, dar nicidecum de organ al Securitãþii. Cu ce drept îþi permiþi acest lucru? Ca tocmai noi sã nu respectãm legile, cum putem atunci cere acest lucru de la alþii? ªi a intrat în capul lucrãtorilor de securitate nu ºtiu ce, cã nici stopurile nu le mai respectã. Pentru aceasta cerem organelor de Miliþie ca acolo unde se va cãdea în abateri, sã vinã sã punã problema principial pentru ca elementele vinovate sã fie trase la rãspundere, sã vinã sã arate clar, maºina cutare cu numãrul cutare, deºi i s-a pus „stopul“, totuºi nu l-a respectat ºi atunci o sã vedem dacã aceasta se gãsea atunci în muncã operativã sau nu, vom prinde pe acel care merge cu minciuna. Tovarãºi, privitor la problema cadrelor. Ne plângem toatã ziua, cã nu avem cadre, cã nu avem oameni în anumite locuri unde trebuie sã punem membri de partid ºi cã în locul lor punem membri U.T.M. ºi nu este just tovarãºi acest lucru de care ne vãicãrim într-una. Am obþinut de la Comitetul Central al Partidului o hotãrâre prin care ni se pune la dispoziþie peste 2 500 membri de partid. I-am împãrþit pe aceºtia pe regiuni, iar Direcþia Cadre mi-a arãtat acest lucru ºi eu i-am spus sã dea drumul lucrãrii, însã tovarãºii noºtri de la regiuni dau dovadã de o totalã lipsã de simþ de rãspundere, au verificat ºi para-verificat ºi au renunþat. Unii au verificat 2 000 ºi au rãmas cu patru membri de partid, buni, alþii cã au rãmas din 1 500 membri de partid cu doi, iar alþii din 5 000 au rãmas numai cu opt tovarãºi buni. Noi nu ne dãm seama cã aici este jocul reacþiunii. Pãrerea mea este urmãtoarea. Ei ºtiu cã nouã ne-au intrat în partid diferite elemente care au câte ceva pe capul lor ºi atunci dau referinþe false ºi mincinoase ºi dupã verificãrile care au fost în cazul unora s-a confirmat cã nimic nu era real din cele ce rezultau din referinþe, ba cã unii au rude în strãinãtate sau în Palestina, cã aici în þarã au avut legãturi cu diferite somitãþi ale partidelor politice, însã mai trebuie sã vedem un lucru tovarãºi ºi anume, cred cã aici nu s-a fãcut o muncã cinstitã, serioasã, cã nu s-a manifestat într-adevãr dorinþa de a gãsi cadre, ci s-a mers pe linia cã dacã au nevoie de cadre sã nu-ºi asume ei rãspunderea, ci sã-ºi asume rãspunderea Direcþia de Cadre ºi ministerul ºi lucrurile au mers pe linia aceasta ºi s-a reflectat mult în recrutarea cadrelor. Sunt de acord cã acolo unde avem elemente slabe, fãrã bazã serioasã, fãrã perspective, renunþaþi la ele, însã unde este vorba de un activist, de un element capabil 327
cu randament în muncã, cred tovarãºi cã trebuie sã procedãm în felul urmãtor, sã-l verificãm pe linie de investigaþii. Faceþi aceastã muncã pentru a stabili în privinþa lor ºi veþi gãsi cã faþã de multe lucruri care s-au spus în dosar la ei, sunt ºi multe minciuni. Reacþiunea a învãþat o meserie ºi a ºtiut sã dea la note ºi referinþe ºi în felul acesta au umplut dosarul oamenilor cu fel de fel de murdãrii. La dosarele lor ai sã gãseºti cã au fost legionari, dar când vezi mai bine ºi verificã ca sã vezi cine-l cunoaºte cã este legionar ºi unde a activat, vei vedea cã nici nu a fost pe acolo. Cadrele au fãcut acest lucru, au gãsit dosarele oamenilor, o mare porcãrie, lucruri drepte ºi nedrepte, fãrã sã se verifice. Unde este vorba de un om activ cu perspective ºi dacã este un element cu origine þãrãneascã nu poate sã facã parte din Securitate. De unde o astfel de interpretare? Am plecat sã facem treabã, sã o facem, sã nu se mai meargã pe aceastã linie, sã nu facem prostii, unde este vorba de un element bun trebuie luptat pentru a-l obþine, verificaþi ºi stabiliþi prin investigaþii, sã se vadã dacã este într-adevãr legionar sau se adeveresc cele arãtate, atunci dã-l dracului, chiar dacã este un element activ ºi cu perspective, din moment ce a fost legionar sau sionist, nu are ce cãuta, ºtim noi de ce sunt ei capabili, ce pot face aceste elemente. Aceasta nu înseamnã ca sã respingem un element muncitor, un element capabil, ridicat profesional ºi cultural, un element tânãr ºi cu perspective în baza unei presupuneri sau a unei note mincinoase. Este o crimã faþã de cadre sã avem o asemenea atitudine ºi aceastã lipsã de rãspundere, repet, este o crimã. Veþi merge la regiunile de partid unde veþi lua legãtura cu activiºtii de acolo, pentru ca sã putem gãsi elementele cele mai bune, cele mai capabile ºi veþi merge pe linia aceasta de a renunþa în primul rând la originea socialã muncitoreascã ºi în acelaºi timp veþi face o muncã în plus ºi anume investigaþii ca sã vedeþi dacã referinþele date sunt reale sau nu. Am avut un caz foarte interesant, un tovar㺠care are muncã de rãspundere ºi care era pe cale sã fie aruncat din partid. Dacã a vãzut omul în ce situaþie va fi pus a avut curajul ºi s-a dus la tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej ºi a spus cã nu este adevãrat cã el a fost legionar ºi multe alte lucruri care s-au dat despre el. Verificându-se acest lucru s-a descoperit existenþa unor bandiþi, care aveau necaz pe acest om pentru cã el fiind în muncã de rãspundere a lovit în aceºtia, lucru foarte just, pentru cã în elementele banditeºti trebuie sã lovim permanent, ºi aceastã bandã a mers pe aceastã linie de a da declaraþii cã acesta a fost legionar, altul cã l-a vãzut în cãmaºã verde, cã l-a vãzut în urma coºciugului lui Moþa când a fost adus din Spania ºi o serie întreagã de lucruri. Când s-a trecut la verificare au fost chemaþi cetãþenii respectivi care au dat declaraþiile printre aceºtia a fost chemat ºi un muncitor, un fel de maistru ºi i s-a pus acestuia întrebarea de când îl cunoaºte pe respectivul. Acesta a spus cã îl cunoaºte de mult, cã-l cunoaºte ca un bãiat cinstit, muncitor, cã era un bãiat care a ajutat mult dupã 23 august 1944, dar drept este drept, „Dumnezeu 328
sã-mi ajute, dacã a fost legionar, ce pot sã fac?“, ba mai mult, când i-a spus acestuia cã l-a vãzut ºi în cãmaºã verde, omul a rãmas trãznit. Ca apoi sã se constate cã toate cele spuse nu au fost altceva decât uneltirile unei bande de reacþionari. În alte pãrþi reacþiunea învaþã aceastã meserie pentru cã ºtie cã punem bazã pe aceste referinþe, pentru cã ºtiu cã contãm pe membri de partid ºi noi n-am tras la rãspundere sã-i condamnãm pe aceºti bandiþi, ca sã lovim în aceºtia, ºi vina este a noastrã, a organelor de securitate ºi vina este ºi a organizaþiilor de partid cã nu au sesizat ºi s-au mulþumit cu ce au dat fiecare. Dacã sesizam aceastã problemã informativ, era imposibil sã nu descoperim toate aceste bande, dacã ne duceam munca bine am fi contribuit ca sã lichidãm pe aceºti bandiþi. Vedeþi tovarãºi în ce constã aceastã problemã a cadrelor? Cred cã este necesar ca sã nu renunþaþi la aceºti 2 500 membri de partid, sã mergeþi pe linia de a face investigaþii pentru identificarea acestor elemente. O altã problemã tovarãºi. Tovarãºii ne-au arãtat aici cã nu ºtiu ce sã facã pe linie de Miliþie, sunteþi comandanþi ºi sunteþi rãspunzãtori sau nu? Directorii de Securitate rãspund de Miliþie sau nu? În alte pãrþi s-au luat maºinile de la Miliþie, în alte pãrþi i-am fãcut bucãtari, pe alþii mãcelari. Cred tovarãºi cã nu este justã aceastã poziþie. În primul rând problema rãspunderii, am vorbit atunci destul de clar ºi acum vorbesc a doua oarã, sã nu mai fie nevoie sã vorbesc ºi a treia oarã despre aceastã problemã cu directorii regiunilor M.S.S. Rãspunderea în cadrul regiunii o ai ca director regional. Directorul regional al Miliþiei este al treilea locþiitor operativ ºi conlucreazã cu directorul regiunii pentru toate problemele. Directorul regiunii va rãspunde nu numai de munca de securitate, ci poartã rãspunderea ºi pentru munca de miliþie, poartã rãspunderea pentru întreg acest organ, pentru a fi cât mai bine instruit, controlat, combativ, pentru a lovi în duºmani, aceasta este datoria directorilor de regiune, ei sunt ordonatori secundari, au datoria ca sã controleze miliþia prin organele de miliþie ºi securitate. Ei ºtiu cum sã facã acest lucru ºi trebuie sã facã acest lucru. În ceea ce priveºte bunurile nu v-aº sfãtui ºi nu sunt de acord ca sã luãm maºinile de la Miliþie, dacã nu þi-ai gospodãrit gospodãria fiecare sã se frece pe cap, însã nu este justã atitudinea ca sã se ia maºinile miliþiei. La fel nu sunt de acord ca sã bãgãm de la Miliþie oameni în aparatul administrativ, aceºtia pot fi luaþi ºi de la Securitate, nici pe linia aceasta nu se poate merge cã dacã ni s-au oferit jandarmi pe aceºtia sã-i luãm. Sunt de acord cu tov. Doicaru, însã nu este just ca sã-i bage în aparatul administrativ numai pe acei de la Miliþie. S-a privit aceastã problemã sub prisma intereselor particulare ºi nu sub prisma intereselor generale, sã tragã fiecare pe a lui, Miliþia ºi ceilalþi. ªi aºa elementele 329
poliþiste ºi banditeºti au profitat de aceasta ºi au reuºit sã creeze în Miliþie o situaþie, o situaþie anormalã din lipsa aparatului politic ºi din lipsa directorilor, începând de sus ºi pânã jos ºi anume, cã la securitate este rãu, cã la M.S.S. ni se va cere sã executãm ordinele. Bandiþii erau conºtienþi cã nu executau ordinele ºi de aceea comentau ºi au reuºit pe aceastã chestie, a dus ca executarea ordinelor sã creeze în Miliþie o anumitã stare anormalã, la fel cã vor merge la Sfaturile Populare ºi cã Miliþia se va rupe în nu ºtiu câte pãrþi. Eu cred cã odatã cu lichidarea acestor bandiþi din Miliþie ºi elementele care au fãcut abateri aºa cum a arãtat tov. Oaidã cu acel Jean, care era prieten cu bandiþii, acest lucru nu este singurul caz izolat. De ce solidaritatea cu infractorii ºi poziþia aceasta a Miliþiei faþã de infractori? De aceea trecându-se la lichidarea cu aceste elemente din Miliþie eu cred cã se va trece sã se facã o treabã bunã ºi va folosi Miliþiei pentru a se pune ordine la ei. Este o oarecare suspiciune faþã de Securitate ºi s-a mai creat aceasta din cauza anumitor lucrãtori de securitate care se poartã brutal faþã de miliþieni, existã tendinþa de a se crea douã tabere: Miliþie ºi Securitate. Bandiþii aceºtia au reuºit sã creeze aceastã stare ºi de aceea atrag atenþia directorilor sã facã o muncã cu pricepere cu privire la munca Miliþiei, sã existe o conlucrare cu organele de securitate. Dacã sunt anumiþi bandiþi care se ocupã cu aceste chestiuni sã fie lichidaþi, nu este permis ca sã existe asemenea atitudine de vrajbã între aceste organe. ªi aceastã tendinþã de a nu se lua în consideraþie necesitãþile Miliþiei ºi sã li se ia maºinile ºi aceasta sã disparã. De asemenea tovarãºi trebuie oprit ca directorii regiunilor de Miliþie sã mai facã mutãri de cadre aiurea, toatã ziua fac mutãri, deºi a fost combãtutã aceastã chestiune, s-au dat ordine în acest sens, cu toate acestea toatã ziua se aflã în treabã ºi mutã oamenii. Vã atrag atenþia cã rãspundeþi personal în calitate de ordonatori secundari, pentru cã, închipuiþi-vã, aceºti oameni fiind mereu mutaþi, în afarã cã lor trebuie sã li se plãteascã drepturile ºi aceasta este o cheltuialã în plus, afarã de aceasta nu facem altceva decât sã facem jocul duºmanilor, pentru cã aceste mutãri nu este decât o muncã contrarevoluþionarã. Ce însemneazã aceste mutãri? ªeful de post este pus în situaþia, fiind mutat mereu, sã nu cunoascã oamenii, locurile. Ori, necunoscând situaþia, necunoscând oamenii, obiceiurile, necunoscând duºmanii ºi prietenii, pe cine sã ne bazãm în sat ºi în cine trebuie sã lovim în sat, toate aceste particularitãþi care trebuie cunoscute printr-o agenturã de suprafaþã, care este necesar postului de miliþie respectiv, pune în imposibilitatea ca aceºtia sã facã ceva, dacã toatã ziua nu facem altceva decât sã-i mutãm de colo-colo. Nu ºtiu ce i-a venit regiunii Timiºoara, care are atâta de lucru cu bandiþii titoiºti ca ºefii de posturi de miliþie sã fie mutaþi. Este mai interesant un lucru, cã un ºef de post care a prins un bandit a fost mutat. De ce a fost mutat? Nu cumva se serveºte acolo interesele agenturii titoiste? 330
Tov. ºef de Securitate, dumneata ai datoria sã vezi ce este acolo, cu ce drept sunt mutaþi oamenii, ce interese existã. Pentru cã nu-mi pot explica de ce sã se mute 200 de oameni? De ce nu se respectã ordinele date, nu cumva faceþi jocul bandiþilor U.D.B.-ului, nu cumva acesta suflã la urechile oamenilor noºtri? Pentru ce au fost mutaþi ºefii de post de acolo? Mutarea înseamnã pur ºi simplu a rupe oamenii ca sã-i vânturãm de colo-colo, aceasta era metoda lui Jianu ºi Cristescu, pentru ca aceºtia sã nu cunoascã specificul locului de muncã ºi satele. Aceasta nu pot sã o consider decât o muncã duºmãnoasã, banditeascã, ceea ce au fãcut ei, iar pentru noi trebuie sã fie o experienþã, trebuie sã vedem cum sã procedãm mai bine. De aceea comandantul de securitate trebuie sã fie atent ºi sã raporteze cine a avut interesul sã facã aceste mutãri. Eu gãsesc un singur lucru, cã Securitatea Statului Român nu a fost apãratã prin aceste mutãri, ci din contrã, a fost lovitã ºi agenturii titoiste i-a servit mult aceste mutãri. Tovarãºii noºtri de la contrainformaþii s-au cam obiºnuit sã spunã cã oamenii sunt noi în muncã, deºi ei sunt de doi ani în aceastã muncã. Ce, trebuie sã îmbãtrâneºti în aceastã muncã când este vorba de vãzut acþiunile duºmanului? De ce oare nu identifici personal în cazul acþiunilor de sabotaj ºi dacã identifici, aceasta se face foarte greu. De ce nu ne informeazã agentura informativã, de ce tovarãºii nu iau poziþie faþã de aceste acte de neglijenþã, de ce nu se merge pe linia ridicãrii nivelului profesional al agenturii? Am avut un caz cu un oarecare tovar㺠de aici dintr-un post de rãspundere faþã de care tovarãºul director a spus cã sã mai vedem asupra lui ºi încã nu a luat nici o mãsurã împotriva lui, deºi banditul tunã ºi fulgerã toatã ziua. Avem de-a face aici cu manifestãri crase de neexecutare a ordinelor, de autoliniºtire, unde sunt amestecaþi ofiþeri vechi care ºtiu ce înseamnã regulamentele militare. Cum se explicã cã pe la depozitele militare avem furturi, avem atâtea plusuri ºi minusuri? Parcã ne-am juca cu ele, parcã ne-am juca cu pietricele, nu cu armament am avea de-a face. Directorii noºtri de contrainformaþii au lipsa cã nu are poziþie hotãrâtã, parcã ar fi reþinuþi sã descopere pe bandiþi ºi în acelaºi timp sã nu previnã exploziile, incendiile, furturile ºi a vedea cine este vinovat de aceste plusuri ºi minusuri. Sã ne gândim de unde oare au aceºti bandiþi din munþi armament, desigur cã din depozitele militare. Cred cã aparatul nostru de contrainformaþii trebuie sã se pãtrundã de maximum de seriozitate în aceastã muncã. Acest lucru tovarãºi este valabil ºi pentru directorii transporturilor, unde am avut o serie de aºa-zise accidente care, în realitate, sunt acte de sabotaj, ºi de acþiuni ale duºmanilor însã tovarãºii noºtri nu au arãtat nimic aici. Sã nu se mai arate numai lucrurile care sunt bune, succese, cã acestea se vãd concret în muncã, în rezultatele muncii, însã trebuie sã facem mai mult control în jos ºi sã privim cu mai multã seriozitate munca aceasta pentru a se identifica bandiþii care fac aceste acte de sabotaj. 331
Am avut la Sf. Gheorghe ºi la Feteºti câteva ciocniri cu consecinþe foarte grave ºi numai anumitor întâmplãri ºi acte eroice ale unor oameni veniþi întâmplãtor pe acolo, care ºi-au expus viaþa împiedicând o nenorocire ce urma sã aibã loc acolo, ºi direcþia transporturilor spune cã se vor lua mãsuri, însã nici pânã în prezent nu se ºtie care sunt elementele criminale de la Feteºti, pânã la urmã a cãzut vina pe un acar. Este drept cã transporturile noastre sunt încãrcate, cã materialele sunt vechi, noi toate acestea le cunoaºtem, însã problema ne intereseazã direct pe noi ºi trebuie sã identificãm duºmanii, însã acest lucru nu s-a vãzut. La fel ºi cu direcþia de grãniceri. ªeful Serviciului de Informaþii Grãniceri dã dovadã de lipsã de simþ de rãspundere cras, în primul rând cã tovarãºul nu merge pe teren, toatã ziua stã numai în birou, întrebuinþând mai mult pe tovarãºii subalterni ca ei sã meargã în teren. Ei au o concepþie foarte greºitã despre graniþã, ei vãd numai graniþa titoistã, restul este pasiv. Tovarãºii trebuie sã ºtie cã mai existã încã o lungime de graniþã. La baza acestei pasivitãþi stã atitudinea lui Boico, de aceea trebuie terminatã cu aceastã poziþie pasivã ºi sã ne punem serios pe treabã. Trebuie sã ºtim cã elementele titoiste mai au ºi alte drumuri, mai atacã ºi flancul ºi acestea sunt Republica Democratã Ungarã ºi R.P. Bulgaria la care graniþe se duce o muncã slabã. Dacã în alte pãrþi se face treabã, în schimb însã aici, în aceste pãrþi nu prea se vede. În afarã de aceasta atribuþia direcþiei este ºi graniþa maghiarã ºi a Uniunii Sovietice. Credeþi cã spionii titoiºti care trec la noi n-au interes sã treacã în Uniunea Sovieticã? Credeþi cã numai noi suntem obiectivul duºmanilor? Obiectivul duºmanilor este Uniunea Sovieticã ºi acolo cautã ºi tind sã loveascã ºi de aceea Serviciul de Informaþii trebuie sã ia mãsuri serioase pentru lichidarea acestei pasivitãþi în ceea ce priveºte munca ºi controlul. O altã problemã a fost ºi aceea cu dislocarea. S-au fãcut dislocãri ale oamenilor nevinovaþi, fãrã sã se controleze, ca dupã aceea sã vedem cã tocmai acei care au dat informaþii pentru dislocarea acestora erau ei înºiºi niºte spioni, bandiþi. Cu alte cuvinte, ne lãsãm conduºi de spioni pentru cã aceasta nu a fost altceva decât cã aceºtia au avut interes sã cureþe drumul lor de elementele cinstite. Sigur cã dacã nu ai sã controlezi cazi în cursa tuturor balivernelor ºi bombelor. Tovarãºi, faþã de cele arãtate aici, faþã de criticile aduse aici, faþã de ajutorul dat de cãtre Direcþia Centralã, de tovarãºii care au luat poziþie aici, faþã de tovarãºii din regiuni care au luat atitudine criticã faþã de o serie de lucruri, consider tovarãºi cã sunt necesare urmãtoarele sarcini: 1. Intensificarea muncii informative prin prelucrarea ºi controlarea modului cum au înþeles lucrãtorii operativi necesitatea aplicãrii integrale a Directivei privitoare la munca informativã ºi a prevederilor ordinului 811. În acest scop sã se ia mãsuri ºi sã se prelucreze de cãtre directorii regionali ºi cei din centralã Directiva privitoare la munca informativã ºi sã se organizeze seminarii 332
pe baza cãrora sã se punã în discuþie o problemã sau alta din Directiva cu munca informativã. Tovarãºii Directori sã nu se mulþumeascã cu citirea ei superficialã, cu câteva întrebãri ºi rãspunsuri, deoarece munca va merge ºi pe mai departe prost, ci datoria lor este de a analiza aceste probleme în cadrul unul referat þinut la locul de muncã cu probleme concrete ºi cu cazuri concrete. Exemplele concrete dau ocazia oamenilor sã ia poziþie împotriva anormalitãþilor în muncã ºi pentru aplicarea principialã a prevederilor din Directivã ºi a ordinelor. 2. Luarea de mãsuri concrete pe aceastã linie pentru lichidarea bandelor pânã la 1 aprilie 1953. În acest scop, fiecare Direcþie regionalã sã nu-ºi bage capul sub obroc ºi sã spunã cã la mine nu-i nimic, ci sã caute sã identifice foarte serios aceste bande, precum ºi acei bandiþi izolaþi atât de drept comun cât ºi politici în vederea lichidãrii lor. Nu trebuie sã se subaprecieze rãmãºiþele de bandã, deoarece fiecare rãmãºiþã face pui, ºi sarcina noastrã este sã lichidãm atât rãmãºiþele cât ºi puii pentru a termina odatã cu ei. 3. Prelucrarea directivelor privitoare la munca de investigaþii ºi la cercetarea accidentelor suspecte de diversiuni tot pe bazã de seminarii. 4. Intensificarea muncii de control de la regiuni în jos, prin antrenarea secþiilor în efectuarea controlurilor, instruirea tovarãºilor de la secþie prin darea de obiective speciale ce trebuie sã le urmãreascã atunci când merg la raioane. Aparatul secþiilor va trebui antrenat efectiv în munca de control a raioanelor în vederea ridicãrii capacitãþii de luptã a acestora. 5. Necesitatea ca aparatul politic ºi organizaþiile de bazã partid ºi U.T.M. sã fie dirijate în sensul luptei pentru a ridica capacitatea de luptã a organelor Securitãþii, nu însã în modul cum au înþeles unele organizaþii de bazã de a se face exponenþii tuturor leneºilor ºi sã ducã muncã efectivã pentru ridicarea capacitãþii de luptã profesionalã ºi politicã. Ei trebuie sã conlucreze cu directorii, sã fie chemaþi la directori, sã þinã ºedinþã cu ei, sã primeascã sarcini pe linie profesionalã de la ei, sarcini pentru care ei trebuie sã lupte pentru a le introduce în viaþã. Deci, nu luptã la cuþite cu directorii, ci o colaborare principialã în scopul întãririi muncii de securitate. 6. Dezvoltarea muncii prin intensificarea criticii ºi autocriticii. Aceasta trebuie fãcutã în cadrul ºedinþelor de partid, U.T.M. ºi profesionale. Am mai spus ºi cu alte ocazii ºi repet ºi acum. Aveþi o secþie unde munca merge prost, strãduiþi-vã ºi faceþi un referat cu exemple concrete, cu analiza metodelor de muncã, cu consecinþele metodelor de muncã proaste, unde duc ele, ºi puneþi acest referat în discuþia lucrãtorilor operativi, lipsuri faþã de care oamenii vor lua poziþie criticã ºi cu ajutorul lor veþi vedea cum trebuie sã fie aplicatã linia partidului, cum sã fie aplicate ordinele comandanþilor. 333
Biroul organizaþiei de bazã trebuie sã contribuie la ridicarea combativitãþii, la ridicarea profesionalã a tovarãºilor ºi sã combatã elementele care-ºi fac de cap, elementele nedemne care fac abateri, de a-i sancþiona pe linie de partid sau U.T.M. ºi de a merge pânã la darea lor afarã din Securitate, dacã gravitatea faptelor cere aceasta. Nu este nevoie sã priviþi Direcþia de Cadre ca pe cineva care dã dispoziþiuni pe baza cãrora trebuie sã lucraþi. Toate acele motive pe care le invocaþi nu sunt altceva decât lipsã de rãspundere ºi datoria dvs., ca tovarãºi care aveþi munci de rãspundere, este sã aplicaþi în practicã drepturile pe care vi le acordã regulamentul militar. Nu este nevoie, dacã vrem sã sancþionãm un tov. cu cinci zile arest, sã întrebãm Direcþia de Cadre. Direcþia de Cadre trebuie sã se strãduiascã sã punã la baza muncii ei munca colectivã, sã întãreascã munca, sã termine cu tãrãgãneala, sã lichideze cu aceastã stare de „lasã-mã, sã te las“ ºi cu toate moºtenirile de la vechea direcþie de cadre a D.G.S.S. ºi pe care vãd cã deºi oamenii au fost îndepãrtaþi totuºi metodele lor au fost moºtenite. Ori toate aceste metode trebuie lichidate ºi la aceasta va trebui sã contribuie ºi organizaþia de partid, precum ºi ceilalþi tovarãºi pentru a termina cu aceastã stare de lucruri. În general trebuie ridicatã calificarea aparatului de cadre atât din centralã cât ºi din regiuni, întrucât altfel nu vor putea sã-ºi îndeplineascã sarcinile lor. Cunoaºterea cadrelor este o muncã serioasã ºi de mare rãspundere ºi aºa cum se prezintã Direcþia noastrã de cadre în momentul actual este încã destul de slãbuþã ºi mai ales cã tov. Demeter nu face suficiente eforturi pentru a lichida acolo cu starea de autoliniºtire, spre a organiza cât mai bine munca, spre a îndrepta pe fiecare lucrãtor de cadre sã-ºi îndeplineascã sarcinile, sã aibã sarcini bine precizate ºi în acelaºi timp nu au obiectivitate în ceea ce priveºte referatele. La mine vin referate destul de slabe, în care nu este oglinditã munca omului, referate care conþin mai mult mahalagisme, câte femei are, cu cine s-a culcat, dar munca omului nu reiese. Este adevãrat cã la dosar trebuie sã fie ºi astfel de piese, însã a fi numai acestea ºi munca omului nu ºi aceasta o consider ca o parte foarte negativã. Un tovar㺠consilier îmi spunea: „Eu observ cã aparatul de cadre ºi chiar aparatul politic cunoaºte foarte bine problemele de moralã, însã nu cunoaºte munca oamenilor“ ºi aceasta este realitatea. Aparatul nostru de cadre nu cunoaºte oamenii, în schimb cunoaºte toate bârfelile, toate mahalagismele ºi aceasta este foarte negativ. Trebuie depusã strãduinþã pe linia cunoaºterii oamenilor în muncã ºi aceasta nu numai prin culegerea de date de la ºefii de servicii sau birouri, ci prin participarea la ºedinþe pentru a vedea poziþia omului faþã de muncã, faþã de sarcini. La noi este o foarte mare lipsã ºi anume cã nu se cunosc nici oamenii, nici faptele lor, dar în schimb se cunosc ponoasele. Parcã atribuþia organelor de cadre este aceea 334
de a afla dacã tov. cutare s-a culcat cu cutare femeie sau nu. De aceea trebuie lichidatã cu aceastã stare de lucruri ºi în aceastã privinþã Direcþia de Cadre are o sarcinã extrem de importantã. Aºa cum lucrãtorii operativi au sarcina de a descoperi duºmanul oriunde s-ar afla el, tot aºa ºi Direcþia de Cadre are sarcina de a descoperi elementele duºmãnoase din însãºi aparatul de securitate ºi de a duce lupta pentru lichidarea acestei stãri de lucruri, a acestei moºteniri. S-a ridicat problema de primire de membri de partid. ªi pe aceastã linie existã o rezistenþã, ceea ce dovedeºte ºi lipsã de rãspundere în ceea ce priveºte darea unor referinþe despre acei tov. care cer primirea în partid. Tov. Stoica a arãtat aici un caz ºi cred cã Direcþia Politicã trebuie sã ia acest caz în mânã ºi sã facã ordine acolo ºi în legãturã cu acest lucru va trebui avut grijã ºi în teritoriu ºi acei tovarãºi care nu vor sã se încarce de rãspundere prin darea de recomandãri celor care solicitã aceasta nu pot sã fie calificaþi altfel decât ca o poziþie neprincipialã, neconformã cu Directiva partidului. Nimeni nu te obligã sã scrii mai multe decât cele ce ºtii despre tovarãº, dar a fugi sau a nu da referinþe sau a veni cu chestiuni de rãzbunare, este o atitudine potrivnicã ºi duºmãnoasã. Deci acestea sunt sarcinile organelor de securitate în problemele pe care noi le-am dezbãtut aici. Eu am încrederea cã dacã tov. noºtri sunt pãtrunºi, ºi în urma discuþiilor de astãzi cred cã la mulþi le-a rãsturnat bazele nesãnãtoase pe care ºedeau pânã acum, de azi înainte trebuie sã se gândeascã bine la directivele ºi la sarcinile date, la necesitatea intensificãrii muncii informative, nu a unei munci de suprafaþã, ci de adâncime, de a lua mãsuri pentru respectarea ºi traducerea în viaþã a Directivei privitoare la munca cu agentura, a ordinului 811 ºi a celorlalte directive care se vor prelucra aici ºi eu cred cã dacã tov. vor face eforturi sã traducã în viaþã acestea, munca se va îmbunãtãþi. Noi vom da sprijin în aceastã privinþã prin controlul pe care-l vom organiza în jos. Dacã vom prelucra pânã jos aceste documente, dacã vor lua viaþã însãºi în poziþia tov. lucrãtori operativi de securitate noi vom întãri munca, vom ridica combativitatea regiunilor respective, a biroului, a secþiei ºi a raionului respectiv ºi astfel noi vom putea sã venim de hac duºmanului. Aceste metode, aceste directive sunt verificate în lupta cu viaþa, în lupta cu practica, sunt principii care oglindesc concepþii staliniste privitoare la munca împotriva duºmanului. Noi avem o mare fericire prin faptul cã putem cunoaºte aceste principii ºi cã putem cunoaºte aceste metode. Ar fi o crimã din partea fiecãrui lucrãtor de a nu face tot ce este posibil, de a nu lupta pe toate cãile pentru a se înarma cu aceste comori, de a nu face din ei elemente conºtiente care sã simtã ca o necesitate munca informativã, care sã simtã de nedespãrþit problema muncii de securitate, problema muncii informative ca o problemã de viaþã a însãºi muncii de securitate. 335
Procedând astfel, eu am încrederea cã noi vom reuºi sã ridicãm organele Ministerului Securitãþii Statului pe o treaptã nouã ºi astfel sã contribuim la apãrarea statului nostru, la întãrirea dictaturii proletariatului, la întãrirea muncii ºi luptei împotriva duºmanului ºi prin aceasta sã dãm o loviturã nimicitoare tuturor duºmanilor din exterior cât ºi celor din interior, ca prin aceasta sã întãrim regimul de democraþie popularã, sã contribuim la liniºtea ºi apãrarea vieþii ºi securitãþii oamenilor muncii, la întãrirea securitãþii apãrãrii þãrii noastre. Eu cred cã dacã fiecare dintre noi va pleca de aci convins de a duce lupta împotriva tuturor acestor murdãrii ºi metode nedemne despre care am vorbit aci, metode care au fost supuse unei critici vehemente, este imposibil sã nu lichidãm într-un timp destul de scurt cu aceastã stare de lucruri din regiuni. Eu cred cã în ceea ce priveºte mentalitatea oamenilor, felul lor de a judeca, nu uºor vom reuºi sã lichidãm aceasta ºi pentru aceasta trebuie dusã o luptã educativã permanentã de a combate ºi califica ca atare metodele înapoiate ºi prin aceasta sã dãm organelor de securitate ºi de miliþie o poziþie hotãrâtã de luptã împotriva duºmanului, ca fiecare în domeniul ei sã-ºi îndeplineascã sarcinile în cât mai bune condiþiuni, contribuind prin aceasta la întãrirea securitãþii statului nostru ºi la întãrirea luptei împotriva duºmanilor þãrii noastre. A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 97, vol. 1, f. 119–166.
98. 1953 martie 25. Formulã a jurãmântului militar depus în momentul încadrãrii în Securitate. Data 25 martie 1953 Jurãmânt militar „Eu ……………………………………. cetãþean al Republicii Populare Române, intrând în rândurile Securitãþii Statului, jur sã fiu devotat poporului muncitor, Patriei mele ºi Guvernului Republicii Populare Române. Jur sã-mi însuºesc temeinic toate cunoºtinþele profesionale pentru a fi bun luptãtor în cadrul Securitãþii Statului. Jur sã fiu luptãtor dârz, cinstit, curajos, disciplinat ºi vigilent; sã pãstrez cu stricteþe secretul profesional ºi de stat; sã pãstrez cu grijã avutul militar ºi obºtesc, sã execut fãrã ºovãire regulamentele militare ºi ordinele ºefilor. Jur sã urãsc din adâncul fiinþei mele pe toþi duºmanii Patriei ºi ai poporului muncitor. 336
Jur sã fiu gata oricând, la ordinul Guvernului, sã lupt pentru apãrarea Patriei mele, Republica Popularã Românã, cu toatã dârzenia ºi priceperea, neprecupeþind sângele ºi viaþa mea, pentru dobândirea victoriei depline asupra duºmanilor. Dacã voi cãlca jurãmântul meu, sã mã loveascã pedeapsa asprã a legii Republicii Populare Române ºi sã-mi atrag ura ºi dispreþul oamenilor muncii. Mã leg sã îndeplinesc întocmai jurãmântul meu, pentru libertatea ºi fericirea Patriei ºi a poporului muncitor“. Dat în faþa noastrã …………………… Numele ºi prenumele ………………………………. . A.M.I., fond D.M.R.U., inv. nr. 7358, dosar nr. 3/1953, f. 626.
99. 1953 mai 12. Notã referitoare la rivalitãþile dintre grupurile Rãdescu ºi Viºoianu, întocmitã pe baza extraselor din ziarul „Times Herald“ din Washington. 12 mai 1953 Notã referitoare la lupta dintre grupãrile Rãdescu ºi Viºoianu În ziarul „Times Herald“ din Washington, pe data de 16 martie 1953 a apãrut un articol, semnat de ziaristul Walter Trohan (probabil de origine românã), în legãturã cu intrigile care existã între cele douã grupuri. Dãm mai jos traducerea pãrþilor esenþiale ale articolului: „Douã grupuri de români se întrec în a fi recunoscute ca conducãtori în bãtãlia pentru eliberarea României de sub comuniºti. Un grup este Liga Românilor Liberi, condusã de generalul Rãdescu, fostul ºi ultimul prim-ministru legal al României. Grupul opus, care este recunoscut de Departamentul de Stat, este condus de Constantin Viºoianu, fostul ministru al Afacerilor Externe ºi Alexandru Cretzianu, fost ministru în Turcia. Viºoianu ºi Cretzianu au ca înger pãzitor pe Max Auschnitt, 337
bogãtaº din New York, amestecat de curând într-un scandal cu femei uºoare. El are un renume mondial ca organizator de petreceri. Liga Românilor Liberi susþine cã legãtura lui Auschnitt cu Viºoianu pericliteazã cauza eliberãrii României. Rãdescu ºi Liga lui susþin cã Viºoianu ºi Cretzianu au fost recunoscuþi de cãtre Departamentul de Stat, mai bine zis de fostul secretar de stat Acheson, pe baza unor vechi prietenii diplomatice ºi nu în urma unei aprecieri juste succesorale. Rãdescu, dupã pãrerea prietenilor lui, are tot dreptul sã fie recunoscut. Ei susþin cã Liga lor este o confederaþie care cuprinde majoritatea organizaþiilor de români refugiaþi. Liga este angajatã într-o petiþie în faþa Justiþiei elveþiene în care sunt amestecaþi 1 500 000 dolari, fonduri româneºti, care sunt controlate de Viºoianu ºi Cretzianu. Fondul a fost transferat într-o bancã elveþianã în dezavantajul Bãncii Naþionale a României, în anul 1944 cu aprobarea guvernului român, de cãtre un grup de conducãtori români, pentru a fi întrebuinþaþi la crearea unei organizaþii în exil. Guvernul „Român comunist“ a cerut sã i se restituie banii însã Curtea Elveþianã a dat o decizie împotriva guvernului român. Liga, acuzã în petiþia ei, cã Cretzianu ºi Viºoianu au luat fondul nelegal ºi îl întrebuinþeazã în beneficiul lor personal trãind generos în Washington din acest fond. Cretzianu ºi Viºoianu susþin cã acest fond este legal al lor ºi cã ei constituie reprezentanþii acreditaþi ai României Libere. Liga lui Rãdescu are trei obiective: sã uneascã toþi românii liberi pentru eliberarea þãrii lor, sã câºtige recunoaºterea de cãtre Departamentul de Stat ºi de a câºtiga controlul asupra fondului de un milion ºi jumãtate de dolari din Elveþia“. Cât priveºte aceastã problemã a emigraþiei române din S.U.A., ea a trecut prin douã etape. În prima etapã la începutul lunii februarie a.c., ea a constituit o problemã importantã deoarece imperialiºtii americani doreau ca sã lichideze cearta dintre Rãdescu ºi Viºoianu ºi sã uneascã pe toþi fugarii într-o singurã organizaþie pentru a putea s-o conducã ºi s-o controleze mai uºor. Faþã de Rãdescu care este compromis în faþa americanilor pe chestia scrisorii care a mãrit încordarea între grupurile reacþionare, Viºoianu se pãrea cã are mai multe ºanse de a ajunge la conducere. (Este vorba de scrisoarea lui N. Rãdescu cãtre judecãtorul de instrucþie al Cantonului Berna – Elveþia, prin care acuzã pe Viºoianu ºi Cretzianu de fals în acte publice în legãturã cu însuºirea fondului de 6 000 000 franci elveþieni). În prezent însã datoritã manevrelor lui Malaxa, americanii nu mai sunt interesaþi în unificarea comitetelor. Malaxa, care are prieteni în rândurile republicanilor, printre care pe Nixon, vicepreºedintele S.U.A., le-a arãtat acestora cã nu au de ce sã se strãduiascã pentru a unifica comitetele româneºti, deoarece prin unificare n-ar aduce nimic nou în lupta 338
anticomunistã pentru cã fugarii români din comitete sunt niºte oameni corupþi care se ceartã pe posturi ºi bani. El a reuºit într-o mãsurã sã influenþeze pe americani ca sã renunþe la unificarea comitetelor ºi sã se ocupe de alte afaceri mai rentabile, adicã el a propus ca sã se punã serios pe treabã în problema serviciului de spionaj din Turcia, care este finanþat de Malaxa ºi cu ajutorul cãruia sperã „sã facã din R.P.R. o a doua Iugoslavie“. El a arãtat americanilor cã dacã vor sã treacã la acþiuni este mai bine sã mizeze pe legionarii din Partidul Muncitoresc Român ºi pe oamenii serviciului de spionaj din Turcia, decât pe fugarii din comitete. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 14, f. 47–49.
100. 1953 noiembrie 5. Referat privind posturile de radio „Vocea Americii“, „Europa Liberã“ ºi B.B.C. 5 noiembrie 1953 Referat privind posturile de radio „Vocea Americii“, „Europa Liberã“ ºi B.B.C. Postul de radio „Vocea Americii“ a funcþionat pânã în aprilie 1953 sub egida Departamentului de Stat al S.U.A. Înfiinþat în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, acest post transmitea diferite ºtiri pentru þãrile aflate sub ocupaþia fascistã. Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial însã, sub influenþa orientãrii cercurilor guvernamentale din S.U.A., acest post se transformã într-un focar de transmisiuni pline de minciuni ºi calomnii la adresa Uniunii Sovietice ºi a þãrilor de democraþie popularã. În general, acest post de radio este un instrument de care se foloseºte Departamentul de Stat în vederea atingerii maºinaþiunilor sale murdare. Sediul sãu se aflã în New York – 57-a stradã, colþ cu al 8-lea bulevard. „Vocea Americii“ este încadratã cu douã feluri de personal: autohton ºi strãin. Posturile de conducere sunt încadrate numai cu oameni de încredere, cetãþeni amricani, care în prealabil au fost verificaþi de F.B.I. 339
Pentru emisiunile strãine sunt întrebuinþate însã persoanele strãine care cunosc limba þãrii respective. Pentru þãrile de democraþie popularã aceºtia sunt aleºi dintre fugari. Spre deosebire de funcþionarii americani care sunt încadraþi ºi au o leafã fixã, personalul strãin este retribuit dupã cantitatea ºi calitatea articolelor scrise, el nefiind angajat permanent. Ei scriu articolele acasã ºi se prezintã la post numai la orele de emisiune. Articolele sunt plãtite cu 10–15 dolari bucata. Personalul strãin nu este întrebuinþat decât pentru scrisul ºi cititul comentariilor în diverse limbi. Retribuþia personalului strãin este în general micã, fiind de cca 60 dolari pe sãptãmânã, ceea ce reprezintã exact cât îi trebuie unui om ca sã-ºi ducã traiul. Trebuie menþionat cã activitatea acestui post de radio este controlatã de F.B.I. careºi are reprezentantul sãu în comitetul de conducere. Pentru fugarii români care lucreazã la „Vocea Americii“ (emisiunea româneascã), reprezentant al F.B.I. este un individ numit Paul Deak. Exemplu concret cã F.B.I.-ul controleazã activitatea „Vocii Americii“ a fost faptul cã fostul ºef al emisiunii româneºti numit Cehan a fost scos din acest post la intervenþia F.B.I.-ului, iar ulterior a fost adus în faþa comisiei McCarthy pentru a fi cercetat. În urma campaniei pornite de fascistul McCarthy, care ar fi „descoperit comuniºti“ la „Vocea Americii“, la acest post au început serioase verificãri cercetându-se activitatea fugarilor, unii dintre ei fiind înlãturaþi. În luna aprilie „Vocea Americii“ a fost formal desfiinþatã cu scopul de a o putea scoate fãrã prea mare zarvã de sub jurisdicþia Departamentului de Stat. Aceastã schimbare era necesarã deoarece cercurile guvernante din S.U.A. nu mai doreau sã amestece oficial Departamentul de Stat în activitatea „Vocii Americii“ ºi pentru cã urmãreau sã intensifice activitatea sa în viitorul apropiat. Cu prilejul unei conferinþe de presã Eisenhower a anunþat cã la 1 august a.c. a fost înfiinþatã agenþia de informaþii a S.U.A. (U. S. I. A.), care, printre alte atribuþiuni, are ºi sarcina de a conduce emisiunile postului de radio „Vocea Americii“. Directorul acestei agenþii, numit Teodor Streibert, a arãtat cã aceastã agenþie are ca scop „prezentarea aspectelor importante ale acþiunilor ºi politicii Statelor Unite“. Înainte de 1 august a.c. presa americanã a arãtat cã „Vocea Americii“ ºi-a întrerupt emisiunile pentru America Latinã, þãrile asiatice, africane, precum ºi pentru þãrile capitaliste, rãmânând sã fie continuate numai emisiunile pentru U.R.S.S. ºi þãrile de democraþie popularã. Directorul „Vocii Americii“ este un american numit Gun. În ce priveºte emisiunea româneascã, ºeful ei este un român american numit Cocuþ, care i-a luat locul lui Cehan, în care americanii nu mai aveau încredere. De aici se poate observa grija autoritãþilor americane de a-ºi plasa oameni de încredere în diverse posturi de rãspundere. Modul de lucru al postului de radio „Vocea Americii“ este urmãtorul: 340
Cam o datã pe sãptãmânã sunt convocaþi toþi scribii ºi li se distribuie ziare venite din R.P.R., precum ºi diverse buletine de presã ce cuprind ºtiri din þara noastrã. Apoi li se dau subiectele de scris ºi în acelaºi timp li se explicã ºi cum trebuie scrise articolele, adicã li se indicã „linia politicã“ a articolelor. Aºa-zisa „linie politicã“ este violentã ºi scribii sunt îndrumaþi sã scrie din ce în ce mai violent fãrã a þine seama de vreun considerent. Dupã ce sunt scrise se face verificarea articolelor. Dupã ce articolele sunt controlate se face imprimarea pe bandã de magnetofon, care este la rândul ei controlatã ºi numai dupã aceea se face emisiunea. Este interesant de remarcat cã unii dintre cei care vorbesc la microfon au obiectat cã ar putea fi recunoscuþi dupã voce ºi familiile lor ar putea avea neplãceri, însã au fost asiguraþi de directorul postului cã ei controleazã prin organele lor acest lucru ºi ºtiu cã nici o mãsurã nu a fost luatã împotriva familiilor. În urma verificãrilor fãcute de F.B.I. unii dintre fugarii români au fost înlãturaþi. Este cazul lui Pamfil Ripoºanu, care a fost dat afarã pe motiv cã a slujit pânã în 1948 unui guvern comunist, fiind funcþionar la Legaþia R.P.R. din Washington. Este probabil ca în urma verificãrilor sã fie înlãturaþi mai mulþi dintre fugarii români care lucreazã la „Vocea Americii“ ºi pe care autoritãþile americane îi socotesc suspecþi. Începutul a fost fãcut cu evreii cãrora li s-au luat muncile confidenþiale aºteptânduse un simplu prilej pentru a fi concediaþi. În urma începerii verificãrilor C. Viºoianu ºi N. Rãdescu (înainte de a muri) au fãcut unele liste cu oamenii lor care dupã ei ar trebui sã rãmânã pentru a lucra mai departe la noul post de radio. În tot cazul, toatã ºleahta de fugari care lucreazã la acest post este îngrijoratã ca sã nu fie atinsã de noile mãsuri. În prezent cei de la „Vocea Americii“ intenþioneazã sã înfiinþeze un post al „Vocii Americii“ la München, în Germania. Menþionãm cã în prezent existã un post la München, care face retransmisia pentru Europa. Ceea ce se pregãteºte este organizarea chiar ca transmisiunile sã fie fãcute direct din München. „Europa Liberã“ Postul de radio „Europa Liberã“ a început sã funcþioneze în martie 1951. Este o organizaþie americanã, creatã pentru a desfãºura activitatea informativã ºi subversivã împotriva U.R.S.S. ºi a þãrilor de democraþie popularã. Spre deosebire de „Vocea Americii“, aºa-numitul post „Europa Liberã“ este socotit a nu fi o organizaþie guvernamentalã, ci chipurile un post al organizaþiei „Europa Liberã“. De fapt este o sucursalã a „Vocii Americii“ ºi între aceste douã posturi existã o legãturã foarte strânsã. Astfel, se fac ºedinþe comune, se schimbã material pentru emisiuni ºi din când în când simbriaºii trec de la un post la altul. 341
Pentru a se pãstra aparenþa cã aceste douã posturi sunt separate, existã o dispoziþie care prevede cã cei care lucreazã la „Vocea Americii“ nu pot lucra în acelaºi timp ºi la „Europa Liberã“, însã în practicã, dupã cum am arãtat, existã o colaborare strânsã. Postul se aflã în New York pe a 57 stradã, în blocul „Normandie“. În vederea culegerii de informaþii s-a redactat o broºurã pentru discuþiile corespondenþilor postului „Europa Liberã“ cu fugarii din þãrile de democraþie popularã. Broºura a fost editatã în decembrie 1951 de cãtre biroul european al postului de radio „Europa Liberã“ care este condus de spionul american Harry Sperling. Ea este o instrucþiune elaboratã de cãtre serviciul de spionaj american pentru culegerea informaþiilor, care cuprinde 347 întrebãri privind potenþialul militar-economic, deplasãrile unitãþilor militare, atitudinea populaþiei faþã de regim, posibilitãþile desfãºurãrii unei activitãþi de spionaj ºi diversiune în þãrile de democraþie popularã, informaþii despre Uniunea Sovieticã. Postul „Europa Liberã“ are o situaþie similarã cu „Vocea Americii“ în privinþa verificãrilor, deoarece F.B.I.-ul se intereseazã îndeaproape ºi de acest post urmând ca ºi aici sã fie înlãturaþi acei ce par suspecþi autoritãþilor americane. De asemenea funcþionarea este aceeaºi ca ºi la „Vocea Americii“, „Europa Liberã“, care are acelaºi stãpân, rãspândeºte prin undele sale aceleaºi calomnii ºi minciuni la adresa lagãrului pãcii. Director al personalului la acest post este un american numit Wallace, iar ºeful emisiunii româneºti a fost cunoscutul reacþionar Carol Davilla. Acesta din urmã a avut în jurul sãu la „Europa Liberã“ elemente din mai toate fostele partide. Dintr-o informaþie apãrutã în „Patria“, ziar al „Asociaþiei românilor liberi din Germania“, reiese cã „Europa Liberã“ a desfiinþat emisiunea în limba românã a postului de radio de la New York. De asemenea, ºi în Europa emisiunile lui „Europa Liberã“ în limba românã au fost reduse la o duratã de 25 minute zilnic. Tot acelaºi ziar aratã cã o parte din fugarii români din S.U.A. au trimis o scrisoare lui Dulles, secretarul Departamentului de Stat, în care protesteazã împotriva desfiinþãrii emisiunii româneºti a postului „Europa Liberã“ din New York. „Europa Liberã“ are în diferite oraºe ale Europei apusene sucursale care emit programe pentru aceste þãri ºi în special pentru þãrile de democraþie popularã, programe care nu se deosebesc cu nimic de cele emise din S.U.A. Astfel, la Lisabona s-a mutat aparatul cel mai puternic a lui „Europa Liberã“ care va întãri transmisiunile pentru Europa. Despre acest post nu cunoaºtem alte date. La Istanbul existã de asemenea o altã sucursalã a lui „Europa Liberã“. La acest post pentru emisiunea româneascã, un rol important îl are Decei Aurel, care pregãteºte toate emisiunile de radio în limba românã. La München în Germania se aflã unul dintre cele mai puternice transmiþãtoare ale postului „Europa Liberã“. Acest post se aflã situat la cca. 16 km sud-est de München, în satul Holzkirchen. 342
Din unele informaþii apãrute în presã reiese cã în ultimul timp se utilizeazã un vapor cu toate cele necesare pentru a putea emite, urmând ca acesta sã-ºi facã emisiunile de pe apele din apropierea þãrilor de democraþie popularã. ªeful românilor care lucreazã la postul „Europa Liberã“ din München, este un individ numit Gregorian. Sub conducerea lui lucreazã: Sporea Constantin, Marinescu, Rotaru Petre, prof. Antoniu. Dat fiind cã românii care lucreazã la „Europa Liberã“ sunt în numãr mic, ei nu pot constitui o secþie aparte ca de exemplu ungurii sau cehoslovacii care au câte 100 de funcþionari. B.B.C. Postul de radio englez B. B. C, care este un post destul de vechi, în ultimul timp ºi-a redus numãrul posturilor mai ales la secþiile de limbi strãine. Aceastã reducere a activitãþii B.B.C.-ului se pare cã a fost fãcutã pentru ca „Europa Liberã“ sã-ºi poatã desfãºura nestingherit programul, extinderea sucursalelor [postului] „Europa Liberã“ fãcându-se deci în detrimentul postului de radio englez B.B.C. Odatã cu desfiinþarea unor posturi o parte din personalul lui B.B.C. a fost concediat, iar cel care a rãmas a fost foarte serios verificat. ªefii secþiei române de la B.B.C. sunt Ioan Podea ºi Cristea. Aceºtia aranjeazã programele în limba românã ºi primesc un salariu de 1 200 lire pe an. Afarã de ei mai lucreazã la secþia româneascã: Cârciog, Galea, Campus, Cleo Flora, Sepianu ºi d-na Grindea. Anexãm scurte caracterizãri ale persoanelor care lucreazã la „Vocea Americii“, „Europa Liberã“ ºi B.B.C. * A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 45, vol. 3, f. 11–16.
101. 1953 decembrie 9. Notã cuprinzând informaþii despre B.B.C. S. II/ B. 2
9 decembrie 1953 Notã privind unele informaþii despre B.B.C.
Rezidenþa Londra ne semnaleazã cã B.B.C.-ul este împãrþit în trei secþii distincte ºi anume: Secþia programelor pentru Anglia (Home Service), Televiziune ºi Secþia *
Nu au fost identificate în dosar
343
programelor pentru strãinãtate. Fiecare dintre aceste trei secþii are bugetul sãu separat. Pentru Home Service ºi Televiziune fondurile provin din taxele de radio ºi vânzarea diferitelor publicaþiuni ale B.B.C. Pentru Secþia externã fondurile provin în întregime din alocaþii de stat. Din unele informaþii reiese cã în unele clãdiri în care se gãsesc birourile sau studiourile care trateazã programele pentru Home Service se poate intra foarte uºor, pe când în cele de unde se transmit programele externe se intrã mai greu. Fiecare persoanã care intrã acolo este controlatã ºi urmãritã unde se duce ºi cu cine vorbeºte (în clãdirea respectivã). În ceea ce priveºte funcþionarii de la B.B.C., sunt cunoscute cazuri când aceºtia au fost mutaþi de la B.B.C. la Foreign Office, de asemenea sunt cunoscute cazuri când elemente care în armata englezã au lucrat pe linie informativã astãzi lucreazã la B.B.C. Serviciul extern al B.B.C.-ului nu este altceva decât o organizaþie de spionaj guvernamentalã, unde personalul de conducere este numit ºi transferat de guvern ºi în special de Foreign Office ºi care numai în mod formal este legat de Societatea Englezã de Radiodifuziune. Funcþionarii de la Secþia Externã sunt deci sub o formã sau alta agenþi ai I. S. (sau, mai exact, ai Serviciului Secret – Secret Service, care depinde de Foreign Office). Desigur, aceastã situaþie poate sã nu fie cunoscutã de unii funcþionari inferiori, folosiþi doar ca traducãtori din diverse limbi strãine, dar în ceea ce priveºte funcþionarii cu munci de rãspundere, ei sunt fãrã îndoialã agenþi conºtienþi ai I.S. [indescifrabil] A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 83, f. 52.
102. 1953 decembrie 9. Notã cuprinzând informaþii neverificate despre funcþionari ai B.B.C. S. II/B. 2 9 decembrie 1953 Notã privind unele informaþii neverificate Rezidenþa Londra ne semnaleazã urmãtoarele despre elementele care lucreazã la B.B.C.: Popescu Ghiþã, funcþionar permanent la B.B.C., redacteazã discursuri despre probleme politice mondiale pe care le vorbeºte singur ºi conduce secþia care se ocupã cu aceste probleme. 344
Jacobson Jacob, de profesie medic, cu domiciliu permanent în Portugalia, oraºul Lisabona. Pregãteºte ºi vorbeºte la B.B.C. despre problemele medicale, mai vorbeºte la secþia româneascã de la Radio Paris ºi la secþia românã de la Radio Spaniol. Numitul este în relaþii de prietenie cu soþia lui Carol al II-lea, decedat. Vine în Anglia de mai multe ori ºi în special când trebuie sã vorbeascã la B.B.C., când vine la Londra viziteazã întotdeauna pe fostul rege Mihai cãruia îi aduce veºti de la Lupeasca ºi de la români din Lisabona. În Anglia Jacobson J. mai are legãturi cu fugarii români cu care se întreþine în societatea lor prin vizitele pe care le face. Este un duºman al R.P.R. Jacobson J. este cumnatul lui Cohen, fost român, cu domiciliul în Portugalia, oraºul Lisabona, fiind proprietarul unei rafinãrii de petrol din acea þarã. Cohen este plecat din România de aproximativ 30 ani. Vlad este speaker permanent la B.B.C. Soþia lui este una dintre cele trei femei care vorbeºte permanent la B.B.C., secþia românã. Vlad ºi cu soþia lui sunt funcþionari ai B.B.C.-ului ºi sunt foarte apreciaþi de cãtre englezi. Munteanu Gheorghe, fost membru al P.N.Þ. ºi dupã aceea legionar, politicã pe care o face ºi în prezent. În trecut a fost funcþionar al Legaþiei Române din Londra ºi dupã aceea a rãmas în Anglia. În prezent are domiciliul permanent în Portugalia, oraºul Lisabona. Activeazã ca un element fruntaº în miºcarea legionarã. Recent a venit la Londra cu scopul de a se interesa de elementele legionare din Anglia. Aldeanu, legionar, are domiciliul în Portugalia, oraºul Lisabona, este un bun prieten ºi colaborator al lui Munteanu Gheorghe. Ambii au venit la Londra pentru a se interesa despre elementele legionare din Anglia. Goldstein Gogu, român, cu domiciliul în Paris unde editeazã zilnic în limba românã un buletin în douã pagini bãtut la maºinã, nu se cunoaºte numele publicaþiei. Numitul are legãturi cu înalte persoane din viaþa politicã a Franþei. Este un element activ în miºcarea fugarilor români. Goldstein Gogu este în legãturã cu Geraint Owen care este cunoscut de noi cã a fãcut parte din Misiunea Militarã Britanicã din Bucureºti ºi care în prezent lucreazã la B.B.C. unde ocupã un post important în secþia care se ocupã cu propaganda împotriva þãrilor de democraþie popularã. Goldstein Gogu este ajutat în editarea buletinului menþionat mai sus de un român, anume Movilã. Romulus Boilã, fiul fostului ministru Romulus Boilã, domiciliazã la Paris ºi editeazã publicaþia reacþionarã „[La] Nation Roumaine“. Într-o discuþie pe care a avut-o Boilã cu un agent al nostru i-a spus cã pentru propagandã foloseºte bani din fondul depus de Antonescu în Elveþia pe care l-a ridicat Cretzianu. Boilã a mai spus cã în Italia existã o ºcoalã româneascã unde legionarii urmeazã cursuri superioare, politice, militare ºi alte specialitãþi (nu se cunoaºte localitatea). 345
ªcoala respectivã este susþinutã cu bani de cãtre americani iar profesorii sunt tot americani. La aceastã ºcoalã, Horia Sima împreunã cu alþi bandiþi merg ºi þin cuvântãri politice. Tot Boilã a spus cã în Franþa în prezent sunt 5 500 români fugiþi dupã rãzboi din România. O parte dintre aceste elemente sunt veniþi din alte þãri în Franþa. Cu plasarea lor în câmpul muncii se ocupã biserica catolicã, care a repartizat aceste elemente în munci la pãduri, voiajori, supraveghetori în minele de cãrbuni ºi la îngrijirea viþei de vie. Viºoianu vine foarte des în Franþa unde viziteazã organizaþiile fugarilor români. Penescu este în Franþa, iar în momentul de faþã este grav bolnav. Viseanu redacteazã ºi conduce împreunã cu alþi fugari publicaþia reacþionarã „Era nouã“. Théo, ziarist, român, origine greacã, editeazã buletinul „Informaþiei româneºti“, publicaþie reacþionarã. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 83, f. 53–55.
103. 1954 septembrie. Dare de seamã asupra activitãþii Direcþiei a 8-a în perioada 1 ianuarie-31 august 1954. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia a 8-a
Strict Secret Confidenþial – Personal
Dare de seamã asupra activitãþii Direcþiei a 8-a pe perioada 1 ianuarie – 31 august 1954 În cadrul M.A.I. – Direcþia de Anchete are sarcina de a efectua ancheta preliminarã, privind cazurile de infracþiuni împotriva securitãþii interne ºi externe a statului nostru, de a descoperi legãturile criminale ale elementelor contrarevoluþionare ºi de a strânge dovezile de vinovãþie necesare sancþionãrii lor de cãtre justiþie. Concomitent cu anchetarea ºi trimiterea în justiþie a elementelor contrarevoluþionare, Direcþia de Anchete se mai ocupã ºi cu munca de sprijin ºi control al Serviciilor 8 din unitãþile regionale M.A.I., printr-un serviciu creat în acest scop. La baza activitãþii Direcþiei de Anchete a stat îndeplinirea Hotãrârii C.C. al P.M.R. din 20 octombrie 1952, ordinul M.A.I. nr. 1751 din august 1953, precum ºi 346
directivele ºi instrucþiunile M.A.I. cu privire la munca de anchetã, care au dezvãluit lipsurile, metodele nejuste ºi abuzurile ce dãinuiau în domeniul muncii de anchetã. Astfel, a fost scoasã la ivealã încãlcarea legalitãþii populare prin arestãri nejustificate, pe bazã de materiale neverificate, neînsemnate sau chiar nereale, a unor cetãþeni nevinovaþi, care în multe cazuri fãceau parte din pãturile apropiate nouã, în timp ce nu se punea accent suficient pe descoperirea adevãraþilor duºmani ai patriei noastre ca: trãdãtorii, spionii, teroriºtii, diversioniºtii, sabotorii etc. Anchetarea elementelor arestate se tãrãgãna timp îndelungat ºi multe dintre anchete þineau chiar mai mulþi ani, arestaþii fiind þinuþi în închisoare fãrã formele legale. S-a scos la ivealã, de asemenea, insuficienta pregãtire politicã, ideologicã ºi profesionalã a anchetatorilor, lipsa de control ºi îndrumare permanentã a subalternilor ºi de aceea anchetele în multe cazuri s-au desfãºurat fãrã plan de anchetã ºi chestionar ºi fãrã cunoaºterea suficientã a materialului existent. În locul unei munci perseverente de strângere a probelor ºi folosirea în anchetã a corpurilor delicte ºi altor documente, pentru demascarea legãturilor criminale ale arestaþilor ºi adâncirea anchetelor, în loc de obiectivitate în cursul cercetãrilor, unii anchetatori alegeau calea cea mai uºoarã: constrângerea fizicã, ameninþarea, presiunea moralã ºi promisiunea, metode interzise cu desãvârºire de legile Republicii Populare Române. Faþã de aceste lipsuri, în faþa Direcþiei de Anchete au stat urmãtoarele sarcini principale: I respectarea legalitãþii populare, în primul rând legalitatea arestãrilor, respectarea termenelor de anchetã, ridicarea capacitãþii de luptã a aparatului de anchetã, prin îmbunãtãþirea permanentã a muncii, prin înlãturarea metodelor vechi ºi dãunãtoare ºi introducerea unor metode juste, care sã ducã la dezvoltarea multilateralã ºi în adâncime a anchetelor, o sarcinã principalã a constituit ºi constituie lupta pentru educarea lucrãtorilor, împletitã cu mãsuri împotriva abuzurilor, disciplina fermã în executarea ordinelor ºi instrucþiunilor date, cultivarea ºi dezvoltarea conºtiinþei ºi vigilenþei revoluþionare, ridicarea permanentã a nivelului ideologic, politic ºi profesional al anchetatorilor. În vederea îndeplinirii acestor sarcini, Direcþia de Anchete cu ajutorul efectiv al tov. consilieri, a trecut la luarea a o serie de mãsuri menite sã facã o serioasã cotiturã în munca de anchetã ºi anume: Pentru respectarea legalitãþii populare ºi pentru lichidarea arestãrilor ilegale, s-a luat mãsura ca arestãrile sã se facã pe bazã de mandat de arestare ºi ordin de perchiziþie aprobat de Procuratura Teritorialã respectivã, pe baza unui referat cu documentaþie prealabilã a activitãþii criminale asupra elementelor ce urmau sã fie arestate. În vederea respectãrii termenelor de anchetã, a fost introdus un control mai eficace, iar în cazurile unde anchetele n-au putut fi terminate în timpul prevãzut de lege ºi 347
ordinul M.A.I., s-a cerut prelungirea anchetelor pe bazã de referat aprobat de conducerea profesionalã ºi organele procuraturii. Astfel a fost legalizatã situaþia a sute de reþinuþi ce fuseserã arestaþi cu câþiva ani în urmã – procurându-se pentru aceºtia mandate de arestare la zi. Pentru dezvoltarea simþului de rãspundere al anchetatorilor ºi a lichida schimbãrile dese ºi fãrã justificare a anchetatorilor de la un arestat la altul, fapt ce a contribuit la tãrãgãnãri ºi anchetã superficialã, s-a introdus referatul de preluare a dosarului de anchetã spre efectuare cu aprobarea conducerii Direcþiei. S-a trecut la întocmirea de planuri de anchetã ºi chestionare ºi perfecþionarea acestora, ceea ce a determinat pe anchetatori sã cunoascã mai bine materialul existent, creându-se ºi condiþii mai bune pentru efectuarea unui control ºi sprijin mai eficace asupra subalternilor. În ultimul timp s-a trecut la elaborarea „Planului individual de mãsuri“, care va contribui la cunoaºterea ºi mai bine a materialului informativ, la ridicarea simþului de rãspundere, la dezvoltarea iniþiativei anchetatorilor ºi la efectuarea unui control eficace ºi sprijin permanent ce trebuie sã fie acordat lucrãtorilor. Pentru a uºura demascarea legãturilor criminale ale arestaþilor ºi a adânci anchetele, a fost introdus procesul verbal de identificare pe bazã de fotografii, fiind astfel uºuratã atât munca organelor de justiþie, cât ºi a sectorului informativ, în ceea ce priveºte obiectivitatea declaraþiilor date de arestaþi. O altã mãsurã care a dus la demascarea mai rapidã a arestaþilor, a constituit-o folosirea citatelor cele mai concludente ºi verificare ale co-acuzaþilor ºi martorilor, introduse sub formã de întrebare demascatoare în procesele verbale de interogatorii luate arestaþilor. A fost introdusã folosirea în anchetã a documentelor oficiale, a corpurilor delicte ºi a altor materiale probatorii, în scopul fixãrii faptelor sau demascarea activitãþii criminale a arestaþilor. Prezentarea acestor materiale probatorii arestatului, în mod oficial consemnate în procesele verbale de interogatoriu, a contribuit la ridicarea la un nivel mai înalt a anchetelor. S-a introdus folosirea confruntãrilor fixãtoare ºi demascatoare, atât între arestaþi, cât ºi între arestaþi ºi martori în stare de libertate – lucru ce mai înainte nu se practica absolut deloc – fapt care a dat anchetelor un caracter mai obiectiv ca înainte ºi a contribuit la scurtarea timpului de anchetã. De asemenea, în ultimul timp s-a introdus folosirea expertizei conform prevederilor legale – ºi prin aceasta s-a adus un sprijin serios anchetei ºi în special anchetelor pe linie de contrasabotaj. Pentru o mai bunã muncã de control ºi sprijin asupra subalternilor, s-a modificat conþinutul raportului zilnic de activitate al anchetatorilor, astfel cã în afarã de obiectivele anchetei ºi orele de anchetã, ei aratã zilnic ºi rezultatele obþinute, precum ºi mãsurile luate. 348
În acelaºi timp a fost introdus referatul de încheierea cercetãrilor, semnat de anchetator ºi anchetat, aprobat de conducerea Direcþiei, el având ca scop sã punã în cunoºtinþã pe arestat cu definitivarea anchetei sale. În domeniul pregãtirii din punct de vedere teoretic ºi practic al tovarãºilor anchetatori, de asemenea s-au luat o serie de mãsuri educative ºi anume: I S-a trecut la prelucrarea, studierea ºi seminarizarea ordinelor ºi directivelor M.A.I. pe baza unui plan întocmit pe servicii, pentru ca tovarãºii sã le însuºeascã cât mai bine ºi sã lupte pentru aplicarea ºi respectarea lor în munca de anchetã. Aceste studii au fost repetate mai ales în ceea ce priveºte Hotãrârea C.C. al P.M.R. din 20 octombrie 1952 ºi ordinul M.A.I. nr. 1751. De asemenea, au fost prelucrate în nenumãrate ºedinþe profesionale, metodele noi de anchetã introduse ºi s-a pus un deosebit accent pe interzicerea cu desãvârºire a metodelor de constrângere. În acest scop, în ºedinþe s-a analizat abaterile ce au avut loc ºi s-au scos la ivealã lipsurile pe bazã de fapte concrete, citindu-se ºi prelucrânduse procesele verbale greºite, totodatã fiind date ca exemple altele bune. În acelaºi timp, a fost studiat în mod organizat unele materiale sovietice ca „Partea Specialã a Dreptului Penal Sovietic“, ºi unele legi ºi decrete apãrute, care au legãturã cu munca de anchetã, cum au fost: legea de înfiinþare a Procuraturii, decretele de modificare aduse în aceastã problemã, decretul cu privire la secretele de stat ºi altele, cu scop educativ, s-a prelucrat pe Servicii co-referatul controlului fãcut la Serviciul I, unde au fost scoase la ivealã metodele ºi practica dãunãtoare folositã în muncã de cãtre mulþi anchetatori, indicând mãsurile ce trebuie luate pentru lichidarea lor. S-a pus accent pe instructajul individual, ca fiind metoda cea mai justã de sprijinire a muncii de anchetã, renunþându-se la metoda analizelor colective pe Serviciu, care duceau la deconspirarea problemelor. Tot în scopul ridicãrii nivelului anchetelor, cu ajutorul tov. consilieri, s-au întocmit ºase lecþii cu privire la munca practicã de anchetã, care urmeazã sã fie prelucrate ºi seminarizate. * La 1 ianuarie 1954, Direcþia de Anchete ºi-a organizat munca pe cinci sectoare de activitate – respectiv cinci Servicii – iar de la 1 aprilie 1954 a fost contopit Serviciul I cu Serviciul II, munca fiind reorganizatã pe patru servicii. Contopirea celor douã servicii s-a fãcut datoritã faptului cã amândouã lucrau în aceleaºi probleme – de spionaj. Cu toate cã astfel aparatul a fost redus, putem spune cã munca nu a suferit din acest motiv. În perioada 1 ianuarie – 31 august 1954 au fost reþinute în cadrul direcþiei un numãr de 365 de elemente. Un numãr de 107 elemente au fost repartizate pentru cercetãri de cãtre Comisia Centralã M.A.I., iar un numãr de 207 elemente au rãmas în cercetare 349
din anul 1953. Totalul arestaþilor a cãror situaþie a rãmas spre rezolvare pe anul 1954 este de 679 arestaþi. Pe categorii avem urmãtoarea situaþie: -în probleme de spionaj ºase grupuri de arestaþi ce totalizeazã un numãr de 92 elemente; -în problema organizaþiilor contrarevoluþionare, 12 grupuri de arestaþi ce totalizeazã un numãr de 161 de elemente; -De asemenea, în aceastã perioadã au mai fost în cercetare 112 elemente în diverse probleme ca: grupul de fugari cu avionul, evazioniºti ºi alþii. Din totalul de 365 de reþinuþi din perioada de care vorbeºte raportul, au fost arestaþi de cãtre: -Direcþiile informative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .119 elemente -Direcþia 8-a reieºiþi din anchetã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .196 elemente -Aduºi de la regiuni ºi predaþi la Direcþia a 8-a . . . . . . . . . . 30 elemente -Predaþi de cãtre organele grãnicereºti Direcþiei a 8-a . . . . . 20 elemente Total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .365 elemente Cazurile mai sus menþionate au fost rezolvate astfel: 461 de reþinuþi au fost trimiºi în justiþie, 80 de elemente au fost puse în libertate, un numãr de 23 elemente au fost transferate ºi expulzate, iar în curs de anchetã mai sunt 117 elemente. În ceea ce priveºte cei 80 de reþinuþi puºi în libertate, putem preciza urmãtoarele: 34 de reþinuþi provin din cei daþi spre cercetãri de cãtre Comisia Centralã M.A.I., 26 de reþinuþi din cei arestaþi de Direcþiile Informative ºi de Direcþia 8-a. Astfel arestaþi de cãtre Direcþia 2-a ºi puºi în libertate un numãr de 13 elemente, arestaþi de cãtre Direcþia 3-a ºi puºi în libertate 9 elemente, arestaþi de cãtre Direcþia 4-a un element, de cãtre Direcþia de Cadre un element, Direcþia a 8-a douã elemente. Restul de 20 de elemente care au fost puse în libertate, provin din trecerea frauduloasã peste frontierã, reþinute pe baza materialului prezentat de cãtre Serviciul de Inspecþii ºi în unele cazuri, deºi au avut fapte justiþiabile, totuºi din diferite motive au fost puse în libertate. * Una din problemele principale ale direcþiei a fost anchetarea ºi descoperirea legãturilor criminale ale arestaþilor care au activat în slujba serviciilor de spionaj imperialiste, care au desfãºurat ºi desfãºoarã activitate criminalã pe teritoriul Patriei noastre. Pe linie de spionaj au fost definitivate anchetele la unele grupuri sau cazuri izolate de spionaj – rãmãºiþe din anul trecut – ºi au fost anchetate sau se gãsesc în curs de anchetã grupuri ºi cazuri izolate de trãdãtori ºi spioni. Aºa, au fost trimise în justiþie ºi condamnate patru grupuri cuprinzând 94 de elemente, rãmãºiþe din anii precedenþi, trãdãtori care s-au pus în slujba serviciului de spionaj englez ºi o parte în slujba serviciului de spionaj israelian. 350
Astfel, au fost judecate: 54 de elemente în frunte cu Benvenisti Miºu, Zisu A. Leiba ºi alþii, trãdãtori de patrie în slujba serviciului de spionaj englez ºi israelian, precum ºi un grup compus din nouã elemente în frunte cu Petre Gheorghiu ºi Soroceanu Adrian, a cãror anchetã a fost începutã în cursul anului 1953 ºi definitivatã la începutul anului 1954, stabilindu-se cã aceºtia s-au fãcut vinovaþi de activitate de spionaj în favoarea statului englez. -Grupul Kiriþescu Marina, cuprinzând 12 elemente, rãmãºiþe din problema spionilor paraºutaþi Golea, de asemenea a fost definitivatã ancheta acestora, fiind trimiºi în justiþie la începutul anului 1954 ºi condamnaþi. Pe linie de spionaj, în cursul perioadei ce formeazã obiectul acestei dãri de seamã, în afarã de lichidarea anchetelor grupurilor rãmãºiþe au fost arestate ºi anchetate un numãr de 92 de elemente, o parte din aceste elemente gãsindu-se ºi în prezent în curs de cercetãri. Dintre cei arestaþi ºi anchetaþi în cursul anului 1954, ºi care au desfãºurat activitate de spionaj, se desprinde în mod deosebit agentura serviciului de spionaj englez, care a lucrat prin diplomaþii de la Legaþia englezã sau prin trimiterea în R.P.R. a unor elemente criminale. Astfel, la începutul anului 1954, a fost arestat un grup de 7 trãdãtori în frunte cu W. A. S. R., fostã funcþionarã a Legaþiei engleze din Bucureºti ºi B. W., fost ofiþer superior în cadrele M.A.I. ºi în ultimul timp la Ministerul Construcþiilor. Aceastã funcþionarã a Legaþiei a fost dirijatã pe rând de cãtre diplomaþii care au succedat la Legaþie ºi au organizat o agenturã numeroasã, recrutatã din rândurile elementelor foste exploatatoare, în special ruºi albi, care lucrau sau aveau legãturi cu instituþii importante ca: Sovromurile, Banca de Stat a R.P.R. -ului, Expediþia Geologicã etc. Din anchetarea lor au rezultat ºi alte elemente, care au desfãºurat activitate de spionaj în favoarea serviciului de spionaj englez, elemente care au fost arestate recent, numãrul lor ajungând la 15. Cazul de mai sus, a apãrut pe linia agenturii de camerã, faþã de care Kiriþescu Marina din problema spionilor paraºutaþi, a destãinuit cã spionul Golea [Ioan] a cunoscut ºi pe o oarecare funcþionarã de la Legaþia englezã. Acest material a fost folosit cu pricepere în anchetarea spionului Golea, care a recunoscut cã a cunoscut o funcþionarã cu numele de „S“ de la Legaþia englezã, dar cã mai mult nu ºtie despre ea. Declaraþia spionului Golea a fost folositã împotriva arestatei Kiriþescu Marina, care la rândul ei a recunoscut cã prietena ei „S“ a cunoscut pe spionul Golea ºi aceºtia îºi dãdeau reciproc lecþii de limba englezã ºi germanã, lecþii la care au participat o serie de elemente duºmane. Pe baza acestui material, s-au fãcut verificãri la Direcþia 2-a ºi numita „S“ a fost identificatã ca colaboratoare a Direcþiei a 2-a. S-a dovedit cã este informatoare dublã ºi pe baza materialului existent a fost arestatã ºi în anchetã a recunoscut cã din 351
însãrcinarea diplomaþilor englezi, a format o reþea pe teritoriul þãrii noastre, cã a cules ºi transmis informaþii din toate domeniile de activitate. Tot pentru aceleaºi motive a fost arestatã ºi S.R. care fãcea parte integrantã din acest grup de trãdãtori, care au desfãºurat o intensã activitate de spionaj în slujba serviciului de spionaj englez, în sprijinul nemijlocit al unor agenþi, dintre care o parte se aflã în þarã, iar o parte sunt fugiþi în þãrile capitaliste. Unii dintre agenþii recrutaþi de aceºtia, aflaþi în þarã, s-au strecurat în posturi importante din aparatul de Stat, au cules ºi trimis informaþii cu caracter de spionaj, mai ales din domeniul apãrãrii þãrii. Un alt spion ºi trãdãtor, care a desfãºurat activitate de spionaj în favoarea statului englez, a fost descoperit ºi arestat în aprilie de cãtre Direcþia 3-a în luna aprilie 1954, în persoana lui Bodea Ioan, din cercetarea cãruia au fost descoperite ºi arestate 23 elemente dovedite ca vechi spioni, complici ºi gazde ale lui Bodea Ioan. Pe baza declaraþiilor date de complicii lui, Bodea a fost demascat ºi astfel a fost nevoit sã recunoascã faptul, cã în anul 1950 a fugit din þarã în Turcia, unde a fost recrutat de serviciul de spionaj englez, apoi dus în Anglia, instruit într-o ºcoalã de spionaj ºi retrimis în septembrie 1953 în mod fraudulos în R.P.R., cu misiune de spionaj. Spionul Bodea Ioan, pe baza instrucþiunilor primite, care a sosit în þarã a preluat aparatul de radio emisie-recepþie, dintr-un loc dinainte stabilit ºi a transmis pe aceastã cale informaþii secrete. Cu toate cã ancheta a insistat atât asupra lui, cât ºi asupra complicilor sãi, care la rândul lor au declarat ºi alte legãturi care sunt în curs de identificare, considerãm cã n-am reuºit sã descoperim toatã agentura legatã de acest caz, deoarece avem indicii în acest sens însãºi pe baza sarcinilor cu care spionul Bodea a fost trimis în þarã. * Strâns legat de problema anchetelor pe linie de spionaj, este ºi problema trecerii frauduloase a frontierei. În perioada ianuarie – august 1954, au fost sub anchetã 21 de cazuri de trecere frauduloasã de frontierã, dintre care 10 cazuri au fost rãmase din 1953. Din anchetele efectuate a rezultat, cã cea mai mare parte dintre aceia care au trecut fraudulos frontiera din Iugoslavia în R.P. R, au venit cu misiuni de spionaj. Recent, au fost arestate de cãtre Direcþia 2-a, 7 elemente care au lucrat în slujba serviciului de spionaj iugoslav. Ancheta a stabilit cã numitul I. E. a fugit din R.P.R. în Iugoslavia, unde a fost recrutat de U.D.B.-a, instruit ºi trimis în R.P.R. în mai 1953, în mod fraudulos cu misiuni de spionaj. Aceasta a format pe teritoriul þãrii noastre, o agenturã din care a fãcut parte ºi D.I., care urma sã preia agentura recrutatã de primul. 352
Pe baza declaraþiilor celor arestaþi ºi în urma verificãrilor fãcute de Direcþia 2-a, au mai fost arestate încã 16 elemente ºi astfel numãrul lor a ajuns la 22, dintre care o parte gazde ºi favorizatori. Ancheta fiind terminatã, cazul a fost deferit justiþiei. De menþionat este faptul cã I. E. a reuºit sã recruteze unele rude ale lui, care au avut pânã la arestare funcþiuni în cadrul M.A.I. ºi de la care a reuºit sã obþinã ºi sã falsifice documente personale, pe care le-au folosit în activitatea lor de spionaj. Trebuie menþionat cã ancheta a avut din partea Direcþiei 2-a material informativ suficient ºi mult mai valoros ca în alte cazuri, ceea ce a contribuit în bunã parte la dovedirea legãturilor criminale ale arestaþilor ºi la adâncirea anchetei. Din cercetarea elementelor arestate pe linie de spionaj, se desprind o serie de aspecte, cu privire la schimbarea metodelor de acþiune a duºmanului în ceea ce priveºte recrutarea, instructajul, culegerea de informaþii, contactul cu agentura, plata agenturii, mijloace de transmitere a informaþiilor. Astfel, s-a stabilit cã serviciile de spionaj imperialiste, pe lângã elementele legionare, foºtii moºieri ºi industriaºi, elemente naþionaliste ºi cosmopolite, folosesc în mod intens elemente contrarevoluþionare din rândul ruºilor albi, care au reuºit în unele cazuri sã se strecoare în posturile importante ale aparatului de Stat. De asemenea, reiese cã în special Legaþiile englezã ºi americanã din R.P.R., acþioneazã în mod intens prin intermediul unor funcþionari de-ai lor, cetãþeni ai R.P.R. –ului, care îºi recruteazã agentura de spionaj dintre rudele ºi cunoscuþii lor, elemente duºmãnoase regimului nostru. * Un alt domeniu al activitãþii Direcþiei a 8-a a fost anchetarea elementelor duºmãnoase constituite în organizaþii contrarevoluþionare. De la începutul anului pânã în iulie 1954, au fost descoperite ºi arestate organizaþiile: „Cerna“, „Îngerul Alb“, „ªoimii României“, „Antropozofii“, „Florea Paul“, „Grupul de fugari în frunte cu Caraivan ºi Cucu“ ºi altele. Ancheta privind organizaþia „Cerna“ în frunte cu Jianu Gheorghe, maior deblocat, prin demascarea arestatului Constantinescu Alexandru, a descoperit legãturi criminale cu încã 33 de elemente care în majoritatea lor erau recrutaþi dintre legionarii ºi membrii partidelor istorice de la Ministerul Poºtelor ºi Telecomunicaþiilor, precum ºi unitãþile Ministerului Industriei Alimentare. În cursul anchetei au fost descoperite mijloace de multiplicarea a manifestelor, un numãr de manifeste, precum ºi jurãmintele în scris ale membrilor organizaþiei. În ceea ce priveºte organizaþia contrarevoluþionarã „Îngerul Alb“ în frunte cu ªtefan Ioan, în cadrul cãreia au fost arestate 27 elemente, s-a stabilit cã membrii acestei organizaþii au þinut ºedinþe, au cotizat ºi au depus jurãminte. De asemenea, s-a stabilit cã au cãutat sã extindã organizaþia prin recrutarea de elemente din rândul legionarilor, membrilor fostelor partide istorice, în special P.N.Þ., urmãrind în activitatea lor 353
criminalã, sã saboteze mãsurile luate de Guvern în legãturã cu înfiinþarea G.A.C. –urilor ºi T. O. Z. – urilor, sã instige þãrãnimea la nepredarea cotelor cãtre Stat ºi sã se înarmeze în vederea unor acþiuni împotriva regimului democrat popular. În cadrul anchetei privind organizaþia antropozoficã, au fost cercetate 25 elemente, stabilindu-se cã aceºtia s-au întrunit în ºedinþe subversive, comentând evenimentele politice interne ºi internaþionale în mod duºmãnos la adresa R.P.R. De asemenea, au propagat izbucnirea unui nou rãzboi mondial, traducând, multiplicând ºi difuzând material interzis ºi au urmãrit în activitatea lor criminalã sã sãdeascã în rândul celor cu care veneau în contact, neîncrederea ºi ura faþã de regimul nostru desfãºurându-ºi activitatea în special în rândul intelectualilor ºi, în primul rând, în rândul oamenilor de artã. În cadrul anchetelor privind organizaþiile contrarevoluþionare, din cercetãri a rezultat un grup compus din 9 studenþi legionari în frunte cu Simion Dumitru, Dima Ioan, Mogoº Gheorghe. Aceºtia fãceau parte din Corpul Studenþesc Legionar (dintre care o parte au fost arestaþi în 1952) ºi rãmãseserã nedescoperiþi de organele noastre informative, desfãºurându-ºi activitatea subversivã legionarã mai departe, nestingheriþi. Acest grup a rezultat din cercetãri astfel: fiind reþinut în cadrul unei organizaþii contrarevoluþionare un fost preot, anume Florea Paul, într-un caiet de notiþe personale s-a gãsit scris numele de Constanþa Georgescu ºi Mogoº Gheorghe. În urma anchetãrii sale în legãturã cu aceste douã nume, a recunoscut cã a avut legãturi cu Georgescu Constanþa, studentã în Bucureºti ºi prin ea a cunoscut un student legionar Andronescu D. (arestat în 1952), iar cã numita Georgescu Constanþa i-ar fi spus cã relaþii despre Andronescu se pot lua de la un fost coleg al acestuia, Mogoº Gheorghe. Adâncind cercetãrile asupra numitei Georgescu Constanþa a rezultat cã în timp ce Andronescu D. era închis, a primit veºti de la acesta printr-un deþinut ce se eliberase de la Jilava, Petriºor Marcel, cãruia i-a fãcut legãtura cu Mogoº Gh. Continuându-se cercetãrile asupra lui Andronescu D. ºi Mogoº Gh., a rezultat cã ei fãceau parte dintr-un grup subversiv legionar ºi astfel au mai fost arestaþi alþi 16 legionari. Toþi aceºtia au desfãºurat în perioada 1949–1954, o intensã activitate subversivã legionarã, þinând ºedinþe, plãtind cotizaþii, având nume ºi indicative conspirative, fãcând marºuri legionare în pãdurile din jurul Bucureºtiului ºi cântând cântece legionare, în general pregãtindu-se în vederea acþionãrii împotriva regimului democrat popular. Un aspect care s-a desprins din cercetãri este cã aproape toate organizaþiile contrarevoluþionare au încercat sã ia legãtura cu legaþiile statelor imperialiste. Acest lucru a rezultat la organizaþia „Îngerul Alb“, în frunte cu fugarul ªtefan Ioan, care a cãutat sã stabileascã legãturi cu Legaþia americanã. De asemenea, grupul contrarevoluþionar al antropozofilor, care a fãcut legãturi în Franþa, prin foºtii angajaþi ai Institutului Francez ºi au încercat sã ia legãturi ºi cu Legaþia elveþianã. 354
În aceastã perioadã s-a strâns material împotriva foºtilor conducãtori principali ai partidelor burghezo-moºiereºti (foºti demnitari), în scopul de a se trece la anchetarea întregului lot, compus din 134 elemente ce au fost arestate în perioada 1948–1950. De asemenea, au fost au fost trimiºi în Justiþie un numãr de 79 de poliþiºti, care au activat în cadrul Inspectoratului de Siguranþã Chiºinãu, în cadrul fostei Direcþii Generale a Siguranþei ºi Prefecturii Poliþiei Capitalei. Aceºtia au fost cercetaþi de un grup de anchetatori din direcþie, în anul 1953. Alþi poliþiºti în numãr de 1 662 au fost repartizaþi la regiunile M.A.I., care continuã cercetãrile pânã la lichidarea totalã a acestei probleme, în care au fost arestaþi încã din anul 1948, peste 2 500 elemente. În ceea ce priveºte lotul S.S.I., compus din 758 elemente arestate, o micã parte în 1948, iar majoritatea în 1951, s-au strâns materiale ºi s-a început anchetarea unui lot de 25 elemente principale având urmãtorul obiectiv: descoperirea agenturii lor folositã în þarã ºi în U.R.S.S. în timpul rãzboiului, precum ºi descoperirea agenturii S.S.I. predatã dupã 1944, serviciilor de spionaj imperialiste, în special celui englez. * În perioada de mai sus au fost cercetate ºi câteva cazuri izolate de sabotaj. De exemplu, la începutul anului 1954, a fost arestat de organele Direcþiei a 4-a, Staicu Gheorghe, învinuit pentru faptul cã ar fi constituit o organizaþie de sabotaj în industria petroliferã. În cercetãri nu s-a verificat a fi real materialul, rezultând cã cel în cauzã nu se face vinovat de constituirea organizaþiei de sabotaj. A rezultat însã cã a fost colaboratorul lui Mihalache, cã dupã 1944 a desfãºurat activitate contrarevoluþionarã pe linia P.N.Þ. – Maniu, cã a avut legãturi cu banda lui Robu Ioan ºi Dabija. S-a mai stabilit cã Staicu Gheorghe a furnizat informaþii de spionaj lui Liviu Bodolea, agentul serviciului de spionaj francez, prin intermediul unei cunoºtinþe de a lui. Pentru aceste fapte a fost deferit justiþiei. Un alt caz, Voronca Alexandru, care de asemenea a fost arestat de organele Direcþiei a 4-a, învinuit pentru sabotaj în industria petroliferã. Dat fiind cã materialul informativ nu era suficient, cu toate cercetãrile întreprinse, ancheta nu a putut aduce probe doveditoare ºi nu a reþinut în sarcina sus-numitului vreo acþiune de sabotaj. A rezultat însã cã în perioada antonescianã a fost delegat pe linie de contra– spionaj a S.S.I. – ului la o societate petroliferã ºi a trimis muncitori în justiþie. Pentru aceste fapte a fost trimis în justiþie. Problema cea mai veche în cadrul direcþiei este ancheta sabotajului în sistemul financiaro-bancar ºi cooperaþiei, unde din lipsã de experienþã, de specialitate a anchetatorilor ºi a unei documentaþii suplimentare pentru adâncirea cercetãrilor, ancheta a fost tãrãgãnatã. 355
În ultimul timp dat fiind sprijinul acordat ºi experienþa acumulatã în decursul cercetãrilor, ancheta a fost definitivatã ºi cazul deferit justiþiei. În cursul anului 1954 am avut arestaþi un numãr mic de elemente pentru sabotaj ºi trebuie sã spunem, cã ºi în aceste puþine cazuri, anchetele nu au fost adâncite, au lipsit expertizele, documentaþia a fost insuficientã, în multe cazuri chiar inexistentã. Toate acestea aratã cã în acest domeniu avem încã lipsuri serioase în descoperirea elementelor criminale care organizeazã ºi întreprind asemenea acþiuni. * Una din preocupãrile Direcþiei de Cercetãri este ºi munca de sprijin ºi control la Serviciile de Cercetãri din Regiunile M.A.I. În acest scop a fost creat Serviciul IV, încadrat în bunã parte cu tovarãºi calificaþi în munca de cercetãri. Activitatea acestui serviciu s-a desfãºurat dupã un plan, deplasãrile fãcându-se în primul rând pentru a sprijini Regiunile cele mai slabe în munca de anchetã, precum ºi cele care aveau probleme mai importante. Deplasãrile au avut loc dupã ºedinþe de analizã a muncii ºi instructaj, organizate lunar, ºedinþe în care s-a pus un accent deosebit pe însuºirea ordinelor ºi directivelor M.A.I., în scopul îmbunãtãþirii calitãþii muncii, pentru respectarea legalitãþii populare, precum ºi prelucrarea aspectelor pozitive ºi negative, atât din munca de cercetãri a unor tovarãºi din Regiuni, cât ºi din munca unor tovarãºi din Direcþie trimiºi pentru sprijin ºi control. Ca rezultat al muncii de sprijin ºi control, unele regiuni au fãcut progrese în ceea ce priveºte calificarea profesionalã a anchetatorilor, însuºirea metodelor juste care au dus la lichidarea unor serii de abuzuri, la adâncirea cercetãrilor, cum este la Dir. Reg. : Timiºoara, Cluj, Galaþi, Ploieºti ºi Bucureºti. Au început sã se rãreascã cazurile de încãlcãri ale legalitãþii populare, arestãrile sã se facã pe bazã de mandat, emis de cãtre Procuratura Teritorialã, sã se respecte termenele de anchetã. În perioada de care se ocupã raportul, regiunile au avut sub anchetã un numãr total de 2 307 elemente, dintre care 985 sunt trimiºi în justiþie, 136 în libertate ºi 1 186 se gãsesc în curs de cercetãri. De menþionat este faptul cã din cei 2 307 elemente aflate în anchetã, numai 992 de elemente au fost arestate în anul 1954, în diverse probleme, restul de 1 029 sunt poliþiºti arestaþi încã din 1948 ºi duºi din penitenciare pentru cercetãri în anul 1954 ºi 286 elemente trimise de cãtre Comisia Centralã a M.A.I. pentru recercetãri. Un ajutor efectiv a fost dat urmãtoarelor regiuni: -Regiunea Ploieºti, în perioada sabotajului din producþia specialã, cu 6 arestaþi, în care ancheta a stabilit acte grave de sabotaj. În aceastã problemã, organele 356
Serviciului IV au ajutat în mod efectiv, formând o comisie de expertizã ºi luând la M.A.I. elementul principal. – Regiunea Suceava, în problema furturilor masive ºi actelor de sabotaj de la I.F.E.T. – Vatra Dornei, în care sunt 22 de arestaþi. Ancheta a fost sprijinitã efectiv din partea Serviciului de anchetatori timp de trei luni, care au îndrumat permanent ancheta. De asemenea, organele Serviciului IV au instituit o comisie de expertizã, pentru a demasca activitatea criminalã a arestaþilor. – Tot astfel au fost sprijinite: Reg. Timiºoara în ancheta grupului de spioni de la A.P.F., Reg. Arad în ancheta organizaþiei contrarevoluþionare „Îngerul Alb“, Reg. Piteºti în problema sabotajului G.A.S. – Rãdeºti, Reg. Bucureºti, Constanþa, Bacãu ºi Iaºi într-o serie de probleme importante. Lucrãtorii direcþiei noastre au stat pe teren câte 20–30 de zile ºi în unele cazuri ºi câteva luni. Ei au arãtat tovarãºilor anchetatori practic cum se duce ancheta, de la studierea materialului informativ pânã la încheierea dosarului pentru justiþie. De asemenea, au fãcut instructaj asupra tuturor metodelor noi ce au fost introduse în munca de anchetã din Direcþia Centralã, pentru ca ele sã fie însuºite ºi folosite de cãtre lucrãtorii Serviciilor de anchetã din regiuni. Cu toate realizãrile obþinute ºi cu tot ajutorul dat Regiunilor, munca de anchetã din Regiuni este departe de a fi atins nivelul sarcinilor ce le avem în perioada actualã. Una din lipsurile cele mai serioase în munca regiunilor, este nerespectarea legalitãþii populare în ceea ce priveºte arestãrile. Se fac arestãri fãrã o verificare temeinicã a materialului informativ ºi în unele cazuri fãrã cel mai elementar spirit de orientare. Astfel în Reg. Bacãu au fost reþinuþi la data de 15 iunie a.c. din ordinul ºefului direcþiei numiþi: Rusu Ioan ºi Rusu Ruxandra pe baza materialului informativ din care reieºea cã aceºtia au maltratat pe deputata sãteascã Breahna Maria. Dupã patru luni de reþinere, cercetãrile au stabilit cã Breahna Maria era un element uºuratic ºi a reuºit sã ducã în eroare organele de securitate Bacãu, iar sectorul informativ a luat declaraþii ireale de la martori. În Regiunea Autonomã Maghiarã la 27 martie 1954 a fost [arestatã] Szekely Suzana pentru motivul cã ar fi intrat cu plugul în pãmântul T.O.Z.-ului. Dupã 30 de zile de cercetãri numita a fost pusã în libertate dovedindu-se cã declaraþiile martorilor sunt nereale. De asemenea, în Reg. Ploieºti a fost arestat la 16 septembrie 1954 Ceauºel Ion, þãran sãrac cu 9 copii, sub pretextul cã a refuzat sã plãteascã impozitul fiscal ºi cotele de cereale. Deºi sus-numitul mai avea de platã numai cote de porumb care era în curs de recoltat, a fost totuºi arestat ºi dupã o lunã cazul a fost deferit justiþiei, însã fiind sesizatã conducerea M.A.I., a fost pus în libertate. Astfel de arestãri nejustificate au fost ºi în alte regiuni, în special Reg. Craiova, Constanþa, Baia Mare ºi Oradea. 357
Multe probleme au fost rezolvate de unele regiuni în mod cu totul superficial, deoarece nu au adâncit anchetele ºi au rãmas o serie de elemente cu activitate criminalã nedescoperite. Aºa de pildã, Reg. Arad a arestat ºi cercetat de trei ori pe gãzduitorii unui curier al serviciului de spionaj C. I. C. din Salzburg ºi nestabilind nimic, i-a pus în libertate, pentru ca ulterior sã se dovedeascã cã aceºtia au desfãºurat activitate de spionaj, sprijinindu-l pe acest curier. În unele regiuni nu se fac confruntãri ºi nu se adunã materialele probatorii suficiente. De asemenea, sunt regiuni care mai folosesc încã în anchetã metode nepermise de constrângere. Aºa au fost cazuri recente la Regiunea Bucureºti, a cãrei conducere a imprimat tendinþa la anchetatori de a confirma – cu orice preþ în anchetã – materialul informativ. La Reg. Craiova, un anchetator a bãtut anchetaþi încã din 1950 ºi pânã în martie 1954, când a fost descoperit. Reg. Oradea, dupã ce a fost bãtutã o femeie, a bãgat-o într-o ladã simulând cã o împuºcã; Reg. Arad, Bârlad ºi Piteºti care forþeazã pe arestaþi sã stea în picioare pânã cad în nesimþire, îi ameninþã ºi îi înjurã, le fac promisiuni cã dacã recunosc, li se va uºura situaþia ºi altele. Sunt lipsuri în regiuni în ceea ce priveºte colaborarea cu organele informative. În unele cazuri arestaþii sunt predaþi serviciilor de cercetãri de cãtre serviciile informative, dupã ce au fost cercetaþi timp îndelungat, descoperind în faþa arestaþilor materialul posedat. Astfel, la Reg. Stalin, în cazul arestatului Bugoi Vladimir, tov. maior Cârnu, ºeful Serviciului III, a procedat extrem de nejust; cercetând pe sus-numitul, dupã 4–5 zile vãzând cã nu vorbeºte i-a arãtat sus-numitului proclamaþia organizaþiei contra– revoluþionare denumitã „Internaþionala Albã“, ce conþinea circa 70 de pagini ºi care era singurul exemplar scris. Acest procedeu a dus la deconspirarea informatorului, deoarece înainte de arestare numitul Bugoi Vladimir lãsase proclamaþia informatorului pentru consultare ºi de la care urma sã primeascã rãspunsul. De asemenea, în multe cazuri, arestaþii sunt predaþi de cãtre serviciile informative, serviciului de cercetãri, fãrã forme legale. Asemenea încãlcãri s-au manifestat la Reg. Craiova, Deva, Arad ºi Regiunea Autonomã Maghiarã. În ceea ce priveºte administrarea probelor pentru Justiþie existã lipsuri, de pildã la Regiunea Autonomã Maghiarã, Reg. Iaºi ºi Bucureºti, precum ºi la Reg. Bacãu, Bârlad ºi Craiova, deoarece o serie de dosare de cercetãri au fost respinse de organele Procuraturii ºi Justiþiei, din cauza probelor insuficiente. De exemplu, Reg. Iaºi în cazul sabotajului de la I. M. S. –Roman a întocmit dosarul numai cu câteva declaraþii de la martori ºi unele recunoaºteri ale celor în cauzã, însã ceea ce era mai important ºi care putea sã facã dovada actelor de sabotaj – expertiza tehnicã – lipsea. 358
De asemenea, declaraþiile erau luate nejust, în ele se vorbea despre acte de sabotaj ºi diversiune, fãrã sã se arate în ce anume constau ele ºi care este cuantumul pagubelor aduse. Pentru toate aceste lipsuri rãspunderea o poartã în primul rând directorii de regiuni care au nesocotit ordinele M.A.I., lãsând munca de cercetãri sã se desfãºoare la voia întâmplãrii. De asemenea, o contribuþie la aceste lipsuri au avut-o ºi lucrãtorii din Direcþia Centralã de Anchete trimiºi pe teren, care nu au sprijinit în mod temeinic munca anchetatorilor din regiuni, nu au combãtut ºi nu au sesizat la timp toate lipsurile constatate, pentru a se lua mãsuri necesare pentru lichidarea lor. Rãspunderea o poartã ºi conducerea Direcþiei Centrale de Anchete, care în unele cazuri a trimis în regiuni lucrãtori insuficient pregãtiþi, fãcând în unele cazuri ei însãºi abateri de la directivele M.A.I., iar în cursul anului 1954 s-a dezorganizat munca Serv. IV prin trimiterea de anchetatori pentru a face muncã de anchetã timp îndelungat în regiuni, ceea ce a fost în detrimentul controlului ºi sprijinului muncii de anchetã din celelalte regiuni. * Lipsurile pe care le-am arãtat în munca regiunilor existã ºi în munca Direcþiei Centrale de Anchete. O principalã lipsã care mai dãinuie este insuficienta muncã de control ºi sprijin din partea cadrelor de conducere din Direcþie, inclusiv conducerea Direcþiei. Unii ºefi de serviciu ºi de birouri nu cunosc în amãnunt toate problemele, nu le þin în mânã ºi nu fac un instructaj tehnic temeinic cu anchetatorii din subordine. Sprijinul individual al anchetatorilor nu s-a folosit în suficientã mãsurã, în unele cazuri anchetatorii nu au fost instruiþi complet cum trebuie sã procedeze în anchetã. Controalele fãcute pe servicii, pe bazã de referat ºi coreferat la sfârºitul anului 1953, cu toate cã au dat unele rezultate, s-au dovedit a fi insuficiente, deoarece nu s-a aplicat în suficientã mãsurã metoda instruirii individuale împletitã cu aceea a controlului zilnic al anchetatorilor. Aceasta a contribuit, ca în munca anchetatorilor sã existe o serie de lipsuri serioase ºi anume: necunoaºterea suficientã ºi de cãtre toþi anchetatorii a materialului existent ºi nefolosirea lui cu pricepere pentru demascarea arestaþilor. Astfel, unii anchetatori în loc sã studieze temeinic materialul ce existã împotriva reþinuþilor ºi în loc sã întocmeascã un plan concret de mãsuri pe baza cãruia sã se desfãºoare ancheta, cu chestionare bine întocmite, se rezumã la un studiu superficial, fãcând în unele cazuri anchetã la întâmplare. Aºa a procedat Lt. Giurcovici Radomir care, cercetând un spion, nu s-a pregãtit înainte de a intra în anchetã, a lãsat arestatul sã scrie singur timp de ºase zile ºi dupã 359
aceea dânsul a tradus încã patru zile un material fãrã conþinut, dând astfel posibilitatea arestatului sã dea 13 legende diferite. Astfel de lipsuri s-au manifestat ºi la Lt. Oprea Ioan, Lt. Moraru Ioan ºi alþii. În dorinþa de a obþine rezultate fãrã prea multã greutate, unii lucrãtori au desfãºurat anchete pasive pe bazã de discuþii nelegate de faptele arestaþilor, ceea ce a ºtirbit din caracterul combativ al anchetelor. În ceea ce priveºte folosirea materialului compromiþãtor, acesta nu întotdeauna a fost folosit cu maximum de pricepere, astfel cã în unele cazuri materialul a fost divulgat prin discuþii inutile, iar în alte cazuri nu a fost folosit la timpul potrivit pentru demascarea arestatului. De exemplu, Lt. major Rujan Gheorghe, gãsind la o percheziþie domiciliarã divers material compromiþãtor împotriva arestatului J. Gh., în loc sã foloseascã acest material cu tact ºi sã ancheteze arestatul în mod amãnunþit în legãturã cu fiecare scrisoare, le-a pus pe toate în faþa arestatului, pe masã, pentru a le certifica. Cele mai serioase lipsuri au existat însã în luarea proceselor verbale de interogatoriu. Sunt puse întrebãri negândite, rupte de rãspunsul arestatului, fãrã legãturã între ele ºi dupã aceea unele ºedinþe de anchetã au avut un caracter neserios de compromitere a anchetatorilor, ceea ce a fãcut necesar schimbarea acestora. Astfel Lt. Crãciun Iosif a consemnat într-un proces verbal de interogatoriu, declaraþia provocatoare a unui arestat, cum cã „Mihai Eminescu a fost legionar“ sau Lt. Brânzei Gheorghe care a pus întrebarea într-o anchetã unui arestat fost Lt. Col. în armata burghezã ºi director de studii al liceelor militare „Aratã d-ta când l-ai cunoscut pe Cowles din Uruguay din S.U.A. ?“, mai mult chiar, a consemnat rãspunsul arestatului în felul urmãtor: „În primul rând Uruguay nu e în S.U.A., iar în al doilea rând nu cunosc pe acest Cowles“. Verificarea celor declarate de arestat nu s-a fãcut de unii anchetatori, iar în unele cazuri – când s-a fãcut – a fost cu mari întârzieri. În acest fel unii anchetatori cred ºi consemneazã tot ceea ce declarã arestatul ºi aceasta duce la tãrãgãnarea nejustificatã a anchetelor ºi la posibilitatea ca unii arestaþi sã ascundã faptele lor criminale. Legat de lipsa verificãrilor celor declarate de arestat se adaugã lipsa de obiectivitate a unor anchetatori, tendinþa lor de a culege probe numai de acuzare, iar nu ºi cele în apãrare. Pe de altã parte, unii anchetatori fac promisiuni, pun întrebãri sugestive, ceea ce de asemenea duce la lipsã de obiectivitate în anchetã. De exemplu, Lt. König Adrian în ancheta cu antropozoful R. D. a procedat în mod nejust la sugerarea arestatului a problemei pe care el o urmãrea ºi în urma insistenþelor a reuºit „sã determine“ pe arestat sã recunoascã cã a avut activitate pe linia spionajului francez în legãturã cu un anume Paul Voiculescu nume pe care anchetatorul l-a sugerat arestatului, deoarece îl cunoºtea dintr-o anchetã anterioarã. În unele cazuri anchetatorii merg în anchetã pe o linie preconceputã, cum cã arestatul trebuie sã fie neapãrat criminal sau cã nu este vinovat ºi nu face în prealabil verificãrile ºi culegerea de dovezi în legãturã cu fiecare situaþie. 360
Un exemplu îl constituie Lt. Ionescu Hristache care, anchetând pe arestata P.M., în loc sã verifice ºi sã culeagã probele necesare pentru soluþionarea cazului ei, a doua zi de anchetã s-a prezentat ºefului de birou cu propunerea s-o punã în libertate, întrucât nu sunt fapte. Se mai manifestã încã cazuri de indisciplinã în muncã, de neaplicare a ordinelor ºi directivelor. Astfel sunt unii anchetatori, care lucreazã cu randament redus, pierzând vremea cu chestiuni neînsemnate sau chiar trãgând chiulul. De exemplu Lt. Grigorescu Ioan în loc sã facã anchetã, scoate pe arestaþi ºi în prezenþa acestora citeºte tot timpul diferite cãrþi, ca apoi sã consemneze în raportul de activitate cã a fãcut anchetã. Astfel de cazuri au fost puse în discuþia colectivului de muncã luându-se ºi mãsuri de sancþionare. Toate aceste lipsuri manifestate de cãtre unii lucrãtori au dus acolo cã unele probleme nu au fost rezolvate în termen, unele cazuri fiind tãrãgãnate timp îndelungat ºi nejustificat. Un alt aspect negativ este acela, cã unii anchetatori în loc sã prelucreze martorii audiaþi în stare de libertate în aºa fel ca aceºtia sã ne ajute, ei fac anchetã cu aceºti martori întocmai ca ºi cu arestaþii. De pildã Lt. Radu C-tin, audiind pe martorul T.S., care avea o muncã de rãspundere în Ministerul Agriculturii, a fãcut audierea pe baza unui proces verbal de interogatoriu, trecând la redactarea tuturor antecedentelor martorului, fapt ce a determinat pe martor sã creadã cã ancheta se face în legãturã cu el. În aceastã perioadã au existat ºi lipsuri în ceea ce priveºte vigilenþa ºi conspirativitatea. Legat de problema conspirativitãþii, trebuie sã arãtãm ºi un alt aspect negativ ºi anume faptul cã unii anchetatori din aceeaºi problemã discutã între ei (fãrã ca ºeful de birou sau de serviciu sã aibã cunoºtinþã) ºi-ºi povestesc reciproc problemele recunoscute de arestat. Aceasta duce uneori la punerea de acord a declaraþiilor ºi uneori chiar la stabilirea de fapte nereale, sugerate arestaþilor. Sunt încã multe lipsuri în ceea ce priveºte întocmirea dosarelor de justiþie. Unii tovarãºi au avut lipsuri de încãlcare a legalitãþii, prin aceea cã au trimis în justiþie procese verbale cu ºtersãturi, modificãri, diverse corecturi necertificate de arestat, dând posibilitatea instanþelor sã punã la îndoialã valabilitatea celor declarate de arestat în aceste procese verbale. Un astfel de dosar a prezentat conducerii direcþiei Cpt. Niculescu Ioan, Cpt. Lupan Gavrilã, Lt. Oprea Ioan ºi alþii. De asemenea ºi conducerea direcþiei are lipsã, cã nu întotdeauna a urmãrit toate problemele, nu a tras la rãspundere ºefii de servicii, ci mai mult pe subalternii acestora. Lipsurile arãtate mai sus, care se mai manifestã încã în aparatul de anchetã, dovedesc cã nu s-au fãcut suficiente eforturi pentru calificarea profesionalã a lucrãtorilor ºi ridicarea muncii de anchetã la un nivel înalt. În munca noastrã am întâmpinat ºi o serie de greutãþi din partea Direcþiilor operative ºi a altor unitãþi M.A.I. care în unele cazuri ne-au predat arestaþi cu materiale insuficiente ºi neverificate. 361
De exemplu, Direcþia a 3-a ne-a predat un grup compus din 3 elemente pentru a fi anchetaþi ºi deferiþi justiþiei. Din anchetã a rezultat cã la mijloc era vorba de o provocare a colaboratorului „S“, care a mijlocit întrevederile între aceste elemente îndemnându-i la activitate contrarevoluþionarã. Cazul a fost clarificat dupã 7 luni de anchetã, prin punerea în libertate a celor în cauzã, întrucât în sarcina lor nu s-a putut stabili fapte justiþiabile. Trebuie menþionat cã acþiunea informativã din aceastã problemã a fost dusã numai pe o singurã linie. De asemenea, au fost predaþi Direcþiei de Anchetã fãrã forme legale, o serie de arestaþi cu care fãcuserã în prealabil anchetã Direcþiile informative, timp îndelungat. Uneori, în cadrul acestor anchete a fost deconspirat întregul material în faþa arestatului. Un exemplu în acest fel este cazul arestatului D.V. înaintat direcþiei noastre de cãtre Direcþia a 2-a, dupã ce mai înainte a fãcut anchetã cu el timp de o lunã ºi jumãtate. La fel ºi în cazul lui Poenaru Dumitru, arestat în luna aug. a.c., tovarãºii din Direcþia a 3-a în ancheta operativã efectuatã cu el, i-au pus tot materialul probatoriu în faþã, pentru ca apoi sã-l înainteze la Direcþia 8-a, din cauzã cã nu recunoºtea nimic. În privinþa arestãrilor fãrã material suficient, un exemplu îl constituie cazul arestatului Stanciu Alexandru. Aceasta a rezultat dintr-o anchetã fãcutã în 1953 la Direcþia de Anchete, cum cã ar fi cunoscut faptul cã un alt arestat A. E. se ocupa cu redactarea ºi rãspândirea de fiþuici cu caracter duºmãnos. Dat fiind cã în 1953 alte probe nu existau ºi cele existente erau neconcludente, Stanciu Alexandru a fost arestat – mai ales cã era ofiþer activ medic în M.F.A. – ºi dosarul cu materialul existent a fost înaintat Direcþiei a 3-a, pentru supravegherea informativã a celui în cauzã, urmând ca atunci când se va constata cã are legãturi sau activitate duºmãnoasã, sã fie reþinut. În luna iunie a.c. Direcþia a 3-a a trecut la arestarea lui, predându-l pentru anchetã Direcþiei a 8-a, numai în baza aceluiaºi material, nefãcând nimic în plus. Din lipsã de probe sus-numitul a fost pus în libertate. Trebuie sã arãtãm cã direcþiile informative nu respectã directivele Serviciului „C“ care la cap. IV pct. 1 lit. c prevede cã Direcþiile informative înainte de a trece la arestãri, trebuie sã consulte materialul Direcþiei a 8-a. Aceasta este foarte necesar, deoarece în acest fel se va lichida în mare mãsurã problema reþinerilor abuzive pe bazã de material slab, neconcludent. În ceea ce priveºte ancheta elementelor trecute fraudulos peste frontierã de cãtre serviciile de spionaj imperialiste, în afarã de faptul cã sunt prinºi în momentul când trec fraudulos graniþa, fãrã nici un fel de acte, am întâmpinat greutãþi din partea organelor grãnicereºti care fac prima anchetã ºi reconstituirea pe teren, care dureazã timp îndelungat. Dupã aceea infractorul este predat la alte douã direcþii interesate care fac ancheta în continuare ºi dupã aceea cazul este predat Direcþiei a 8-a de multe ori dupã 2–3 sãptãmâni ºi chiar o lunã ºi fãrã mandat de arestare. 362
Faptul cã asemenea infractori trec prin atâtea mâini, îngreuneazã ºi influenþeazã în mod negativ ancheta. Pentru reglementarea acestei situaþii s-au luat mãsuri abia în ultimul timp. În perioada de mai sus, am avut mai multe greutãþi din partea unor organe de justiþie, care au pronunþat pedepse neproporþionale cu faptele sãvârºite de arestaþi, în majoritatea cazurilor pedepse uºoare, ceea ce a necesitat introducerea multor cereri de îndreptare. Cazuri de cereri de îndreptare sunt multe atât în Centralã, cât ºi în provincie, la care contribuie ºi faptul cã unele anchete nu au fost adâncite ºi probele au fost insuficiente. Pentru înlãturarea lipsurilor ºi greutãþilor din munca direcþiei noastre, o contribuþie importantã a avut-o Organizaþia de bazã de partid. Mãsurile luate de conducerea direcþiei pentru îmbunãtãþirea muncii au fost susþinute ºi pe linie de partid. Astfel cã în perioada de mai sus B.O.B. partid a desfãºurat o intensã muncã în vederea educãrii membrilor de partid în spiritul respectãrii cu stricteþe a ordinelor ºi directivelor M.A.I. ºi a legalitãþii populare. În acest sens, în cadrul adunãrilor generale de partid au fost puse în discuþie referate cu privire la: „Modul cum comuniºtii îºi îndeplinesc sarcinile profesionale“ sau „Despre respectarea legalitãþii populare, sarcinã principalã a membrilor de partid“ ºi altele. Ca urmare a acestei munci de educare, membrii de partid au luat o atitudine împotriva unor cazuri de încãlcare a legalitãþii populare, împotriva acelora care au dat dovadã de nerespectarea ordinelor M.A.I., de pasivitate în muncã, de tãrãgãnare a anchetelor ºi de indisciplinã. Cu toate acestea, organizaþia de bazã de partid va trebui sã ducã o luptã susþinutã pentru ca membrii de partid sã fie exemple personale atât în respectarea ordinelor ºi directivelor, cât ºi în ridicarea calitãþii muncii la un nivel cât mai înalt. * Faþã de lipsurile existente în munca Direcþiei de Anchete, în faþa noastrã stau urmãtoarele sarcini principale: I Ridicarea continuã a calitãþii muncii prin restudierea ordinelor ºi directivelor conduceri M.A.I., predarea ºi seminarizarea lecþiilor cu privire la munca informativoperativã ºi munca practicã de anchetã. Se va pune accent pe adâncirea în special a lecþiilor cu privire la munca practicã de anchetã. Întãrirea continuã a disciplinei în muncã prin respectarea ordinelor ºi directivelor ºi respectarea cu stricteþe a legalitãþii populare. I În vederea adâncirii anchetelor se va pune accent pe verificarea celor declarate de arestat ºi a culegerii de probe, pe exploatarea cu pricepere a materialului informativ în vederea efectuãrii unei interogãri concrete ºi pe respectarea cu stricteþe a planului individual de mãsuri, care va ajuta la ridicarea nivelului anchetelor, creºterea 363
posibilitãþilor de control asupra anchetatorilor ºi la lichidarea tãrãgãnelilor în anchetã. I Se va organiza efectuarea unei susþinute munci de control ºi instructaj individual al anchetatorilor, care sã ducã la lichidarea fenomenelor negative în munca de anchetã, stimulându-se totodatã iniþiativa ºi simþul de rãspundere al anchetatorilor. I Întãrirea Serviciului III (Contrasabotaj) prin încadrarea cu cadre corespunzãtoare ºi se va da o atenþie deosebitã în vederea calificãrii tot mai temeinice a anchetatorilor. În acelaºi timp se va trece la folosirea expertizelor necesare pentru efectuarea anchetelor de sabotaj la un nivel mai ridicat. I În vederea efectuãrii unui sprijin ºi control mai susþinut, în regiunile M.A.I., pe linia Direcþiei a 8-a va fi întãrit Serviciul IV prin încadrarea cu lucrãtori cu experienþã în munca de anchetã. Se va întãri ºi organiza mai temeinic instructajul cu anchetatorii din acest serviciu, pentru ca aceºtia sã poatã desfãºura o muncã calificatã în regiunile M.A.I. I În vederea lichidãrii lipsurilor cu privire la unele arestãri fãrã probe suficiente din partea organelor informative ºi pentru a întãri prevederile în acest sens ale Directivei cu privire la evidenþa operativã, Direcþia a 8-a în termen de 20 de zile va pregãti un proiect de ordin prin care sã fie reglementatã ºi concretizatã colaborarea între organele informative ºi de anchetã înainte de a se trece la arestãri. A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 98, f. 6–29.
104. 1955 februarie 28. Notã referitoare la completarea Hotãrârii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. nr. 774/1954 privind îmbunãtãþirea muncii organizaþiilor de partid în M.A.I. ºi intensificarea controlului activitãþii lor din partea organelor de partid. H. 132 Cãtre, Vã comunicãm cã Biroul Politic al C.C. al P.M.R. prin Hotãrârea nr. 132 din 28 februarie 1955, a aprobat completarea Hotãrârii Biroului Politic nr. 774/1954 din 15 iunie 1954 privind îmbunãtãþirea muncii organizaþiilor de bazã ale partidului din Ministerul Afacerilor Interne ºi intensificarea controlului activitãþii lor din partea organelor de partid cu urmãtoarele: La punctul 7 se va introduce urmãtorul aliniat: 364
„Se stabileºte cã primul secretar al comitetului raional de partid are dreptul de control asupra întregii activitãþi a organelor M.A.I. din raion. ªeful organului raional M.A.I. este obligat sã informeze pe primul secretar al comitetului raional de partid despre întreaga activitate a organului M.A.I. din raion“. Se introduce urmãtorul paragraf: „Membrii de partid din aparatul raional M.A.I. vor face parte din organizaþia de bazã de la sediul raionului M.A.I., iar membrii de partid care lucreazã la posturile de miliþie din comunele de pe teritoriul raionului, vor face parte din organizaþia de bazã teritorialã a comunei în care postul de miliþie respectiv îºi desfãºoarã activitatea“. 28.II.1955 Direcþia Treburilor C.C. al P.M.R. H. 774/1954 Cu privire la îmbunãtãþirea muncii organizaþiilor de bazã ale partidului din M.A.I. ºi la intensificarea controlului activitãþii lor din partea organelor de partid. Plenara lãrgitã a C.C. al P.M.R. din august 1953 a cerut tuturor comuniºtilor care lucreazã în aparatul de stat, sã lupte cu cea mai mare hotãrâre împotriva oricãrei tendinþe de a ocoli controlul de partid, sã punã capãt urmãrilor acþiunilor antipartinice ºi antistatale a[le] grupului de deviatori, care cu perfidie au cãutat sã împiedice controlul de partid asupra celor mai importante verigi ale aparatului de stat ºi sã suprapunã aparatul de stat partidului. C.C. al P.M.R. considerã cã dupã înlãturarea elementelor duºmãnoase, noua conducere a Ministerului Afacerilor Interne, a luat un ºir de mãsuri pentru lichidarea acestor stãri de lucruri, obþinând rezultate pozitive. Totodatã, C.C. al P.M.R. subliniazã cã ºi acum la unii lucrãtori din cadrul organelor M.A.I. se manifestã tendinþa de a se eschiva de la controlul de partid. Unii conducãtori ai organelor locale ale M.A.I. nu informeazã la timp ºi în mod sistematic organele de partid asupra manifestãrilor duºmanului de clasã. C.C. al P.M.R. constatã cã numeroase comitete regionale, orãºeneºti ºi raionale, nu înfãptuiesc controlul corespunzãtor asupra muncii organizaþiilor de partid din organele M.A.I. ºi nu le acordã ajutorul necesar în muncã. Unele organizaþii de partid din organele M.A.I. nu sunt la nivelul sarcinilor puse de partid în faþa organelor M.A.I. Într-o serie de organizaþii de partid, munca organizatoricã ºi politicã de partid se aflã într-o stare nesatisfãcãtoare. Lupta împotriva încãlcãrilor principiilor de partid ºi pentru îndeplinirea ireproºabilã a obligaþiilor profesionale, întãrirea disciplinei în muncã, ascuþirea vigilenþei politice, pãstrarea cu stricteþe a secretelor de partid ºi de stat, munca pentru însuºirea bazelor 365
marxism-leninismului, folosirea autocriticii, de jos pânã sus, nu constituie încã o preocupare a tuturor organelor ºi organizaþiilor de partid. Partidul Muncitoresc Român este forþa conducãtoare a statului nostru; conducerea ºi controlul de cãtre partid a întregului aparat de stat de sus pânã jos, constituie condiþia hotãrâtoare a tãriei statului de democraþie popularã. Orice încãlcare a acestui principiu de partid duce la slãbirea vigilenþei ºi a disciplinei de partid ºi de stat, înlesneºte acþiunile criminale ale duºmanului. Pentru îmbunãtãþirea muncii organizaþiilor de partid ºi înlãturarea lipsurilor existente, Biroul Politic al C.C. al P.M.R. Hotãrãºte: 1. Organizaþia de partid din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, organizaþiile de bazã ale partidului din direcþiile regionale, din organele raionale ale M.A.I., se aflã sub conducerea directã a comitetelor orãºeneºti ºi raionale ale partidului, pe teritoriul cãrora se aflã. 2. Principala sarcinã a organizaþiei de partid din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne, din direcþiile regionale, organele orãºeneºti ºi raionale ale M.A.I., constã în conducerea ºi mobilizarea comuniºtilor la îndeplinirea sarcinilor date de partid ºi guvern organelor M.A.I. Membrii de partid trebuie sã fie exemplu ºi sã mobilizeze pe toþi lucrãtorii din cadrul M.A.I. în întãrirea disciplinei ºi în executarea conºtiincioasã ºi la timp a sarcinilor profesionale. În scopul îmbunãtãþirii radicale a muncii organizatorice ºi politice de partid, se vor lua urmãtoarele mãsuri: a) Va fi stimulatã desfãºurarea criticii ºi autocriticii de jos pânã sus, educând pe comuniºti în spiritul unei atitudini intransigente faþã de lipsuri în munca de partid. b) Va fi îmbunãtãþit învãþãmântul politic al comuniºtilor, înfãptuindu-se zi de zi de cãtre organele de partid controlul asupra însuºirii de cãtre comuniºti a cunoºtinþelor marxist-leniniste. c) Se va combate cu cea mai mare hotãrâre atitudinea de nepãsare ºi de gurã cascã, pãlãvrãgeala ºi lãudãroºenia în familie sau în cercul de prieteni, comuniºtii trebuie sã fie educaþi în spiritul pãstrãrii cu stricteþe a secretelor de partid ºi de stat ºi pentru ascuþirea vigilenþei politice a membrilor, a candidaþilor de partid ºi a utemiºtilor, prin dezbaterea unor cazuri caracteristice de lipsã de vigilenþã. d) Se va desfãºura în mod sistematic munca politicã educativã, ca toþi comuniºtii sã asigure respectarea disciplinei de partid ºi profesionale, sã fie exemplu în muncã ºi în ridicarea calificãrii profesionale, sã vegheze la respectarea cu stricteþe a legalitãþii populare. 3. Se obligã comitetele regionale, orãºeneºti ºi raionale ale P.M.R., sã intensifice controlul asupra muncii organizaþiilor de bazã ale partidului din organele M.A.I. ºi sã le acorde ajutor în muncã. Birourile comitetelor orãºeneºti ºi raionale ale 366
partidului sunt obligate sã asculte la fiecare trei luni dãri de seamã ale secretarilor organizaþiilor de bazã din cadrul organelor M.A.I. despre munca desfãºuratã pentru întãrirea disciplinei de partid ºi de stat, despre ascuþirea în fapt a vigilenþei revoluþionare, respectarea strictã a legalitãþii populare, conducerea de cãtre partid a organizaþiilor de bazã U.T.M., ridicarea nivelului ideologic, politic, pregãtirea profesionalã a tuturor lucrãtorilor din aceste organe ºi cu privire la alte probleme ale muncii de partid. 4. Toþi comuniºtii care lucreazã în aparatul central al M.A.I. sunt grupaþi într-o organizaþie de partid unicã pe întregul Minister. Secretarul organizaþiei de partid din M.A.I. intrã în nomenclatura C.C. al P.M.R. Organizaþia de partid din M.A.I. care din cauza condiþiilor specifice de muncã ale ministerului nu poate avea funcþii de control, este obligatã sã constate ºi sã semnaleze lipsurile din munca ministerului ºi a funcþionarilor acestuia, sã înainteze materialele ºi sugestiile ei C.C. al P.M.R. ºi sã informeze în acelaºi timp ºi pe ministrul Afacerilor Interne. 5. Se stabileºte cã organizaþia de partid din Ministerul Afacerilor Interne ºi organizaþiile de bazã din direcþiile regionale, din organele raionale ale M.A.I. sunt controlate de comitetele regionale de partid (biroul), comitetul orãºenesc de partid Bucureºti (biroul), comitetele raionale ºi orãºeneºti de partid (primi secretari) ºi de instructorii permanenþi ai comitetelor orãºeneºti ºi raionale ale partidului. Aceºti instructori vor face parte din nomenclatura comitetelor regionale de partid. 6. Principala sarcinã a instructorilor este de a acorda ajutor organizaþiilor de partid în ceea ce priveºte îmbunãtãþirea vieþii interne de partid. 7. Se stabileºte cã primul secretar al comitetului regional de partid are dreptul de control asupra întregii activitãþi a organelor M.A.I. din regiune. ªeful Direcþiei Regionale M.A.I. este obligat sã informeze pe primul secretar al comitetului regional de partid despre întreaga activitate a organelor M.A.I. din regiune. Dacã primul secretar considerã cã unele dispoziþii ale Ministerului nu sunt potrivite pentru regiunea respectivã, el va informa imediat Secretariatul C.C. al P.M.R. ªefii organelor raionale M.A.I. vor informa personal ºi în mod sistematic pe primii secretari ai comitetelor raionale ale partidului, despre manifestãrile ºi acþiunile duºmanului de clasã, precum ºi despre problemele care necesitã intervenþia organelor de partid. Se stabileºte cã la ºedinþele închise ale birourilor regionale, orãºeneºti ºi raionale de partid, sã fie ascultate periodic informãri ale directorilor regionali ºi ale ºefilor organelor raionale ale M.A.I., asupra unor probleme din activitatea acestor unitãþi, probleme legate de viaþa economicã ºi politicã din teritoriile respective. 8. Organizaþiile de bazã ale U.T.M. din Ministerul Afacerilor Interne, din direcþiile regionale ºi din organele raionale ale M.A.I., îºi vor desfãºura munca în conformitate cu statutul UTM ºi se vor afla sub conducerea directã a birourilor comitetelor orãºeneºti ºi raionale ale U.T.M., pe al cãror teritoriu se aflã. Birourile comitetelor orãºeneºti ºi raionale ale U.T.M. vor asculta cel puþin o datã la trei luni, în ºedinþele lor închise, rapoarte ale secretarilor organizaþiilor de bazã U.T.M. din M.A.I., din direcþiile regionale, din organele orãºeneºti ºi raionale ale M.A.I., asupra 367
problemelor vieþii de organizaþie ºi a sarcinilor ce decurg din aplicarea Statutului U.T.M. ºi a Hotãrârilor C.C. al U.T.M. Controlul ºi legãtura permanentã cu aceste organizaþii de bazã U.T.M. va fi fãcutã numai de secretarii comitetelor regionale U.T.M., de primii secretari ai comitetelor orãºeneºti ºi raionale U.T.M. ºi de instructorii membri de partid, special aprobaþi în acest scop, care vor intra în nomenclatura comitetelor regionale de partid ºi de U.T.M. 9. Toate organele de partid ºi de U.T.M. vor lua mãsuri pentru a se asigura pãstrarea cu stricteþe a secretului de partid ºi de stat. Se interzice discutarea sub orice formã a problemelor din activitatea organelor M.A.I. în afara cadrului ºi limitei stabilite prin prezenta hotãrâre. 10. Pentru conducerea muncii de partid din cadrul Trupelor M.A.I. se înfiinþeazã Direcþia Politicã a Trupelor M.A.I., care funcþioneazã cu dreptul de secþie a C.C. al P.M.R. În toatã munca sa, Direcþia Politicã a Trupelor M.A.I. se va duce dupã hotãrârile C.C. al P.M.R. ºi ale guvernului R.P.R. De asemenea Direcþia Politicã a Trupelor M.A.I. îºi desfãºoarã activitatea pe baza regulamentelor militare ale Trupelor M.A.I. ºi pe baza ordinelor Ministerului Afacerilor Interne. Direcþia Politicã a Trupelor M.A.I. va conduce secþiile politice din Direcþia Trupelor de Grãniceri, din Direcþia Trupelor Operative ºi Pazã, Direcþia Trupelor de Pazã contra incendiilor ºi din regimentele apãrãrii locale antiaeriene; aceste secþii politice vor funcþiona cu dreptul de organe de partid. Direcþia Politicã a Trupelor M.A.I. va conduce de asemenea secþiile politice din Direcþia Miliþiei ºi Direcþia Închisorilor. Aceste secþii politice nu au dreptul de organe de partid, ele au sarcina de a duce muncã politicã de masã în strânsã legãturã cu comitetele raionale ºi orãºeneºti de partid, care conduc organizaþiile de partid. 11. Se stabileºte cã evidenþa în organizaþiile de partid din direcþiile regionale, din organele raionale ale M.A.I., modalitãþile practice de eliberare a documentelor de partid în alb ºi trimiterea lor pentru Direcþia Politicã a Trupelor M.A.I., se efectueazã respectându-se principiul evidenþei unice de partid, potrivit Instrucþiunilor C.C. al P.M.R. În cadrul Sectorului Carnetului de Partid de pe lângã Secþia Organelor Conducãtoare de Partid, Sindicale ºi de U.T.M. a C.C. al P.M.R. se creeazã un subsector, sub conducerea unui adjunct al ºefului de sector care va avea sarcina de a þine evidenþa documentelor de partid în alb, eliberate Direcþiei Superioare Politice a Armatei ºi Direcþiei Politice a Trupelor M.A.I. ºi de a pãstra celelalte documente de partid completate conform Instrucþiunilor C.C. al P.M.R. 12. Se stabileºte cã membrii ºi candidaþii de partid din organizaþiile de bazã ale partidului din M.A.I. ºi organele regionale ºi raionale ale M.A.I., primesc documente de partid de la comitetele raionale ºi orãºeneºti ale partidului în a cãror evidenþã figureazã. Dupã preschimbarea carnetelor de partid ºi introducerea cãrþilor de evidenþã personalã, dosarele acestor membri de partid se pãstreazã potrivit Instrucþiunilor C.C. al P.M.R., separat, în arhiva comitetului raional sau orãºenesc al partidului. 368
Cãrþile de evidenþã personalã ale membrilor ºi candidaþilor de partid se pãstreazã separat, în Sectorul Carnetului de Partid ºi al Statisticii din comitetele raionale, orãºeneºti, ale partidului. 13. Secretarii organizaþiilor de bazã din Dir. Regionale, din organele orãºeneºti ºi raionale ale M.A.I., sunt obligaþi sã prezinte în fiecare lunã comitetului raional sau orãºenesc de partid respectiv, dãri de seamã statistice ºi situaþii generale cu privire la încasarea cotizaþiilor de partid, în forma stabilitã de C.C. al P.M.R., pentru toate organizaþiile de bazã ale partidului. Datele statistice privitoare la aceste organizaþii de partid se includ în situaþiile generale pe întreaga organizaþie raionalã, orãºeneascã de partid. 14. Se stabileºte cã secretarii organizaþiilor de bazã ale partidului din direcþiile regionale ale M.A.I. vor fi eliberaþi din munca profesionalã ºi vor fi incluºi în nomenclatura comitetelor regionale ale partidului. 15. Schema de încadrare a comitetelor de partid ºi de U.T.M. din M.A.I. va fi prezentatã pânã la 10 iulie a.c. Secretariatului C.C. al P.M.R. pentru aprobare. 16. Comitetele regionale, raionale ºi orãºeneºti ale partidului rãspund de îndeplinirea prezentei hotãrâri. A.M.R., fond 121, rola 210, c. 567–573.
105. 1955 iulie 20. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv pentru „Institutul Românesc“ din München. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I
Strict secret
De acord, Vâlcu Vasile Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv [Azi], 20 iulie 1955, subsemnatul lucrãt[or] op[erativ] prim lt. Sporiº Nicolae, analizând materialul existent asupra „Institutului Românesc“ din München. Am gãsit cã „Institutul Românesc“ din München a fost creat în 1953 de cãtre legionarii simiºti pentru a le servi drept paravan în acþiunile lor de spionaj. Rolul acestui 369
institut este în fapt de [a] sprijini activitatea subversivã îndreptatã împotriva R.P.R. în primul rând, prin pregãtirea de elemente legionare necesare ºcolilor de spionaj. Acest institut este un centru unde se strâng în secret legionarii de vârf, cum sunt Borobaru, Manoilescu, Mailat, Velescu V., Golea T. ºi alþii, toþi cunoscuþi ca agenþi ai serviciilor de spionaj imperialiste. În aºa-zisa activitate oficialã, conducãt[orii] instit[utului] au legãturi cu M.A.I. de la Bonn, Vaticanul ºi organizaþii ale fugarilor români. Prin activit[atea] duºmãnoasã ce o duce acest „institut“ contra þãrii noastre, prezintã pentru direcþia noastrã un interes operativ deosebit. Pe baza celor de mai sus am hotãrât sã deschid dosarul de obiectiv pentru „Institutul Românesc“ din München, numele conspirativ…* Lucr[ãtor] op[erativ] prim Lt. Sporiº Nicolae „De acord“ ªef de serviciu [indescifrabil] A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 104, f. 5.
106. 1955 octombrie 10. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Govora“ pentru „Asociaþia Românilor din S-V Germaniei“. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I
Strict secret
Aprobat p. ªeful Direcþiei I [indescifrabil] Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv [Azi], 10 octombrie 1955, subsemnatul lucr[ãtor] op[erativ] prim lt. Grudea Constantin, analizând materialul existent asupra „Asociaþiei Românilor din S-V Germaniei“. *
lipsã în text
370
Am gãsit cã aceastã asociaþie desfãºoarã o activitate duºmãnoasã potrivnicã intereselor statului nostru, fiind formatã din elemente care desfãºoarã o intensã activitate împotriva R.P. R, fapt care implicã urmãrirea activitãþii ei, prezentând interes operativ pentru munca noastrã. Pe baza celor de mai sus am hotãrât sã deschid dosarul de obiectiv pentru „Asociaþia Românilor din S-V Germaniei“, numele conspirativ „Govora“. Lucr[ãtor] op[erativ] prim Lt. Grudea Constantin „De acord“ ªef de serviciu [indescifrabil] A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 95, f. 5.
107. 1955 octombrie 10. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Fãgãraº“, pentru Colonia românã din Anglia. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I
Strict secret
Aprobat, Vâlcu Vasile ªeful Direcþiei I Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv Azi, 10 oct. 1955, subsemnatul lt. maj. Docuþa Const. luc[rãtor] operat[iv] prim, analizând materialul existent asupra dosarului de obiectiv al Coloniei române din Anglia. Am gãsit cã la fel ca ºi în multe alte þãri capitaliste, în Anglia se aflã un numãr de români, unii din ei emigrând cu mulþi ani în urmã iar unii sunt trãdãtori de patrie care au fugit din þarã înainte ºi dupã 23 august 1944. 371
Fugarii români aflaþi în Anglia desfãºoarã o activitate duºmãnoasã împotriva þãrii noastre, încercând sã atragã de partea lor ºi restul de elemente româneºti ce se aflã în Anglia. În fruntea elementelor duºmãnoase din S.U.A. [Anglia – n. n. ] se aflã aºa-zisul Comitet Anglo-Român condus de elemente reacþionare care sub orice formã cautã a ponegri ºi-a introduce ruperea simþului patriotic în rândul elementelor care continuã sã-ºi recunoascã patria. Pe baza celor de mai sus am hotãrât sã deschid dosarul de obiectiv al Coloniei române din Anglia întrucât pentru noi ºi în munca noastrã operativã constituie elementul principal – numele conspirativ „Fãgãraº“. Luc[rãtor] operat[iv] prim Lt. maj. Docuþa Constantin „De acord“ ªef serviciu [indescifrabil] A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 4, vol. 1, f. 13
108. 1955 octombrie 15. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Ceahlãul“ pentru „Asociaþia Românilor Liberi din Austria“. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I
Strict secret
Aprobat p. ªeful Direcþiei I [indescifrabil] Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv [Azi], 15.10.1955, subsemnatul lucr[ãtor] op[erativ] prim lt. Prisecaru ªtefan, analizând materialul existent asupra „Asociaþiei Românilor Liberi din Austria“. 372
Am gãsit cã fiind o asociaþie care desfãºoarã activitate duºmãnoasã împotriva þãrii noastre este necesar de a-i urmãri activitatea. Pe baza celor de mai sus am hotãrât sã deschid dosarul de obiectiv pentru „Asociaþia Românilor Liberi din Austria“, numele conspirativ „Ceahlãul“. Lucr[ãtor] op[erativ] prim Lt. Prisecaru ªtefan „De acord“ ªef de serviciu [indescifrabil] A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 98, f. 6.
109. 1955 octombrie 27. Raport privind analiza muncii Direcþiei I pe perioada 1 ianuarie-15 octombrie 1955. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I 27 octombrie 1955 Raport privind analiza muncii Direcþiei I pe perioada de la 1 ianuarie-15 octombrie 1955 Conducerea Ministerului Afacerilor Interne a pus, la începutul acestui an, în faþa Direcþiei I sarcina de a ridica pe o treaptã superioarã munca informativã externã, de a ridica calitatea pregãtirii profesionale ºi combativitatea efectivelor din rezidenþe, cât ºi din Centralã. În acest scop s-a ordonat a lua mãsuri de verificarea agenturii existente, înlãturarea elementelor dubioase, nesincere ºi balastului din agenturã, în scopul evitãrii provocãrilor sau pãtrunderii duºmanului în reþeaua noastrã informativã cum ºi crearea unei agenturi calificate, cu largi posibilitãþi informative în principalele obiective politice, militare, economice ºi tehnico-ºtiinþifice din importantele þãri capitaliste, la fel ºi în rândul emigraþiei reacþionare române, de unde sã procurãm valoroase informaþii, folositoare statului nostru. 373
În special, s-a pus sarcina de a pãtrunde informativ în guvernele, parlamentele ºi principalele partide politice ale S.U.A., Angliei, Franþei, Italiei, Germaniei Occidentale etc., în corpul diplomatic capitalist din þãrile capitaliste; la comandamentele N.A.T.O. din Franþa ºi Izmir-Turcia, în statele majore ale armatelor principalelor state capitaliste, la comandamentele bazelor militare americane din Anglia ºi Turcia, în serviciile de informaþii ºi contrainformaþii duºmane, în principalele organizaþii ºi organe conducãtoare ale emigraþiei reacþionare române, cu scopul destrãmãrii acestora, în importante instituþii tehnico-ºtiinþifice din Germania Occidentalã, Anglia, Franþa, S.U.A., Italia etc. Analizându-se munca depusã de Direcþia I în anul 1955 în lumina sarcinilor de mai sus, s-au obþinut urmãtoarele rezultate pozitive: I. Informaþii obþinute. a) În domeniul politic. Au fost obþinute informaþii de valoare, care au fost înaintate conducerii Ministerului ºi apreciate ca importante, privind conferinþa Commonwealth-ului britanic care a avut loc la începutul lunii februarie în Londra. Informaþiile arãtau contradicþiile dintre Anglia ºi unele þãri din Commonwelth, în special cu India, privind poziþia de adoptat faþã de agresiunea S.U.A. în Taiwan. De asemeni, informaþiile despre presiunile Angliei asupra Australiei ºi Noua Zeelandã pentru a sprijini cu armata acþiunile militare din Malaya ºi despre manevrele ce tind la organizarea unui aºa-zis sistem de apãrare colectivã a Africii. Despre conferinþa S. E. A. T. O. (pactul agresiv al Pacificului) care a avut loc la Bangkok s-au primit informaþii privind divergenþele între S.U.A. ºi Anglia. Informaþii valoroase au fost obþinute privitor la manevrele imperialiºtilor din S.U.A. ºi Anglia, pentru sabotarea conferinþei de la Bandung a þãrilor Asiei ºi Africii prin intermediul delegaþiilor filipineze ºi siameze. Referitor la poziþia þãrilor capitaliste faþã de tratativele dintre U. R.S. S ºi Austria pentru încheierea tratatului de pace, precum ºi manevrele ce se încercau de cãtre Anglia ºi Germania Vesticã, au fost obþinute date importante. Informaþii valoroase s-au obþinut cu privire la poziþia diplomaþiei engleze în diferite etape ºi cu privire la cele mai importante probleme internaþionale. S-au primit materiale strict confidenþiale în legãturã cu discuþiile dintre Eden ºi Nehru, înainte de vizita lui Nehru în U.R.S.S. ºi dupã aceasta. Aceste materiale au oglindit ºi poziþia diplomaþiei indiene în aceste probleme ºi au fost apreciate ca deosebit de interesante. Cu ocazia conferinþei de la Geneva a ºefilor guvernelor celor patru mari puteri, sau obþinut informaþii importante privind pregãtirile ºi planurile puterilor occidentale, precum ºi poziþia lor în legãturã cu þãrile de democraþie popularã, Biroul Informativ ºi problema germanã. De asemenea, au fost procurate ºi informaþii interesante privitor la poziþia guvernului de la Bonn ºi a altor þãri capitaliste faþã de conferinþa de la Geneva. 374
Au fost obþinute informaþii importante privind efectul în þãrile capitaliste a vizitei lui Adenauer la Moscova. De asemenea, despre planurile guvernului vest-german ºi linia sa politicã adoptatã faþã de U.R.S.S. ºi R.D.G. Informaþiile au cuprins ºi date privind contradicþiile din sânul partidelor din Germania Occidentalã legate de politica lui Adenauer. Informaþii valoroase s-au obþinut referitor la intenþiile strict confidenþiale ale unor membri ai guvernului austriac privind poziþia faþã de U.R.S.S., democraþiile populare ºi R.F. Germanã, dupã semnarea tratatului de stat. În legãturã cu conferinþa de la Geneva a miniºtrilor de Externe a celor patru mari puteri au fost obþinute o serie de informaþii importante privind poziþia þãrilor occidentale. b) În domeniul militar. S-au primit prin agenturã informaþii de valoare privind organizaþia militarã a Pactului Atlanticului de Nord, unele pregãtiri ºi planuri ale acestei organizaþii îndreptate împotriva lagãrului democratic. Informaþii valoroase privind unele pregãtiri militare în cadrul pactului agresiv al Pacificului. S-au obþinut informaþii apreciate ca interesante privind o serie de staþii radar, subterane ºi la suprafaþã, de pe coastele Angliei, organizarea lor interioarã, asigurarea pazei, mijloace de recunoaºtere, precum ºi despre dotarea tehnicã a acestor staþii. Informaþii valoroase s-au obþinut privitor la poziþia unor baze aeriene S.U.A. în Anglia, crearea de noi baze militare de cãtre S.U.A. în Europa ºi s-au primit informaþii importante despre manevrele militare organizate de Comandamentul N.A.T.O. în Turcia, despre manevre militare ce au avut loc în Germania Occidentalã, despre producþia de arme ºi depozite de armament din Germania Occidentalã etc. Pe cale informativã a fost obþinut un „ascunzãtor de flãcãri“ întrebuinþat la piese de artilerie ºi folosit de forþele armate ale N.A.T.O. Acesta a fost apreciat de forurile noastre competente ca foarte important. S-au mai obþinut informaþii apreciate ca interesante privind forþele armate ale Turciei, fortificaþiile din Bosfor ºi aeroporturi, despre forþele armate ale Italiei, organizaþii austriece cu caracter militarist, precum ºi unele date despre forþele ºi bazele militare egiptene ºi israeliene. Folosindu-se unele cãi semioficiale, s-a reuºit sã se procure o serie de publicaþii militare cu caracter secret privind dotarea ºi pregãtirea forþelor armate ale S.U.A., precum ºi instrucþia în ºcolile militare, materiale ce au fost apreciate ca bune. c) În domeniul activitãþii serviciilor de spionaj. S-au obþinut informaþii valoroase privind activitatea serviciilor de spionaj ºi diversiune din Germania Occidentalã îndreptate împotriva R.P.R. ºi a R. D. Germane. Au fost obþinute informaþii valoroase privind semnalarea trimiterii unor spioni în þara 375
noastrã, precum ºi despre unele acþiuni provocatoare ce se pregãteau împotriva membrilor oficiilor noastre diplomatice, care au putut fi astfel prevenite. De asemenea, s-au obþinut informaþii importante privind activitatea agenturii de spionaj a saºilor originari din România, care a permis identificarea unui numãr de agenþi în þarã ºi strãinãtate, ce duc activitate de spionaj împotriva þãrii noastre. Prin informaþiile obþinute de la agenturã au putut fi identificate unele centre de spionaj ale puterilor occidentale, îndreptate împotriva þãrilor de democraþie popularã, din Viena, Salzburg, München, Berlin-Vest etc. S-au obþinut informaþii valoroase privind colaborarea informativã dintre Anglia ºi S.U.A. ºi þãrile Asiei de Sud-Est care au aderat la S.E.A.T.O., identificându-se unele centre ºi ºcoli de spionaj. S-au obþinut informaþii importante privind date ºi informaþii cu caracter militar, culese de serviciul de spionaj american, în probleme militare din R.P.R., privind organizarea ºi dislocarea unor unitãþi militare, precum ºi fiºe ale unor ofiþeri comandanþi de M. U. d) În domeniul economic. S-au obþinut informaþii de valoare privind poziþia Angliei în tratativele economice cu R.P.R. Informaþiile interesante privind situaþia economicã din Austria ºi relaþiile cu alte state, precum ºi liberalizarea importului ºi exportului austriac, contradicþiile economice între Anglia ºi Germania de Vest ºi o serie de alte date privind obiective economice importante ca „Autounion“ din Germania, „A. E. G. “, fabrica de chimicale ºi explozibile din Italia, care prezintã ºi o importanþã strategicã. De asemenea, informaþii de valoare au fost obþinute privind câmpurile petrolifere descoperite în Germania Vesticã, rezervele prevãzute ºi metodele de exploatare, informaþii prezentând ºi importanþã strategicã. e) În domeniul tehnico-ºtiinþific. Au fost obþinute prin agenturã un numãr de 607 patente industriale care au fost înaintate conducerii ministerului pentru a fi trimise instituþiilor de resort. Patentele au cuprins probleme importante, ca problema cauciucului sintetic, metode de preparare a materiei prime necesare la fabricarea de mase plastice, prepararea unor combustibili rezistenþi la ºoc, fabricarea catalizatorilor ºi modul lor de întrebuinþarea ºi alte probleme la a cãror aplicare lucreazã institutele de cercetãri din þara noastrã. Unele patente, dupã ce au fost verificate, au putut fi aplicate cu succes în producþie. S-a obþinut prin agenturã o invenþie în legãturã cu un aparat de economisire a combustibilului la cazane, invenþie care a fost aplicatã cu succes la noi în þarã. A mai fost obþinutã invenþia pentru menþinerea lubrifiantului în stare lichidã la orice înãlþime ºi temperaturã pentru avioane cu reacþie. 376
Menþionam cã lucrãrile ºi materialele informative din domeniul tehnico-ºtiinþific obþinute prin organele noastre au contribuit, pe de o parte, la progresul cercetãrilor ce se întreprind de instituþiile de resort, iar pe de altã parte, au confirmat unele rezultate obþinute de cercetãtorii noºtri. În afarã de informaþiile ºi lucrãrile cu caracter secret, s-au procurat numeroase lucrãri documentare sau publicaþii semisecrete care au fost apreciate ca folositoare. * *
*
În total, în cursul acestui an, Direcþia I a înaintat conducerii M.A.I.: În domeniul politic: – 65 rapoarte speciale; – 43 note cu caracter politic; – 12 buletine informative. În domeniul militar: – 3 buletine informative tratând exclusiv probleme militare; – 2 lucrãri cu caracter militar; – 7 note privind probleme militare. În domeniul tehnico-ºtiinþific: – 607 patente; – 8 lucrãri privind metodele de fabricare a unor produse industriale; – 21 note în legãturã cu diverse materiale tehnice. Diverse lucrãri privind: – servicii de informaþii (în total 5); – emigraþia românã (în total 3). II. Dezvoltarea agenturii. La începutul anului 1955, numeric, agentura Direcþiei I era de 104 agenþi. În cursul acestui an s-au recrutat numai 16 agenþi. Cele mai importante recrutãri din acest an sunt: – Un agent cu legãturi directe la comandamentul N.A.T.O. în Franþa. Prin acesta avem perspective de a obþine informaþii de valoare despre pregãtirile militare ale blocului agresiv al Atlanticului de Nord ºi acþiunile subversive ce intenþioneazã sã le întreprindã împotriva þãrilor lagãrului democrat. 377
– Un agent cu posibilitãþi de pãtrundere între militarii forþelor S.U.A. cantonate în Anglia, în special la bazele aeriene americane. Agentul a început sã dea informaþii importante privind locurile de dispersare a bazelor militare aeriene americane din Anglia. – Un agent care lucreazã la o societate comercialã din Italia, legatã de N.A.T.O. ºi care a început sã procure informaþii interesante privind probleme de transport feroviar care au o importanþã strategicã. – Un agent cu posibilitãþi de pãtrundere la conducerea Partidului Democrat-Creºtin, la Ministerul Afacerilor Externe ºi la Ministerul Comerþului Exterior din Italia, care a ºi început sã dea informaþii apreciate ca interesante privind frãmântãrile din Partidul Democrat-Creºtin. – A fost activizat un agent din R.F. Germanã, care s-a dovedit a avea foarte bune posibilitãþi informative în domeniul petrolului ºi care a dat informaþii valoroase. Acest agent are perspectiva de a fi numit într-o funcþie importantã într-un sector al industriei petrolifere, de unde va putea sã ne procure informaþii preþioase industriei noastre petrolifere. – Un agent în Austria, care are posibilitãþi de procurare a materialelor secrete de la serviciul de spionaj american, care privesc activitatea lor desfãºuratã împotriva R.P.R. – Un agent în Argentina a început sã procure documente originale privind decretele secrete ale guvernului argentinian. Acest agent are bune relaþii ºi la Ministerul Afacerilor Externe. Dacã facem comparaþia recrutãrilor din acest an cu cele fãcute în 1954, rezultã cã, numeric, s-au fãcut numai 50% faþã de anul trecut, când au fost recrutaþi 30 agenþi. Cauzele acestei situaþii sunt: Ritmul de muncã ºi calitatea agenþilor recrutaþi în 1954 s-au dovedit necorespunzãtoare, deoarece ca rezultat al superficialitãþii în studierea candidaþilor la recrutare, s-a infiltrat în reþeaua noastrã un numãr însemnat de agenþi provocatori, dubli, balast etc. În urma celor petrecute în reþeaua noastrã de la Roma, unde s-au infiltrat 3 agenþi provocatori, s-a trecut la verificarea individualã a întregii agenturi a direcþiei, cu care ocazie s-au eliminat 52 agenþi. Ca învãþãmânt în urma acestei verificãri a fost: Stabilirea unor norme menite sã ridice calitatea muncii în aceastã privinþã, care trebuie sã ducã la evitarea uºurinþei dovedite anterior în munca de recrutare, dar care necesitã un timp mai îndelungat în selecþionarea ºi recrutarea agenturii. În vederea pãtrunderii în obiective importante sunt în studiul birourilor ºi rezidenþelor o serie de elemente cu mari perspective informative. Astfel menþionãm: 378
– Douã cazuri în studiu avansat, care lucreazã în serviciul de spionaj american din Germania Vesticã, unul din ei fiind responsabilul muncii informative a acestei organizaþii pentru R.P.R. – Douã elemente care lucreazã la posturile de radio „Rias“ ºi „Free Europe“ din Germania de Vest, organizaþii care se ocupã special cu propaganda reacþionarã ºi spionaj împotriva þãrilor lagãrului democrat. – Un element care lucreazã în serviciul de contraspionaj din Berlin-Vest. – Un ofiþer, inginer-topograf, din armata francezã cu bune posibilitãþi informative. – Un inginer-chimist de la Centrul de cercetãri ºtiinþifice din Paris. – O ziaristã care are legãturi foarte bune la Direcþia presei din Ministerul de Externe francez. – La Londra avem în studiu un ziarist care lucreazã la secþia de propagandã a Partidului Laburist ºi a fost candidat în alegerile parlamentare. – Soþia unui fost colonel în armata englezã, care în prezent lucreazã la Ministerul de Externe englez. – Un studiu avansat, pregãtit pentru a se trece la recrutare, avem în S.U.A., elementul având posibilitãþi informative în rândul diplomaþilor þãrilor capitaliste la O.N.U. – De asemenea, avem în studiu un element cu posibilitãþi de pãtrundere la biblioteca Congresului. – Tot în S.U.A. avem în studiu un element cu posibilitãþi în domeniul fizicii nucleare. – În Argentina avem în studiu logodnica unui diplomat argentinian. – Un studiu avansat avem asupra soþiei unui militar american în Turcia. – Un ofiþer din armata turcã. – În Israel, din studiile mai avansate, menþionãm cazul unei ziariste care are relaþii printre diplomaþii capitaliºti din Israel. – Studiul unui element, consulul onorific al unui stat capitalist, care are relaþii de seamã printre diplomaþii din Israel. – Un colonel în armata Israelului. Sunt în pregãtire o serie de acþiuni pentru luarea legãturii cu unele elemente care au fost agenþi ai organelor de securitate R.P.R. ºi care au plecat în strãinãtate, în prezent aflându-se în Israel, Italia etc. În Centralã sunt pregãtiþi o serie de agenþi cu posibilitãþi de muncã în strãinãtate, ce urmeazã sã fie trimiºi cu sarcini informative în Germania ºi Austria. Un element cu posibilitãþi de pãtrundere la Vatican este în pregãtire ºi urmeazã sã fie trimis în obiectiv. Un element urmeazã sã fie trimis în Israel, iar alte trei în S.U.A. În afara acestor cazuri, sunt încã studii interesante atât la rezidenþe, cât ºi la birourile din Centralã. 379
III. Rezultatele obþinute în munca dusã pe linia emigraþiei reacþionare române. a) Informaþiile obþinute, privind activitatea fugarilor ºi a organizaþiilor acestora, au dus la o cunoaºtere mai precisã a situaþiei în rândurile emigraþiei, fãcând astfel posibilã elaborarea unor planuri concrete de pãtrundere informativã ºi a unor acþiuni de descompunere. Am primit materiale informative cu privire la situaþia creatã în sânul emigraþiei române din mai multe þãri (Germania Occidentalã, Franþa, Austria etc.), în urma emiterii de cãtre statul nostru a Decretului de amnistie ºi repatriere. Aceste informaþii au oglindit ºi starea de spirit din diferite cercuri ale emigraþiei, semnalându-ne ºi acþiunile organizate de vârfurile fugare pentru contracararea mãsurilor luate de noi. De asemenea, ni s-au semnalat unele elemente de vârf din sânul emigraþiei care ºiau manifestat dorinþa de a se repatria. Au fost semnalate elemente pregãtite în ºcolile de spionaj ºi care au fost trimise în R.P.R. Exemplu grupul de spioni Gãinã-Zus. Organele noastre au primit mai multe informaþii valoroase privind în special activitatea organizaþiilor ºi grupãrilor emigraþiei române din Germania Occidentalã, precum ºi a vârfurilor acestor organizaþii. Aºa, spre exemplu, unele informaþii au cuprins date complete în ceea ce priveºte cadrele conducãtoare ale organizaþiilor fugarilor români ºi Volksdeutsche. S-au mai primit informaþii destul de valoroase ºi în ceea ce priveºte activitatea vârfurilor din „C.N.R.“ ºi „Liga Românilor Liberi“. De asemenea, s-au cules informaþii în legãturã cu conferinþa emigranþilor de la Strassbourg, despre frãmântãrile din cadrul grupului militar român fugar (Vassiu, Neferu, Opran, gen. Petrescu etc.). b) Agentul „Lungu“, membru influent al grupului parlamentar român a primit sarcina de a influenþa aceastã organizaþie pentru a duce acþiuni împotriva „Comitetului Naþional Român“, aceasta cu scopul adâncirii contradicþiilor din rândul conducãtorilor emigraþiei ºi dezbinãrii organizaþiilor lor. De asemeni, au fost determinate, prin munca organelor noastre, unele elemente din emigraþie sã se întoarcã în þarã, printre care: lt. col. Baiulescu Stelian, cpt. Dreve Gheorghe, avocat Criºan Alexandru ºi studentul Iusko Ioan. S-au luat mãsuri pentru aducerea ºi a fostului mitropolit Visarion Puiu. În vederea descompunerii emigraþiei reacþionare s-au luat unele mãsuri organizatorice. Astfel, în baza Hotãrârii Biroului Politic al C.C. al P.M.R., se lucreazã la organizarea unui comitet de repatriere al emigranþilor români. c) În vederea dezvoltãrii muncii informative în rândul emigraþiei, sunt în studiu o serie de elemente cu importante posibilitãþi. Astfel: – „Iulian“, conducãtor legionar din Germania Occidentalã, care se ocupã cu munca de spionaj împotriva R.P.R. 380
– „Costicã“, unul din conducãtorii unei organizaþii importante din Germania Occidentalã, care se ocupã cu spionaj împotriva R.P.R. – „Sabin“, preºedintele unei asociaþii de fugari din Germania Occidentalã ºi – „Walter“, membru în conducerea organizaþiei Volksdeutsche din Austria. d) Au fost pregãtite în þarã 5 elemente, urmând sã fie trimise în exterior cu misiuni informative. IV. Rezultatele obþinute pe linie contrainformativã În luna mai 1955 s-a organizat în cadrul direcþiei noastre serviciul contrainformativ, cu sarcina de a asigura securitatea oficiilor diplomatice ale personalului român în strãinãtate, a materialelor secrete, precum ºi urmãrirea personalului autohton, pentru a preîntâmpina pãtrunderea duºmanului. Serviciul mai are sarcina de a verifica delegaþiile din R.P.R. ce urmeazã a fi trimise în strãinãtate, precum ºi organizarea muncii contrainformative în rândul coloniei române din U.R.S.S. În baza sesizãrilor rezidenþelor ºi a informatorilor serviciului contrainformativ a fost descoperit faptul cã ºeful legaþiei din Tel Aviv ºi curierul legaþiei din Teheran, ambii angajaþi autohtoni, au fost recrutaþi de cãtre serviciile de contraspionaj respective în scopul culegerii de informaþii din cadrul legaþiei. Au fost elaborate instrucþiuni cãtre toate rezidenþele privind sarcinile contrainformative. De asemeni, s-a organizat trimiterea a douã echipe de control pentru depistarea instalaþiilor de ascultare secretã introduse de serviciul contrainformativ duºman. Au fost executate controale tehnice la oficiile din Copenhaga, Londra, Roma, Cairo, Tel Aviv, Teheran, Istanbul ºi Ankara. Echipele trimise au constatat faptul cã la Londra ºi Roma telefoanele erau prelucrate special pentru a fi folosite la interceptarea permanentã a convorbirilor din camerele unde erau instalate. S-au luat mãsuri ºi au fost schimbate telefoanele cu aparate aduse din þarã, atât la Londra ºi Roma, cât ºi la Cairo, Stockholm, Tel Aviv, Teheran, Istanbul ºi Ankara. La oficiile Londra, Paris, Roma, Cairo, Tel Aviv, Teheran, Istanbul ºi Ankara au fost instalate sisteme de alarmã cu sonerii puternice. A fost trimisã o echipã pentru schimbarea cheilor la casele de fier de la oficiile Londra, Washington, Buenos Aires, Paris ºi Viena. Pânã în prezent, pentru munca contrainformativã au fost recrutaþi un numãr de 8 informatori la oficiile unde nu aveam rezidenþi: Finlanda, Suedia, Danemarca, Teheran, Berna, Bombay, Haga ºi Bruxelles. Este în pregãtire recrutarea a încã 4 informatori. V. Mãsuri pentru îmbunãtãþirea muncii În vederea îmbunãtãþirii muncii din cadrul Direcþiei I ºi pentru a obþine informaþii valoroase din obiectivele fixate, în cursul anului s-au luat o serie de mãsuri operative ºi organizatorice, astfel: 381
Pentru a elimina elementele dubioase, fãrã perspective în muncã sau care nu au dat nici un rezultat, direcþia noastrã a trecut în cursul anului 1955 la curãþirea agenturii ºi a elementelor în studiu. În acest scop, s-a analizat situaþia fiecãrui agent cât ºi a elementelor în studiu. Drept rezultat al acestei analize au fost abandonaþi în total 50% din agenþi ºi 71 elemente în studiu. Majoritatea elementelor abandonate au constituit pentru Direcþia noastrã un balast ºi au încãrcat aparatul nostru în mod inutil, cu o cantitate considerabilã de muncã administrativã ºi operativã. Ca urmare a acestei acþiuni de curãþire a agenturii noastre s-a putut trece la aprofundarea studiilor în legãturã cu elementele cu perspective reale, precum ºi la o mai intensã verificare ºi dirijare a agenþilor existenþi. În vederea îmbunãtãþirii muncii cu agentura existentã ºi dirijarea agenþilor spre obiective mai importante au fost întocmite planuri concrete de verificare ºi folosire pentru fiecare element. Totodatã, au fost luate mãsuri pentru asigurarea securitãþii muncii cu agentul, dându-se instrucþiuni de felul cum sã fie pãstratã conspirativitatea legãturilor cu agentura. O altã mãsurã importantã în vederea prevenirii unor lipsuri ºi greºeli a fost instructajul fãcut în cadrul serviciilor, în legãturã cu problema adâncirii studiilor. În aceastã privinþã, fiecare lucrãtor operativ a fost instruit în mod concret în legãturã cu cazurile pe care le-a avut în sarcina sa. În aceastã direcþie s-au luat mãsuri ºi pentru cunoaºterea legãturilor elementelor în studiu. S-au dat dispoziþii de felul în care trebuie verificate ºi urmãrite persoanele cu care sunt în legãturã elementele luate în studiu. * *
*
O mãsurã importantã luatã în cursul acestui an a fost aceea a punerii ordinii în pãstrarea documentelor secrete, a întocmirii dosarelor ºi a evidenþei lor, cum ºi prin organizarea întregii evidenþe operative pe direcþie. Ca urmare a muncii depuse, au fost luate în evidenþa operativã cca 30 000 de elemente duºmãnoase, s-au întocmit dosare de urmãrire individuale ºi de grup ºi s-au luat în evidenþã organizaþiile duºmãnoase ce activeazã împotriva R.P.R. Drept rezultat al acestei acþiuni, existã în prezent posibilitatea urmãririi duºmanilor, precum ºi o urmãrire a elementelor dubioase ce reprezintã interes operativ. Totodatã este asigurat materialul informativ ºi lucrãrile Direcþiei I, existând o evidenþã a documentelor, care toate sunt îndosariate, numerotate ºi înregistrate. 382
Concomitent cu aceastã muncã s-au întocmit dosare pentru principalele obiective ºi au fost repartizate obiectivele pe lucrãtorii operativi, atât în Centralã, cât ºi la rezidenþe, pentru concentrarea eforturilor de a pãtrunde informativ. În acelaºi timp s-au precizat obiectivele muncii informative în þãrile în care avem agenturã ºi fiecare lucrãtor operativ a primit sarcini precise în vederea studierii obiectivelor repartizate. În cadrul acestor munci, s-a sistematizat întregul material documentar complet, organizând în acelaºi timp o evidenþã practicã, dupã metode noi. O metodã nouã în vederea îmbunãtãþirii muncii de descoperire ºi cunoaºtere a activitãþii elementelor duºmãnoase, precum ºi a cercurilor, grupãrilor, organizaþiilor care duc o activitate subversivã sau ostilã faþã de R.P.R. a fost întocmirea unor dosare de urmãrire informativã. Prin aceasta s-au putut concentra informaþiile ºi datele obþinute în legãturã cu elementele duºmãnoase sau organizaþii. Pentru un control mai temeinic al muncilor executate la rezidenþe, precum ºi pentru o îndrumare mai vie, în cursul acestui an au fost chemaþi la Centralã mai mulþi rezidenþi ºi lucrãtori operativi. Cu aceastã ocazie, la Centralã, cu aceºti tovarãºi s-au analizat în mod concret toate cazurile importante la care lucreazã rezidenþele respective, precum ºi întreaga muncã, dând în acelaºi timp instrucþiuni cu privire la continuarea acþiunilor pe teren. Astfel, de exemplu, au fost chemaþi în þarã, pentru raport, trei lucrãtori operativi de la rezidenþa din Berlin, doi de la rezidenþa din Londra, cum ºi alþi lucrãtori operativi. Pentru acelaºi scop, au fost chemaþi ºi rezidenþii din Turcia, Austria, S.U.A., Anglia, Germania, Italia ºi Franþa. În urma analizei activitãþii acestor cadre, au fost scoase la ivealã lipsurile constatate în muncã ºi li s-au dat sarcini ºi îndrumãri pentru lichidarea lor. Pentru îmbunãtãþirea muncii ºi remedierea lipsurilor constatate la rezidenþe, conducerea direcþiei a mers pe teren ºi a analizat la faþa locului activitatea, dând instrucþiuni concrete în muncã. Astfel, ºeful direcþiei a controlat douã rezidenþe, iar locþiitorii sãi toate celelalte rezidenþe. Pentru efectuarea unor recrutãri importante ºi reluarea legãturii cu elemente din obiective însemnate au fost trimise în strãinãtate colective formate din cadre calificate, care au acþionat cu rezultate pozitive dupã planuri stabilite la Centralã. Pentru asigurarea securitãþii agenturii, pentru educarea acesteia, printr-o retribuire bãneascã în mod just, au fost elaborate instrucþiuni financiare în baza cãrora se reglementeazã cheltuirea fondurilor operative. Totodatã, prin aceste instrucþiuni financiare, s-a asigurat un control asupra lucrãtorilor operativi privind modul cum cheltuiesc banii. În urma acestei mãsuri au fost cazuri de imputãri a sumelor cheltuite nejustificat. În felul acesta s-a asigurat ºi un sistem unic de decontare lunarã, având astfel o evidenþã clarã a fondurilor ºi cheltuielilor operative ale direcþiei. În urma atacului de la Berna, pentru asigurarea securitãþii materialelor ce se transmit între Centralã ºi rezidenþe prin curieri diplomatici, au fost întocmite ºi introduse în viaþã instrucþiuni speciale. Ele cuprind ºi precizãri privitoare la pãstrarea materialelor informative ºi a documentelor la rezidenþã în condiþii de o mai bunã securitate. 383
Ca urmare a ordinului ministrului Afacerilor Interne dat în vederea dezvoltãrii posibilitãþilor de selecþionare de elemente din þarã, care pot fi folosite în munca Direcþiei I, direcþiile regionale M.A.I. au întocmit ºi înaintat un numãr de fiºe în acest scop. Pentru înlesnirea cãutãrii sistematice a elementelor corespunzãtoare muncii informative în strãinãtate, în acele regiuni unde au existat posibilitãþi reale în aceastã privinþã, au fost create – în total 10 – birouri regionale. Birourile au înaintat Centralei un numãr de cazuri dintre care unele prezintã interes operativ. Una din mãsurile luate a fost rechemarea lucrãtorilor operativi necorespunzãtori pentru munca informativã. Unii dintre aceºtia au fost scoºi din cadrul direcþiei pentru atitudinea nejustã faþã de muncã, pentru lipsã de rezultate, pentru comportãri incompatibile ofiþerilor de securitate ºi lipsa unor calitãþi necesare în munca operativã externã. Ca cele mai caracteristice cazuri arãtãm pe: – Maior Firu Sorin, fost rezident la Paris, unde timp de 5 ani, el personal, nu a fãcut nici un fel de recrutare, a introdus un spirit de totalã nepreocupare ºi ignorare a executãrii ordinelor. A practicat metode nepermise în munca cu agentura, ca: chemãri prin telefon la întâlniri, ameninþãri, retribuire exageratã a unor agenþi, ceea ce a dus la descompunerea colectivului pe ce-l conducea, cum ºi a unor agenþi. – Cpt. Holter Ervin, ajutor de rezident în Italia care, în 5 ani, nu a avut nici un fel de rezultate pozitive pe linia muncii informative. Nefolosind metode juste în munca cu agentura, a fãcut posibil sã pãtrundã în reþeaua informativã câteva elemente care s-au dovedit a fi provocatori. A pierdut unele materiale informative date de un agent. – Lt. maj. Chirilescu Ilie, lucrãtor operativ la rezidenþa din Londra, timp de 4 ani nu a fãcut nici o recrutare, iar cu agenþii care i s-au predat a folosit procedee nepermise, punându-i în situaþia de a-ºi pierde orice încredere în organele noastre. Exemplu: unui agent, la întrebarea pusã de a-i recomanda de ce probleme sã se intereseze a le rezolva, îi rãspunde „sã aducã formula prin care s-ar putea înlãtura ceaþa de deasupra Londrei“. Toatã preocuparea sa a fost numai de a se achita de sarcinile muncii de acoperire pe linia M. C. E. – Lt. maj. Scornea Constantin, lucrãtor operativ în rezidenþa Istanbul, numai în 3 luni de la ajungerea la post, a fost nevoie a fi rechemat deoarece s-a „împrietenit“ cu unii comercianþi, suspectaþi ca agenþi ai serviciului de contrainformaþie, care i-au fãcut cadou o motocicletã. A comis în acelaºi timp ºi alte abateri. Din cauza serioaselor lipsuri de rezultate în muncã, au fost înlocuiþi rezidenþii din Austria, Franþa, Anglia ºi Berlin. Înaintea luãrii acestor mãsuri, lucrãtorilor respectivi li s-a dat ajutor în Centralã, cât ºi la rezidenþe, timp de ani de zile, prin analiza activitãþii lor, mãsuri de sancþionare ºi directive practice în muncã. Mãsuri asemãnãtoare au fost luate ºi asupra lucrãtorilor operativi necorespunzãtori din Centralã, îndepãrtându-se din cadrul direcþiei, în anul 1955, un numãr de 84 elemente, ceea ce reprezintã 30% din efectivul direcþiei. 384
VI. Situaþia rezidenþelor În momentul de faþã noi avem rezidenþe în 10 þãri capitaliste cu urmãtorul efectiv: Nr. crt.
Þara
Numãrul lucrãtorilor operativi
Numãrul radiotelegrafiºti
Numãrul ºoferilor
1.
S.U.A.
2
1
–
2.
Argentina
2
1
–
3.
Anglia
5
1
1
4.
Franþa
5
1
1
5.
Italia
3
1
1
6.
Austria
6
1
1
7.
Germania – Berlin – Frankfurt/ Main
3 2
1 –
1 1
8.
Turcia – Istanbul – Ankara
2 1
1 –
1 –
9.
Israel
4
1
1
1
1
–
36
10
8
10.
Egipt Total
Total general: 54 Am prevãzut înfiinþarea de noi rezidenþe în urmãtoarele þãri: Belgia, Olanda, Elveþia ºi Siria. Rezidenþa din Siria ar urma sã cuprindã ºi Libanul, unde avem 4 agenþi. Schema de încadrare a rezidenþelor pentru viitor, care prevede mãrirea efectivului, a fost înaintatã separat. VII. Lipsuri Cu toate rezultatele pozitive obþinute ºi mãsurile luate pentru îmbunãtãþirea activitãþii noastre, nivelul muncii direcþiei a rãmas în urma sarcinilor ce ne-au fost trasate. Informaþiile obþinute în cursul anului curent n-au fost, în totalitatea lor, din obiectivele ºi de valoarea fixatã. Nu am reuºit sã informãm în suficientã mãsurã conducerea guvernului asupra intenþiilor ºi planurilor imperialiºtilor îndreptate împotriva noastrã, pentru a le preîntâmpina ºi contracara la timp. N-am obþinut suficiente informaþii asupra activitãþii serviciilor de spionaj strãine îndreptate împotriva þãrii noastre.
385
N-am reuºit sã creãm, în raport cu necesitãþile, o agenturã capabilã cu ajutorul cãreia sã pãtrundem în importante obiective politice, militare ºi tehnico-ºtiinþifice, de unde sã procurãm informaþii secrete ºi de valoare. În urma verificãrii ºi excluderii elementelor necorespunzãtoare din reþeaua informativã, a rãmas un numãr de 52 agenþi. Dintre aceºtia, numai 18 se aflã în obiective importante ºi cu posibilitãþi reale de muncã informativã. Au fost recrutate în anul în curs puþine elemente din obiective importante, iar în unele rezidenþe ºi birouri ca: Germania, Austria, Israel, n-au recrutat nici un agent, deºi au existat condiþii favorabile muncii noastre în þãrile respective. Datoritã faptului cã majoritatea lucrãtorilor n-au experienþã în munca operativã, pregãtirea lor generalã fiind la un nivel scãzut ºi nefiind suficient ajutaþi de conducere, ºefi de servicii ºi birouri, aceºtia s-au orientat în munca de selecþionare, nu cãtre elementele autohtone ºi de vârf, ci cãtre elemente periferice, accesibile nivelului lor. Din aceastã cauzã, în urma verificãrilor efectuate, s-a trecut la abandonarea a 50% din informatori. Tot datoritã acestei cauze, precum ºi superficialitãþii ºi lipsei simþului de rãspundere a unor lucrãtori operativi, duºmanul a reuºit, în unele cazuri, sã se introducã în reþeaua noastrã informativã, sã organizeze provocãri cu rãsunet în presã, acþiuni ce au adus prejudicii politice statului nostru, îngreunând în acelaºi timp desfãºurarea muncii operative în strãinãtate. Astfel de lipsuri am manifestat în munca noastrã la Stockholm. În dirijarea agenturii se constatã încã serioase lipsuri. Necunoscând în toate cazurile posibilitãþile agenþilor, aceºtia au fost slab dirijaþi ºi au obþinut informaþii slabe, iar uneori fãrã valoare. Din cauza unor tergiversãri nejustificate în definitivarea studiilor unor elemente au fost pierdute condiþiile prielnice recrutãrilor cu toate consecinþele ce decurg – pierderea surselor de informare, a timpului întrebuinþat. Datoritã aceloraºi cauze, unii agenþi valoroºi, recrutaþi ºi folosiþi în munca informativã în þarã, o perioadã îndelungatã de timp, n-au fost trimiºi în strãinãtate. Aºa se prezintã, spre exemplu, situaþia agentului „Miticã“, programat de mult sã fie scos clandestin din þarã, care ºi pânã în prezent se aflã în þarã. La unii lucrãtori operativi din cadrul rezidenþelor au fost înregistrate o serie de încãlcãri ale ordinelor Centralei, privitoare la legile de bazã ale muncii noastre: vigilenþã ºi conspirativitate. S-au subapreciat posibilitãþile de pãtrundere ale duºmanului în oficiile ºi reþeaua noastrã. În unele rezidenþe mult timp a dãinuit pãrerea, cum cã lucrãtorii noºtri nu sunt urmãriþi de serviciile duºmane, din care cauzã n-a fost fãcut control înaintea întâlnirilor, s-a folosit telefonul pentru chemarea agenþilor la întâlnire etc. Unii dintre lucrãtorii operativi s-au acoperit cu muncile pe linie M.A.E. ºi M.C.E., neexecutând sarcinile informative cu care au fost trimiºi. Birourile 1 din regiunile M.A.I. n-au fost suficient ajutate ºi îndrumate în munca de selecþionare, studiere de elemente în vederea recrutãrii, lipsindu-le de un control ºi sprijin organizat din partea direcþiei. 386
De asemeni, directorii din regiuni manifestã lipsuri în conducerea acestor birouri. Lipsurile arãtate mai sus sunt în mare parte rezultatul lipsurilor mele personale, deoarece am admis sã se lucreze atât de superficial în domeniul recrutãrii, dirijãrii agenturii ºi altele. La baza acestor lipsuri ale mele n-a stat altceva decât dorinþa de a îndeplini sarcinile trasate de conducerea ministerului. Faptele însã au dovedit cã pentru o bunã îndeplinire a sarcinilor nu este suficientã numai dorinþa, ci este nevoie ºi de metode juste în muncã, exigenþa faþã de mine însumi, precum ºi faþã de subalterni. Analizând munca din trecut, am tras învãþãminte cã pentru viitor trebuiesc schimbate metodele de muncã, luând mãsuri practice de îmbunãtãþirea ei. Printre aceste mãsuri, în primul rând, trebueºte sã fie rezolvatã situaþia cadrelor. VIII. Situaþia cadrelor Una din cauzele lipsurilor ºi greutãþilor desfãºurãrii muncii direcþiei a fost ºi nerezolvarea corespunzãtoare a problemei cadrelor. În acest an au fost încadraþi în direcþie, la munca operativã, 74 de ofiþeri, aduºi din alte direcþii ale M.A.I. Dintre aceºtia, 37 ofiþeri provin din trupele de grãniceri ºi din sectoarele administrative, neavând deci, nici un fel de pregãtire pentru munca operativã. Numai 8 dintre ei au studii superioare, 32 au absolvit ºcoli medii, iar 36 au numai ºcoli elementare. Nici unul nu cunoaºte în mod satisfãcãtor vreo limbã strãinã, care sã o poatã folosi în muncã, 20 având doar oarecare cunoºtinþe în aceastã privinþã. Ca vârstã, 60 sunt între 25 ºi 28 ani. Avându-se în vedere lipsa de pregãtire profesionalã în general la unii tovarãºi, precum ºi necunoaºterea muncii de informaþii externe de cãtre toþi tovarãºii noi încadraþi, s-au organizat cursuri profesionale. Astfel, a funcþionat în direcþie un curs de pregãtire profesionalã de ºase luni, pentru 43 de ofiþeri aduºi la începutul acestui an, iar în prezent este organizat pentru ceilalþi ofiþeri încadraþi ulterior, un curs de trei luni. Întrucât la aproape tot efectivul Direcþiei sunt încã lipsuri serioase în pregãtirea ofiþerilor, am luat o serie de mãsuri: – Au fost selecþionaþi 20 de ofiþeri care au fost trimiºi în Uniunea Sovieticã la un curs de specializare de un an de zile. Cu aceºtia s-a organizat, în prealabil, un curs de studiere a limbii ruse de 5 luni de zile. – În prezent, au fost selecþionaþi pentru a fi trimiºi în anul viitor în U.R.S.S., alþi 20 de ofiþeri care au fost scoºi din muncã ºi studiazã limba rusã, continuând ºi studiul [altor] limbi strãine. 387
– Sunt organizate cursuri de studiere a principalelor limbi strãine necesare muncii, având 84 de ofiþeri încadraþi la aceste cursuri. – S-au luat mãsuri de aplicare a ordinului ministrului Afacerilor Interne privind necesitatea asigurãrii pregãtirii de bazã a cadrelor, înscriindu-se la învãþãmântul de stat tovarãºii ce nu au studii elementare ºi medii. Au fost înscriºi din Centralã 34 ofiþeri pentru studii elementare ºi 85 pentru studii medii. Pentru sprijinirea lor au fost organizate cursuri de pregãtire cu profesori selecþionaþi din cadrul direcþiei. Toate aceste mãsuri ajutã la îmbunãtãþirea nivelului de pregãtire a cadrelor, însã problema încadrãrii direcþiei cu cadre corespunzãtoare rãmâne încã nerezolvatã. Dãm câteva cifre pentru exemplificare: În munca operativã din Centralã ºi la rezidenþe sunt astãzi 161 de ofiþeri, lipsind faþã de schemã 116 ofiþeri. Din aceastã cauzã nu este înfiinþat nici pânã în prezent Serviciul tehnico-ºtiinþific a cãrui lipsã este resimþitã în muncã. De asemeni, nu a fost creat biroul pentru însoþirea delegaþiilor pe linie contrainformativã. Menþionãm cã lipsesc cadre pentru munci de rãspundere în Centralã ºi rezidenþe. Astfel, lipseºte un ºef de serviciu la Franþa-Italia, rezidenþi în Italia, S.U.A., Argentina ºi Egipt. Din cei 161 ofiþeri existenþi, 24 au vârsta între 20–25 ani, iar 91 între 25–30 ani. Numai 19 au ºcoli superioare, iar 59 au ºcoli medii, restul de 83 au doar ºcoli elementare. Subliniem cã, deºi existã hotãrârea Secretariatului C.C. al P.M.R. din 1951, care prevedea repartizarea a 40 oameni anual direcþiei noastre, cum ºi hotãrârea Biroului Politic al P.M.R. din 1955 de a fi repartizaþi direcþiei un numãr de 100 tovarãºi cu studii superioare ºi care sã cunoascã bine o limbã strãinã, cu experienþã ºi pregãtire politicã ºi organizatoricã, pânã în prezent nu am primit nici un tovar㺠dintre aceºtia. Datoritã lipsurilor de cadre arãtate, a scoaterilor de ofiþeri din direcþie ºi a slabului nivel de pregãtire a majoritãþii ofiþerilor direcþiei am fost nevoiþi sã facem numeroase schimbãri ºi mutãri de cadre în Centralã ºi la rezidenþe, fluctuaþie care a dãunat muncii. O problemã care a creat greutãþi cadrelor direcþiei ºi aducerii unor cadre noi din provincie a fost lipsa de locuinþe. Deºi direcþia a fãcut eforturi sã rezolve aceastã problemã, avem ºi în prezent 62 de ofiþeri fãrã locuinþe, dintre care 37 sunt familiºti cu copii, 17 familiºti fãrã copii ºi 8 care vor sã se cãsãtoreascã, dar nu au locuinþe. Mulþi dintre aceºtia sunt despãrþiþi de familiile lor care se gãsesc în provincie de luni de zile. La acþiunile întreprinse pentru îmbunãtãþirea muncii, pentru întãrirea vigilenþei ºi disciplinei lucrãtorilor operativi, pentru ridicarea nivelului de pregãtire ºi al spiritului de luptã al ofiþerilor, un aport preþios a adus organizaþia de bazã-partid. În ºedinþe ale organizaþiei de bazã au fost discutate atitudinile nejuste ale unor ofiþeri, membri de partid, care au comis abateri grave de la disciplina ºi morala de partid. S-au fãcut prelucrãri de referate ºi s-a analizat munca comuniºtilor din unele birouri ºi servicii, cu scopul îmbunãtãþirii muncii ºi lichidãrii atitudinilor nejuste. 388
Cu toate acestea, organizaþia de bazã a P.M.R. din Direcþie nu a fost mobilizatã în mãsurã suficientã de cãtre Biroul organizaþiei de bazã ºi nici ajutatã de Comitetul de partid pe minister sã contribuie mai larg la lichidarea lipsurilor ofiþerilor ºi la întãrirea rãspunderii lor faþã de muncã. Prin aplicarea mãsurilor de ordin operativ ºi organizatoric s-au pus bazele unor noi metode de muncã ºi s-au creat premisele desfãºurãrii muncii informative în viitor, în mai bune condiþiuni. Pentru obþinerea de rezultate mai bune ºi pentru o grabnicã lichidare a lipsurilor, propunem: 1. Conducerea ministerului sã dea dispoziþie Direcþiei de Cadre sã completeze, pânã la 31 decembrie 1955, prevederile schemei de încadrare a direcþiei cu cadre corespunzãtoare criteriilor stabilite prin Hotãrârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. În acest scop, rugãm a se interveni ºi la conducerea Partidului spre a se da dispoziþii Secþiei administrativ-politice a C.C. al P.M.R., care sã ia mãsuri corespunzãtoare de aplicare a Hotãrârii Biroului Politic al C.C. al P.M.R. privitor la repartizarea celor 100 cadre stabilite pentru Direcþia I. 2. Sã se dea dispoziþii Direcþiei de Cadre ca sã organizeze pe lângã ºcoala de limbi strãine a ministerului, cursuri speciale de pregãtire intensivã pentru ofiþerii direcþiei noastre. 3. Sã se aprobe crearea unei ºcoli de calificare profesionalã de un an, la care se vor preda ºi limbi strãine, cu un efectiv de 40 tovarãºi. 4. Sã ne fie repartizat un numãr de 4 cadre cu munci de rãspundere din minister pentru a fi trimiºi în S.U.A., Italia, Argentina ºi Egipt, în calitate de rezidenþi. 5. Rugãm conducerea partidului a ne repartiza un numãr de tehnicieni pentru Serviciul tehnico-ºtiinþific, prin care sã avem legãturi directe cu Academia R.P.R. ºi institutele de cercetãri ºtiinþifice ale Academiei în domeniile petrolului, chimiei, fizicii nucleare, electrotehnicii ºi metalurgiei, precum ºi cu ministerele respective. Aceastã legãturã ne este necesarã în scopul cunoaºterii problemelor tehnico-ºtiinþifice ce intereseazã statul nostru, pentru a putea dirija agentura spre obþinerea informaþiilor necesare, precum ºi pentru a avea la timp aprecierea materialelor furnizate. 6. Pentru ridicarea simþului de rãspundere la rezidenþii noºtri, rugãm ca unul din tovarãºii secretari ai partidului nostru sã stea de vorbã cu ei la plecare ºi la venire în þarã. 7. Prin organele de resort, sã se dea dispoziþiuni Sfatului Popular al Capitalei, sã ne punã la dispoziþie spaþiul locativ pentru cei 62 ofiþeri din direcþie fãrã locuinþe. De asemeni, sã se asigure locuinþe pentru cadrele noi ce ne vor fi repartizate. ªeful Direcþiei I General-maior Vâlcu Vasile A.M.R., fond 121, rola 212, c. 295–319. 389
110.
1955 noiembrie 14. Raport referitor la urmãrirea informativ-operativã a „elementelor“ din fostele partide istorice. 320/14 noiembrie 1955 Coraport Urmãrirea informativ-operativã a elementelor P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D.I., constituie un obiectiv important al muncii organelor de securitate. Acest fapt este determinat de întreaga activitate trãdãtoare pe care aceste partide au dus-o în perioada regimului burghezo-moºieresc, precum ºi de acþiunile contrarevoluþionare puse la cale dupã instaurarea regimului nostru democrat-popular. Din iniþiativa ºi sub conducerea acestor partide ºi în special a conducerii maniste, s-au creat bandele înarmate de asasini denumite „Gãrzile Iuliu Maniu“, apoi organizaþiile subversive „Miºcarea Naþionalã de Rezistenþã“ „Graiul Sângelui“, „Haiducii lui Avram Iancu“, „Sarmizegetusa“ etc. ce constituiau elementul principal în punerea în aplicare a cunoscutelor planuri „minuta“ ºi „memorandumul“, care prevedeau provocarea rãzboiului civil în þara noastrã. Dupã demascarea P.N.Þ. ca agenturã a serviciului de spionaj al þãrilor imperialiste, fapt ce a determinat dizolvarea sa, þãrãniºtii împreunã cu elementele liberale, social democrate de dreapta, legionari, chiaburi etc. ºi-au continuat activitatea de subminare, de astã datã folosind forme din ce în ce mai conspirative. Prin vigilenþa organelor de Securitate, foarte multe din aceste acþiuni au fost demascate, iar elementele implicate, deferite justiþiei. Amintim grupul Pop-Bujoiu, organizaþiile teroriste conduse de Ion Robu ºi Tãnase Ion, „Marea Rãdescu“, „Paladinii Regelui“, „Vlad Þepeº II“, M.O.D.R., „Legiunea Albastrã“, „Nasarmimba“ etc. Activitatea principalã a acestor grupuri constã în þinerea de ºedinþe, difuzãri de manifeste ºi chiar punerea la cale a unor acte de teroare în care scop ºi-au procurat o însemnatã cantitate de armament ºi muniþii. Alte elemente au trecut direct în slujba organelor de spionaj imperialiste apãrând ca elemente principale în grupurile Liciu Romanescu, ªtefan Neniþescu etc. Aceastã activitate criminalã a determinat organele de stat sã treacã la operaþiile din 15–16 august 1952, în cadrul cãrora au fost reþinute ºi condamnate administrativ majoritatea elementelor þãrãniste, liberale ºi social democrate de dreapta care au deþinut funcþii pânã la comitetele organizaþiilor de plasã. Aceastã acþiune însã în loc sã fie folositã de organele de securitate ca un mijloc de întãrire a muncii informative, a fãcut pe unii tovarãºi care rãspundeau de urmãrirea elementelor P.N.Þ., P.N.L. ºi S. D. D., sã-ºi slãbeascã vigilenþa, susþinându390
se cã elementele rãmase în libertate – fiind lipsite de conducãtori – nu vor mai trece la acþiuni. Tocmai asupra acestei atitudini negative, conducerea M.A.I., la data de 13 martie 1953, a atras atenþia organelor noastre prin ordinul 2864, cã existã materiale din care rezultã cã membrii partidelor naþional-liberal, naþional-þãrãnist, cuzist, socialdemocraþi independenþi, duc o muncã activã împotriva mãsurilor luate de regimul democrat popular din R.P.R. „Existã cazuri când naþional-þãrãniºti, liberali ºi social-democraþii independenþi, intrã în înþelegere cu legionari ºi chiaburi, creeazã grupe ºi organizaþii subversive, lanseazã în rândul populaþiei diferite zvonuri alarmiste, submineazã opera de transformare socialistã a agriculturii ºi difuzeazã manifeste antidemocratice, chemând la împotrivire ºi teroare asupra lucrãtorilor de partid ºi a activiºtilor regimului democrat popular“. Mai departe se aratã cã: „Faþã de o astfel de intensificare a activitãþii în rândul elementelor duºmãnoase menþionate mai sus, în unele regionale ºi secþii raionale ale M.A.I., munca informativ-operativã se gãseºte la un nivel scãzut“. „Evidenþa acestor categorii de elemente duºmãnoase este foarte slab organizatã iar supravegherea lor este dusã insuficient din lipsa unei agenturi calificate ºi a insuficienþei muncii dusã pe linia educãrii ºi dezvoltãrii calitãþilor informative ale acestei agenturi“. „Din aceastã cauzã activitatea duºmãnoasã practic organizatã a acestor elemente, nu este descoperitã ºi duºmanii reuºesc în o serie de cazuri sã-ºi ducã nepedepsiþi activitatea criminalã“. Pentru remedierea acestor lipsuri s-a ordonat: 1. Analizarea tuturor materiale existente care privesc activitatea duºmãnoasã a þãrãniºtilor, liberalilor ºi social-democraþilor independenþi, iar asupra elementelor despre care existã materiale operative verificate sã se deschidã acþiuni informative. Munca în aceste acþiuni trebuie dusã în direcþia descoperirii activitãþii duºmãnoase organizatã depusã în prezent ºi a stabilirii eventualelor legãturi ale acestora cu centrele din strãinãtate ºi serviciile de spionaj imperialiste. Urmãrirea acestor acþiuni trebuia fãcutã dupã un plan concret, care sã prevadã în primul rând asigurarea acþiunii cu agenturã calificatã. Tot cu aceastã ocazie s-a ordonat luarea în evidenþã operativã pânã în anul trecut luna februarie a tuturor þãrãniºtilor, liberalilor ºi social-democraþilor independenþi stabilindu-se concomitent concentrãrile lor în vederea unei cât mai bune supravegheri. În acest scop trebuiau luate mãsuri pentru recrutarea de informatori calificaþi din rândul membrilor acestor partide, capabili sã pãtrundã – conform dirijãrii noastre – în rândul elementelor semnalate cu activitate ilegalã. Asupra felului cum trebuie muncit în aceste probleme, conducerea M.A.I., a dat îndrumãri ºi prin ordinul 60. 391
Unele regiuni au trecut la executarea întocmai a acestor ordine obþinând o serie de rezultate demne de semnalat. Astfel în regiunea Bucureºti a fost depistat grupul subversiv condus de Chiriac Teodor, ºef de plasã P.N.L. ºi organizaþia subversivã „Andrei Mureºanu“, care îºi ducea activitatea încã din 1948. În regiunea Constanþa, s-a depistat un grup de tineret P.N.Þ. care difuza de multã vreme manifeste contrarevoluþionare, iar în regiunea Arad ºi Bârlad organizaþiile „Îngerul Alb“ ºi „Glasul Libertãrþii“. Din materialele informative ºi de anchetã obþinute cu aceste ocazii, precum ºi din cele obþinute în ultimul timp de la agenturã, rezultã cã elementele naþional-þãrãniste, liberale ºi social-democrate independente nu ºi-au încetat activitatea cum credeau unii tovarãºi, ci din contrã acestea ºi-au intensificat-o pe linia: I Verificãrii tuturor cadrelor cunoscute ca fiind capabile de a trece la acþiune, menþinerea unui contact permanent cu ele în scopul coordonãrii activitãþi acestora pe linia reorganizãrii P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D.I. I Organizãrii de legãturi cu elementele arestate cu scopul de a le ajuta materialiceºte ºi în special pentru a se informa reciproc asupra atitudinii politicii pe care s-o adopte cu ocazia diferitelor evenimente. I Organizãrii legãturii cu elementele fugare din strãinãtate pe care s-o foloseascã atât pe linia colaborãrii unei linii comune de activitate, cât ºi pentru transmiterea de informaþii. I În mediul rural, þãrãniºtii în strânsã legãturã cu liberali, social democraþi de dreapta, legionari ºi alte elemente duºmãnoase, formeazã grupuri subversive care au ca scop sabotarea mãsurilor luate de partid ºi guvern în problema agricolã. În acest sens lanseazã zvonuri, instigã verbal sau în scris (prin manifeste) pãturile înapoiate ale þãrãnimii sã nu-ºi predea cotele, sã nu plãteascã impozitele, organizeazã acte de diversiune ºi teroare împotriva þãranilor muncitori devotaþi regimului nostru ºi împotriva activiºtilor de partid ºi de stat. Ca urmare a acestor constatãri prin Ordinul circular nr. 320/00173672 din 2 iulie a.c., s-a dispus ca în toate Direcþiunile Regionale M.A.I. sã fie dirijatã agentura cu posibilitãþi de pãtrundere în rândul þãrãniºtilor, liberalilor ºi social-democraþilor de dreapta, pentru a intercepta activitatea ilegalã a acestor elemente depusã pe linia reorganizãrii partidelor din care au fãcut parte ºi dacã aceste acþiuni sunt întreprinse pe baza sarcinilor primite de la un centru clandestin din þarã sau din strãinãtate. Analizând – prin prisma celor de mai sus – activitatea Direcþiunilor Regionale M.A.I. care au prezentat rapoarte în aceastã ºedinþã – respectiv Direcþiunile Regionale Iaºi, Cluj ºi Craiova, putem constata urmãtoarele: Direcþia regionalã M.A.I. Cluj Din raportul prezentat, precum ºi din controlul efectuat de organele noastre în cursul acestei luni, rezultã cã Direcþia Regionalã Cluj a cãutat sã execute ordinele M.A.I. 392
nr. 2864, 60 ºi altele, în urma cãrui fapt a obþinut o serie de rezultate pe linia identificãrii ºi luãrii în evidenþã a elementelor P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D.I., precum ºi în problema recrutãrii ºi dirijãrii agenturii care a furnizat o serie de materiale importante privind activitatea ilegalã organizatã a þãrãniºtilor, liberalilor ºi socialdemocraþilor de dreapta, domiciliaþi în aceastã regiune. Datoritã însã unor lipsuri principale existente în munca organelor Direcþiei Regionale M.A.I. Cluj, lipsuri care nu au fost analizate în raport, rezultatele obþinute pânã acum sunt nesatisfãcãtoare. Astfel, dacã comparãm numãrul celor 18 123 elemente cunoscute cu activitate P.N.Þ., cu 2 983 de þãrãniºti luaþi în evidenþã, a celor 9 226 elemente care au fãcut parte din P.N.L., cu cei 685 trecuþi în evidenþa operativã la care se adaugã numai 137 social-democraþi de dreapta din cei 500 cunoscuþi în regiune, se poate vedea cã munca dusã pe aceastã linie nu a respectat prevederile ordinului 2864 în care se ordona ca pânã la 1 februarie 1954, toþi membrii P.N.L., P.N.Þ. ºi P.S.D.I. sã fie luaþi în evidenþa operativã. Aceastã situaþie este determinatã de faptul cã lucrãtorii operativi ºi tovarãºii din conducerea serviciului au subapreciat necesitatea cunoaºterii ºi luãrii în evidenþã a acestor elemente. Tocmai datoritã acestei cauze nu s-a trecut la identificarea în termenul prevãzut în ordinul 2864, ci s-a planificat luarea în evidenþã pe o perioadã de timp nelimitatã. Aºa se explicã ºi faptul cã pânã la primirea ordinului M.A.I. nr. 322/00188740 din 8 iulie a.c., foarte multe elemente care compuneau conducerile judeþene, orãºeneºti, de sectoare ºi de plãºi nu fuseserã identificate. De altfel aceastã situaþie pânã în prezent a fost în micã parte remediatã, existând încã elemente principale neidentificate. Pe aceastã linie menþionãm neidentificarea nici unui element care a fãcut parte din Comitetul orãºenesc ºi secþia militarã P.N.Þ. Cluj, din conducerea organizaþiei de tineret în afarã de preºedinte ºi a membrilor comitetelor din cele 6 sectoare ºi 10 plãºi care au existat pe teritoriul fostului judeþ Cluj. O altã cauzã care a determinat existenþa unei astfel de situaþii nesatisfãcãtoare este nefolosirea agenturii pe linia identificãrii elementelor þãrãniste, liberale ºi socialdemocrate de dreapta, a strângerii de materiale neîndoielnice pe baza cãrora sã fie luaþi în evidenþã. La fel nu s-au folosit de anchetarea elementelor arestate ºi de exploatarea arhivei. Dacã aceasta este situaþia numai pe linia identificãrii ºi trecerii în evidenþã, apoi pe linia supravegherii þãrãniºtilor, liberalilor ºi social-democraþilor de dreapta, Direcþia Regionalã Cluj manifestã lipsuri ºi mai serioase. Pentru a explica aceastã concluzie, arãtãm: Luate în evidenþã de Bir. 320 sunt 30 elemente; conducerea regiunii susþine cã dintre acestea sunt supravegheate 14. Normal este sã fie supravegheate toate 30. N-au putut – sã spunem – sã supravegheze decât 14. Dar ºi aceastã afirmaþie este departe de adevãr, deoarece materialul informativ furnizat în cursul acestui an, asupra acestor elemente, se compune din una sau douã 393
note, care în majoritate cuprind fie date biografice despre persoana respectivã fie comentarii fãrã valoare. Astfel asupra lui Tarta Vasile, fost conducãtor T.U.N.Þ. existã o singurã notã datã de informatorul „Octavian Apolzan“, al Serviciului IV ºi care cuprinde unele comentarii. I Oroº Iuliu, fost membru în comitetul judeþean, o notã datã de informatorul „Chioreanu“ în mai 1955. I Pãlãgeasiu Mircea, fost secretar al organizaþiei judeþene P.N.Þ. Cluj, o notã de la informatorul „Dan Ion“, din problema 321 datã în august 1955. I Zaharia Pop, fost membru în comitetul judeþean, o notã datã de informatorul „Chioreanu“. I Pop Traian, membru în comitetul judeþean, douã note informative date de informatorul „Chioreanu“. I Tot aºa sunt supravegheaþi informativ ºi: Pop Victor, cu douã note informative, Iuliu Haþeganu, cu douã note informative, Tufan Alexandru, cu douã note informative, Marcu Traian, cu douã note ºi alþii. Numãrul redus de note informative obþinute de la începutul anului ºi pânã în prezent dovedesc slaba ºi chiar s-ar putea spune inexistenþa supravegherii informative, a elementelor conducãtoare. O parte din note sunt obþinute de la sursele care lucreazã în alte probleme (exemplu informatorul „Banu Ion“ din problema 321, informatorul „Roºculeþ“ al biroului 7, informatorul „Octavian Apolzan“ din cadrul Serviciului 4 etc.). Aceeaºi situaþie se gãseºte ºi la raioane. Astfel din 300 suspecþi P.N.Þ. domiciliaþi în raza raionului Aiud, au fost luaþi în evidenþã 15, fãrã însã a fi supravegheat vreunul. La fel în raionul Beclean unde din 241 liberali, supravegheazã numai 8. Asemenea exemple se pot da pentru toate raioanele. Dacã aceasta este situaþia cu elementele aflate în libertate, trebuie subliniat cã problema identificãrii ºi supravegherii celor fugiþi în strãinãtate sau arestaþi a fost neglijatã definitiv. Nu existã nici o colaborare cu Serviciul II din regiune ºi în special cu Serviciul „D“ M.A.I., pentru ca împreunã sã stabileascã dacã între elementele fugite sau arestate ºi cei rãmaºi în libertate, existã vreo legãturã, de ce naturã este ºi alte fapte care ar fi interesat munca noastrã. Aceeaºi nepreocupare – Direcþia Regionalã M.A.I. Cluj – a manifestat-o ºi pe linia stabilirii locurilor de concentrare a elementelor þãrãniste, liberale ºi social-democrate de dreapta în care scop ar fi trebuit sã colaboreze cu Serviciul IV, „T.F. “ etc. Munca dezorganizatã dusã în problema evidenþei, s-a rãsfrânt în mod negativ ºi în problema recrutãrii ºi în special a dirijãrii agenturii. Pentru a concretiza aceastã constatare, analizãm mai jos câþiva din informatorii Direcþiei regionale M.A.I. Cluj: I Informatorul „Tatu“ (Petre Pavel), recrutat de tov. lt. Mureºanu în februarie 1954, deºi prin postul de conducãtor pe care l-a avut în trecut (membru în comitetul de conducere T.U.N.Þ.) ar putea furniza material despre 9 elemente care au format conducerea T.U.N.Þ. din Cluj, în timp de un an a furnizat numai 5 note informative ºi acestea fãrã valoare. Cu acest informator se þine legãtura foarte rar ºi nici nu se 394
duce o muncã de dirijare ºi instruire, organele Direcþiei Regionale M.A.I. Cluj scuzându-se cã „Tatu“ are serviciu la „Sanepid“ ºi este majoritatea timpului plecat în diferite regiuni ale þãrii. I Informatorul „Câmpeanu“ (Mândruºca Pavel) cu care þine legãtura tov. lt. Georgescu, ºeful biroului 320, a fost recrutat la 29 mai 1954, pentru a fi dirijat în vederea supravegherii elementelor care l-au gãzduit pe Hagea Constantin, fost membru al Comitetului Central Executiv P.N.Þ. Pânã în prezent acest informator nu a dat nici un material de valoare în legãturã cu elementele pentru care a fost recrutat ºi absolut nimic în legãturã cu alte elemente P.N.Þ. De menþionat cã acesta nici nu are posibilitãþi de pãtrundere în rândul elementelor P.N.Þ., întrucât nu a fãcut parte din acest partid ºi nici organele noastre nu s-au strãduit sã-i creeze legende verosimile în baza cãrora ºi-ar putea crea astfel de relaþii. I Informatorul „Calciu Ileana“ (M. V.) recrutat la 27 septembrie 1951 pe bazã de material compromiþãtor, el fiind membru în comitetul de conducere (judeþ ºi oraº) al organizaþiei P.N.Þ. – Cluj, cu el þine legãtura tov. lt. Georgescu. Acest informator, deºi prin funcþia avutã avea posibilitãþi de pãtrundere pe lângã elementele care intereseazã, totuºi din materialul furnizat rezultã cã nu are continuitate în contactul cu elementele în cauzã ºi nu depune interes în rezolvarea sarcinilor care i se traseazã. Iatã ce material informativ a furnizat acest informator în perioada de la 6 martie a.c. pânã la 1 august a.c.: I La 6 martie a dat douã note. O notã priveºte pe D. G. (fost om de serviciu la clubul P.N.Þ.) cu care s-a întâlnit întâmplãtor pe stradã, iar alta pe P. I. fost simplu membru P.N.Þ. pe care l-a întâlnit tot întâmplãtor pe stradã. I La 1 mai a dat o notã cu manifestãri ºi comentarii fãcute de mai multe elemente cu ocazia acestei zile. I La 9 mai a dat 3 note informative biografice privind pe O.S., C.C. ºi B.J. I La 30 mai a dat o notã privind comentariile fãcute de mai multe elemente în legãturã cu vizita fãcutã de Delegaþia Sovieticã în Iugoslavia. I La 28 iunie a dat o notã privind pe A. S. ºi o alta privind pe un informator. Deci într-un interval de 6 luni de zile acest informator cu largi posibilitãþi a furnizat organelor noastre numai 9 note informative, prezentate la 6 întâlniri. Din cele 9 note, 3 cuprind date biografice privind elementele arãtate mai sus, douã privind comentariile fãcute în legãturã cu unele evenimente, iar restul de 4 semnaleazã 4 elemente P.N.Þ. care prin trecutul lor nu prezintã prea mare importanþã ºi [cu] care s-a întâlnit nu în urma dirijãrii ci în mod întâmplãtor. 4. Informatorul „Victor Chioreanu“ (N. S.) în etate de 70 ani, fost vicepreºedinte al organizaþiei P.N.Þ. – Cluj cu care þine legãtura tov. lt. Mureºanu. Acesta de foarte mult timp n-a mai dat material, întrucât s-a retras cu domiciliul într-o comunã izolatã venind foarte rar în oraº. 395
Din când în când acesta este chemat sã dea câte o notã informativã biograficã privind anumite elemente. Acelaºi lucru se poate arãta ºi despre informatorii „Pop“, „Biana Liviu“, „Dragomir“, „Lucretin“, „Banu Ion“, „Ciorlãuºi“, „Brânduºa“ ºi alþii. Deºi mulþi dintre informatorii Direcþiei Regionale M.A.I. – Cluj, au fãcut parte din conducerile organizaþiilor judeþene P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D.I. având reale posibilitãþi de informare, datoritã atât activitãþii lor trecute, cât ºi pregãtirii lor culturale, fiind profesori, avocaþi, ziariºti etc. totuºi nu sunt folosiþi în modul cel mai just, fapt pentru care rezultatele sunt mici. Astfel la întâlnirile fixate, lucrãtorii operativi merg fãrã planuri de dirijare, fapt pentru care „instructajul“ se face în general, fãrã obiective concrete, informatorilor trasându-li-se sarcini ca aceea „de a continua supravegherea lui X sau de a vedea ce mai face Y“. Conducerea serviciului ºi a biroului cunoaºte aceastã situaþie, în loc sã cheme lucrãtorii operativi, înainte de a merge la întâlnire, pentru a discuta cu el problemele ce vor fi discutate cu informatorul, iar dupã aceasta sã urmãreascã felul cum ºi-a realizat sarcinile trasate, lasã munca aceasta sã fie dusã la întâmplare. Numai aºa se explicã faptul cã informatorii nu respectã sarcinile care li se traseazã, dau material fãrã importanþã operativã, iar cei dirijaþi în acþiuni concrete tãrãgãneazã în mod nejustificat aducerea unor informaþii care ar clarifica cazurile respective. În ceea ce priveºte acþiunile de verificare ºi informative, situaþia nu este mai bunã, deºi se poate spune cã de unele din ele s-au preocupat mai serios. Tãrãgãnarea aplicãrii mãsurilor propuse, este întâlnitã mai în toate cazurile. Exemplu de tãrãgãnare poate fi dat în felul cum s-a lucrat în acþiunea Vãleanu Ion, Xantopol Constantin. Astfel, deºi în planul de mãsuri întocmit la 1 aprilie 1955 ºi aprobat de ºeful Direcþiei Regionale, se prevedea dirijarea informatorilor „Chioreanu“, „Vodã“, „Poiana“, „Pop“ ºi „Carpaþi“, anchetarea unor elemente arestate ºi folosirea unor mijloace tehnice, totuºi pânã în prezent prevederile planului au fost executate decât [doar] în ceea ce priveºte mijlocele tehnice. ªeful Serviciului 3, care rãspunde de executarea planului, în loc sã ajute ºi sã tragã la rãspundere pe tov. lt. Georgescu ºi lt. Mureºanu, care lucreazã direct în acþiune, s-a mulþumit cu ceea ce i se prezenta, iar în raport în loc sã se analizeze în mod principial aceastã stare de lucruri, ºi-a fãcut o autocriticã formalã cã n-a dat importanþa cuvenitã acestei acþiuni, însã în viitor va executa prevederile planului. Acelaºi lucru se poate spune ºi despre executarea planurilor întocmite în acþiunile Albu ªtefan ºi Pasteanu Ion, Popovici Octavian, precum ºi în acþiunile urmãrite de cãtre raioane. Pe lângã lipsa de rãspundere manifestatã în controlarea modului cum se întocmesc ºi se executã planurile de acþiuni, o altã cauzã principalã, care face ca acþiunile sã fie tãrãgãnate 2–3 ºi chiar 5 ani este felul defectuos de dirijare a agenturii, fapt asupra cãruia am insistat mai sus. 396
Este necesar ca ºeful serviciului 3 ºi al biroului 320 din D.R.Cluj, care au posibilitãþi ºi experienþã în munca informativã sã priveascã cu mai mult simþ de rãspundere problemele analizate aici ºi sã treacã în cel mai scurt timp la lichidarea lipsurilor semnalate în problema evidenþei, agenturii ºi în special în acþiunile deschise. 2. Direcþiunea Regionalã M.A.I. Iaºi. Aceastã Direcþiunea regionalã a reuºit sã identifice ºi sã treacã în evidenþa operativã 3 964 þãrãniºti, 3 604 liberali ºi 31 P.S.D.I. Acest numãr este însã nesatisfãcãtor faþã de totalul de peste 25 000 elemente care domiciliazã în raza D. R. Iaºi ºi care au fãcut parte din P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D.I. Situaþia aceasta se datoreºte faptului cã nu au trecut imediat la punerea în aplicare a ordinelor 2864 ºi 60, ci dupã un ºi câteva luni, când întocmesc un plan de mãsuri în care se prevede identificarea ºi luarea în evidenþã a elementelor P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D. Dacã aceasta este situaþia evidenþei, apoi în problema urmãririi operativinformative a elementelor respective, deci a agenturii, Dir. Reg. Iaºi manifestã lipsuri ºi mai mari. În raport se aratã cã elementele P.S.D.I. atât cele domiciliate în oraºul Iaºi, cât ºi în raioane, sunt supravegheate prin 4 informatori, dintre care 3 calificaþi, cele þãrãniste prin 24 informatori calificaþi ºi 84 necalificaþi, iar liberalii prin 25 informatori calificaþi ºi 63 necalificaþi. Însãºi proporþia între informatorii calificaþi ºi necalificaþi aratã lipsa de posibilitate a organelor Dir. Reg. Iaºi de a cunoaºte ºi de a pãtrunde în clandestinitatea elementelor urmãrite. Analizându-se însã ºi posibilitãþile informatorilor calificaþi – cu ocazia unui control efectuat în luna octombrie a.c. – s-a constatat cã dintre informatorii dirijaþi în problema P.S.D.I. numai unul „Petriºor“ poate pãtrunde în rândul elementelor care ne intereseazã, ceilalþi neavând nici o posibilitate. Pentru acest fapt nici nu se cunoaºte activitatea subversivã a P.S.D.I.-ºtilor, nefiind deschisã pânã în prezent nici o acþiune informativã sau de verificare. În aceeaºi situaþie se gãseºte ºi agentura dirijatã în rândul elementelor þãrãniste. Astfel: din cei 3 informatori pe care biroul 320 îi are ºi prin care ar trebui sã fie supravegheaþi cei 87 þãrãniºti domiciliaþi în oraºul Iaºi, nici unul nu dã vreun material important. Exemplu informatorul „Rãdeanu“ ce conteazã ca informator calificat, de aproape un an de zile n-a dat nici un material, refuzând chiar sã mai colaboreze cu organele noastre. Informatorul „Ilieº“ se gãseºte tot în situaþia celui precedent, cerând la întâlnirile cu ofiþerul, respectiv tov. lt. Leibovici, ºeful bir. 320, sã fie scutit de sarcinile de informator, deoarece nu are timp. 397
El a dat ultima notã la 18 martie a.c., iar materialul furnizat pânã atunci nu prezintã nici o importanþã operativã. Celãlalt informator, Popescu Virgil, calificat, este în vârstã de 74 de ani, nu are posibilitãþi de pãtrundere ºi materialul furnizat pânã în prezent se rezumã la simple relaþii. Tocmai datoritã acestor fapte, din cele 87 elemente þãrãniste, domiciliate în Iaºi ºi care ar trebuie urmãrite direct de biroul 320 numai spre câteva sunt dirijaþi unul sau doi informatori din alte probleme, iar la restul nici nu se cunoaºte ultimul loc de muncã ºi nici chiar domiciliul. De menþionat cã acest numãr cuprinde majoritatea elementelor conducãtoare ale fostei organizaþii P.N.Þ. – Iaºi. ªi agentura dirijatã pe lângã elementele liberale se gãseºte în situaþia de mai sus. Astfel din 4 informatori pe care îi are Bir. 320, 3 din aceºtia, respectiv „Sandu“, „Olimpiu“ ºi „Ionescu“ nu au dat nici un fel de material, iar al patrulea „Mititelu Ion“ se prezintã la întâlniri cu diferite sesizãri numai când i se promite bani. Pentru aceste fapte ºi în problema P.N.L. nu se cunoaºte activitatea nici a elementelor conducãtoare fãrã a mai vorbi de membrii de rând. Situaþia de la serviciul 3 al Direcþiei Regionale M.A.I. Iaºi, este identicã cu cea existentã la secþiile raionale. Astfel, la raionul Vaslui, deºi sunt luaþi în evidenþã 672 þãrãniºti ºi 632 liberali, din suma totalã, aproape 50 fiind membri ai fostelor conduceri judeþene, nu sunt urmãriþi decât cu 4 informatori dintre care însã 3 nu au dat nici un material. Deºi conducerea Direcþiei Regionale Iaºi ºi Serv. 3 cunosc aceastã situaþie dezastruoasã din problema agenturii, deoarece le-a fost semnalatã de mai multe ori, totuºi nu au luat nici o mãsurã eficace care sã ducã la lichidarea ei. Pe lângã faptul cã se tolereazã acest balast în agenturã, nici nu s-a cerut lucrãtorilor operativi sã se studieze noi elemente. Datoritã lipsurilor manifestate de Dir. Reg. Iaºi, pe linia evidenþei ºi agenturii nu s-a reuºit sã se intre în clandestinãtatea elementelor þãrãniste, liberale ºi socialdemocrate de dreapta, cu toate cã existã semne vizibile cã ei activeazã. Dintre acestea, menþionãm repetatele difuzãri de manifeste cu caracter þãrãnist în raionul Vaslui, instigarea þãrãnimii sã nu-ºi îndeplineascã îndatoririle faþã de stat în raionul Huºi etc. În raportul Dir. Reg. Iaºi se menþioneazã cã sunt deschise 4 acþiuni de verificare dintre care 3 pe linie P.N.Þ. ºi una pe linie P.N.L., în legãturã cu aceasta precizãm: I Acþiunea Carp Eugen (fost simplu membru P.N.Þ.), deschisã la 30 iulie 1954. Sus-numitul a fost semnalat în 1947 cu manifestãri ostile, iar în 1954 a afirmat faþã de informatorul „Costache“ cã în închisoare a legat prietenie cu mai multe elemente cu care la eliberare a pus bazele unui „Partid Democrat Naþional Român“. Tot cu aceastã ocazie Carp Eugen a afirmat cã acest „partid“ are la bazã un statut ºi cã mai mulþi membri ai acestuia au difuzat manifeste contrarevoluþionare. 398
Pentru desfãºurarea acestei acþiuni au fost întocmite 2 planuri foarte superficiale în care erau trecute ca mãsuri dirijarea agenturii informative ºi interceptarea corespondenþei, planuri care nu au fost vãzute de conducerea serviciului. Agentura informativã folositã în acest caz nu are posibilitãþi de pãtrundere pe lângã element ºi este dirijatã fãrã continuitate, din care cauzã dã note foarte rar ºi acestea cu conþinut slab. Ultimul material informativ existent la dosar a fost furnizat la 7 mai a.c. De menþionat cã informatorul „Costache“ care fãcuse sesizarea cea mai importantã ºi care primise promisiunea din partea lui Carp Eugen, cã-l va pune la curent cu întreaga activitate pe care o va desfãºura în „P. D. N. R. “, nu a fost dirijat în continuare pe lângã obiectiv ºi nici nu s-au studiat toate posibilitãþile de infiltrare a acestui informator cât mai mult în rândul elementelor în cauzã. Nu s-a folosit deci informatorul care avea cele mai mari posibilitãþi de pãtrundere pe lângã obiectiv. Direcþia Regionalã Iaºi scuzã în raport aceastã situaþie prin afirmaþia cã agentura îl caracterizeazã pe Carp Eugen, ca un element beþiv, neserios; în contradicþie cu aceasta, aratã mai departe cã sus-numitul i-a fost semnalat ºi de regiunea Suceava ca având legãturi suspecte cu un grup de elemente urmãrite de aceasta. Desigur cã dacã Dir. Reg. Iaºi ar fi privit cu mai mult simþ de rãspundere acest caz, dacã ar fi dirijat informatorul care a fãcut prima semnalare ºi dacã s-ar fi strãduit sã gãseascã posibilitãþi de infiltrare ºi a altor informatori, ar fi obþinut rezultate. I Acþiunea Traian Gheorghiu (fost secretar general al organizaþiei judeþene P.N.Þ. Iaºi) deschisã la 16 nov. 1954. Sus-numitul a fost semnalat cã în urma punerii în libertate, pe lângã faptul cã întocmeºte lucrãri cu conþinut antimaterialist ºi vrea sã creeze un liceu franciscan, se intereseazã ºi de elementele care în trecut au deþinut posturi de conducere în fostele partide istorice, pe care – aºa dupã cum spune el – se poate pune bazã în viitoarea schimbare politicã. Agentura informativã folositã în aceastã acþiune, prin materialul pe care l-a furnizat asupra elementului în cauzã, dovedeºte cã nu are pãtrundere ºi aceasta pentru cã informatorii sunt din alte probleme: P.N.L., catolicã, deblocaþi. Nici unul din informatorii folosiþi nu au activat în P.N.Þ., fapt pentru care de altfel nu discutã probleme legate de activitatea acestui partid. Lipsa de interes în urmãrirea acestei acþiuni, o dovedeºte ºi faptul cã deºi Traian Gheorghiu a fost pus în supraveghere operativã ºi cu aceastã ocazie au apãrut o serie de noi legãturi (întâlniri pe stradã ºi vizite la domiciliu) tovarãºii nu au trecut nici la identificarea acestor elemente, cãutarea lor la arhivã, evidenþã º.a.m.d., pentru a stabili care sunt elementele P.N.Þ., informatori eventual etc. De altfel întregul material de la dosar dovedeºte cã acþiunea a fost neglijatã. Tot în cadrul biroului 2, fãrã a avea deschis dosar, este „urmãrit“ ºi Nicula Vasile fost conducãtor în cadrul organizaþiei P.N.Þ. Bârlad. Acesta în septembrie 1954, a fost semnalat Regiunii Iaºi de cãtre Reg. Bârlad, cã în timp ce se afla în penitenciar cu Georgescu Vasile-Bârlad, Coltesti Dumitru ºi un anume Vasilescu, a luat hotãrârea ca dupã ce vor fi puºi în libertate, sã desfãºoare activitate contrarevoluþionarã, 399
antrenând totodatã ºi celelalte elemente P.N.Þ. ºi P.N.L. de pe raza regiunilor unde se vor afla. În octombrie 1954, Regiunea Iaºi primeºte de la M.A.I. ordin de supraveghere a lui Nicula Vasile, fiindu-ne semnalat pe altã linie cã sus-numitul intenþioneazã sã desfãºoare activitate conform hotãrârii luate în penitenciar. Mai târziu – în iulie 1955 – informatorul „Horia“ (al biroului 4 Serv. 3) a dat o notã informativã din care rezultã cã Necula Vasile a afirmat cã: „pentru activitatea din penitenciar ºi pe care o mai are de dus de acum înainte, va avea un loc de frunte în viitorul guvern“. A afirmat de asemenea cã la el merg mai mulþi prieteni cu care a activat pe linie politicã la Bârlad. Regiunea Iaºi avea astfel [de] semnalãri importante verificate pe trei linii, în legãturã cu activitatea lui Necula Vasile, fapt ce impunea luarea de mãsuri pentru supravegherea lui informativã. Totuºi pânã în prezent nu s-a fãcut nimic care sã ducã la cunoaºterea activitãþii sus-numitului. Nu s-a dirijat cel puþin informatorul „Horia“ pentru a pãtrunde mãcar acesta mai serios pe lângã obiectiv. I În raportul prezentat, Direcþia Regionalã Iaºi s-a ocupat pe larg de acþiunea „Târnoveanu Dumitru“ urmãritã de raionul Vaslui. ªi în prezentarea acesteia ca ºi a celorlalte acþiuni, în loc sã arate lipsurile principale de care a dat dovadã în urmãrirea ei, a trecut peste ele, recurgând la o prezentare în general a problemei, din care la drept vorbind, nu se poate trage nici o concluzie. Trebuie arãtat cã Dir. Reg. Iaºi a dat dovadã în acest caz ca ºi în altele de lipsã de rãspundere ºi totalã superficialitate. Pentru a concretiza cele de mai sus, amintim cã o primã semnalare în legãturã cu existenþa unui grup P.N.Þ., în raionul Vaslui, a fost fãcutã de un informator „Bec“ încã din 1951. În acelaºi an ºi apoi în 1954, un alt informator „Mandea“ a semnalat ºi el existenþa grupului. În loc ca aceºti informatori care aveau o pãtrundere directã pe lângã ºeful grupului sã fie dirijaþi pentru a stabili elementele cu care acesta activeazã, au fost lãsaþi sã se descurce singuri, fapt pentru care nu au obþinut nici un material. De altfel amândoi aceºti informatori dupã circa 2 luni de la semnalãrile respective a ºi plecat unul în armatã, iar celãlalt la Iaºi, fãrã ca organele noastre sã se sesizeze de aceasta. Ulterior, în 1954, aºa cum se aratã ºi în raport, a venit o nouã semnalare în legãturã cu acest grup, prin anchetarea informatorului „Moldoveanu“. Semnalãrile de mai sus se verificau prin repetatele difuzãri de manifeste în raza comunelor unde domiciliau elementele despre care informatorii de mai sus au arãtat cã fac parte din grup. Despre aceste manifeste, Târnoveanu Dumitru, afirma faþã de agenturã cã nu este strãin. Pentru urmãrirea acestui caz, la 19 noiembrie 1954, s-a întocmit un plan detailat de mãsuri care a fost aprobat de conducerea Dir. III ºi Dir. Reg. M.A.I. Iaºi. În el se prevedea recrutarea a douã elemente dintre care unul era semnalat cã face parte din grup, dirijarea a patru informatori pe lângã elementele cu care Târnoveanu Dumitru avea legãturi mai strânse ºi strângerea de probe de scris de la mai mulþi suspecþi. Direcþia Reg. Iaºi fãrã a trece însã la executarea vreunei 400
prevederi a acestui plan, dupã circa 5 luni a trecut la întocmirea altuia, care se rezuma la anchetarea lui Târnoveanu Pavel, suspectat ca având cunoºtinþã de difuzarea altor asemenea manifeste, chiar în februarie a.c. Reþinerea elementului de mai sus, a avut loc fãrã aprobarea Direcþiei a III-a ºi cu încãlcarea celor mai elementare reguli de verificare a materialului, cum este expertiza grafologicã a manifestelor ºi a scrisului acestuia. La ancheta efectuatã de ºeful Raionului Vaslui, elementul în cauzã, determinat de o serie de mãsuri strãine muncii de securitate, a dat o declaraþie detailatã în care recunoºtea cã fãcea parte din grupul lui Târnoveanu Dumitru, cã a participat la confecþionarea manifestelor difuzate în raza Raionului Vaslui în 1953 ºi 1955, dând ºi o serie de amãnunte în legãturã cu aceste acþiuni. Rezultatele au fost raportate imediat la M.A.I., propunându-se reþinerea unui alt element ce apãrea acum ca ajutor al lui Târnoveanu D., ºeful grupului. Organele noastre au tolerat ºi ele aceste acþiuni ºi fãrã a se trece la verificarea mai amãnunþitã, au aprobat cealaltã verificare directã. Desigur cã rezultatele negative au apãrut dupã foarte puþin timp: elementul reþinut a negat faptul cã ar fi fãcut sau ar face parte din vreo organizaþie subversivã, probând susþinerile sale cu martori. De altfel în timpul anchetãrii acestuia, Târnoveanu Pavel, care fusese recrutat ca informator a venit la Raionul Vaslui ºi a arãtat cã toate declaraþiile sale nu corespund adevãrului, cã faptele arãtate au fost inventate la sugestiile ºefului raionului. În faþa acestei situaþii Direcþia Regionalã M.A.I. nu a luat nici o mãsurã. Numai dupã insistenþele Direcþiei a III-a, s-a întocmit un nou plan care nu a fost îndeplinit nici pânã acum, deºi au trecut peste 6 luni de la data aprobãrii lui. Desigur cã de aceastã atitudine condamnabilã a unor organe ale Direcþiei Regionale Iaºi, ne facem mai întâi vinovaþi noi, care am încurajat superficialitatea ºi lipsa lor de rãspundere. Astfel în loc sã fim exigenþi faþã de felul cum se executã planurile întocmite, am tolerat încãlcãrile lor. Menþionãm cã o astfel de situaþie s-a manifestat faþã ºi de un plan întocmit în noiembrie anul trecut, asupra unei acþiuni din raionul Huºi, despre care nici nu se vorbeºte în raport. Desigur cã Direcþia Regionalã M.A.I. Iaºi trebuie sã þinã seama cã pentru lipsurile noastre am luat mãsuri sã fie lichidate. Acelaºi lucru trebuie sã facã ºi tov. lt. major Cernichevici ºi lt. Leibovici Iancu, sã lichideze cu spiritul de autoliniºtire care se desprinde din tot raportul prezentat ºi sã priveascã cu mai mult simþ de rãspundere urmãrirea acestor probleme. Direcþia Regionalã M.A.I. Craiova O situaþie mai bunã a fost prezentatã prin raportul Direcþiei Regionale M.A.I. Craiova, care în ultimul timp a reuºit sã intre în posesia unor materiale importante 401
despre activitatea a o serie de elemente þãrãniste ºi liberale, care încearcã sã întreprindã acþiuni de reorganizare a elementelor P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D.I., precum ºi pentru a desfãºura activitate duºmãnoasã sub diferite aspecte aºa cum sunt de exemplu B. S., P. A., N. D. ºi alþii. Regiunea Craiova, ca ºi Regiunea Cluj, fãcând o prezentare largã a celor câteva acþiuni pe care le urmãreºte, a scãpat din vedere analiza profundã a muncii desfãºuratã în problemele urmãrite de biroul 320, nereuºind sã scoatã la ivealã lipsurile existente, care fac ca nici aici sã se desfãºoare munca în bune condiþiuni. Din raportul prezentat rezultã cã Regiunea Craiova nu s-a ocupat în permanenþã de luarea în evidenþã a elementelor respective ºi supravegherea lor informativã. Astfel, din 6 647 P.N.Þ.-iºti identificaþi pe întreaga regiune sunt supravegheaþi numai 411, din cei 5 958 P.N.L.-iºti numai 376, iar din cei 276 P.S.D.I. numai 53. Regiunea nu aratã cum ºi prin cine se face aceastã supraveghere mulþumindu-se sã arate foarte vag cã atenþia a fost îndreptatã în special asupra elementelor conducãtoare. În urma controlului efectuat, a reieºit cã de cãtre biroul 2 din regiune au fost identificate ºi luate în evidenþã – de exemplu pe linie P.N.Þ. – numai 108 membri, dintre care 33 elemente care au deþinut funcþii de rãspundere ºi 75 simpli membri, ceea ce dovedeºte cã colectivul biroului 2 n-a acordat atenþia cuvenitã acestei sarcini. Faptul cã din cele 108 elemente identificate ºi luate în evidenþã sunt supravegheate numai 17 (12 conducãtori, 5 simpli membri), dovedeºte lipsa de interes de care a dat dovadã colectivul biroului 320 ºi conducerea serviciului în luarea de mãsuri pentru supravegherea informativã a elementelor în cauzã. Trebuie menþionat cã ºi aceastã supraveghere este fãcutã superficial, fãrã continuitate, lucru reieºit din aceea cã asupra multor elemente dintre acelea – aºa-zise supravegheate – se gãseºte numai câte o notã informativã datã în cursul acestui an. Exemplul caracteristic pe aceste linii sunt: R.N., G.I., C.E., N.I., M.C. ºi alþii. Aceeaºi situaþie se gãseºte ºi în celelalte 2 probleme P.S.D.I. ºi P.N.L. Aceastã situaþie care dovedeºte lipsa unei preocupãri de a lua mãsuri pentru a cunoaºte ce fac elementele pe care le urmãresc trebuia analizatã pe larg în raport de cãtre regiunea Craiova ºi sã fi scos la ivealã cauzele care fac sã se ajungã la aceastã situaþie. În raport nu s-a vorbit nimic despre situaþia elementelor arestate sau fugite în strãinãtate ºi a se arãta dacã familiile acestora sunt sau nu supravegheate informativ ºi ce rezultate s-au obþinut în cazul când au fost supravegheate etc. Considerãm cã regiunea n-a arãtat nimic în legãturã cu situaþia acestor elemente, pentru cã aºa dupã cum a rezultat din controlul efectuat, nici nu se cunoaºte situaþia acestora fãrã a mai vorbi de eventuala supraveghere informativã a familiilor ºi rudelor acestora. În legãturã cu concentrarea P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D.I. în diferite obiective economice sau instituþii din cadrul aparatului de stat, s-a arãtat în raport cã nu se cunoaºte în întregime care sunt obiectivele unde acestea sunt concentrate ºi cã urmãrirea acestora 402
nu s-a fãcut în cele mai bune condiþiuni. Realitatea este alta; nu se cunoaºte absolut nimic pe aceastã linie ºi nici nu s-au luat mãsuri de supraveghere a lor. Regiunea Craiova, ca ºi toate celelalte regiuni de altfel, trebuia sã acorde o atenþie deosebitã îndeplinirii acestei sarcini, cunoscând faptul cã în ultimul timp au fost semnalãri din care rezultã cã [pentru] elementele P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D.I., ca o formã de activitate este ºi comiterea de sabotaj la locurile de producþie. La Regiunea Craiova de menþionat pe aceastã linie, este declaraþia lui T. N., fost membru P.N.Þ. care cu ocazia anchetãrii efectuate asupra sa, aceasta a declarat cã el ºi celelalte elemente P.N.Þ.-iste cu care îºi desfãºoarã activitatea, au primit sarcina de la elementele conducãtoare de a comite acte de sabotaj acolo unde muncesc, sarcinã pe care unele elemente au ºi pus-o în aplicare. Existenþa acestor lipsuri se datoreºte în primul rând faptului cã planurile de muncã anuale ºi trimestriale întocmite, nu sunt respectate ºi aplicate întocmai. De exemplu în planul trimestrial 1 iulie – 30 septembrie, era prevãzut identificarea ºi luarea în evidenþã a 30 de elemente P.N.Þ. Aceastã sarcinã n-a fost îndeplinitã. Au fost identificate ºi luate în evidenþã numai 9 elemente. O situaþie asemãnãtoare se aflã ºi în ceea ce priveºte planurile întocmite în problema P.S.D.I. ºi P.N.L. Pe linia planificãrii muncii, trebuie arãtat cã nu toate planurile întocmite au fost la înãlþimea sarcinilor care se impuneau a fi luate, pentru a duce la îmbunãtãþirea muncii. De exemplu: în planurile de muncã trimestriale ale regiunii Craiova, nu rezultã cã a existat o preocupare de crearea unei agenturi de calitate, deºi aºa cum se va arãta mai târziu, aceasta era necesar, întrucât agentura este insuficientã. Pe aceastã linie numai în primul plan trimestrial al anului 1955 a fost prevãzut recrutarea a douã elemente, recrutãri care însã nu s-au fãcut. O altã cauzã a lipsurilor existente în munca desfãºuratã de cãtre Regiunea Craiova, o constituie lipsa unei agenturi de calitate ºi felul defectuos de a se lucra cu ea. În urma controlului efectuat a rezultat cã agentura folositã pentru supravegherea elementelor este insuficientã din punct de vedere numeric. Aºa de exemplu pe întreaga regiune în urmãrirea elementelor P.N.Þ. se folosesc 44 informatori calificaþi ºi 96 informatori necalificaþi, în total deci 140 de informatori. Numãrul acesta este desigur insuficient în raport cu numãrul elementelor P.N.Þ. care ºi-au desfãºurat activitatea pe raza regiunii Craiova ºi care trebuie în momentul de faþã supravegheaþi informativ, pentru a cunoaºte atât activitatea prezentã a acestora, cât ºi intenþiile de viitor. În urma analizei fãcute cu ocazia controlului asupra agenturii informative folosite de cãtre Biroul 2 din Serv. III, regiunea Craiova, s-a constatat cã aceasta se compune dintr-un informator calificat ºi 3 necalificaþi (pe linie P.N.Þ.) În afarã de faptul cã din punct de vedere numeric aceasta este insuficientã pentru urmãrirea elementelor care cad în sarcina Biroului 2, trebuie arãtat cã aceasta nu este dirijatã cu continuitate, pe bazã de planuri de discuþii, pe care tov. sã le întocmeascã ºi sã le prezinte conducerii biroului sau serviciului înainte de a se prezenta la întâlniri, nu se dau sarcini scrise asupra cãrora informatorii sã fie traºi la rãspundere de felul 403
cum le-au executat. Exemplu concludent pe aceastã linie îl constituie informatorul necalificat „Barbu“. Din studierea materialului furnizat de acest informator rezultã cã el n-a fost dirijat pe lângã anumite elemente dând material numai asupra acelora pe care le întâlneºte întâmplãtor pe stradã. Deºi prin funcþia pe care a avut-o, el fiind fost secretar general al organizaþiei judeþene P.N.Þ. Dolj, ar avea posibilitãþi de a da material de valoare din rândul elementelor conducãtoare, totuºi pânã în prezent n-a semnalat nici mãcar o manifestare duºmãnoasã din partea acestora. De la 1 august ºi pânã la data când s-a efectuat controlul n-a prezentat organelor noastre nici un fel de material informativ, deºi întâlnirile au avut loc. Cauza care face ca acest informator sã lucreze aºa cum s-a arãtat se datoreºte în primul rând conducerii serviciului care n-a controlat îndeaproape pe tov. lt. Georgescu, care lucreazã efectiv cu el, prin participarea la întâlniri de control ºi o analizã mai profundã asupra materialului pe care acest informator îl dã. Lipsa principalã o constituie ºi faptul cã la întâlniri tovarãºul Georgescu în loc sã discute cu informatorul detailat asupra sarcinilor [pe] care trebuie sã i le dea, el se lasã condus în discuþii de informator care ridicã probleme personale. Aºa de exemplu la întâlnirea care a avut loc în ziua de 28 octombrie au fixat ca la noua întâlnire sã nu aducã nimic informatorul, scopul întâlnirii fiind acela de a discuta o problemã personalã a informatorului. O altã lipsã în munca cu agentura o constituie faptul cã nu existã un contact permanent dinainte stabilit pe bazã de grafice de întâlniri care de fapt sunt întocmite însã nu sunt respectate. De exemplu cu informatorul „Marinescu Gh.“ calificat, nu s-a luat legãtura de la 10 august. Lipsa de continuitate ºi de precizare a obiectivelor pe care trebuie sã le urmãreascã informatorii este caracteristicã în felul de a lucra cu aproape toþi informatorii. Lipsa unei agenturi de calitate ºi felul defectuos de a lucra cu ea a fãcut ca acþiunile care sunt deschise în cadrul biroului sã fie tãrãgãnate ºi sã nu se reuºeascã a se stabili la timp ºi în totalitate activitatea contrarevoluþionarã pe care elementele semnalate o desfãºoarã. În raportul prezentat Regiunea Craiova a arãtat pe larg cele câteva acþiuni care se urmãresc îndeosebi de cãtre biroul 320 arãtând în acelaºi timp pe scurt ºi mãsurile care urmeazã a le lua în viitor pentru clarificarea lor. În urma controlului efectuat s-au stabilit însã cã ºi în urmãrirea acestor acþiuni a existat o serie de lipsuri [pe] care în raportul prezentat mai înainte, regiunea nu lea scos la ivealã. De exemplu: în acþiunea T. C. deschisã la 14 septembrie 1954, nu s-a arãtat cã materialul informativ furnizat de agentura folositã pentru urmãrirea acestei acþiuni nu dovedeºte cã s-a urmãrit cu continuitate. Astfel informatorul „Marcel“ a dat 3 note, „Gelu“ 2 note, „Niculescu“ 2 note ºi „Titi“ 7 note, fãrã ca acestea sã dea ceva important în legãturã cu activitatea elementului urmãrit. Nu s-a arãtat de asemeni cã este deconspiratã aceastã acþiune întrucât aºa dupã cum rezultã din nota lui 404
„Marcel“, datã la 13 iunie ºi cea datã de „Titi“ la 26 februarie, T. C. are cunoºtinþã de faptul cã este urmãrit de organele noastre. În celelalte acþiuni cum e de exemplu acþiunile B.S., P.A., N.D., se foloseºte întradevãr o agenturã cu posibilitãþi datoritã cãrui fapt a reuºit sã stabileascã în cea mai mare mãsurã activitatea subversivã a elementelor urmãrite ºi legãturile acestora. Menþionãm cã datoritã preocupãrii manifestate de conducerea Direcþiei Regionale, munca pe linia problemelor P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D.I. s-a îmbunãtãþit ºi în raioane, unde s-au deschis o serie de acþiuni informative ºi de verificare pe baza materialelor furnizate de agenturã. O lipsã în aceastã problemã manifestatã de D. R. Craiova este aceea cã nu are deschise dosare de control în cadrul cãrora sã urmãreascã în mod organizat aceste acþiuni. * Din cele arãtate mai sus, rezultã clar cã activitatea elementelor naþional-þãrãniste, liberale ºi social-democrate independente, nu a constituit un obiectiv important în munca organelor de Securitate. Numãrul de peste 1 500 000 suspecþi la care se adaugã faptul cã aceste partide conteazã în strãinãtate pe un numeros grup de fugari, care formeazã aºa-zisul „Comitet Naþional de Eliberare“ înfiinþat de puteri imperialiste ºi care a cãutat în repetate rânduri sã centralizeze activitatea diferitelor grupuri subversive din þarã nu au constituit semnale de alarmã pentru organele noastre. În general munca informativ-operativã a Direcþiunii Regionale desfãºuratã pe linia urmãririi þãrãniºtilor, liberalilor ºi social-democraþilor independenþi se desfãºoarã la un nivel scãzut, manifestându-se o subapreciere politicã a activitãþii a acestora, fapt ce se reflectã în mod deosebit în numãrul redus de elemente luate în evidenþã operativã. Trebuie sã menþionãm cã dintre elementele identificate numai micã parte au avut rol activ în cadrul acestor partide, majoritatea celorlalþi fiind membri de rând. O serie de fruntaºi ai organizaþiilor judeþene din Ploieºti, Roman, Cluj, Timiºoara, Oradea, Galaþi ºi altele nici n-au fost identificaþi, fapt pentru care nu se cunoaºte activitatea depusã de ei. Consecinþa neidentificãrii tuturor elementelor – cel puþin cu rol conducãtor – este ºi recrutarea unei agenturi necalificate de la care s-a înregistrat numai comentarii legate de situaþia politicã internã sau internaþionalã sau alte materiale lipsite de importanþã. Exemplul negativ în aceastã privinþã sunt în primul rând Regiunea Iaºi, Timiºoara, Suceava, Piteºti ºi Hunedoara. De asemenea munca organelor noastre nu a fost îndreptatã spre familiile fugarilor din strãinãtate ºi a elementelor principale arestate, prin care se putea intercepta canalele de legãturã existente între aceºtia ºi cei rãmaºi în libertate. Pe aceastã linie se menþioneazã neexistenþa unei colaborãri active între serviciile III ale Direcþiunilor Regionale ºi celelalte servicii în obiectivele cãrora apar elemente þãrãniste, liberale ºi socialdemocrate de dreapta ºi în special cu Serviciul II, IV, T. F., unitãþile Serviciului „D“. 405
La identificarea foºtilor membri P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D.I. nu s-a þinut seama de concentrarea acestora pe raioane, comune ºi unitãþi economice. Aceasta a fãcut ca ajutorul care trebuia dat organelor în raza cãrora erau concentrãri de aceste elemente sã nu fie temeinic organizat, iar recrutãrile de informatori sã nu fie fãcute în funcþie de aceste fapte ci la întâmplare fãrã obiective precise, fãrã perspective. ªi pe aceastã linie se pot da exemplu Dir. Reg. Iaºi, Cluj, Ploieºti, Galaþi, Piteºti, Hunedoara ºi altele. Chiar informatorii recrutaþi în obiective concrete nu au furnizat material important, deoarece în dirijarea lor nu s-a þinut cont de numãrul elementelor spre care pot fi dirijaþi ºi pe lângã care au posibilitãþi de pãtrundere ºi în special aceºtia nu erau îndreptaþi spre elementele active. Aceasta a fãcut ca legãturile existente între grupurile depistate mai ales între conducãtorii lor ºi un centru clandestin pe þarã sã nu constituie o preocupare nici a muncii organelor regionale ºi nici a Serv. II din centralã. Numai astfel se explicã faptul cã dupã arestarea Comisiei Interimare din 1949 pânã în prezent nu au mai fost depistate nici o conducere centralã a acestor partide deºi existau informaþii pe aceastã linie. Exemplu grupul C. T. Regiunea Bucureºti, organizaþia „Apãrãrii Dreptãþii Naþionale“ Regiunea Iaºi, grupul M., Regiunea Cluj ºi altele. Analizând calitatea agenturii existente, se poate trage concluzia de la început cã este nesatisfãcãtoare. Acest fapt iese în relief din însãºi raportul dintre informatorii calificaþi (þinând seama de faptul cã mulþi sunt trecuþi în aceastã categorie nejustificat – Reg. Iaºi, Regiunea Cluj, Galaþi, Ploieºti, Piteºti) ºi numãrul informatorilor necalificaþi. Calitatea nesatisfãcãtoare a agenturii rezultã mai ales cum s-a arãtat mai sus, din poziþia informatorilor noºtri faþã de elementele urmãrite în diferite acþiuni. Cauzele principale ale calitãþii nesatisfãcãtoare a agenturii informative sunt: I Alegerea nu s-a fãcut întotdeauna dupã necesitatea acþiunii informative. Exemplele date la regiunile care au dat raport sunt destul de concludente. I Studierea ºi recrutarea informatorilor s-a fãcut în multe cazuri în mod formal. Exemplu recrutarea informatorului T. P., la Regiunea Iaºi ºi C. G., Regiunea Bârlad. I Instruirea ºi dirijarea nu a fost cea mai justã. Exemplu informatorul „Barbu“, Regiunea Craiova, informatorul „Carp“ de la Regiunea Iaºi etc. Munca de conspirare a agenturii s-a dus defectuos. Chiar acolo unde existã case conspirative sau de întâlnire lucrãtorii operativi încãlcând în mod grosolan cele mai elementare norme de luarea legãturii cu agentura, se întâlnesc mai întâi pe stradã cu informatorii ºi apoi merg împreunã în casã. Exemplu informatorii „Marcel“ ºi „Barbu“ ai Regiunii M.A.I. Craiova, „Carp“ al Regiunii Iaºi, la fel în Regiunea Arad ºi altele. Analizând lipsurile ºi cauzele acestora putem afirma cã ele se datoresc în special nivelului profesional scãzut al lucrãtorilor operativi ºi subaprecierii politice a acestor probleme de cãtre conducerile Direcþiilor Regionale ºi a Serviciilor III. Sunt mulþi tovarãºi care urmãresc problemele P.N.L., P.N.Þ. ºi P.S.D.I. fãrã a cunoaºte specificul activitãþii acestora. 406
Aceasta a fost posibilã în special în urma fluctuaþiei nejustificate a cadrelor ºi a dezinteresului manifestat de conducerile serviciului III faþã de aceste probleme. Aceºtia nu sprijinã lucrãtorii operativi sã-ºi întocmeascã planuri de muncã, nu controleazã executarea lor, nu participã la întâlnirile de control unii din ei neavând nici un informator din rândul acestor probleme. De asemenea unii nu cunosc nici acþiunile principale deschise de biroul 320 sau de raioane. Altã cauzã principalã o constituie ºi dezinteresul manifestat de serviciul nostru în sprijinirea ºi controlarea direcþiilor regionale. Nu a existat un control ºi sprijin calificat chiar acolo unde au mers tov. noºtri, ei nu au fost întotdeauna pregãtiþi ºi de aceea ºi rezultatele au fost minime. Pentru îmbunãtãþirea muncii informative în problema P.N.Þ., P.N.L. ºi socialdemocrat de dreapta, în vederea identificãrii conducerii centrale a acestor partide, stabilirea legãturilor acestora cu fugarii din strãinãtate, cu elementele arestate precum ºi cu alte grupuri existente în þarã, este necesar sã se ia urmãtoarele mãsuri: I Punerea la punct a evidenþelor operative. Este bine cunoscut pentru fiecare dintre noi cã fãrã o evidenþã clarã ºi completã nu putem avea nici rezultate bune în muncã. De aceea ar trebui ca în maximum 3 luni, regiunile care încã nu au reuºit sã-ºi punã la punct evidenþa sã facã aceasta în acest timp. Ce înseamnã aceasta? Înseamnã a identifica toate elementele P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D.I. din raza regiunii respective, în special elementele conducãtoare indiferent dacã mai înainte au activat sau nu pe raza regiunii. Înseamnã identificarea familiilor celor arestaþi sau fugiþi. Înseamnã identificarea celor puºi în libertate în ultimul timp ºi a celor ce eventual s-au întors din strãinãtate sau se vor întoarce. Înseamnã, cu alte cuvinte, a se cunoaºte situaþia fiecãrui PNÞ-ist, PNL-ist, PSDI-ist ce domiciliazã sau participã (la) serviciu în raza regiunii respective. Desigur cã concomitent cu identificarea lor se vor întocmi ºi situaþiile necesare din care sã rezulte în ce sectoare de muncã sau raioane sunt ºi mai concentraþi. Cum se poate face? Prin toate sursele de care dispunem ca: I agenturã I anchetarea celor arestaþi I investigaþii I colaborarea cu celelalte servicii etc. I Supravegherea informativã a elementelor conducãtoare ºi cele mai active. Cum procedãm: Extragem pe baza evidenþei ºi din alte materiale ce le posedãm aceste elemente, apoi vedem care dintre ele sunt cunoscute de agentura existentã, dupã care în funcþie de ce fel de relaþii existã între ei se dirijeazã agentul pe lângã elementul ce trebuie 407
supravegheat. Acesta nu se face dupã formula generalã – vezi ce mai face X – sau ia mai întâlneºte-l ºi vezi ce spune – ci se stã de vorbã cu informatorul, se stabileºte în ce raporturi sunt ºi apoi în funcþie de raporturile în care se aflã ºi pasiunile comune, este dirijat informatorul sã se împrieteneascã cu el, dupã care în funcþie de materialul ce-l aduce este dirijat în continuare. Pentru ceilalþi necunoscuþi de agenturã recrutãm fie dintre ei fie alþi cu posibilitãþi dupã un studiu serios. În unele cazuri se poate dirija dintre agenþi ce aveau prin legende, fie direct fie prin intermediul celor cunoscuþi de agenþi care la rândul lor cunosc pe cei ce ne intereseazã. I Marºrutizãm agentura. Este cunoscut faptul cã de cãtre unele raioane sau de regiune sunt recrutate elemente ce au fãcut parte din conducere, elemente ce au avut legãturi ºi cu alþi din alte localitãþi fie din aceeaºi regiune, fie din alta, fie chiar cu elementele din conducerea centralã ce se aflã în Bucureºti. Astfel de informatori dacã îi marºrutizãm bineînþeles cu legende bune vor da rezultate atât pentru organul ce-l marºrutizãm cât ºi pentru organul în raza cãruia a fost marºrutizat. I Colaborarea permanentã cu Serviciile IV, II, S. O. ºi alte resoarte în scopul supravegherii lor la locul de producþie, a depistãrii canalelor de legãturã cu strãinãtatea sau cu cei arestaþi etc. I Control ºi sprijin. A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 189, f. 1–26.
111. 1955 decembrie 15. Plan de acþiune pentru postul de radio „Free Europe“. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I 131 15 decembrie 1955
Strict secret
Plan de acþiune „The American Heritage Foundation“ sub numele mai frecvent „Crusade for Freedom“ (Cruciada pentru Libertate) sau „Comitetul Naþional pentru o Europã Liberã“ este o asociaþie înjghebatã din ordinul imperialiºtilor americani, cu ajutorul 408
cãreia s-a început o campanie propagandisticã cu caracter duºmãnos la adresa þãrii noastre ºi a celorlalte þãri de democraþie popularã. Cel mai important instrument de care se serveºte „Crusade for Freedom“ pentru calomnierea þãrilor de democraþie popularã, este postul de radio „Free Europe“ (Europa Liberã), care îºi are centrala în New York ºi „sucursale“ în Germania Occidentalã ºi Portugalia. Asociaþia, care are caracterul unei organizaþii particulare, este sprijinitã de vârfurile capitalului monopolist, printre care Henry Ford al II-lea (preºedintele asociaþiei), Baraney Balaban, preºedintele trustului de filme Paramount (preºedintele asociaþiei pentru statul New York) º. a. ºi este legatã de autoritãþile americane ºi de oficinele de spionaj ale acestora. Printre membrii acestei asociaþii, care în acelaºi timp ocupã funcþii înalte în actualul guvern american se numãrã preºedintele S.U.A. Dwight Eisenhower, secretarul de stat John Foster Dulles, Walter Bedell Smith, directorul lui C.I.A. Allan W. Dulles ºi alþii. Pentru a descoperi ºi demasca activitatea duºmãnoasã a membrilor acestei organizaþii este necesar ca rezidenþa sã întreprindã urmãtoarele: 1. Sã descopere sediul din New York al acestei organizaþii. Pânã în prezent posedãm trei adrese unde ºi-a desfãºurat activitatea aceastã organizaþie. a) New York – Empire State Building, Str. 62 Est, nr. 154, etaj III; b) New York – 250 Fifth Avenue, camera 301; c) New York – Hotelul Mayflower, camera 268. 2. Sã stabileascã care este comitetul activ de conducere al organizaþiei ºi care sunt legãturile lor cu autoritãþile americane. 3. Sã stabileascã care sunt metodele de recrutare a agenturii organizaþiei. 4. Sã stabileascã ce mijloace materiale folosesc pentru executarea misiunilor. 5. Sã stabileascã cum sunt canalizaþi agenþii înspre þãrile de democraþie popularã. 6. Sã stabileascã ce români fac parte din aceastã organizaþie ºi în ce constã munca depusã de ei în sprijinul organizaþiei. 7. În funcþie de cele de mai sus, sã se puncteze elemente în vederea studierii ºi recrutãrii lor pentru a pãtrunde informativ în acest obiectiv. Lucrãtor operativ Lt. maj. Bozianu Mihai A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 5, f. 34–35.
409
112. 1955. Situaþie numericã cu evidenþa elementelor P.N.Þ. ºi P.N.L. identificate ºi luate în evidenþã de cãtre regiunile de securitate. Situaþia elementelor P.N.Þ. ºi P.N.L. identificate ºi luate în evidenþã Regiunea
Problema
Serv. 1
P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L. P.N.Þ. P.N.L.
Aut. Magh. Bucureºti Baia Mare Bacãu Constanþa Craiova Cluj Galaþi Hunedoara Iaºi Oradea Ploieºti Piteºti Stalin Timiºoara Total
Elemente identificate Evid.
1264 701 7010 4699 4702 888 3897 3932 6407 5293 9227 7553 13 263 3612 8580 7917 3290 2007 4356 3025 5343 1269 6346 6041 7558 6539 5046 3067 7671 3701
Foºti conducãtori C.C. Deputaþi Senatori Del. perm. Com.
826 468 2637 2396 2802 617 2273 2137 3959 2573 6978 5762 5121 1119 6491 6372 1103 574 4251 3982 4495 6886 4102 3468 2763 2402 978 565 6866 3173
4 3 2 1 2 1 2
A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 189, f. 43–44. 410
1 2 6 3 2 15 6 8 11 10 3 5 1 5 1 4 3 9 5 6 5 15 14
1 2 1 1 2 1 2 4 3 2 4 -
9 2 38 43 18 14 123 49 46 32 70 102 5 1 25 49 2 1 39 98 37 47 63 91
11 7 48 35 35 26 93 101 84 47 189 48 155 188 140 118 29 15 76 57 35 22 193 89 149 133 216 120
113. 1956 februarie 3. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Innsburg“ pentru „Misiunea Catolicã Românã“ din Germania Occidentalã.
Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I
Strict secret
Aprobat p. ªeful Direcþiei I [indescifrabil]
Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv Azi, 3 februarie 1956, subsemnatul l[ucrãtor] op[erativ] prim lt. Rãdulescu Ion, analizând materialul existent asupra „Misiunii Catolice“ din Germania Occidentalã. Am gãsit cã „Misiunea Catolicã Românã“, organizaþie cu caracter aparent religios ºi caritativ, a fost transformatã de la început într-o organizaþie care duce o activitate duºmãnoasã regimului nostru. În aceastã activitate este dirijatã ºi sprijinitã de statul Vatican, care pregãteºte ºi numeºte preoþi la conducerea acestei misiuni. Pe baza celor de mai sus am hotãrât sã deschid dosarul de obiectiv pentru „Misiunea Catolicã Românã“ din Germania Occidentalã, numele conspirativ „Innsburg“. L[ucrãtor] op[erativ] prim Lt. Rãdulescu Ion „De acord“ ªef de serviciu Col. [indescifrabil] A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 99, f. 6.
411
114. 1956 martie 14. Raport al Direcþiei a V-a referitor la lipsurile principale în organizarea reþelei informative. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia a V-a
Strict Secret 14 martie 1956 Raport
Lipsurile în munca cu agentura arãtate în ordinul tovarãºului ministru de care am luat cunoºtinþã astãzi, se reflectã în întregime ºi în activitatea organelor de contrainformaþii militare. Folosind prezenþa la aceastã convocare a ºefilor organelor de contrainformaþii, aº vrea sã mã opresc asupra acestor lipsuri, pentru a le evita pe viitor ºi a ne organiza de aici înainte munca noastrã în strictã conformitate cu ordinele conducerii Ministrului Afacerilor Interne. Una dintre lipsurile principale în organizarea reþelei informative a Direcþiei de Contrainformaþii militare o constituie numãrul prea mare al informatorilor necalificaþi, menþinuþi în mod inutil în reþea care formeazã un elemente neproductiv ºi îngreuiazã buna desfãºurarea a muncii. Astfel, la data de 01. 01. 1956 agentura necalificatã a organelor de contrainformaþii reprezenta cca. 87% din numãrul total al informatorilor. Sau un alt exemplu, în cifre: din numãrul total de 755 informatori recrutaþi în ultimul trimestru al anului 1955 sunt numai 8 informatori calificaþi, iar din 30 informatori recrutaþi în aceeaºi perioadã de timp la Serviciul de Contrainformaþii al Regiunii a III-a Militarã – 27 sunt necalificaþi ºi numai 3 informatori calificaþi. În general, se constatã din partea lucrãtorilor operativi o insuficientã preocupare pentru asigurarea unei agenturi calificate, capabile sã satisfacã în bune condiþiuni nevoile muncii informativ-operative, o agenturã care prin calitatea ei sã constituie un ajutor preþios în lupta împotriva acþiunilor duºmãnoase în armatã ºi în primul rând împotriva spionajului. De cele mai multe ori, lucrãtorii organelor de contrainformaþii nu analizeazã temeinic ºi nu þin seama de scopul pentru care-ºi propun recrutarea informatorilor, de calitãþile personale ale candidaþilor la recrutare ºi posibilitãþile reale ale acestora de a lucra pe un anumit suspect, a duce acþiunea informativã într-un anumit caz concret sau a asigura prevenirea acþiunilor duºmanului în punctele vulnerabile. Aceasta face ca în reþeaua informativã sã pãtrundã elemente necorespunzãtoare, ce constituie un balast ºi o frânã în desfãºurarea activitãþii contrainformative ºi în loc sã uºureze munca lucrãtorilor operativi dau loc la deconspirãri ale metodelor de muncã ºi la necesitatea abandonãrii informatorului. 412
Astfel: I la Corpul 38 Armatã, în vederea încadrãrii informative a unei acþiuni de verificare, lucrãtorul operativ lt. Rovai Alexandru a procedat la recrutarea pe bazã de sentimente patriotice a informatorului „Sãndulescu Vasile“ care a acceptat propunerea de a colabora cu organele de contrainformaþii. La prima întâlnire, informatorul s-a prezentat arãtând cã refuzã sã lucreze cu noi, motivând cã nu are posibilitatea de a îndeplini sarcinile trasate de lucrãtorul operativ. În multe cazuri, lucrãtorii operativi nu studiazã ºi nu verificã cu atenþie candidaþii propuºi pentru recrutare, nu se preocupã de cunoaºterea temeinicã a activitãþii candidaþilor în trecut, precum ºi a comportãrii, atitudinii ºi manifestãrilor lor actuale pe locul de muncã ºi în afara unitãþilor, nu se folosesc în acest scop de agentura pe care o au, spre a-ºi asigura un maximum de garanþie pentru reuºita recrutãrii ºi colaborarea cinstitã a viitorului informator. În posesia unor astfel de date incomplete ºi în urma unui studiu superficial, au fost cazuri când lucrãtorii operativi au trecut la recrutãri pe bazã de sentimente patriotice a unor elemente cu trecut dubios, dând astfel prilejul la ratarea recrutãrilor. Astfel: I Lt. major Bãlescu Iancu, ofiþer de contrainformaþii la U. M. nr. 03767 Bacãu – ºi-a propus recrutarea pe bazã de sentimente patriotice a unui angajat civil. În timpul discuþiilor purtate în vederea recrutãrii, candidatul i-a povestit ofiþerului o serie de fapte necunoscute pânã atunci, arãtând cã fiind membru al organizaþiei legionare a participat în 1941 la rebeliune, ocupând împreunã cu alþi legionari Palatul Telefoanelor din Oraºul Stalin. De asemenea, a arãtat cã înainte de 1944 pe când lucra la Uzinele „Voinea“ în Bucureºti, a primit din partea organelor S.S.I. propunerea sã colaboreze ca informator, pe care pretinde cã a refuzat-o. I Lt. major Lupu Nicolae – ºef de birou contrainformaþii la Divizia 37 Mecanizatã – a propus pentru recrutare ca informator calificat, pe bazã de sentimente patriotice, a unui element care în urma verificãrii s-a stabilit cã în 1946 a fãcut parte dintr-o organizaþie naþionalistã, are rude în þãri capitaliste cu care întreþine legãturi prin corespondenþã ºi este în relaþii cu elemente suspecte, fãrã a se cunoaºte caracterul acestor relaþii. Cu toate ordinele date, verificarea candidaþilor la recrutare se face în multe cazuri superficial, fãrã simþ de rãspundere, întocmindu-se rapoarte de investigaþii ºi referate lipsite de obiectivitate, ceea ce face ca în reþeaua informativã sã pãtrundã elemente incapabile ºi lipsite de posibilitãþi de informare, care dupã scurt timp trebuie abandonate ca balast. Se constatã uneori cã lucrãtorii operativi întocmesc referate lipsite de obiectivitate în mod artificial ºi mincinos candidaþilor la recrutare, atribuind însuºiri ºi posibilitãþi 413
pe care aceºtia nu le au dintr-o dorinþã nejustificatã de a face agenturã, pe care apoi sunt nevoiþi sã o abandoneze. Astfel: I Lt. major Rusnacenco Vladimir – ºef de birou din aparatul central – a recrutat în anul 1954 pe bazã de material compromiþãtor pe informatorul calificat „Paºcani“ care a desfãºurat activitate legionarã. În referatul de aprobare, lucrãtorul operativ a descris o serie de calitãþi ºi posibilitãþi nereale ale candidatului, caracterizându-l pozitiv în vederea recrutãrii. Fiind selecþionat în mod superficial, informatorul nu a dat material ºi pentru slaba lui activitate, în luna noiembrie 1955 a fost propus pentru excludere din reþea. În referatul de abandonare arãtându-se de aceastã datã cã nu are posibilitãþi sã ducã munca ºi este necorespunzãtor, fapt care este în vãditã contrazicere cu primul referat întocmit la recrutare. I Rezidentul „K. 3“ dintr-o unitate militarã din Orãºtie, în urma verificãrilor efectuate dupã recrutare s-a constatat cã în perioada 1940–1944 a fãcut parte din poliþia hortistã ºi a luptat împreunã cu tatãl lui împotriva armatei române, ceea ce s-ar fi putut stabili înainte de recrutare. Trebuie menþionat cã o mare parte de vinã pentru aceastã stare de lucruri o poartã ºefii organelor de contrainformaþii care aprobã de multe ori cu uºurinþã recrutarea informatorilor, fãrã sã studieze temeinic materialul primit asupra lor ºi nu adâncesc în mãsura cuvenitã studiul asupra candidaþilor. Nu se depune stãruinþa necesarã ºi nu se duce o muncã perseverentã, de zi cu zi, pentru educarea ºi instruirea informatorilor pentru dezvoltarea ºi formarea însuºirilor corespunzãtoare, a iscusinþei ºi tactului necesar unui bun informator, pentru adevãrata ridicare a calitãþii agenturii, la nivelul sarcinilor ce-i revin. Unii lucrãtori operativi nu se pregãtesc cu grijã pentru întâlnirile cu agentura, nu studiazã materialul primit la întâlnirea precedentã ºi ca urmare, traseazã informatorilor sarcini cu caracter formal ºi fãrã un scop bine-determinat, cum ar fi de exemplu: „continuaþi sã duceþi discuþii cu suspectul ºi sã ne semnalaþi rezultatul“ etc., „cãutaþi sã aflaþi ce mai discutã suspectul“ etc. În alte cazuri, se tolereazã primirea de la agenturã a unor materiale lipsite de orice valoare operativã, fãrã a se prelucra cu informatorii ºi a li se arãta stilul acesta dãunãtor în muncã ºi a li se trasa sarcini concrete. Datoritã formalismului ºi atitudinii de nepãsare manifestat de aceºti lucrãtori operativi, chiar agentura de bunã calitate îºi pierde timpul, calificarea ºi odatã cu aceasta în ochii informatorilor scade ºi prestigiul organelor de securitate. De cele mai multe ori sarcinile trasate informatorilor – în special acelora care lucreazã în acþiuni informative concrete – nu sunt analizate ºi aprofundate cu cea mai mare atenþie, astfel ca sã ducã la scopul urmãrit în etapa corespunzãtoare acþiunii. 414
Lucrãtorii operativi nu se preocupã îndeajuns de cunoaºterea temeinicã a suspectului urmãrit, a gradului de apropiere ºi încredere de care se bucurã informatorul respectiv din partea obiectivului. Ca urmare, atunci când se traseazã sarcinile informatorului, nu se þine seama de desfãºurarea normalã a relaþiilor dintre informator ºi obiectiv, forþându-se uneori nota pentru obþinerea materialului dorit ºi dându-se astfel posibilitatea deconspirãrii informatorului, fie cã realizarea sarcinii sumar expuse este lãsatã pe seama informatorului care foloseºte metode nejuste ºi uneori agresive în discuþia cu suspectul sau recurge chiar la atitudini de provocare. În alte cazuri, încãlcând ordinele, lucrãtorii operativi din proprie iniþiativã dau informatorilor unele sarcini care depãºesc competenþa lor fãrã a se consulta cu ºefii ierarhici, lucru ce poate duce la ratarea acþiunilor informative ºi la prejudicii serioase pentru organele noastre. Astfel a fost cazul cu lt. Manea Nicolae din cadrul unei unitãþi militare din garnizoana Piteºti, care a dat informatorului „Omega“ sarcina sã însoþeascã pe respectivul urmãrit atunci când acesta se va duce la una din ambasadele strãine din Bucureºti. Sarcina a fost contramandatã la timp de eºalonul superior, arãtându-se ofiþerului toate consecinþele la care s-ar fi putut ajunge în cazul aducerii ei la îndeplinire. Lipsuri serioase se constatã ºi în asigurarea condiþiilor de lucru cu agentura. Astfel, datoritã nerespectãrii de cãtre lucrãtorii operativi a celor mai elementare reguli de conspirativitate, au fost semnalate cazuri de deconspirare a informatorilor ºi caselor de întâlniri. De exemplu: La Serviciul 5 din aparatul central, lt. maj. Drãguþ Ioan ºi lt. Teodorescu Constantin se întâlneau cu agentura personalã în aceeaºi casã de întâlniri. Datoritã lipsei de instructaj ºi unei insuficiente munci educative, informatorul „Mircea“ cu care þinea legãtura lt. Teodorescu Constantin, a venit la întâlnire cu o întârziere de o orã faþã de timpul fixat, când în casã se gãsea lt. maj. Drãguþ Ion cu informatorul „Beny“. Gãsind uºa descuiatã, informatorul „Mircea“ a intrat în odaie. Ambii informatori fiind din aceeaºi unitate, s-au deconspirat unul faþã de celãlalt. I La unitatea militarã nr. 04512, ofiþerul cu contrainformaþiile, lt. Hentiu Mihai, se întâlnea cu informatorul „Argeºul“ în incinta unitãþii, lucru pe care l-au observat mai mulþi militari comentând între ei cele vãzute. Informatorul a fost exclus din reþea, iar ofiþerul de contrainformaþii a fost sancþionat cu douã zile de arest. Graficele de întâlniri se întocmesc ºi ele formal, neþinându-se seama de cele mai multe ori de necesitãþile reale ale muncii ºi nici de timpul cel mai potrivit când agentura poate veni la întâlniri fãrã sã se expunã riscului unei deconspirãri sau neplãcerilor de ordin familial. Datoritã uºurinþei ºi comoditãþii de care dau dovadã unii lucrãtori operativi în aceastã problemã, agentura care se aflã în situaþia de mai sus, manifestã nervozitate, 415
grabã ºi nu poate fi instruitã la întâlnire în condiþiunile necesare, iar în alte cazuri se deconspirã în faþa rudelor. Astfel: La un Grup de Pazã Contra Incendiilor din teritoriu, lt. major Bãnãþeanu Marcel – ofiþer de contrainformaþii – a deconspirat pe informatoarea „Gica Popescu“ cãreia i-a fixat întâlnirea la o orã nepotrivitã pentru ea. La stãruinþele soþului, informatoarea i-a destãinuit cã are întâlnire cu organele de securitate de la care a primit unele sarcini, dupã care soþul a venit împreunã cu ea la locul întâlnirii. Numãrul ºi calitatea caselor de întâlniri ºi a celor conspirative existente în momentul de faþã, nu asigurã condiþiunile cele mai bune pentru legãtura cu agentura în condiþiile unei stricte conspirativitãþi ºi pentru o temeinicã instruire a acestora. Acest lucru se rãsfrânge atât asupra calitãþii materialului informativ primit de la informatori cât ºi asupra calificãrii ºi creºterii agenturii. Lipsurile arãtate în procesul studierii, verificãrii ºi recrutãrii informatorilor sunt la fel de valabile ºi pentru casele de întâlniri ºi gazdele lor, care în multe cazuri nu corespund scopului propus ºi totuºi sunt folosite cu toate riscurile pe care le prezintã, fiind abandonate de multe ori abia dupã deconspirarea lor. Astfel, Lt. Sicrieru Marin de la o unitate militarã din Cãlãraºi a introdus în casa de întâlniri nou înfiinþatã agentura lui, fãrã sã verifice în prealabil vecinii, fapt ce a determinat ca în timpul unei întâlniri, un vecin sã se uite pe geam ºi sã aducã apoi miliþia sub pretextul cã în casa respectivã se fac întâlniri suspecte. Sunt cazuri de deconspirãri când ofiþerii de contrainformaþii nu cerceteazã ºi nici nu raporteazã. ªefii organelor de contrainformaþii ºi lucrãtorii operativi nu s-au preocupat în suficientã mãsurã de înfiinþarea caselor de întâlniri, aºa dupã cum prevede Ordinul 90 al ministrului Afacerilor Interne. Astfel, se explicã faptul cã pânã în momentul de faþã unii ofiþeri de contrainformaþii nu au case de întâlniri ºi continuã sã se întâlneascã cu agentura pe strãzi, prin parcuri, în incinta unitãþilor sau chiar în biroul de contrainformaþii (cazul lt. major Cocriº ªtefan din U. M. 0449 Oraviþa). Lipsuri serioase au fost semnalate ºi în ce priveºte efectuarea investigaþiilor ºi verificãrilor oficiale ºi prin agenturã, precum ºi în întocmirea dosarelor pentru casele de întâlniri ºi cele conspirative (cazul lt. major Mocanu ªtefan ºef de birou la o mare unitate din garnizoana Roman, care a recrutat ca gazdã a unei case de întâlniri un element cunoscut cu manifestãri duºmãnoase, lucru constatat abia la un control al eºalonului superior). Cu toatã importanþa deosebitã ºi ajutorul preþios pe care-l prezintã rezidenturile pentru legãtura cu agentura din rândul militarilor în termen ºi educarea ei, numãrul rezidenturilor folosite în unitãþile militare este insuficient iar calitatea muncii nesatisfãcãtoare. 416
Nu s-a arãtat nici o preocupare suficientã pentru alegerea ºi promovarea pentru funcþia de rezidenþi a elementelor cele mai capabile, destoinice ºi devotate. Cu toate cã din punct de vedere numeric rezidenþii reprezintã circa 11% din totalul agenturii existente, numai o micã parte din aceºti rezidenþi lucreazã cu agentura, restul fiind folosiþi în mod nejust ca informatori calificaþi. Lucrãtorii operativi nu þin seama de faptul cã aceºti rezidenþi, în marea lor majoritate, membrii de partid ºi U.T.M.-iºti, nu au posibilitatea sã pãtrundã în mediul duºmãnos din unitate ºi prin urmare, legãtura cu ei se menþine formal, aproape fãrã nici o utilitate de ordin operativ. Din analiza modului cum se duce munca cu agentura se desprind ºi alte aspecte negative, care aratã cã de multe ori lucrãtorii operativi manifestã o atitudine de formalism ºi în ce priveºte categorisirea informatorilor pe care-i recruteazã. Astfel, de multe ori, datoritã studiului superficial ºi pentru a se sustrage controlului, lucrãtorii operativi recruteazã elementele capabile ºi apte de a deveni informatori calificaþi la categoria de necalificaþi, cu intenþia de a se putea mai uºor scãpa de ei, în cazuri când aceastã agenturã nu va corespunde în muncã, din cauza slabei lor conduceri. La rândul lor – ºi datoritã aceleiaºi atitudini formale ºefii de birou, care aveau dreptul sã aprobe recrutãrile de informatori necalificaþi, cu condiþia sã verifice personal posibilitãþile reale ale candidaþilor, lãsau studiul acestora pe seama lucrãtorilor operativi ºi aprobau cu uºurinþã recrutarea. Printre lipsurile principale care caracterizeazã munca cu agentura în armatã – trebuie sã arãtãm slaba activitate informativã care se duce în comandamentele Mari Unitãþi, State Majore, Direcþii Centrale ale Ministerului Forþelor Armate, Marele Stat Major ºi în alte puncte vulnerabile de o importanþã deosebitã pentru apãrare. Este cunoscut faptul cã spionajul îºi îndreaptã în primul rând atenþia asupra forþelor de apãrare a patriei noastre ºi în special asupra comandamentelor militare, poate sã intre în posesia unor date centralizate ºi cât mai complete despre potenþialul nostru militar. Cu toate acestea, nu am reuºit pânã în momentul de faþã sã asigurãm în toate aceste sectoare – cheie, o agenturã de bunã calitate, capabilã sã descopere ºi sã previnã pãtrunderea spionajului imperialist în acest compartiment. Cauza principalã a defecþiunilor în munca cu agentura o constituie lipsa unui control sistematic ºi a sprijinului permanent din partea ºefilor ierarhici de contrainformaþii de la toate eºaloanele. Mulþi dintre ºefii birourilor de contrainformaþii nu se afirmã ca adevãraþi organizatori ai muncii cu agentura. Ei însãºi desfãºoarã o muncã slabã cu agentura ºi nu acordã ajutorul lor practic lucrãtorilor din subordine în aceastã privinþã. Astfel, este cazul lt. Irimia Gheorghe – locþiitor ºef birou la o unitate din Basarabi, care nu a controlat timp îndelungat munca la un batalion sub pretextul cã nu are mijloace de transport, cu toate cã unitatea se gãsea la 3 Km. depãrtare de birou. 417
De asemenea, din partea conducerii organelor ierarhice de contrainformaþii lipseºte controlul necesar asupra activitãþii ºefilor de birouri, cãrora nu li se acordã nici ajutorul necesar în muncã. Aceasta constituie una dintre lipsurile principale care influenþeazã negativ asupra activitãþii contrainformative în armatã. Se constatã cã mulþi dintre ºefii ierarhici ai organelor de contrainformaþii dau dovadã de o autoliniºtire cu nimic justificatã, de indiferenþã, atitudine birocraticã ºi lipsã de exigenþã faþã de ei înºiºi ºi faþã de subordonaþii lor. Aceastã lipsã de exigenþã ºi de atitudine combativã împotriva încãlcãrilor de ordine se reflectã în toate sectoarele de activitate contrainformativã ºi explicã în mare parte defecþiunile constatate în munca noastrã. Se constatã cazuri multiple de neexecutare a directivelor, care a avut ca urmare tãrãgãnarea acþiunilor informative peste termenele stabilite, la decalarea mecanicã ºi nejustificatã a sarcinilor prevãzute în planurile de acþiuni ºi la cazurile de încãlcare grosolanã a ordinelor conducerii Ministerului Afacerilor Interne. De exemplu: I La Regiunea a II-a Militarã – locþiitorul ºefului de serviciu lt. major Coifan – într-un caz de spionaj, planul întocmit la 14.01.1956 nu era realizat ºi nici ataºat la dosarul de acþiune, aceasta constatându-se la 03.03.1956 de ºeful nemijlocit. I În cadrul serviciului 1 din aparatul central, într-un caz de acþiune informativã individualã, cu toate cã în dosar existau problemele ce interesau pe lucrãtorul operativ pentru continuarea acþiunii, conducerea serviciului fãrã a raporta ºi a cere aprobarea necesarã, a procedat contrar ordinelor la efectuarea unei investigaþii suplimentare la domiciliul suspectului, cu alþi lucrãtori incompetenþi, creând astfel posibilitatea unei deconspirãri a acþiunii. ªefii ierarhici ai organelor de contrainformaþii nu-ºi îndreaptã efortul principal al activitãþii contrainformative pentru depistarea ºi urmãrirea elementelor suspecte concentrate în obiectivele militare importante ºi pentru descoperirea legãturilor lor din afarã. Planurile trimestriale întocmite de ºefii birourilor ºi secþiilor, în loc sã prevadã concret mãsurile practice ºi utile pentru rezolvarea sarcinilor, au un caracter formal, rupt de realitate, iar unele sarcini constituie un scop în sine ºi nu urmãresc decât sã arate o preocupare la fel de formalã. De exemplu: – La secþia unui corp armatã – cpt. Olaru – în planul pe trimestrul în curs prevede recrutarea unui numãr de 100 informatori, din care 90 necalificaþi, fãrã posibilitatea de a justifica scopul unor astfel de recrutãri. Nu se duce o luptã hotãrâtã pentru rezolvarea la timp a sarcinilor prevãzute în planurile de acþiune ºi pentru clarificarea problemelor aflate în lucru. 418
Munca practicã ºi vie cu agentura este de multe ori înlocuitã cu forme birocratice, dosarele de acþiune informativã cresc în volum ºi conþin tot felul de materiale, investigaþii, procese verbale de interogatoriu a martorilor, verificãri la arhivã ºi un material informativ foarte puþin ºi de slabã calitate. Lucrãtorii operativi ºi ºefii organelor de contrainformaþii dovedesc de cele mai multe ori cã nu posedã un simþ de rãspundere personal ºi politic dezvoltat, dau dovadã de lipsa unei vigilenþe politice ºi de clasã, pe care trebuie sã le aibã un adevãrat lucrãtor de securitate. Datoritã lipsei de îndrumare permanentã ºi de sprijin din partea ºefilor, o mare parte dintre lucrãtorii operativi nu folosesc în mod judicios ºi cu pricepere legendele ºi combinaþiile în acþiuni, nu sunt capabili sã-ºi cristalizeze cu toatã claritatea obiectivele principale ale muncii lor, iar planificarea activitãþii lor zilnice, în loc sã urmãreascã rezolvarea sarcinilor, capãtã aspectul unui document formal ºi lipsit de valoare. Astfel, s-a constatat în cadrul Regiunii a III-a Militare cã unii lucrãtori operativi prevãd în planurile zilnice de muncã, sarcini de felul acestora: „de la ora 7,30–11,00 rezolvarea corespondenþei, de la 11,00–14,30 clasarea corespondenþei vechi“, sistem care se practicã de mai mult timp, iar locþiitorul ºefului de birou pune rezoluþia: „naveþi ceva mai bun de fãcut?“. În relaþiile zilnice de serviciu, se constatã de cele mai multe ori lipsa unei munci colective ºi totuºi compartimentate – creatoare ºi principiale, a unei colaborãri tovãrãºeºti corecte ºi îndreptate spre realizarea sarcinilor. Nu se urmãreºte cu toatã stãruinþa ºi perseverenþa cuvenitã cunoaºterea sub toate aspectele a cadrelor noastre, nu se duce o muncã susþinutã pentru formarea ºi educarea lor atât sub raportul moralo-politic, cât ºi profesional, pentru a face din ei lucrãtori de nãdejde, devotaþi pânã la capãt partidului nostru ºi capabili sã rezolve cu pricepere sarcinile trasate de conducere. În loc sã-i ajute pe subalterni sã-ºi lichideze lipsurile, unii ºefi ierarhici manifestã faþã de ei o atitudine de liberalism ºi de îngãduinþã dãunãtoare faþã de lipsuri, ceea ce scade spiritul de disciplinã în muncã ºi face uneori ca lucrãtorii lipsiþi de experienþã sã alunece pe panta descompunerii morale, iar în unele cazuri dau exemple proaste, cum ar fi: mr. Pãcuraru Ion, cpt. Popa Ion. Am avut cazuri când dupã ani de zile de muncã în organele de contrainformaþii, unii lucrãtori au fost scoºi din cadrele Ministerului Afacerilor Interne ca incapabili ºi lipsiþi de perspective. Analizând însã mai profund aceastã problemã, trebuie sã constatãm cã cea mai mare parte din vinã pentru aceastã stare de lucruri o purtãm noi, pentru faptul cã nu am muncit deajuns ºi nu am reuºit sã-i reeducãm ºi sã-i transformãm în factori pozitivi de muncã sau sã ajungem din timp la concluzia asupra necorespunderii lor, evitându-se astfel o pierdere de timp, cheltuieli inutile ºi întârzierea cu formarea cadrelor necesare. 419
Pentru o mai bunã cunoaºtere a efectivului operativ, a posibilitãþilor ºi perspectivelor sale de muncã, pentru o mai justã promovare ºi repartizare a cadrelor, socotim necesarã reluarea sistemului de notare anualã a cadrelor de cãtre ºefii ierarhici, în spiritul unei desãvârºite obiectivitãþi ºi cu toatã rãspunderea. O analizã a compoziþiei grupurilor contrarevoluþionare lichidate de organele noastre în cadrul unitãþilor militare, aratã cã elementele duºmãnoase îºi desfãºoarã activitatea lor criminalã în strânsã legãturã cu complicii lor din afarã, din mediul civil. Astfel: I Organizaþia contrarevoluþionarã „Miºcarea de rezistenþã naþionalã Andrei Mureºanu“ depistatã în Unitatea Militarã nr. 03781 Caracal, era compusã din 4 militari ºi 26 elemente civile de diferite vârste ºi profesiuni. I Grupul contrarevoluþionar „Salvatorii României“, descoperit în Unitatea Militarã 03464 Mizil, era constituit din 11 militari ºi 13 civili, precum ºi alte organizaþii de acest fel. Toate acestea dovedesc necesitatea unui strâns contact operativ între Direcþia de Contrainformaþii cu celelalte direcþii din aparatul central ºi organele M.A.I. de pe teritoriu. În cadrul acestei colaborãri, în interesele muncii operative ºi în primul rând a luptei împotriva spionajului ºi altor forme de activitate contrarevoluþionarã, organele teritoriale M.A.I. trebuie sã semnaleze la timp organelor de contrainformaþii despre toate legãturile suspecte dintre militari ºi elementele civile ºi în general, despre materialele compromiþãtoare ce se referã la personalul militar ºi angajaþii civili din serviciul armatei. Practica muncii a dovedit cã în perioada încorporãrilor ºi concentrãrilor în armatã, organele teritoriale trimit foarte rar materialul pe care-l posedã asupra elementelor suspecte ºi dosarele de informatori chemaþi sã-ºi satisfacã serviciul militar. Nu se poate concepe ca în rândurile tineretului chemat sub arme, sã nu existe informatori de ai organelor teritoriale sau elemente suspecte care reuºesc sã pãtrundã în armatã. Citãm un exemplu: cazul unui cãpitan din cadrul Regiunii a II-a Militare, care este în armatã de câþiva ani ºi care fiind luat în verificare în urma semnalãrii primite de la agenturã, asupra lui s-a gãsit la Regiunea M.A.I. Iaºi material compromiþãtor. Primirea acestor dosare de informatori la organele de contrainformaþii ar contribui la folosirea acestei agenturi pe timpul serviciului militar, ne-ar face sã evitãm recrutãrile inutile ºi deconspirarea metodelor noastre de muncã. Necesitatea unor relaþii principiale de muncã între organele teritoriale M.A.I. ºi cele de contrainformaþii este impusã ºi de faptul cã unele unitãþi militare care prin specificul lor constituie obiective importante, folosesc mâna de lucru din rândul elementelor civile (angajaþi temporari, zilieri, la depozitele militare de muniþii ºi materiale, ateliere, ºantiere militare de construcþii etc.). Totuºi la solicitãrile adresate organelor teritoriale, 420
ofiþerii noºtri primesc numai rareori materialul existent asupra elementelor care-i intereseazã. Cu prilejul lãsãrii la vatrã a militarilor în termen, organele de contrainformaþii trimit dosarele de informatori regiunilor M.A.I. pe raza cãrora îºi stabilesc ei domiciliul. Aceste dosare sunt retrimise de regiuni înapoi, cu menþiunea cã nu au nevoie de informatorul respectiv, fãrã a analiza capacitatea informatorului ºi aportul pe care l-a adus în aceastã calitate pe timpul cât a lucrat cu organele de contrainformaþii. Astfel, dosarul informatorului „Cujbã“ care a depistat organizaþia subversivã „Luptãtorii“, fiind trimis la regiunea M.A.I. Bucureºti a fost restituit Serviciului de contrainformaþii al Regiunii a II-a Militare, cu menþiunea: „sã fie abandonat, cãci nu avem nevoie de el“. Se semnaleazã cazuri când Secþiile „F“ ale regiunilor M.A.I. intercepteazã corespondenþa unor militari, pe care în loc s-o predea organelor de contrainformaþii o predau serviciilor operative ale regiunii respective, iar acestea încearcã sã exploateze materialul. Astfel, în decembrie 1955 la Regiunea M.A.I. Stalin a fost interceptatã o scrisoare a unui militar pe care a þinut-o pânã la 10 martie 1956 când scrisoarea a fost predatã organelor de contrainformaþii, dupã ce în prealabil serviciul regiunii încercase s-o exploateze. Menþionãm cã scrisoarea are un conþinut interesant ºi dacã a fi fost predatã la timp putea fi exploatatã în bune condiþiuni. Atitudinea neprincipialã a unor organe teritoriale se reflectã ºi în faptul cã acestea nu acordã sprijin ofiþerilor noºtri în asigurarea condiþiunilor de muncã cu agentura, cu toate posibilitãþile largi de care dispun. Astfel, la Raionul M.A.I. Câmpulung-Muscel, lt. Hristea – ofiþer de contrainformaþii – a cerut relaþii asupra unui candidat la recrutare ca gazdã a casei de întâlniri. A primit rãspunsul cã cetãþeanul respectiv are manifestãri duºmãnoase, ca dupã câteva zile aceeaºi casã sã fie preluatã de Raionul M.A.I. Un caz asemãnãtor s-a petrecut ºi la Direcþia Regionalã M.A.I. Stalin. Considerãm cã pentru interesele muncii informativ-operative, între organele de contrainformaþii ºi cele teritoriale, trebuie sã fie stabilite relaþii juste de colaborare care sã ducã la îndeplinirea sarcinilor trasate de conducere, în vederea împiedicãrii pãtrunderii duºmanului în armatã ºi a influenþei sale dãunãtoare asupra militarilor. Pe de altã parte, o astfel de colaborare va ajuta organelor teritoriale în urmãrirea elementelor duºmãnoase pe care le au în acþiune ºi care întreþin legãturi cu militarii. Faþã de lipsurile constatate în activitatea organelor de contrainformaþii ºi þinând seama de obiectivele muncii contrainformative în cadrul Forþelor Armate, ne propunem: 1. De studiat în primul rând cu ºefii organelor de contrainformaþii, spre a asigura de cãtre ei întreg conþinutul ºi sensul ordinelor tovarãºului ministru al Afacerilor Interne, ca în practicã sã nu-l încalce, astfel cã rãspunderea ºefilor de birou creºte. 421
2.
3.
4.
5. 6. 7.
8.
Þinând seama de specificul în armatã, este necesar sã determinãm cu precizie locurile unde se poate avea agenturã cu posibilitãþile limitate (depozite, birouri, documente secrete etc.) spre a evita încercãrile de a se înºela ºi de a introduce în cazuri. Rolul ºefului de birou în verificarea agenturii – personal – s-o studieze ºi nu dupã aspecte formale. Sã mãrim exigenþa ºi sã intensificãm controlul asupra lucrãtorilor operativi ºi rãspunderii acestora pentru alegerea ºi studierea cât ºi efectuarea de noi recrutãri, în scopul de a preveni pe viitor pãtrunderea în reþeaua informativã a unor elemente inutile. Sã luãm mãsurile cele mai categorice ºi imediate în cazurile excepþional de grave ca: deconspirãri ale agenturii, caselor de întâlniri, acþiunile informative, a filajului ºi de luat mãsuri severe faþã de vinovaþi. Sã intensificãm ºi sã întãrim controlul ºi sprijinul în muncã a organelor ºi ofiþerilor din subordine. Sã ridicãm simþul datoriei ºi rãspunderii lucrãtorilor operativi. Sã asigurãm din partea noastrã o colaborare rodnicã cu organele teritoriale M.A.I., în scopul depistãrii ºi lichidãrii prin eforturi comune a acþiunilor contrarevoluþionare. Sã educãm ºi sã pregãtim cadre devotate ºi capabile sã ducã la îndeplinire sarcinile ce le revin.
ªeful Direcþiei General-maior Gr. Naum Tovarãºe ministru, trebuie sã raportez cã avem cazuri în care ºefii de secþii, locþiitorii ºefilor de secþii creeazã atmosferã de huliganism, se observã din partea lor un început de descompunere moralã. La diferite întâlniri se leagã de soþiile ofiþerilor, compromit organele noastre. În felul acesta pierd autoritatea faþã de lucrãtorii de acolo ºi faþã de toþi ofiþerii. Astfel de tovarãºi cu greu vor recruta agenturã, cu greu o vor educa. Aceastã agenturã nu va avea încredere în ei. Trebuie terminat odatã cu aceste manifestãri, sã nu uite cã ei au venit aici pentru realizarea unor sarcini ºi nu pentru satisfacerea unor plãceri personale. Am avut cazuri când dupã ani de zile de muncã în organele de C.I. unii lucrãtori au fost scoºi din M.A.I. ca incapabili. Analizând mai profund aceastã problemã constatãm cã cea mai mare parte din vinã o purtãm noi, conducerea direcþiei, pentru cã nu am reuºit sã creãm din aceºti oameni lucrãtori bine calificaþi. În legãturã cu unele caracterizãri care se fac unor lucrãtori trebuie sã raportez cã practic în momentul de faþã se face în felul urmãtor. Se iau caracterizãrile din partea ºefilor nemijlociþi, se mai stã de vorbã cu locþiitorii politici, fac o caracterizare ºi de cele mai multe ori aceste documente se pun ºi zac într-un sertar, iar conducerea birourilor centrale ºi a serviciilor centrale nu cunosc cele constatate ºi pe de altã parte 422
ºefii ierarhici care dau caracterizãrile considerã cã prin aceasta se absolvã de sarcinile lor ºi cã alte sarcini nu mai au. În legãturã cu abandonarea agenþilor. Dupã lãsarea la vatrã a militarilor noi trimitem dosarelor informatorilor direcþiilor regionale, însã majoritatea acestora ni le trimit înapoi spunând cã nu au nevoie de aceºti informatori, oameni care au fost militari în cadrul armatei ºi care se lasã la vatrã. Astfel, dosarul informatorului „Cujbã“ care a depistat organizaþia subversivã „Luptãtorii“, fiind trimis la Regiunea M.A.I. Bucureºti a fost restituit serviciului de contrainformaþii respectiv, cu menþiunea: „Cã nu au nevoie de el ºi ca atare sã fie abandonat“. Mai sunt ºi alte aspecte mãrunte care în fond nu caracterizeazã relaþiile între organele noastre, însã cred cã trebuie arãtate. De multe ori ofiþerii cer sprijin organelor teritoriale ºi în loc de sprijin primesc atitudine de neprincipialitate. Dacã se duce la un raion ºi se cer relaþii despre un element care trebuie recrutat ºi dacã este bun ori nu pentru acest lucru, rãspunsul este: „e element suspect“, ca dupã câtva timp sã aflãm cã elementul respectiv a fost recrutat de raionul respectiv. Tov. ministru ordinul de care am luat cunoºtinþã creeazã toate condiþiile obiective ca aceste lipsuri esenþiale în munca cu agentura sã fie înlãturate. Mãsurile prevãzute în ordin pun un zãgaz puternic în faþa practicii dãunãtoare pe care am folosit-o pânã acum. Pentru realizarea ºi transpunerea lui în viaþã, a acestui ordin, va trebui ca noi sã studiem în primul rând acest ordin cu ºefii serviciilor ºi birourilor ca în primul rând noi de aici ºi tovarãºii de la regiunile militare, ºefii sã înþeleagã ºi sã însuºeascã în mod temeinic conþinutul acestuia ºi sensul sãu. Astfel ca atunci când vom trece la aplicarea în practicã a prevederilor ordinului respectiv sã nu trecem la încãlcãri. Este un punct acolo care vorbeºte despre agentura cu posibilitãþi limitate. Acest lucru creeazã în organele de C. I. militare, dat fiind specificul militar, o încercare de a folosi aceastã agenturã nu numai acolo unde trebuie, dar sã ºi fie trecutã prin contrabandã, adicã prin acþiuni. În afarã de aceasta, ºefii de birouri trebuie sã înþeleagã cã aprobarea recrutãrii de informatori trece în sarcina ºefului de direcþie sau a regiunii militare, însã acest lucru nu înseamnã scãderea rãspunderii lor personale ci din contrã mãrirea rãspunderii lor. În ce priveºte problema verificãrii agenturii conform ordinului, cred cã ºefii de birouri nu trebuie sã se limiteze numai la simpla vedere a acþiunii informative. Termenul este 4 luni de zile ºi ei au timp pentru a verifica agentura. Va trebui ca întâi sã verifice agentura din acþiuni ºi pe urmã restul agenturii. Eu atât am avut de spus. A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 103, f. 268–286. 423
115. 1956 decembrie 17. Notã referitoare la hotãrârile luate în timpul celui de-al V-lea Congres al Uniunii Internaþionale Þãrãneºti care s-a desfãºurat la Paris între 28–30 octombrie 1956. 17 XII 1956
Strict Secret Notã
1. Hotãrârea Uniunii Internaþionale Þãrãneºti de a crea detaºamente militare de emigranþi. Între 28–30 octombrie a.c., a avut loc la Paris cel de-al V-lea Congres al Uniunii Internaþionale Þãrãneºti din Europa Rãsãriteanã. Delegaþia românã era compusã din 50 persoane, printre care se numãrau: Augustin Popa, ºeful delegaþiei Virgil Veniamin, reprezentând pe Viºoianu ºi C.N.R. Raþiu Ion, raportorul Comisiei Politice a Congresului Cazaban T., raportorul Comisiei culturale Cornea V. Ciorãnescu Gheorghe Buescu V. Congresul a adoptat mai multe rezoluþii, printre care cele mai importante: a. Rezoluþia asupra situaþiei internaþionale, prin care statele occidentale sunt puse în gardã împotriva politicii de coexistenþã paºnicã. Afarã de aceasta, se cere retragerea trupelor sovietice din þãrile de democraþie popularã, organizarea unor alegeri „libere“ ºi asocierea þãrilor din Europa Rãsãriteanã în cadrul unei Uniuni europene confederative. b. Rezoluþia specialã, prin care se solicitã ajutorul politic, moral ºi material al þãrilor capitaliste în favoarea Ungariei, precum ºi sprijinul lor pentru crearea unui corp expediþionar de voluntari în sprijinul contrarevoluþionarilor unguri. Aceastã rezoluþie a fost propusã de Nagy Ferencz, sprijinitã de Augustin Popa ºi votatã în unanimitate. În ceea ce priveºte crearea ºi folosirea unitãþilor de voluntari, s-au stabilit urmãtoarele amãnunte: a. Unitãþile de voluntari vor fi create pe naþionalitãþi proporþional cu forþele de care dispune în emigraþie fiecare din partidele þãrãniste respective. b. În ceea ce priveºte eventualitatea folosirii lor în Ungaria, s-a hotãrât ca aceste unitãþi sã fie înglobate într-o brigadã internaþionalã þãrãnistã sub comandament unic. 424
c. În cazul când contrarevoluþia din Ungaria ar avea ecou ºi în þãrile vecine, aceste unitãþi vor putea interveni direct în þara de origine respectivã. d. S-a prevãzut ca unitãþile sã fie transportate în Austria ºi sã fie echipate, armate ºi organizate clandestin la graniþa cu Ungaria. Se va cãuta sã nu se creeze dificultãþi pe plan internaþional guvernelor care vor participa la echiparea ºi înarmarea acestor unitãþi în mod acoperit. La congres s-a mai discutat despre „rezistenþa pasivã opusã de þãrãnime“ în þãrile socialiste, precum ºi obiectivele miºcãrilor þãrãneºti în timpul ºi dupã „eliberarea þãrilor de democraþie popularã“. Unul din conducãtorii þãrãniºtilor români, care a participat la „congres“, a fãcut constatarea, într-o convorbire particularã, cã emigraþia þãrãnistã duce mare lipsã de tineret ºi cã evenimentele din Ungaria i-a surprins nepregãtiþi ºi dezorganizaþi pentru eventualitatea unor evenimente similare în R.P.R. El a afirmat cã þãrãniºtii nu dispun decât de câþiva soldaþi, dar cã le lipsesc cadre de ofiþeri tineri care sã poatã lupta pe teren. Potrivit spuselor sale, þãrãniºtii ar fi înjghebat în grabã o echipã de voluntari, care nu este însã instruitã. El socoteºte cã a doua intervenþie a trupelor sovietice în Ungaria a constituit un „noroc“ pentru þãrãniºti, deoarece nu au mai fost obligaþi sã trimitã aceastã echipã. El a mai arãtat cã H. Comãniciu a ajutat pe þãrãniºti pentru organizarea grupei de luptã ºi cã necesitatea momentului de faþã este unificarea grupãrilor din emigraþia românã. Acest lucru va fi însã greu, deoarece chiar în sânul þãrãniºtilor existã neînþelegeri. Astfel V. Veniamin s-a abþinut la votarea rezoluþiei speciale, temându-se cã „formarea unei unitãþi expediþionare româneºti în Ungaria ar putea pune pe Viºoianu într-o situaþie dificilã“ la Washington. Fugarul þãrãnist sus-amintit a pretins cã în Transilvania sunt miºcãri subversive, care mai curând sau mai târziu vor izbucni la suprafaþã. El a mai afirmat, cã Uniunea Sovieticã ar fi început sã agite în mod clandestin problema acordãrii unei autonomii totale Transilvaniei. Pe de altã parte, H. Comãniciu s-a lãudat cã a organizat un detaºament de 100 teroriºti care erau gata sã plece în Ungaria. Însã, când a primit vestea zdrobirii forþelor rebele din Ungaria, el a renunþat sã-i trimitã. Dacã rebeliunea ar fi reuºit, aºa cum se aºtepta Comãniciu, „bãieþii“ lui ar fi putut sã plece direct în þarã pentru a provoca miºcãri la frontierã. Aceste „miºcãri“ s-ar fi putut – dupã pãrerea lui – întinde spre interior pânã în Regiunea Autonomã Maghiarã ºi de acolo s-ar fi putut generaliza. El a pretins cã în curând va avea din nou ocazia sã se afirme, chiar cu mai multe ºanse de succes. Comãniciu a afirmat de asemenea, cã Liga românilor liberi a fost þinutã la curent cu mersul evenimentelor ºi, dacã rebeliunea din Ungaria reuºea, M. Fãrcãºanu ºi B. Niculescu trebuiau sã vinã la Paris. Ei se aflã în prezent în S.U.A. ºi nu vor mai veni la Paris decât în ianuarie sau februarie 1957. Ni se semnaleazã, cã la pregãtirea echipei de voluntari þãrãniºti au contribuit, pe lângã Comãniciu, Augustin Popa, Romulus Boilã, Ion Raþiu ºi Scoca, în timp ce V. Veniamin ºi V. Cornea, deºi au fost de acord, au rãmas pasivi. 425
2. Deplasãrile lui Horia Sima. Potrivit unor informaþii din surse legionare, Horia Sima urmeazã sã vinã la Paris peste o sãptãmânã în tranzit spre Spania. Cu acest prilej el va lua legãtura cu Pamfil ªeicaru ºi alte vârfuri ale emigraþiei române. În sânul simpatizanþilor legionari din Paris domneºte convingerea cã ºefii legionari rãmaºi în þarã nu-l recunosc pe Sima drept comandant. O delegaþie a legionarilor aflaþi în Spania s-a prezentat de curând la Franco pentru a-i cere sprijinul. Acesta l-a asigurat pe ºeful delegaþiei, preotul Alexandru Mircea, cã posturile de radio spaniole vor sprijini campania de propagandã a legionarilor. 3. Sprijinul dat de Mihai de Hohenzollern lui Gafencu. Din sursa fostei regine mamã Elena s-a aflat cã Gr. Gafencu, dirijat de americani ºi cu consimþãmântul lui Mihai de Hohenzollern, pregãteºte terenul pentru a forma un nou „Comitet Naþional Român“. Aceastã acþiune ar fi fost începutã de americani, deoarece s-a ajuns la concluzia cã actualul C.N.R. în frunte cu Viºoianu este complet lipsit de popularitate. Rezoluþie: Asemenea informaþii pe viitor trebuie repartizate la acele servicii care intereseazã pentru orientarea lor în muncã. [Indescifrabil] 17. XII. 1956 A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 177, f. 159–163.
116. 1957 decembrie 2. Expunerea ministrului Afacerilor Interne Alexandru Drãghici, prezentatã la ºedinþa de analizã a muncii informativ-operative desfãºurate la M.A.I. cu participarea directorilor din aparatul central ºi din regiuni, a ºefilor de servicii ºi raioane de securitate. Ministerul Afacerilor Interne Stenograma ºedinþei ce a avut loc în zilele de 2 ºi 3 decembrie 1957 la care au participat directorii centrali ºi din regiuni, ºefii de servicii ºi raioane. ªedinþa a fost deschisã la orele 9,05 în ziua de 2 decembrie 1957 de cãtre tov. locþiitor al ministrului, general lt. Pintilie Gheorghe: 426
Declar ºedinþa deschisã. La ºedinþã au fost convocaþi directorii, ºefii de servicii, ºefii de raioane de la centralã ºi regiuni. La ºedinþã va fi analizatã munca operativ-informativã pe baza ordinelor trasate de tov. ministru, ordinele 15, 70 ºi 95 ºi alte ordine operativ informative. V-am convocat aici pentru a analiza întreaga muncã operativ-informativã, cum au fost aplicate ordinele în practicã, cauzele care au determinat cã nu am putut aplica în totul ordinele, mai ales ordinul nr. 15 care este baza muncii informative a noastrã ºi a trecut de acum destul timp ºi la noi mai avem încã destule lipsuri în baza aplicãrii ordinului nu numai 15 dar ºi alte ordine. Ne-am adunat aici sã analizãm în fiecare regiune practic, care sunt cauzele neaplicãrii, sã venim cu unele propuneri, sã lãrgim, sã cãutãm sã vedem ce trebuie sã facem în viitor pentru a putea în scurt timp sã aplicãm ordinele cât mai bine ºi vom da roade mai frumoase în munca noastrã. În ceea ce priveºte tovarãºii care vor lua cuvântul, ºefi de regiuni ºi alþi tovarãºi, sã caute azi în ºedinþã sã schimbe atitudinea, sã schimbe complet. Tovarãºii în vorbire sã nu se prezinte aºa cum s-au mai prezentat pânã acum cã au atâtea ºi atâtea acþiuni încadrate, ci trebuie sã atingã metodele ºi tactica duºmanilor, sã nu începem cã colindãm toate acþiunile noastre, tovarãºii trebuie sã fie mai concreþi sã vadã de ce nu le iese munca bine. Mult mai just ar fi din partea tov. care vor lua cuvântul sã arate cã avem în regiuni deschise de exemplu 100 de acþiuni ºi avem 200 de ofiþeri ºi 3 informatori ºi am vãzut care sunt cauzele muncii slabe. Trebuie sã ne debarasãm de munca slabã pe care o facem ºi am fãcut-o pânã acum. Trebuie sã venim ºi sã arãtãm care sunt metodele noastre ºi tactica duºmanului, lucru peste care treceþi foarte uºor. Ordinea de zi va fi: I Expunerea tov. ministru Drãghici; I Dupã aceea vor fi rapoarte ale unor tov. din regiuni, întrebãri ºi dupã întrebãri discuþii. La fiecare douã ore va fi o pauzã. ªedinþa de azi o vom întrerupe la orele 14,00 ºi dupã-masã va fi reluatã la orele 17,00. ªedinþa de mâine dimineaþã va începe la orele 9,00 ºi credem cã se va termina la orele 15,00. ªedinþa de azi va fi pentru noi un instructaj ºi acesta de fapt este scopul ei, sã facem un instructaj pentru întregul aparat din M.A.I. Are cuvântul tov. ministru Alexandru Drãghici, care dã citire materialului […] Tovarãºi, Am convocat aceastã ºedinþã pentru a analiza împreunã stadiul muncii noastre de asigurare a securitãþii statului pe întreg teritoriul þãrii ºi a vedea cum se îndeplinesc sarcinile ce ne-au fost trasate de cãtre Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român ºi de guvernul Republicii Populare Române. În cadrul ºedinþei va trebui de 427
asemenea sã scoatem la ivealã lipsurile existente în activitatea noastrã ºi sã stabilim cãile concrete de înlãturare a acestora. [...] În raportul la Plenara lãrgitã a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 23–25 martie 1956, cu privire la lucrãrile Congresului al XX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, tovarãºul Gheorghiu-Dej spunea: „…atâta vreme cât la noi în þarã existã rãmãºiþe ale claselor exploatatoare, atâta vreme cât cercurile imperialiste agresive uneltesc împotriva pãcii ºi independenþei popoarelor, duºmanul de clasã va cãuta ºi pe viitor sã loveascã în regimul democratpopular ºi în interesele oamenilor muncii. Aceasta cere o neslãbitã vigilenþã organizaþiilor noastre de partid ºi organelor de stat“. Þinând seama de aceste indicaþii ale tovarãºului Gheorghiu-Dej, datoria noastrã este sã ne sporim continuu vigilenþa politicã, sã þinem o legãturã mai strânsã cu masele muncitoare, sã ducem o luptã dârzã împotriva lipsurilor în muncã, sã îmbunãtãþim cu tot mai multã hotãrâre activitatea tuturor verigilor aparatului de securitate ºi sã întãrim organele Securitãþii de stat, care reprezintã arma ascuþitã a dictaturii proletariatului. În þara noastrã existã încã numeroase rãmãºiþe ale claselor exploatatoare, ale organizaþiilor legionare – fasciste ºi partidelor burghezo-naþionaliste, ofiþeri deblocaþi, precum ºi agentura neidentificatã pânã acum a spionajului þãrilor imperialiste. În evidenþele operative ale organelor Securitãþii Statului este þinut un mare numãr de moºieri ºi fabricanþi, chiaburi ºi comercianþi, legionari ºi þãrãniºti, foºti poliþiºti, jandarmi ºi colaboratori ai organelor burgheze de informaþii ºi contrainformaþii. La cele arãtate trebuie sã adãugãm de asemenea ºi existenþa unui anumit numãr de elemente duºmãnoase din rândurile intelectualitãþii ºi studenþimii. Categoriile de persoane enumerate mai sus au constituit ºi vor continua sã mai constituie încã vreme îndelungatã o bazã activã pentru organizaþiile ºi grupãrile contrarevoluþionare subversive. Ca urmare a intensificãrii acþiunilor de provocare întreprinse de reacþiunea mondialã împotriva comunismului, elementele contrarevoluþionare din þara noastrã, pãtrunse de urã faþã de regimul democrat-popular, urzesc planuri de rãsturnare prin forþã a puterii de stat din Republica Popularã Românã, contând în acest scop pe sprijinul puterilor capitaliste. În octombrie 1956, în perioada evenimentelor contrarevoluþionare din Ungaria, reacþiunea internã din þara noastrã ºi-a intensificat activitatea, intenþionând sã creeze confuzii ºi sã provoace dezordini. Aceste manifestãri ale reacþiunii interne s-au izbit de riposta hotãrâtã a poporului condus de partid ºi guvernul þãrii, iar organele securitãþii de stat ºi-au îndeplinit sarcinile ce le-au fost încredinþate, dovedindu-ºi astfel ataºamentul lor pentru cauza socialismului. 428
Dupã loviturile primite, duºmanii regimului democrat-popular au intrat într-o adâncã ilegalitate, modificându-ºi tactica, formele ºi metodele activitãþii lor subversive. Din semnalãrile deþinute de Ministerul Afacerilor Interne, putem trage anumite concluzii cu privire la unele modificãri survenite în activitatea subversivã desfãºuratã de spionajul imperialist ºi de cãtre elementele reacþionare din interiorul þãrii. Serviciile de spionaj imperialiste – american, englez ºi altele – încearcã sã-ºi îndrepte activitatea lor subversivã în special pe trei direcþii principale: I În primul rând: pe linia pregãtirii ºi efectuãrii diferitelor acte de provocare pe plan internaþional, de felul complotului contrarevoluþionar din Ungaria ºi manifestãrilor reacþionare din Polonia, prin care se urmãrea semãnarea discordiei între þãrile lagãrului socialist, restaurarea în unele din aceste þãri a capitalismului ºi implicit slãbirea unitãþii þãrilor lagãrului socialist în frunte cu Uniunea Sovieticã. I În al doilea rând: serviciile de spionaj ale þãrilor imperialiste îºi îndreaptã efortul lor principal în scopul culegerii de informaþii privind potenþialul militar ºi economic al statelor lagãrului socialist. I În al treilea rând: imperialiºtii cautã sã-ºi creeze grupãri subversive formate din rãmãºiþele reacþiunii interne, cu participarea activã a centrelor de emigraþie aflate în strãinãtate. În vederea desfãºurãrii activitãþii subversive împotriva Republicii Populare Române, serviciile de spionaj imperialiste rezervã în planurile lor un loc tot mai important folosirii funcþionarilor de la diferitele ambasade ºi misiuni capitaliste, în rândurile cãrora se gãsesc spioni cu experienþã, special pregãtiþi în acest scop. Cu prilejul diferitelor deplasãri prin þarã, aceºti spioni cautã sã pãtrundã în unitãþile militare ºi în alte obiective de importanþã republicanã, unde cu ajutorul fotografierii ºi folosirii unei aparaturi complicate, pe calea observãrii personale sau prin intermediul palavragiilor, urmãresc sã obþinã informaþiile necesare. În ultimul timp, se constatã o considerabilã sporire a numãrului persoanelor ce frecventeazã misiunile diplomatice ale statelor capitaliste, fapt care oferã diplomaþilor strãini posibilitatea sã se întâlneascã cu agentura lor, sã recruteze noi agenþi ºi sã foloseascã „în orb“ unele elemente izolate din rândul vizitatorilor, în scopul culegerii de informaþii ce intereseazã spionajul imperialist. Sub acoperirea calitãþii de diplomaþi, agenþii statelor capitaliste desfãºoarã o intensã activitate de spionaj prin intermediul reþelei informative ce ºi-au creat-o. Faptul acesta este confirmat de grupurile de spioni demascaþi în decursul anului curent, din anchetarea cãrora s-a stabilit cã întreaga agenturã a spionajului imperialist þinea legãtura cu personalul diferitelor misiuni diplomatice. În afarã de activitatea de spionaj sub masca diplomaticã, serviciile de informaþii capitaliste, precum ºi organizaþiile contrarevoluþionare ale emigranþilor aflate în strãinãtate, se folosesc în mod intens de canalul repatriaþilor ºi turiºtilor, în scopul strecurãrii în Republica Popularã Românã a agenturii lor, cu misiunea de a culege 429
informaþii secrete ºi de a constitui grupuri contrarevoluþionare în vederea desfãºurãrii activitãþii subversive în interiorul þãrii. În ultimii ani þara noastrã este vizitatã de un numãr însemnat de cetãþeni strãini, dintre care cei mai mulþi manifestã o atitudine pozitivã faþã de condiþiunile de trai din Republica Popularã Românã, exprimându-ºi sentimentele lor de simpatie ºi respect faþã de poporul român ºi politica iubitoare de pace a guvernului nostru. Cu toate acestea, trebuie sã þinem seama cã nu toþi strãinii ce vin în Republica Popularã Românã nutresc sentimente binevoitoare faþã de statul nostru. Unii dintre vizitatori folosesc perioada de ºedere în þara noastrã în scopuri duºmãnoase, pentru culegerea de informaþii cu caracter de spionaj, rãspândirea publicaþiilor antidemocratice ºi a zvonurilor calomnioase. Serviciile de spionaj imperialiste acordã de asemenea o mare atenþie folosirii în scopuri subversive îndreptate împotriva Republicii Populare Române, a marinarilor de pe vasele comerciale ale statelor imperialiste ce acosteazã în porturile româneºti. Trecând la analiza activitãþii duºmãnoase desfãºurate de elementele antidemocratice din interiorul þãrii, trebuie sã ne oprim mai mult asupra principalelor forþe reacþionare, capabile sã întreprindã anumite încercãri ºi sã treacã la acþiuni subversive concrete împotriva regimului democrat-popular. Duºmanii cei mai înverºunaþi ai socialismului ºi ai regimului democrat popular sunt legionarii. De aceea Comitetul Central al partidului nostru a atras în repetate rânduri atenþia organelor Securitãþii Statului asupra necesitãþii intensificãrii muncii informativ-operative în rândul legionarilor. Organizaþie fascistã cu ideologie criminalã, cu structurã paramilitarã ºi experienþã în activitatea subversivã, a constituit ºi constituie în permanenþã un pericol deosebit. Cu toate loviturile primite legionarii continuã sã acþioneze activ, schimbându-ºi încontinuu tactica ºi metodele de activitate. Datoritã sistemului lor organizatoric, legionarii se pot uºor reconstitui în grupuri mici. Astfel, la Bucureºti, Constanþa ºi Iaºi au fost descoperite organizaþii legionare compuse din grupuri de câte 3–5 membri, constituite dupã sistemul „piramidã“. Se semnaleazã cazuri când legionarii copiazã forma organizatoricã a francmasonilor sau folosesc în mod direct pentru scopurile lor duºmãnoase organizaþiile cu caracter religios. În legãturã cu aceastã structurã nouã trebuie sã arãtãm cã în unele locuri legionarii au renunþat la vechile lor denumiri. Astfel, una din organizaþiile lor, denumite convenþional conducerea legionarã „Sfat al bãtrânilor“, garnizoana „Cetate“, iar cuibul a cãpãtat denumirea de „Râu“. La Bucureºti ºi Suceava au fost descoperite grupuri legionare, în urma anchetãrii cãrora s-a stabilit cã sub acoperirea calitãþii de cãlugãri, legionarii îºi ascund aderenþii în mãnãstiri ºi schituri. În ultimul timp se constatã cã uneori legionarii îºi duc activitatea subversivã în cercurile limitate ale elementelor de încredere, rãspândesc în acelaºi timp ideologia 430
lor duºmãnoasã în rândurile tineretului, fãrã sã-i punã însã la curent pe aceºtia despre existenþa organizaþiei subversive. Aceastã tacticã este aplicatã, în primul rând, în scopul pãstrãrii cadrelor legionare, iar în al doilea rând, în vederea folosirii eventuale, la momentul oportun, a elementelor dinainte pregãtite sub raport ideologic. La Bucureºti, Constanþa ºi Galaþi au fost descoperite cazuri când legionarii, urmãrind rãspândirea ideologiei lor, lãrgirea cercului de legãturi ºi recrutarea de noi membri, organizau reuniuni, sãrbãtoreau zile onomastice ºi se adunau cu prilejul sãrbãtorilor religioase, prelucrându-i cu aceastã ocazie pe cei prezenþi în spirit legionar. Având în vedere faptul cã în unele localitãþi ºi uzine importante, organizaþiile legionare vechi s-au pãstrat aproape în întregime, iar în posturile de conducere au reuºit sã se strecoare elemente legionare active, acestea din urmã urmãrind scopul concentrãrii într-un singur loc a cadrelor legionare, angajeazã adeseori în muncã pe aderenþii lor. Se semnaleazã de asemenea cazuri când legionarii din închisori cautã sã desfãºoare activitate duºmãnoasã ºi iau mãsuri pentru a-ºi pune la adãpost cadrele lor de conducere. Aceºti legionari desfãºoarã o activitate intensã în scopul atragerii de noi membri chiar din rândul deþinuþilor de drept comun, cãrora la punerea lor în libertate le dau diferite sarcini pentru a fi transmise legionarilor aflaþi în afarã. Au fost descoperite cazuri când legionarii s-au folosit de unele elemente duºmãnoase strecurate în rândul personalului administrativ ºi de pazã a penitenciarelor, în scopul de a stabili prin intermediul acestora, legãtura cu legionarii aflaþi în libertate. În cadrul urmãririi informativ-operative a elementelor de conducere din rândul þãrãniºtilor, liberalilor ºi social-democraþilor de dreapta, s-a constatat cã dupã punerea lor în libertate în perioada anilor 1954–1955, aceste elemente nu ºi-au încetat totuºi activitatea lor criminalã. Materialele informative ºi de anchetã ne aratã cã fosta conducere centralã a acestor partide, precum ºi conducãtorii fostelor organizaþii judeþene ºi de plasã, au trecut la o activitate subversivã organizatã, urmãrind atât refacerea organelor superioare ale conducerii, cât ºi organizaþiile judeþene de plasã, comunale etc. Faptul acesta s-a confirmat ºi în urma descoperirii grupãrilor þãrãniste, liberale ºi P.S.D.-iste din ultimul timp. Astfel, foºtii membri ai Comitetului Central P.N.Þ., Marinache Ion, Petrescu Gheorghe, Faina Licinius, Zãgan Ion ºi alþii, dupã eliberarea lor din închisoare s-au stabilit în Bucureºti reluându-ºi vechile legãturi, iar în cadrul unor întâlniri organizate s-au înþeles sã constituie o conducere clandestinã a partidului, în compunerea cãreia trebuiau sã intre în primul rând elementele devotate lui Marinache. Cu acest prilej ei au procedat la revederea statutului organizaþiilor judeþene P.N.Þ. ºi au hotãrât sã completeze locurile vacante cu elemente capabile sã desfãºoare o activitate intensã. De asemenea ºi foºtii conducãtori ai partidului liberal eliberaþi din închisori, au trecut la reorganizarea conducerii lor centrale. O activitate deosebit de intensã în acest sens este desfãºuratã de foºtii membri ai delegaþiei permanente a C.C.-ului P.N.L. 431
anume: Sasu Vasile, Pop Valer, C.C. Zamfirescu, care încã de la începutul anului 1956 au luat hotãrârea sã creeze o conducere clandestinã, purtând denumirea „locotenenþã“ ºi propunându-ºi ca sarcinã activizarea fostelor comitete judeþene P.N.L. ºi stabilirea contactului cu elementele fugite peste graniþã. Dupã cum rezultã din materialele existente la direcþiile regionale M.A.I. Timiºoara, Stalin ºi Iaºi, majoritatea conducãtorilor de organizaþii judeþene P.N.L. au ºi fost puºi în cunoºtinþã despre aceste planuri. O activitate pe linia reorganizãrii conducerii centrale se constatã ºi din partea unora dintre foºtii membri ai Comitetului Central al Partidului Social-Democrat Independent. În ceea ce priveºte activitatea contrarevoluþionarã desfãºuratã împotriva statului nostru de cãtre reacþiunea internã, un rol bine determinat în aceastã direcþie le revine rãmãºiþelor partidelor ºi organizaþiilor naþionaliste, ce au existat în rândurile minoritãþilor naþionale. Acþiunea de regrupare a acestor elemente ºi de trecerea lor la o activitate subversivã organizatã s-a fãcut simþitã în special în perioada evenimentelor din Ungaria, când naþionaliºtii burghezi din þara noastrã au încercat sã provoace dezordini. În ultima perioadã de timp, pe teritoriul regiunilor Stalin ºi Hunedoara se constatã existenþa unei activitãþi duºmãnoase desfãºurate de naþionaliºtii burghezi de tot soiul. Primejdia acestei activitãþi naþional-ºoviniste se contureazã mai ales în rândul minoritãþii germane în ultimul timp. La aceastã activitate participã un numãr însemnat de clerici luterani, care prin organizaþiile religioase „Brüderschaft“ ºi „Schwesterschaft“ ºi altele, educã tineretul în spiritul naþionalismului ºi misticismului. Dupã cum se ºtie, una din formele organizate ale activitãþii contrarevoluþionare o constituie bandele înarmate ale cãror rãmãºiþe mai existã pe teritoriile regiunilor Piteºti, Suceava, Baia Mare ºi Cluj. Atragem în mod deosebit atenþia asupra activitãþii antidemocratice a elementelor reacþionare din rândul intelectualilor, care încearcã sã influenþeze tineretul de pe poziþii duºmãnoase. Din datele de care dispune Ministerul Afacerilor Interne, rezultã cã în rândul scriitorilor, pictorilor ºi artiºtilor, se duc sub diverse forme anumite discuþii, în cadrul cãrora se propagã idei despre aºa-numita „libertate a creaþiei“, a „adevãrului pur“, se întocmesc diferite lucrãri cu caracter antidemocratic ºi sunt difuzate teorii „moderniste“ care denatureazã adevãrul ºi abate oamenii de la conþinutul realismului socialist. Activitatea duºmãnoasã a clerului reacþionar ºi a sectanþilor de toate felurile ºi nuanþele, este dusã în general pe linia atragerii de noi aderenþi, în special din rândul tineretului, urmãrind scopul unei mai strânse îmbinãri a activitãþii cultelor religioase ºi a naþionaliºtilor, a desfãºurãrii printre credincioºi a propagandei antidemocratice ºi stabilirii de legãturi cu strãinãtatea. Tovarãºi, Din cele arãtate mai sus rezultã unele forme ºi metode ale activitãþii contrarevoluþionare, dovedind cã serviciile de spionaj ale statelor imperialiste ºi elementele 432
reacþionare din interiorul þãrii, ºi-au intensificat în ultimul timp acþiunile lor duºmãnoase împotriva Republicii Populare Române. Faptul acesta ne obligã sã procedãm la o analizã atentã a muncii informativoperative desfãºurate de organele Ministerului Afacerilor Interne în întreg complexul ei, în scopul de a contrapune acþiunilor mereu crescânde ale spionajului inamic ºi ale reacþiunii interne, activitatea contrainformativã a organelor noastre, care trebuie sã capete în toate compartimentele sale un caracter ofensiv. În general, cu prilejul îndeplinirii sarcinilor trasate de partid ºi de guvern pentru asigurarea securitãþii statului nostru, organele Ministerului Afacerilor Interne au desfãºurat în cursul anului expirat o muncã rodnicã ºi au obþinut unele rezultate în domeniul demascãrii acþiunilor antidemocratice ale elementelor duºmãnoase ºi zãdãrnicirii activitãþii de spionaj a serviciilor de informaþii capitaliste. Astfel, direcþiile centrale, organele regionale M.A.I. Bucureºti, Ploieºti, Stalin ºi altele, au descoperit o serie de organizaþii ºi grupãri contrarevoluþionare importante formate din legionari, P.N.Þ.-iºti, naþionaliºti ºi sectanþi. Trebuie de asemenea sã menþionãm activitatea pozitivã depusã de Direcþia a VIII-a, care a realizat anchete de bunã calitate într-o serie de acþiuni de grup ºi a acordat în mod sistematic sprijinul practic necesar organelor de anchetã din teritoriu. Lichidarea acestor organizaþii ºi grupãri subversive, aratã cã direcþiile centrale ºi regionale au început sã se preocupe mai intens de studierea bazei operative ºi de urmãrirea informativã a elementelor luate în lucru, ceea ce a dat posibilitatea sã se deschidã noi forme de evidenþã operativã asupra elementelor suspecte de activitate duºmãnoasã. E suficient sã arãtãm cã în decurs de 10 luni ale anului curent, numãrul de acþiuni informative a crescut cu circa 180%. Dupã convocarea avutã cu întregul efectiv de conducere al organelor Ministerului Afacerilor Interne, între 17–19 ianuarie a.c., aparatul ministerului a acordat un sprijin permanent direcþiilor regionale ºi raioanelor, în ceea ce priveºte organizarea ºi desfãºurarea activitãþii informativ-operative. În intervalul de timp arãtat, a fost controlatã munca ºi s-a acordat sprijin la 10 direcþii regionale, iar la 4 organe regionale ºi anume, Direcþia regionalã M.A.I. Galaþi, Baia Mare, Ploieºti, Hunedoara ºi într-o serie de raioane, au fost organizate convocãri de cãtre conducerea ministerului. În acelaºi interval de timp, în ºedinþele Colegiului Ministerului Afacerilor Interne s-au dezbãtut în repetate rânduri probleme legate de îmbunãtãþirea muncii informativoperative. Astfel, au fost ascultate ºi analizate rapoartele prezentate de ºefii direcþiilor regionale M.A.I. Bacãu, Iaºi, Cluj, Regiunii Autonome Maghiare, Direcþiei a IV-a, Serviciului de contrainformaþii a Regiunii a III-a militare, precum ºi rapoartele cu privire la rezultatele muncii informativ-operative desfãºurate în rândurile repatriaþilor ºi turiºtilor pe teritoriul regiunilor Timiºoara ºi Stalin. Afarã de aceasta, în cadrul ministerului s-a þinut o consfãtuire specialã cu ºefii direcþiilor regionale M.A.I. Timiºoara, Cluj ºi Direcþia Securitãþii Bucureºti, 433
analizându-se problema îmbunãtãþirii muncii informativ-operative duse asupra elementelor duºmãnoase din rândul intelectualilor ºi a tineretului studios. În scopul acordãrii unui sprijin practic organelor teritoriale, conducerea ministerului ºi lucrãtorii cu munci de rãspundere din aparatul central, au analizat peste 1 000 dosare de evidenþã operativã luate în control, dându-se ajutorul necesar pentru elaborarea mãsurilor operative concrete în cazurile respective. În aceleaºi scopuri, precum ºi pentru exercitarea unui control asupra stadiului de îndeplinire a ordinelor ºi directivelor Ministerului Afacerilor Interne, lucrãtorii din aparatul central au efectuat 428 de deplasãri în teren, la direcþiile regionale ºi raioanele Ministerului Afacerilor Interne. În decursul perioadei existente, efectivul operativ al organelor noastre ºi-a ridicat în general calificarea profesionalã, a trecut cu mai multã hotãrâre la luarea unor mãsuri mai complexe în cadrul acþiunilor informative ºi dovedeºte mai multã iniþiativã creatoare în activitatea sa. În mod vizibil s-a ameliorat ºi starea disciplinarã, contribuind astfel la o îmbunãtãþire generalã a muncii. E de ajuns sã arãtãm cã pentru îndeplinirea exemplarã a misiunilor încredinþate, 2 847 tovarãºi au fost decoraþi de cãtre guvernul Republicii Populare Române cu diferite ordine ºi medalii, pentru activitatea rodnicã depusã 2 126 tovarãºi au fost citaþi prin ordinul ministrului, iar 10 ofiþeri au fost înaintaþi în mod excepþional în grad. La creºterea profesionalã ºi politicã a cadrelor noastre a contribuit ºi faptul cã numai în decursul anului 1957, prin grija Direcþiei de Cadre a M.A.I., la toate categoriile de învãþãmânt s-a realizat recalificarea profesionalã a 500 de ofiþeri. În acelaºi interval de timp au fost promovaþi în muncã, începând de la funcþia de ºef de birou în sus, un numãr de 180 lucrãtori operativi. Totuºi, în activitatea organelor Ministerului Afacerilor Interne mai persistã încã serioase lipsuri ºi defecþiuni, care împiedicã o mai bunã îndeplinire a sarcinilor puse de cãtre Comitetul Central al partidului ºi guvernul Republicii Populare Române. Una din condiþiile principale pentru îmbunãtãþirea activitãþii informativ-operative a organelor Ministerului Afacerilor Interne o constituie îndeplinirea întocmai ºi la timp a ordinelor de bazã date de conducerea ministerului ºi anume ordinele nr. 15, 95 ºi 70. Sã vedem cum sunt aduse la îndeplinire aceste ordine. Dupã cum se ºtie, în martie 1956 a apãrut ordinul nr. 15 cu privire la îmbunãtãþirea muncii cu agentura. Acest ordin a avut un efect pozitiv, contribuind la ridicarea nivelului muncii informative a tuturor organelor operative ale Ministerului Afacerilor Interne. Calitatea agenturii a fost substanþial îmbunãtãþitã, fapt care ne permite sã desfãºurãm o urmãrire informativã mai calificatã a elementelor duºmãnoase. Lucrãtorii operativi au început sã trateze cu mai mult simþ de rãspundere problema alegerii ºi pregãtirii candidaþilor la recrutare, iar munca de educare a agenturii s-a îmbunãtãþit. 434
În urma controalelor efectuate se constatã totuºi cã ordinul nu a fost nici pânã în prezent executat în întregime. Mulþi dintre lucrãtorii operativi mai continuã sã desfãºoare ºi în momentul de faþã o muncã nesatisfãcãtoare cu agentura. Cauza principalã a acestei stãri de lucruri constã în faptul cã multe direcþii regionale ºi raioane M.A.I. mai îndeplinesc încã formal ºi unilateral prevederile ordinului nr. 15. Lucrãtorii operativi s-au limitat numai la excluderea agenturii din reþea, fãrã sã ia mãsurile cuvenite pentru recrutarea unei noi agenturi ºi pentru desfãºurarea unei munci de mai bunã calitate cu aceasta. Cu toate cã s-a procedat la excluderea unui numãr mare de agenþi, totuºi datoritã îndeplinirii formale a ordinului, în reþeaua informativã au mai rãmas o serie de elemente incapabile de muncã, agenþi dubli, provocatori ºi calomniatori. Astfel, la Serviciul 3 al Direcþiei regionale M.A.I. Hunedoara, din 53 de agenþi rãmaºi în reþea dupã executarea ordinului nr. 15, 30 furnizeazã note lipsite de valoare operativã ºi numai 12 agenþi dau material mai important, iar 11 sunt nesinceri sau refuzã sã colaboreze cu organele noastre. În cadrul Biroului 1 din Serviciul 3 al Direcþiei regionale M.A.I. Cluj, existã în total 15 agenþi, dintre care numai 4 prezintã oarecare valoare, ceilalþi fiind elemente lipsite de perspectivã sau dezinformatori. La fel se prezintã ºi agentura raionului M.A.I. Cluj, unde cu prilejul controlului s-a constatat cã din totalul de 48 agenþi numai 3 au furnizat material mai important. Ceea ce este mai rãu, e faptul cã înºiºi lucrãtorii operativi considerau aceastã agenturã ca balast ºi din aceastã cauzã, timp de luni de zile nu au þinut legãtura cu 31 de agenþi, pãstrându-i totuºi în reþeaua lor informativã. Astfel, locotenentul Abrudan, care avea în total 14 agenþi, þinea legãtura în mod efectiv numai cu 4, menþinând pe ceilalþi în evidenþele sale, probabil numai ca justificare numericã. La raionul M.A.I. Bârlad, din 33 de agenþi numai 4 prezintã perspective pentru munca informativã. În luna iulie a anului curent, în cadrul Regiunii M.A.I. Baia Mare au fost verificaþi în total 315 agenþi, dintre care 169 nu au prezentat nici un material. O situaþie asemãnãtoare se constatã ºi la alte organe operative, ceea ce dovedeºte cã în ciuda procentului ridicat al elementelor excluse din agenturã, reþeaua informativã mai conþine balast ºi în momentul de faþã. Ordinul nr. 15 prevedea, de asemenea, necesitatea completãrii reþelei informative prin noi recrutãri. Cu toate acestea, lucrãtorii operativi continuã sã efectueze cu o încetinealã inadmisibilã recrutãrile de agenturã. Mai mult decât atât, printre agenþii noi recrutaþi existã destule elemente ce nu posedã calitãþile necesare pentru aceastã muncã. Astfel, în regiunea Constanþa au fost controlaþi 47 lucrãtori operativi, care pânã în luna mai a anului curent au exclus din reþea un numãr de 500 informatori. Cu ocazia controlului s-a constatat cã în acelaºi interval de timp, lucrãtorii respectivi au recrutat 435
numai 49 de agenþi, dintre care numai 17 prezintã oarecari perspective, iar ceilalþi nu corespund scopului propus ºi au fost recrutaþi fãrã rost. La Regiunea M.A.I. Baia Mare, în luna iulie crt. s-a constatat cã din totalul efectivului operativ, numai 19 ofiþeri þin legãtura cu câte 7–8 agenþi, în timp ce ceilalþi lucrãtori operativi, dupã primirea Ordinului 15, au efectuat abia între 1–3 recrutãri, iar 10 lucrãtori nu au fãcut nici o recrutare. La Regiunea M.A.I. Bucureºti, 3 lucrãtori operativi ce asigurã munca pe linia cultelor ºi care nu aveau de fel agenturã, pânã în luna mai a.c. nu recrutaserã încã nici un agent. Ca urmare a neexecutãrii ordinului nr. 15, la raioanele Odorhei, Miercurea Ciucului ºi Sf. Gheorghe, în 47 de comune unde sunt în total 101 dosare de evidenþã operativã, nu existã nici mãcar un singur agent. Unii dintre ºefii organelor Ministerului Afacerilor Interne, în loc sã-ºi mãreascã exigenþa faþã de lucrãtorii operativi din subordine, pentru a-i determina sã-ºi recruteze o agenturã nouã, au mers pe linia restabilirii legãturii cu agentura exclusã anterior din reþea pentru lipsa calitãþilor necesare. Astfel, în regiunea Galaþi, toþi 7 lucrãtori ai Biroului 1 din Serviciul 2, în decursul anului au reluat legãtura cu 12 agenþi, dintre care 6 fuseserã excluºi ca nesinceri sau deconspiraþi, recrutând în schimb abia 6 agenþi noi. Locotenentul major Sas Adalbert ºi locotenenþii Kiss ºi Santa Ion, toþi din raionul M.A.I. Sf. Gheorghe, au reactivizat pe agenþii „Mozes“, „Creangã“ ºi „Bodi“, care fuseserã excluºi din reþea pentru „nesinceritate ºi atitudine duºmãnoasã“. Dupã restabilirea legãturii, aceºti agenþi pe lângã faptul cã nu furnizeazã cu obiectivitatea cuvenitã materialul informativ dar se comportã ca provocatori ºi agenþi dubli. La raionul Câmpulung-Suceava a fost reluatã legãtura cu agentul „Popescu“, care fusese scos din reþeaua informativã pentru „atitudine duºmãnoasã ºi manifestarea intenþiei de a-i omorî pe comuniºti“. În loc sã fie trimis în justiþie, agentul a fost reintrodus în aparatul informativ. Se naºte întrebarea, cum pot sã explice ºefii direcþiilor regionale aceastã operaþiune continuã de excludere ºi în acelaºi timp de reactivizare a balastului ºi provocatorilor? Oare nu este destul de clar faptul cã spionii ºi elementele antidemocratice nu pot fi urmãriþi informativ cu ajutorul unei astfel de agenturi? O asemenea „muncã cu agentura“ nu face altceva, decât sã sustragã efectivul operativ de la problemele importante legate de lupta împotriva duºmanilor adevãraþi ai statului nostru. Un exemplu caracteristic în aceastã privinþã îl constituie Direcþia regionalã M.A.I. Galaþi, unde în decursul unei perioade îndelungate de timp, se încalcã principiile elementare de muncã cu agentura. Astfel, încã pe baza prevederilor ordinelor M.A.I. nr. 811 ºi 60, Direcþia regionalã M.A.I. Galaþi a scos din reþea la început 650, pe urmã 760 de informatori, restabilind dupã un timp legãtura cu 550 dintre aceste 436
elemente, iar dupã apariþia ordinului M.A.I. nr. 15, s-a procedat din nou la excluderea unui numãr de 2 150 de informatori ºi la reactivizarea a 62 agenþi. La regiunea M.A.I. Bacãu, în baza ordinului nr. 15, au fost excluºi din reþea 1 634 informatori, restabilindu-se apoi din nou legãtura cu 124 dintre ei. La regiunea M.A.I. Craiova, din reþea au fost scoºi 1 899 informatori, dintre care 116 au fost reactivizaþi din nou. A fost necesar ordinul conducerii Ministerului Afacerilor Interne în aceastã problemã, pentru a pune capãt unei astfel de practici nejuste. ªefii direcþiilor regionale ºi raioanelor M.A.I. trebuie sã înceteze cu atitudinea lor împãciuitoristã faþã de lucrãtorii operativi ce dovedesc lipsã de rãspundere în munca cu agentura ºi sã pretindã efectivului operativ din subordine executarea întocmai ºi la timp a ordinelor Ministerului Afacerilor Interne. Trebuie sã înþelegem cã fãrã o agenturã judicios aleasã ºi temeinic educatã, nu vom putea asigura îndeplinirea directivelor trasate de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român cu privire la lupta hotãrâtã pentru descoperirea ºi lichidarea organizaþiilor contrarevoluþionare ºi spionilor. Dacã vom reuºi sã rezolvãm în mod just problema creãrii unei agenturi calificate, vom realiza o cotiturã radicalã în munca noastrã, iar multe dintre acþiunile noastre vor fi încununate de succes. Sã nu uitãm nici o clipã cã elementul principal în asigurarea securitãþii statului îl formeazã o agenturã calificatã. Fãrã o agenturã de calitate, nici lucrãtorul operativ nu poate fi considerat bun. Agentura constituie ochii ºi urechile noastre. Iatã de ce nu este necesar ca aceastã agenturã sã fie numeroasã, însã neapãrat sã fie capabilã de muncã, obiectivã ºi devotatã Patriei noastre. Elementele deconspirate, dezinformatorii ºi calomniatorii trebuie imediat excluºi din reþea. Cum se efectueazã la noi alegerea ºi studierea candidatului la recrutare? Se procedeazã la alegerea unui individ cu trecut politic, dupã care se verificã în evidenþele operative. Câteodatã lucrãtorul operativ se rezumã numai la studierea materialului de arhivã existent asupra candidatului, trimite o sarcinã de investigaþii în scopul culegerii unor date „la faþa locului“, iar dupã aceea întocmeºte referatul cu propunerea de recrutare. De multe ori se întâmplã ca lucrãtorul operativ sã nu poatã da un rãspuns satisfãcãtor cu privire la necesitatea recrutãrii candidatului propus ºi la posibilitatea acestei recrutãri. Cu toate cã studierea candidaþilor constituie unul din mijloacele importante în vederea stabilirii calitãþilor ºi perspectivelor în muncã ale viitorului agent, aceastã studiere se efectueazã de cele mai multe ori formal. Se comit uneori ºi astfel de greºeli, când pentru alegerea candidatului la recrutare lucrãtorii operativi nu se orienteazã dupã însuºirile personale, legãturile ºi posibilitãþile celui vizat pentru recrutare, ci se cãlãuzesc dupã semnalãrile existente asupra activitãþii duºmãnoase din trecut sau prezent a candidatului, propunându-ºi sã efectueze recrutarea numai pe bazã de material compromiþãtor. Din aceastã cauzã, în reþeaua 437
informativã pãtrund elemente duºmãnoase active, care de fapt necesitã sã fie ele însele lucrate. Ca urmare, reþeaua informativã se aglomereazã cu provocatori, agenþi dubli ºi dezinformatori, care adesea, la adãpostul colaborãrii cu organele Ministerului Afacerilor Interne, desfãºoarã ei înºiºi o activitate criminalã. Trebuie sã înþelegem cã fãrã o minuþioasã studiere prealabilã a agentului, nu este admis sã trecem la recrutarea lui. Pentru aceasta trebuie sã-l cunoaºtem pe candidatul ales pentru recrutare cât mai temeinic ºi sub toate aspectele, atât din punct de vedere al dezvoltãrii sale intelectuale, fizice, politice, al relaþiilor sociale, a caracterului ºi slãbiciunilor sale în prezent, pentru a avea toatã garanþia cã acest candidat posedã aptitudinile necesare ºi poate sã devinã un bun agent. Lucrãtorul operativ trebuie sã stabileascã cu toatã claritatea scopul pentru care este recrutat agentul respectiv ºi posibilitãþile sale de infiltrare pe lângã obiectiv, în ce mãsurã va putea acesta sã îndreptãþeascã aºteptãrile noastre. În legãturã cu aceasta, este necesar ca tovarãºii din conducerea regiunii, înainte de a da aprobarea pentru efectuarea unei recrutãri, sã se convingã personal de utilitatea recrutãrii candidatului respectiv. În multe cazuri, în procesul recrutãrii nu se þine seama de rezultatul studiului fãcut asupra candidatului, iar la întocmirea planului de recrutare propriu-zis, materialele obþinute despre viitorul agent sunt neglijate. Datoritã faptului cã operaþiunea recrutãrii, care în multe privinþe determinã comportarea ulterioarã ºi activitatea viitorului agent, se efectueazã uneori în mod nejust, elementele recrutate consimt sã colaboreze cu organele Ministerului Afacerilor Interne, fiind dinainte hotãrâte sã dezinformeze organele noastre. Cu ocazia recrutãrilor, unii dintre lucrãtorii operativi obiºnuiesc sã fãgãduiascã agenturii tot felul de privilegii, înaintãri în funcþii, sprijinirea rudelor, recompense bãneºti etc. Asemenea cazuri nu trebuie sã se mai repete pe viitor. Aceeaºi importanþã o constituie în munca cu agentura ºi problema conspirativitãþii. Începând chiar din momentul studierii candidatului la recrutare, trebuie luate toate mãsurile pentru asigurarea unei stricte conspirativitãþi. Adeseori recrutãrile sunt efectuate de cãtre 2, 3 sau chiar mai mulþi lucrãtori operativi, lucru care nici un caz nu-l poate convinge pe candidat despre o bunã conspirativitate în muncã. Dupã aceea, la întâlniri participã o altã serie de lucrãtori, iar ca urmare agentul devine cunoscut unui cerc larg de persoane începând de la ºofer. La o întâlnire, unul dintre agenþi l-a întrebat pe un lucrãtor de rãspundere din aparatul central: „pânã când va mai continua aceastã situaþie? Dvs. sunteþi a 14-a persoanã care mã cunoaºte“. Este normal ca o asemenea atitudine a noastrã sã-l punã în gardã pe agent ºi sã determine rezerve din partea lui. Afarã de aceasta, multe dintre întâlniri se efectueazã în aºa-zisele „locuri dosnice“, sau chiar atunci când se fac în case de întâlniri, uneori nu se iau mãsurile necesare pentru asigurarea corespunzãtoare a pãstrãrii conspirativitãþii. 438
Alegerea locului de întâlnire cu agentura, constituie o problemã dificilã. Aceastã problemã trebuie sã fie soluþionatã þinându-se seama de mediul în care trãieºte ºi îºi desfãºoarã activitatea fiecare agent în parte, evitându-se o rezolvare ºi atitudine ºablonistã din partea lucrãtorului operativ. Multe dintre casele de întâlniri fiind folosite vreme îndelungatã devin astfel cunoscute de agentura exclusã din reþea. De aceea se impune sã se procedeze sistematic la verificarea acestor case ºi dupã caz – la înlocuirea lor. Problema esenþialã în munca cu agentura o constituie educarea ei. Cu agenþii trebuie dusã o muncã educativã minuþioasã ºi permanentã. Noi, marxiºtii, plecãm de la premisa cã „nu conºtiinþa oamenilor determinã existenþa lor, ci invers, existenþa lor socialã le determinã conºtiinþa“. De aceea, chiar dacã agentul a fost recrutat dintr-un mediu duºmãnos, un bun lucrãtor operativ va ºti sã-l reeduce, sã-l apropie de noi, sã-l facã cinstit, obiectiv ºi devotat cauzei noastre. Reþeaua informativã necesitã sã fie în permanenþã reînnoitã ºi completatã. Nu trebuie sã ne cramponãm numai de agenþii vechi. Adeseori se întâmplã ca agentul sã se epuizeze, sã-ºi piardã legãturile ºi ca urmare sã devinã nefolositor în muncã. Trebuie þinut bine minte cã un astfel de lucrãtor operativ ce nu recruteazã agenþi noi ºi lucreazã slab cu agentura existentã, este un rãu lucrãtor de securitate. Unii dintre lucrãtorii operativi, în goana lor dupã cantitate ºi de teamã sã nu li se reproºeze cã au puþinã agenturã personalã, nu depun stãruinþa necesarã pentru studierea ºi recrutarea unor noi agenþi. În loc de aceasta, tovarãºii rãscolesc de multe ori ºi ridicã de la arhivã dosarele informatorilor excluºi din reþea ºi restabilesc legãtura cu aceastã agenturã. Desigur cã reactivizarea agenturei vechi poate fi uneori utilã, în raport de o anumitã situaþie concretã. Trebuie însã avut în vedere cã un bun agent nu este niciodatã exclus din reþea. De aceea lucrãtorii care procedeazã astfel, merg pe linia celei mai slabe rezistenþe ºi substituie munca concretã cu agentura, prin adoptarea unei poziþii formale. În cadrul educãrii agenturei, este necesar sã þinem totdeauna seama de faptul cã din însãrcinarea noastrã agentul vine în contact cu mediul duºmãnos, format din elemente viclene ºi care adeseori în activitatea pe care o desfãºoarã, ating unele probleme esenþiale ale vieþii. De aceea când influenþa noastrã politicã asupra agentului devine mai slabã, acesta se va trãda în mod inevitabil, trecând de partea contrarevoluþiei ºi va deveni dezinformator ºi agent dublu. ªi invers, atunci când un lucrãtor operativ încercat ºi bine pregãtit, va stabili cu agentul relaþii principiale ºi va ºti sã exercite înrâurirea sa politicã asupra lui, un astfel de agent devine devotat cauzei noastre, începe sã-i urascã pe duºmanii regimului democratic, dovedeºte iniþiativã în muncã ºi ne furnizeazã informaþii valoroase ºi obiective. În procesul muncii educative cu agentura, trebuia sã le formãm deprinderile necesare muncii contrainformative, fãrã sã-i spunem însã agentului niciodatã ºi nimic mai mult decât este necesar sã cunoascã. Trebuie sã înrãdãcinãm ºi sã întreþinem mereu treazã în conºtiinþa agentului necesitatea ca el sã fie cinstit ºi obiectiv în prezentarea materialului informativ. 439
Un agent trebuie sã fie cult, sã posede o experienþã a vieþii, alãturi de un nivel corespunzãtor al cunoºtinþelor generale ºi politice. Un agent analfabet ºi nepregãtit nu va putea desfãºura în mod temeinic munca de urmãrire informativã a duºmanilor ºi nici nu va fi în stare sã-i influenþeze pe aceºtia în direcþia doritã de noi. În cazul cel mai bun, un astfel de agent va putea numai sã observe ºi sã asculte. Este necesar ca agentul sã fie instruit asupra modului de întocmire a notelor informative. Aceste note nu trebuie sã fie lungi dar sã conþinã, în limita posibilitãþii, o reproducere exactã a discuþiunilor sau problemelor auzite sau vãzute de agent ºi care intereseazã organele noastre. Agenþii trebuie instruiþi astfel, ca niciodatã în conþinutul notelor informative sã nu facã generalizãri, concluzii sau deducþii proprii. Lucrãtorii operativi trebuie sã ºtie cã aprecierea materialelor informative constituie un proces mai complicat decât procurarea lor ºi de aceea se impune ca ei sã facã aceastã apreciere luând în considerare toate materialele ºi împrejurãrile legate de cazul respectiv. Faþã de agenturã trebuie sã avem întotdeauna o atitudine atentã ºi politicoasã, fãrã sã ridicãm tonul sau sã recurgem la ameninþãri. Dacã lucrãtorul operativ nu va ºti sã câºtige simpatia agentului, acestuia are sã-i fie teamã de el, iar experienþa ne-a dovedit cã un agent care lucreazã numai de fricã, aduce prea puþin folos. Discuþiile cu agentura trebuie sã se desfãºoare amãnunþit ºi cu toatã seriozitatea, notele furnizate de agent trebuie în mod obligatoriu citite în prezenþa sa, iar corecturile, precizãrile ºi completãrile se vor face numai personal de cãtre agent. Numai în cazuri foarte rare se pot lua de la agent informaþii verbale. Dupã ce a analizat materialul informativ primit, lucrãtorul operativ trebuie sã-i traseze agentului sarcini. Sarcinile trebuie sã fie clar precise ºi realmente realizabile adicã la nivelul posibilitãþilor agentului respectiv. Aceste sarcini trebuie schiþate de lucrãtorul operativ la pregãtirea întâlnirii ºi definitivate în cadrul discuþiei cu agentul, þinându-se totodatã seama de conþinutul materialului adus de acesta. Din nefericire mai existã cazuri când lucrãtorii operativi traseazã agenþilor astfel de sarcini, care duc uneori la o comportare nejustã a agentului în cadrul acþiunii informative. Agentului i se elaboreazã sarcini scrise numai în situaþii excepþionale ºi anume: la plecarea lui în strãinãtate, cu prilejul marºrutizãrii agentului, la infiltrarea lui întro bandã sau în alte împrejurãri mai complexe, care necesitã o analizã amãnunþitã a tuturor factorilor specifici unei anumite acþiuni concrete. Marºrutizarea agenturii constituie adeseori o mãsurã complicatã ºi delicatã în acelaºi timp. De aceea, aceastã marºrutizare trebuie efectuatã pe baza unui plan special întocmit, cu aprobarea ºefului direcþiei la regiuni ºi a ministrului adjunct în aparatul central. Marºrutizarea se va practica numai în cazuri bine precizate, trasându-se agentului sarcini concrete pentru stabilirea activitãþii duºmãnoase a unor elemente suspecte, pentru descoperirea activitãþii lor practice ºi a legãturilor, pentru urmãrirea fugarilor ce se ascund de organele puterii de stat, precum ºi în alte probleme. 440
Cu prilejul lichidãrii acþiunilor informative ni se întâmplã adeseori sã întâlnim anumite situaþii, când agentura ce a lucrat în acþiunile respective este deconspiratã ca urmare a unor mãsuri neîndeajuns de chibzuite, pentru scoaterea ei din acþiune. Printr-o bunã organizare a muncii cu agentura, trebuie sã asigurãm astfel securitatea statului nostru, ca toate intenþiile criminale ale elementelor duºmãnoase sã fie descoperite ºi zãdãrnicite încã în embrion. Nu trebuie sã admitem în nici un caz extinderea clandestinitãþii contrarevoluþionare ºi cu atât mai puþin înfãptuirea de cãtre aceste elemente a intenþiilor lor duºmãnoase. Trebuie sã luptãm pentru a statornici o astfel de regulã, încât fiecare agent sã lucreze într-o acþiune informativã concretã ºi sã primeascã la fiecare întâlnire sarcini corespunzãtoare posibilitãþilor sale. Se întâlnesc uneori cazuri când agentura refuzã sã colaboreze cu organele noastre. Aceasta nu constituie decât rezultatul unei slabe educãri a agenturii de cãtre lucrãtorii operativi. Prin ordinul nr. 95 cu privire la îmbunãtãþirea muncii informativ-operative din raioane, se prevedea sarcina îmbunãtãþirii radicale a muncii informativ-operative în cadrul serviciilor ºi secþiilor raionale M.A.I. Acest ordin obliga conducerea direcþiilor regionale ºi pe ºefii organelor raionale sã analizeze minuþios activitatea fiecãrui lucrãtor operativ în parte ºi numai dupã aceasta sã treacã la reorganizarea muncii în localitãþile rurale. În multe cazuri, sarcina aceasta n-a fost adusã la îndeplinire, cu excepþia direcþiilor regionale M.A.I. Bucureºti, Craiova ºi Ploieºti, care au dovedit o mai serioasã preocupare faþã de îndeplinirea ordinului nr. 95 ºi au repartizat lucrãtori operativi pe localitãþi grupate, þinându-se seama de acþiunile aflate în lucru ºi de concentrãrile de elemente duºmãnoase. Datoritã unei studieri insuficiente a ordinului nr. 95 conducerea Direcþiei regionale M.A.I. Suceava a dat dispoziþii ºefilor de raioane sã repartizeze lucrãtori operativi pe localitãþi în funcþie de problemele pe care le deserveau ºi nu pe comune grupate teritorial, cuprinzând toate problemele muncii. Astfel, lt. Moraru din raionul Vatra Dornei, care rãspunde de problema legionarã, P.N.Þ., P.N.L. ºi naþionaliºti, deºi i s-au repartizat un numãr de comune cu 5 acþiuni informative ºi 3 agenþi, totuºi nu i s-au luat cele 12 acþiuni ºi 17 agenþi pe care le avusese în cadrul problemelor de care a rãspuns. În acest fel lucrãtorul a fost lãsat sã rãspundã ºi de probleme pe întreg raionul ºi de gruparea de comune repartizate conform ordinului nr. 95, denotând cã ordinul nu a fost bine înþeles. În raionul Rãdãuþi, lt. major Baciu Ioan, care a lucrat pe linia Serviciului 3, a primit de asemenea în deservire 3 comune împrãºtiate pe teritoriul raionului, având în acelaºi timp 33 de acþiuni ºi 10 agenþi în alte localitãþi din raion. Astfel de cazuri au fost constatate în toate raioanele regiunii Suceava. 441
În urma controlului s-a stabilit cã în regiunea Hunedoara ºi Piteºti, ordinul nr. 95 a fost de asemenea îndeplinit greºit. Lucrãtorilor operativi li s-au predat grupe de comune nu pentru scopul de a desfãºura în cadrul acestor localitãþi muncã informativã, ci pentru efectuarea investigaþiilor, în timp ce munca informativã propriu-zisã era desfãºuratã în continuare dupã metoda veche. În astfel de condiþiuni defectuoase sa îndeplinit ordinul nr. 95 ºi în Regiunea Autonomã Maghiarã, unde conducerea direcþiei s-a mãrginit sã prelucreze ordinul ºi sã repartizeze în scris grupele de comune pe lucrãtori operativi. Aceastã repartizare s-a fãcut în aºa fel încât i-a obligat pe lucrãtorii operativi sã se deplaseze dintr-un capãt al raionului în celãlalt. În unele regiuni, comunele au fost repartizate pe lucrãtori operativi, fãrã sã se þinã seama de specializarea ºi pregãtirea acestora. Exemplele arãtate constituie o mãrturie a faptului cã în unele regiuni ordinul nr. 95 nu a fost îndeplinit nici pânã în momentul de faþã. ªefii de direcþii trebuie sã analizeze încã o datã ºi cu toatã atenþia organizarea muncii informative în raioane ºi sã ia mãsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a acestui ordin important. Controlul efectuat de Ministerul Afacerilor Interne în cadrul direcþiilor regionale, a arãtat cã, în urma îndeplinirii ordinului 70 din 17 ianuarie 1957 cu privire la „intensificarea muncii informativ-operative în rândul conducãtorilor clandestinitãþii legionare ºi a partidelor burgheze“, organele securitãþii statului au obþinut unele rezultate pozitive. A fost îmbunãtãþitã munca informativ-operativã în domeniul urmãririi elementelor de conducere, ale fostelor partide din interiorul þãrii. S-a introdus ordinea necesarã în ce priveºte evidenþa acestor categorii de elemente, efectivul operativ a început sã-ºi organizeze mai temeinic munca informativ-operativã ºi se constatã o însemnatã creºtere numericã a acþiunilor informative cu perspective. În comparaþie cu situaþia din anul trecut, numãrul acþiunilor informative a sporit cu circa 180%. Trebuie arãtat însã, cã unele din acþiunile noi deschise nu sunt asigurate cu agenturã. Astfel, în raionul Câmpina, din 55 de acþiuni existente 31 nu au agenturã. În raioanele Brãila, Tecuci, Focºani, Mãcin ºi Filimon Sârbu precum ºi la Serviciul 3 al regiunii Galaþi, din 27 acþiuni informative aflate în lucru la data controlului, 18 nu aveau agenþi. În raioanele Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc, Odorhei ºi Cristurul Secuiesc, din 153 acþiuni deschise conform ordinului nr. 70, numai 42 sunt asigurate informativ. Pe linia Direcþiei a VI-a, în baza ordinului nr. 70 au fost deschise 285 de acþiuni informative, dar numai puþine dintre ele au agenturã. Direcþia a III-a a deschis în problemele P.N.Þ., P.N.L. ºi P.S.D.I., 65 de acþiuni informative, dintre care în 17 acþiuni nu existã deloc agenþi. În unele direcþii regionale ºi servicii raionale M.A.I. se constatã cazuri când elemente active ºi de conducere ale legionarilor ºi fostele partide politice burgheze, nu sunt lucraþi informativ. 442
Astfel, la Cluj au fost identificaþi 260 fruntaºi legionari, dintre care au fost luaþi în acþiune informativã numai 45. Din 122 conducãtori ce au existat înainte pe linia fostului partid fascist „Crucea cu sãgeþi“, au fost identificaþi numai 20, iar din 53 foºti fruntaºi ai grupãrii denumite „Partidul ardelean“ au fost identificaþi numai 13 fruntaºi ai partidului. În schelele petrolifere Bãicoi au fost identificaþi 27 de ºefi de cuiburi ºi garnizoane legionare. Pânã la data controlului, asupra acestor elemente n-au fost deschise acþiuni informative. Din datele deþinute de Direcþia a III-a rezultã cã pe teritoriul þãrii existã peste 250 de foºti membri ai C.C. – P.N.Þ. ºi 216 foºti membri ai C.C. – P.N.L. Cu toate acestea, un mare numãr dintre aceste elemente nu au fost luate în evidenþa organelor teritoriale M.A.I. ºi nu sunt urmãrite informativ. La Direcþia regionalã M.A.I. Hunedoara a fost identificat un numãr de 219 legionari ce au deþinut funcþii ºi grade în ierarhia legionarã de la ºefi de garnizoanã în sus, dintre care abia 129 au fost luaþi în acþiune informativã ºi numai 28 sunt urmãriþi informativ de organele securitãþii. Pe teritoriul regiunii Galaþi este stabilit cu domiciliu obligatoriu comandantul legionar I. V. V. (Ion Victor Vojen), care nu este lucrat informativ. În raionul Turda, fostul conducãtor legionar P. H. A. (Pop Horaþiu Amos) de asemenea nu este lucrat. Direcþia a III-a n-a luat mãsuri pentru organizarea urmãririi conducãtorilor P.N.Þ. ºi P.N.L. pe þarã, nu se duce acþiune informativã asupra lui I. N. (Ionel Nicolescu), fost membru în Comitetul executiv P.N.L., care pânã în 1954 a fost internat în lagãr. Exemplele arãtate mai sus demonstreazã faptul cã un ordin atât de important cum este ordinul nr. 70, nu a fost complet adus la îndeplinire de unele organe ale Ministerului Afacerilor Interne. Tovarãºi! Din analiza modului cum au fost îndeplinite cele 3 ordine de bazã arãtate mai sus, se poate trage concluzia cã prevederile lor n-au fost nici pânã în prezent executate în întregime, fapt care ne împiedicã sã ridicãm calitatea muncii informativoperativã la un nivel mai înalt. Aceastã situaþie ne obligã sã depunem eforturi maxime pentru îndeplinire cât mai neîntârziatã a mãsurilor ordonate. În acest scop, ar fi bine sã analizãm mai amãnunþit stadiul muncii informativoperative pe liniile principale ale activitãþii noastre. În ultima perioadã de timp, Direcþia a II-a ºi-a îmbunãtãþit într-o oarecare mãsurã munca ºi a obþinut unele rezultate pozitive. Astfel au fost descoperite ºi lichidate 2 rezidenþe franceze, iar în colaborare cu Direcþia regionalã M.A.I. Constanþa a fost demascatã o rezidenþã italianã, care fusese creatã de spioni, ce acþionau sub acoperirea calitãþii lor de diplomaþi. Una din rezidenþele franceze a fost condusã de numitul Cesianu [Constantin], în trecut ambasador al guvernelor burgheze în Franþa. Cesianu a atras la activitatea în 443
folosul spionajului francez pe foºtii generali ai armatei burgheze Potopeanu, Zamfirescu ºi alþii. Din a doua rezidenþã condusã de þãrãnistul Bãnescu, fãcea de asemenea parte ºi fruntaºul þãrãnist Teodorescu. În cadrul rezidenþei italiene, s-a stabilit cã ºeful ei anume Pratezi Ugo, cetãþean italian domiciliat în Constanþa, din ordinul spionilor ce lucreazã la Misiunea Italianã din Bucureºti, a cules informaþii asupra porturilor Constanþa ºi Mangalia ºi a atras la activitatea sa de spionaj încã 4 elemente. Ancheta a stabilit pânã în prezent cã unul dintre aceºtia a colaborat în trecut ºi cu spionajul englez. Au fost luate o serie de mãsuri pozitive ºi în ce priveºte munca operativã în afara graniþelor þãrii. Ca urmare a folosirii mai judicioase a agenturii ºi a mãsurilor informativ-operative luate de Direcþia a II-a, au fost obþinute materiale pe baza cãrora s-au deschis câteva acþiuni informative cu perspective ºi s-au luat mãsuri pentru documentarea activitãþii duºmãnoase a elementelor urmãrite. Pe linia Direcþiei a II-a au mai fost luate ºi o serie de alte mãsuri informativoperative importante. Trebuie sã arãtãm totuºi cã în activitatea Direcþiei a II-a mai existã încã lipsuri serioase. Astfel nu este organizatã încã îndeajuns munca împotriva inamicului nostru principal – spionajul american ºi englez. Ministerul Afacerilor Interne deþine un important numãr de semnalãri cu privire la activitatea intensã desfãºuratã împotriva þãrii noastre de cãtre serviciile de informaþii american ºi englez ºi de spionii din rândul diplomaþilor acestor þãri. Cu toate acestea, în decursul unui timp îndelungat serviciile operative din Direcþia a II-a n-au descoperit ºi demascat pe linia spionajului american ºi englez nici un agent care activeazã în momentul de faþã. Situaþia de mai sus se explicã în primul rând prin faptul cã din lipsa unei agenturi de calitate pe linia acestor probleme, elementele suspecte de spionaj sunt lucrate slab. Diplomaþii ºi funcþionarii reprezentanþelor americane ºi engleze, în majoritatea cazurilor nu sunt urmãriþi cu ajutorul unei agenturi calificate, iar unii dintre agenþii folosiþi în problemele respective nu prezintã încredere. Cu toatã existenþa unei baze operative numeroase a spionajului american ºi englez, serviciile respective ce asigurã munca pe linia Direcþiei a II-a au în lucru puþine acþiuni de acest fel. Astfel, pe linia spionajului englez existã numai 10 acþiuni informative. În acelaºi timp, serviciul respectiv are tabele de evidenþã cuprinzând o serie de elemente despre care se ºtie cã au colaborat în trecut cu spionajul englez. Totuºi unele din aceste elemente nu sunt lucrate informativ. Serviciul ce se ocupã cu problema spionajului englez ca ºi serviciul XI din Direcþia a II-a nu iniþiazã mãsuri importante în scopul pãtrunderii în centrele de spionaj ale serviciului britanic de informaþii. 444
Dupã cum s-a arãtat înainte, pentru strecurarea agenturii lor în Republica Popularã Românã, serviciile de spionaj capitaliste folosesc în largã mãsurã canalele de repatriaþi ºi turiºti. Conducerea Ministerului a cerut în repetate rânduri ca Direcþia a II-a ºi direcþiile regionale M.A.I. sã-ºi intensifice activitatea informativoperativã în problema repatriaþilor ºi turiºtilor. Cu toate acestea, munca pe aceastã linie continuã sã se desfãºoare la un nivel scãzut. Aceste lipsuri serioase în munca contrainformativã se explicã în mare parte prin aceea cã tovarãºii din conducerea Direcþiei a II-a ºi direcþiile regionale nu dovedesc destulã exigenþã faþã de subordonaþii lor în ceea ce priveºte îndeplinirea ordinelor ºi directivelor conducerii Ministerului ºi în primul rând al ordinului nr. 15. Efectivul operativ ce lucreazã pe linia serviciului II primeºte prea puþin ajutor practic; nu se procedeazã la o analizã temeinicã a fondului acþiunilor aflate în lucru, iar controlul asupra îndeplinirii mãsurilor preconizate se exercitã slab. Sã luãm ca exemplu serviciul II al Direcþiei regionale M.A.I. Ploieºti. Este îndeobºte cunoscut faptul cã înaintea celui de-al doilea rãzboi mondial, capitalul monopolist englez ocupa un loc predominant în industria petroliferã din România. În societãþile petrolifere lucrau numeroºi spioni englezi care, folosindu-se de acoperirea unor funcþii administrative, îºi recrutau o agenturã numeroasã. Nu existã nici o îndoialã cã serviciul de informaþii englez se intereseazã ºi în prezent de industria noastrã petroliferã. Cu toate acestea, în cadrul Direcþiei regionale M.A.I. Ploieºti munca informativoperativã pe linia descoperirii agenturii spionajului englez este nesatisfãcãtoare. Este suficient sã arãtãm în aceastã privinþã cã din cele 132 elemente suspecte de spionaj în favoarea englezilor ºi trecute în evidenþa serviciului II sunt lucrate de fapt numai 4. Aceasta explicã de ce timp de mai mulþi ani, organele Direcþiei regionale M.A.I. Ploieºti n-au descoperit ºi n-au demascat activitatea prezentã a nici unui spion englez. S-a arãtat mai înainte cã Direcþia regionalã M.A.I. Constanþa a descoperit ºi lichidat anul acesta o rezidenþã a spionajului italian. Fãrã îndoialã cã aceasta constituie un rezultat pozitiv. În acelaºi timp trebuie spus cã activitatea serviciului II al Direcþiei Constanþa nu corespunde cerinþelor muncii. Pe teritoriul regiunii respective se gãsesc douã dintre cele mai mari porturi maritime ale þãrii ºi anume: Constanþa ºi Sulina, precum ºi porturile dunãrene Cernavodã, Hârºova ºi Tulcea. În aceste porturi acosteazã un numãr însemnat de vase strãine, ale cãror marinari au legãturi multiple în rândurile populaþiei locale. Este cunoscut faptul cã serviciile de informaþii imperialiste ºi în primul rând cel american ºi englez recruteazã marinarii strãini ce navigheazã pe Dunãre ºi Marea Neagrã ºi îi folosesc intens în scopurile lor de spionaj. Existã semnalãri care aratã cã unii dintre aceºti marinari duc o activitate de spionaj, iar printre legãturile lor apar elemente care sunt de asemenea bãnuite cã desfãºoarã o astfel de activitate. Cu toate 445
acestea, urmãrirea informativã a marinarilor strãini ºi a legãturilor lor suspecte nu este organizatã. Serviciul II nu are în lucru acþiuni care sã prezinte interes operativ ºi care sã fie lucrate pe baza unor mãsuri informativ-operative active. ªi la Direcþia regionalã M.A.I. Galaþi munca serviciului II este slab organizatã. Cu toate cã în aceastã regiune unde sunt situate porturi importante cum sunt localitãþile Galaþi ºi Brãila, au funcþionat în trecut o serie de consulate ºi societãþi cu capital strãin, iar în prezent pe teritoriul regiunii locuiesc numeroºi cetãþeni strãini, apatrizi ºi elemente ce apar ca legãturi ale diplomaþilor capitaliºti, serviciul II nu a obþinut pânã în prezent rezultate concrete în muncã. Existã semnalãri din conþinutul cãrora rezultã cã unii marinari strãini ce viziteazã aceste porturi se ocupã cu spionajul, însã legãturile lor suspecte de aceastã activitate nu sunt luate în lucru. Toatã munca pe linia urmãririi informative a marinarilor strãini se mãrgineºte la organizarea supravegherii operative asupra unora dintre aceºtia. La fel de nesatisfãcãtor se desfãºoarã activitatea serviciilor II din direcþiile regionale Timiºoara, Stalin ºi Craiova. Cu toate cã pe teritoriul acestor regiuni care prezintã un mare interes pentru serviciile de informaþii imperialiste existã o bazã operativã însemnatã, serviciile II ale direcþiilor regionale respective n-au descoperit ºi n-au demascat timp de mai mulþi ani nici un spion. Cunoaºtem cu toþii cã teritoriul regiunilor Stalin ºi Timiºoara este populat de mulþi germani care în trecut au fãcut parte din organizaþii fasciste, naþionaliste, din trupele S.S. ºi au colaborat cu organele hitleriste de informaþii ºi contrainformaþii. O mare parte dintre aceºti locuitori de origine germanã au în strãinãtate numeroase rude sau alte legãturi, printre care ºi elemente ce colaboreazã cu spionajul american, vest-german ºi alte servicii de informaþii. Se ºtie de asemenea cã serviciul de informaþii al Germaniei Occidentale desfãºoarã o intensã activitate de spionaj împotriva þãrilor lagãrului socialist ºi implicit ºi împotriva statului nostru. Desigur cã spionajul Republicii Federale Germane nu scapã din vedere posibilitãþile mari pe care le oferã regiunile Stalin ºi Timiºoara. Suntem în posesia unor indicii concrete, când unii turiºti veniþi în Republica Popularã Românã din Germania Occidentalã, au luat legãtura cu diferite elemente din fosta conducere ºi dintre membrii activi ai organizaþiilor fasciste, prin intermediul cãrora au cules informaþii de spionaj. Astfel, în septembrie 1956, a sosit în Republica Popularã Românã din Germania Occidentalã secretara societãþii „Saºii transilvãneni“ anume Wagner Imgardt, care a primit de la ºeful acestei societãþi, Plesch Erhard, sarcina de a stabili legãtura cu foºtii agenþi ai Gestapoului ºi cu membrii vechilor organizaþii fasciste. Executând aceastã misiune, Wagner s-a întâlnit în regiunea Stalin cu numeroºi cetãþeni români, printre care ºi cu foºti agenþi ai Gestapoului. 446
ªeful Direcþiei a II-a, locotenent-colonelul Holingher trebuie sã organizez un control ºi sã dea un sprijin mai efectiv direcþiilor regionale în efectuarea mãsurilor mai importante ºi complexe în scopul descoperirii, demascãrii ºi zãdãrnicirii intenþiilor criminale ale spionajului imperialist, precum ºi pentru pãtrunderea în centrele de informaþii capitaliste. Numai prin aplicarea unei tactici ofensive ºi prin luarea unor mãsuri active, bine gândite ºi organizate pe baze reale, se va putea descoperi ºi demasca la timp agentura spionajului imperialist. Direcþia a II-a trebuie sã-ºi intensifice cu hotãrâre munca sa în ce priveºte pãtrunderea în centrele de spionaj din strãinãtate, descoperirea ºi interceptarea canalelor de legãturã, precum ºi plasarea în calea serviciilor de informaþii capitaliste a unor canale legendate. Activitatea informativ-operativã trebuie sã fie organizatã în aºa fel încât sã putem pãtrunde în oficiile de spionaj americane din Paris ºi Viena, precum ºi în centrul de spionaj englez din Turcia. ªeful Direcþiei a II-a trebuie sã orienteze în primul rând atenþia aparatului de contraspionaj pe linia organizãrii unei munci calificate ºi intense împotriva duºmanului principal ºi anume – a spionajului american ºi englez. De asemenea, nu trebuie uitat cã un însemnat rol în slujba acestora îl joacã ºi serviciile de spionaj ale statelor subordonate ca, Israelul, Turcia, Grecia ºi alte servicii asemãnãtoare, care nu sunt decât instrumente în reþeaua spionajului american ºi englez. În acest scop, trebuie sã se procedeze la o îmbunãtãþire radicalã a urmãririi informative a diplomaþilor americani ºi englezi, ºi sã se creeze o astfel de agenturã care sã corespundã sarcinilor mereu crescânde care ne stau în faþã. În decursul celor 11 luni ale anului curent, pe linia Direcþiei a III-a s-au descoperit ºi demascat circa 90 de organizaþii ºi grupãri contrarevoluþionare ºi s-au arestat peste 700 de membri ai acestora. În afarã de aceasta au fost arestaþi peste 100 de autori de manifeste antipopulare ºi scrisori anonime, precum ºi elementele care le-au difuzat. Conform ordinului 70 au fost deschise un mare numãr de acþiuni informative. În Bucureºti a fost lichidatã organizaþia legionarã „Partidul Naþional Creºtin“, condusã de legionarii Caftangioglu, Porsena ºi Iacobescu, foºti avocaþi. Membrii acestei organizaþii urmãreau ca în cazul complicãrii situaþiei internaþionale, sã cucereascã prin forþã puterea ºi sã extermine guvernul ºi conducerea de partid. În aceastã acþiune au fost arestaþi 21 membri ai organizaþiei. În Bucureºti a fost de asemenea descoperitã ºi lichidatã organizaþia contrarevoluþionarã formatã din 28 de elemente, în majoritatea lor foºti membri activi ai Partidului Social – Democrat Independent, care urmãreau rãsturnarea regimului. La membrii acestei organizaþii s-au confiscat: o tipografie portativã, matriþa cu textul unui apel contrarevoluþionar, pregãtite pentru difuzarea unor manifeste contrarevoluþionare, precum ºi alte corpuri delicte. 447
Direcþia regionalã M.A.I. Iaºi a descoperit ºi lichidat la Huºi organizaþia contrarevoluþionarã „Vulturii Cruciadei Libertãþii“ compusã din peste 50 membri legionari, naþional-þãrãniºti ºi alte elemente duºmãnoase. ªefii acestei organizaþii constituiau în diferite localitãþi grupe legionare conspirative, le pregãteau pentru acþiuni armate în caz de rãzboi, precum ºi pentru cucerirea puterii. Au fost arestaþi ºi traºi la rãspundere penalã 27 dintre cei mai activi membri ai acestei organizaþii. Pentru restul membrilor s-au luat mãsuri profilactice. Organele de securitate din regiunea Cluj au lichidat grupul de bandiþi format din: ªuºman Leon, ºef de garnizoanã legionarã, fratele sãu ªuºman Gheorghe ºi Roºa Simion, fost preot greco-catolic. Bandiþii ºi-au creat o bazã de sprijin numeroasã ºi au desfãºurat o activitate duºmãnoasã intensã în rândurile populaþiei. În aceastã acþiune au fost arestate peste 70 de elemente. În timpul arestãrii lor s-au confiscat 5 arme militare, un automat, douã pistolete cu muniþii, douã grenade, precum ºi diferite materiale cu caracter legionar. În aceleaºi acþiuni a fost descoperit un grup clandestin de naþionaliºti maghiari din rândul corpului didactic al institutelor de învãþãmânt superior din Cluj. Membrii acestui grup au compus un memoriu cãtre O.N.U., în care cereau despãrþirea Transilvaniei de România ºi proclamarea independenþei acesteia, desfãºurând în acelaºi timp ºi altã activitate duºmãnoasã. În acþiunea respectivã au fost arestate 12 persoane. În Regiunea Autonomã Maghiarã a fost descoperit ºi lichidat un grup naþionalist subversiv, format din elemente reacþionare de naþionalitate maghiarã. În timpul rebeliunii din Ungaria membrii acestui grup au difuzat un manifest contrarevoluþionar prin care îndemnau cetãþenii sã extermine pe comuniºti, sã zãdãrniceascã mãsurile guvernului ºi sã boicoteze alegerile din 3. II. 1957 pentru Marea Adunare Naþionalã. În acþiunea respectivã au fost arestate 5 elemente. Direcþia regionalã M.A.I. Craiova a lichidat grupul de tineret denumit „Frãþia Nouã“. Acest grup a fost constituit de Gulea Aurelian, student în anul IV la Institutul de Medicinã, sub influenþa profesorului de istorie Bãlãnescu Petre. La intrarea în grup, membrii lui au depus jurãmântul „sã lupte împotriva regimului democrat popular, comunismului ºi Uniunii Sovietice“. Membrii grupului au pregãtit manifeste duºmãnoase, pe care intenþionau sã le difuzeze în ziua de 23 august. În acþiunea au fost arestate 7 elemente. Cu toate rezultatele pozitive obþinute pe linia Direcþiei a III-a, trebuie arãtat cã în munca informativ-operativã a acesteia existã o serie de lipsuri esenþiale, atât la centru, cât ºi în regiuni. Conducãtorii direcþiei a III-a vorbesc de mult despre existenþa posibilã a unei conduceri legionare centrale ºi despre legãturile legionarilor cu strãinãtatea, dar mãsuri eficace pentru verificarea acestor semnalãri importante nu s-au luat. Se tergiverseazã munca pentru crearea unui aparat informativ capabil, în vederea urmãririi informative a fruntaºilor legionari. 448
Serviciul 1 din Direcþia a III-a nu a luat suficiente mãsuri pentru a descoperi eventualele canale de legãturã între legionarii din þarã ºi centrele legionare din strãinãtate, conduse de Papanace, Iasinschi, Comãniciu ºi Horia Sima. Deºi multor fruntaºi legionari li s-a fixat domiciliul obligatoriu ºi sunt semnalãri cã unii dintre ei desfãºoarã activitate duºmãnoasã, serviciile 3 din direcþiile regionale nu iau suficiente mãsuri pentru demascarea lor. Una dintre lipsurile Direcþiei a III-a ºi a organelor sale exterioare constã în faptul cã urmãrirea informativã a conducãtorilor legionari deþinuþi în închisori se face la întâmplare ºi fãrã contactul necesar cu Serviciul „D“. În multe localitãþi din regiunea Suceava, Hunedoara, Ploieºti ºi altele, s-au pãstrat aproape în întregime cuiburile ºi organizaþiile legionare, ceea ce înlesneºte fruntaºilor legionari desfãºurarea activitãþii duºmãnoase. Cu toate acestea direcþiile regionale n-au luat mãsurile necesare pentru a verifica activitatea prezentã a membrilor acestor cuiburi. Direcþia a III-a ºi direcþiile regionale desfãºoarã o muncã informativã slabã în rândul þãrãniºtilor, liberalilor ºi social-democraþilor de dreapta. Un mare numãr de acþiuni deschise pe aceste linii nu sunt asigurate cu agenturã. Este necesarã o îmbunãtãþire serioasã în organizarea muncii informative în rândul naþionaliºtilor burghezi. Astfel, în Regiunea Autonomã Maghiarã din cele 240 de acþiuni deschise asupra naþionaliºtilor burghezi maghiari, numai 104 acþiuni sunt încadrate cu agenturã. În aceeaºi problemã, la Direcþia regionalã M.A.I. Baia Mare existã 18 acþiuni dintre care sunt lucrate numai 4. Direcþiile regionale M.A.I Cluj, Oradea, Hunedoara ºi Timiºoara, au pierdut din vedere pe mulþi fruntaºi naþionaliºti ºi nu au suficiente date despre comportarea lor actualã. Urmãrirea informativã a naþionaliºtilor germani, a fruntaºilor fostului Grup Etnic German ºi ai fostelor partide hitleriste, se desfãºoarã slab. Aceste elemente nu sunt lucrate activ. Este nesatisfãcãtoare munca informativã ce se duce în rândul foºtilor moºieri, fabricanþi, ofiþerilor deblocaþi ºi chiaburilor. Astfel, în evidenþa Direcþiei regionale M.A.I. Piteºti sunt trecuþi 1 100 foºti exploatatori, dar în problemã existã numai 7 agenþi. Direcþia nu duce în rândul celor trecuþi în evidenþã nici o acþiune informativã mai importantã. În regiunea Suceava, pentru urmãrirea a 600 foºti exploatatori ºi chiaburi, nu existã nici un agent. O lipsã mare în munca Direcþiei a III-a ºi a organelor ei exterioare este organizarea slabã a muncii informativ-operative în problema clerului reacþionar ºi a formaþiunilor de sectanþi. 449
În problema clerului catolic, în multe regiuni n-a fost creatã o agenturã serioasã din elementele ce se bucurã de autoritate, capabilã sã urmãreascã cu succes clerul reacþionar ºi sã îndeplineascã alte misiuni din partea organelor M.A.I. Direcþia regionalã M.A.I. Oradea n-a reuºit sã pãtrundã cu agentura ei pe lângã Schniper, vicarul fostei episcopii, iar Direcþia regionalã M.A.I. Stalin n-a reuºit sã facã o astfel de pãtrundere pe lângã episcopul clandestin Wasvary Ioan ºi episcopul luteran Muller. Nu totdeauna se acordã în unele direcþii regionale atenþia cuvenitã pregãtirii corespunzãtoare a muncii informative în rândul clerului ortodox. De aceea, agentura existentã pe aceastã linie este slabã, iar acþiuni cu perspective aproape cã nu existã. Trebuie sã înþelegem cã fãrã o agenturã de calitate, noi nu vom putea ridica nivelul muncii în aceastã problemã. Trebuie sã ne gândim în mod serios la recrutarea unor elemente ce se bucurã de autoritate în mediul religios, pentru a cunoaºte la timp intenþiile conducãtorilor diferitelor culte. Într-o serie de direcþii regionale nu s-au luat mãsuri pentru recrutarea de agenþi din rândul cãlugãrilor ºi cãlugãriþelor din mãnãstiri, unde conform semnalãrilor existente se ascund fugari ºi alte elemente duºmãnoase. Din cele 27 mãnãstiri ºi schituri aflate în regiunea Bacãu, numai în 8 existã câte un agent. În regiunea Piteºti existã 33 de mãnãstiri, dar agenturã existã numai în 13, iar în cele 7 mãnãstiri din regiunea Constanþa agentura lipseºte cu desãvârºire. Organele M.A.I. au dat lovituri puternice activitãþii subversive a sectanþilor ºi mai ales iehoviºtilor. În 1957 a fost descoperit un numãr însemnat de grupuri ºi formaþiuni ale sectanþilor, iar conducãtorii ºi curierii acestora au fost arestaþi. A fost confiscatã o cantitate mare de literaturã reacþionarã. Cu toate acestea, munca informativ-operativã dusã pe linia sectelor nu corespunde încã cerinþelor. Tovarãºi, Un loc deosebit de important în activitatea Direcþiei a III-a ºi a organelor sale exterioare îl ocupã organizarea corespunzãtoare a muncii informativ-operative pentru descoperirea ºi zãdãrnicirea acþiunilor duºmãnoase a elementelor reacþionare din rândul intelectualitãþii ºi a tineretului studios. În cadrul acestei probleme, este necesar sã se acorde cea mai mare importanþã descoperirii la timp ºi urmãririi informative a elementelor ce influenþeazã de pe poziþii duºmãnoase tineretul studios. Evenimentele din Ungaria ºi Polonia au demonstrat cã din ordinul serviciilor de spionaj imperialiste, duºmanii regimului de democraþie popularã au mizat în special pe elementele reacþionare din rândul vechilor intelectuali ºi tineretului. În timpul acestor evenimente, pe teritoriul þãrii noastre, la Bucureºti, Timiºoara ºi Cluj, unde se aflã numeroase institute de învãþãmânt superior, în rândurile tineretului studenþesc, instigat de intelectualitatea reacþionarã, au fost unele încercãri de a se organiza manifestãri deschise. 450
Evenimentele au arãtat de asemenea pãrþile slabe ale muncii noastre informative în aceastã problemã, care nu ne-au dat posibilitatea sã cunoaºtem intenþiile elementelor reacþionare ºi sã informãm la timp organele de partid despre acestea. În unele regiuni nu se acordã nici în prezent atenþia necesarã problemei respective. Numai astfel se explicã faptul cã direcþiile M.A.I. din oraºul Bucureºti, Timiºoara, Iaºi ºi Autonomã Maghiarã, nu desfãºoarã încã o muncã informativã temeinicã ºi nau recrutat în rândul intelectualitãþii ºi tineretului un numãr suficient de agenþi capabili. În 7 din cele 10 institute de învãþãmânt superior, deservite de Direcþia Securitãþii Bucureºti, în timpul controlului n-a existat nici un agent din rândul corpului didactic, iar agentura din rândul studenþilor este cu totul insuficientã. Peste 40% din agenþii Direcþiei regionale Cluj, din rândul intelectualitãþii ºi tineretului sunt incapabili, iar din aceastã cauzã acþiunile informative se duc într-un mod nesatisfãcãtor. În cadrul corpului didactic al institutelor de învãþãmânt superior din Cluj existã numai 2 agenþi. Recrutarea agenþilor din mediul profesorilor ºi studenþilor, în direcþiile regionale M.A.I. Cluj, Timiºoara, Bucureºti, Regiunea Autonomã Maghiarã, se face fãrã o legãturã strânsã cu baza operativã concretã. În timpul urmãririi informative a elementelor reacþionare nu se þine seama de legãturile pe care le au studenþii cu legionarii, þãrãniºtii ºi membrii altor foste partide burgheze ºi naþionaliste, deºi aceºtia sunt de fapt inspiratorii diferitelor manifestãri duºmãnoase din rândul tineretului. ªeful Direcþiei a III-a, locotenent colonel Budiºteanu, trebuie sã ia mãsuri energice pentru lichidarea lipsurilor existente, sã intensifice controlul ºi ajutorul ce se acordã organelor locale în acþiunile cele mai importante; sã obþinã o îmbunãtãþire radicalã a întregii munci informativ-operative; sã-ºi concentreze atenþia în direcþia descoperirii ºi curmãrii activitãþii duºmãnoase a legionarilor ºi în primul rând a fruntaºilor lor; sã ia mãsuri active pentru infiltrarea agenturii verificate în centrele legionare ºi în alte centre de emigranþi din strãinãtate, pentru a cunoaºte la timp intenþiile duºmanului împotriva þãrii noastre; sã intensifice munca de urmãrire ºi descoperire a autorilor manifestelor contrarevoluþionare ºi altor documente anonime, precum ºi a elementelor care le difuzeazã în aºa fel încât nici unul din aceºtia sã nu rãmânã nedescoperit, sã lupte pentru descoperirea ºi lichidarea la timp a activitãþii clandestinitãþii duºmane din rândul elementelor reacþionare. În faþa lucrãtorilor operativi ai Direcþiei a IV-a ºi ai serviciilor 4 din regiuni stau sarcini mari ºi de rãspundere, pentru organizarea luptei împotriva spionajului economic, subminãrii, sabotajului ºi altor forme de activitate duºmãnoasã în obiectivele de apãrare ºi în alte întreprinderi industriale importante, precum ºi pentru întãrirea continuã a regimului de pãstrare a secretului de stat. Trebuie arãtat cã aparatul Direcþiei a IV-a ºi unor direcþii regionale, a efectuat o anumitã muncã pozitivã în acest sens, datoritã cãreia au fost demascate ºi lichidate 451
organizaþii ºi grupuri subversive ce acþionau în întreprinderile industriale ca cele de la uzinele „Mao Tze-Dun“, „Republica“ etc. Ancheta a stabilit cã activitatea formaþiunilor subversive descoperite se caracterizeazã prin comiterea unor acte de diversiune, subminare ºi sabotaj. Astfel, în oraºul Baia Mare a fost descoperitã ºi lichidatã organizaþia subversivã „Partidul Unit Român“, având 102 membri, care acþionau în Direcþia Regionalã P. T. T. ºi care a comis unele acte de diversiune pe reþelele telefonice. În acþiune au fost arestaþi ºi condamnaþi 44 dintre cei mai activi membri ai organizaþiei. De remarcat cã Direcþia regionalã M.A.I. Baia Mare, pânã la controlul nostru nu arestase decât un prim lot de 24 persoane ºi numai dupã ordinul dat a arestat un al doilea lot de 20 indivizi. Pentru membrii de rând ai acestei organizaþii se iau mãsuri profilactice. În cadrul uzinelor de apãrare „6 martie“ din Tohan, Direcþia regionalã M.A.I. Stalin a descoperit o organizaþie legionarã formatã din membrii unui cuib legionar ce s-a pãstrat în aceastã uzinã. În cadrul ºedinþelor organizaþiei se discutau probleme privitoare la activitatea practicã de subminare din uzinã ºi anume deteriorarea instalaþiilor. Membrii organizaþiei aveau intenþii teroriste faþã de activiºtii organelor de partid. În luna martie a.c. Direcþia regionalã M.A.I. Autonomã Maghiarã a descoperit ºi lichidat la Târgu Mureº un grup naþionalist compus din 5 elemente. Membrii acestui grup confecþionau ºi difuzau manifeste contrarevoluþionare, întreprindeau acþiuni pentru a procura armament ºi explozibil, în scopuri diversioniste. Din acest grup fãcea parte fiica unui fost mare moºier – Teleki Elisabeta, care multiplica manifestele la maºinã. Trebuie arãtat însã cã Direcþia a IV-a ºi organele ei locale duc încã o luptã insuficientã împotriva agenturii sabotajului duºman ºi activitãþii de subminare desfãºurate de elementele reacþionare. Efectivul operativ al direcþiei ºi serviciilor 4 nu depune eforturi suficiente pentru descoperirea ºi prevenirea la timp a activitãþii duºmãnoase organizate de reacþiunea internã în obiectivele de apãrare ºi întreprinderile industriale importante, care constã în comiterea unor acþiuni de subminare ºi sabotaj de cãtre intelectualitatea tehnicã reacþionarã ºi alte elemente duºmãnoase pãtrunse în aceste întreprinderi. Serviciile 4 din regiuni industriale atât de importante cum sunt Ploieºti, Hunedoara, Timiºoara ºi Stalin aproape cã nu au acþiuni importante în probleme de spionaj economic, subminare ºi alte forme de activitate duºmãnoasã organizatã. În întreprinderile industriale din aceste regiuni existã o concentrare mare de legionari, foºti membri ai diferitelor partide politice, repatriaþi ºi alte elemente duºmãnoase. La Combinatul metalurgic Reºiþa sunt trecute în evidenþã multe elemente suspecte, în uzinele de apãrare Cugir din regiunea Hunedoara existã 13 cuiburi legionare, care s-au pãstrat din trecut împreunã cu conducerea lor, iar 33 legionari din aceastã uzinã ocupã funcþii de maiºtri; uzinele de apãrare din regiunea Stalin lucreazã de asemenea câteva sute de legionari. În cadrul rafinãriilor, în 7 schele petrolifere, precum ºi în alte obiective vulnerabile din regiunea Ploieºti, au fost luate în evidenþã 838 elemente suspecte, în majoritatea 452
lor legionari. În acelaºi timp, din cele 107 acþiuni existente numai 9 sunt asigurate cu agenturã. Serviciul 4 din regiunea Ploieºti nu þine seama în mãsura cuvenitã de faptul cã pe teritoriul regiunii au existat în trecut un mare numãr de societãþi anonime, cum ar fi „Astra Românã“, filialã a concernului petrolifer „Royal Dutch“ ºi altele, sub acoperirea cãrora au activat intens serviciile de spionaj englez, american ºi altele. În cele mai importante sectoare industriale se produce un numãr însemnat de avarii, explozii, surpãri în mine ºi alte accidente grave însoþite de victime omeneºti. Se deterioreazã în mod intenþionat instalaþii industriale costisitoare, nu se asigurã buna pãstrare ºi întreþinerea unor astfel de instalaþii, se comit furturi ºi delapidãri. Toate acestea aduc mari prejudicii materiale statului, împiedicã desfãºurarea ritmului normal în munca întreprinderilor, scad calitatea producþiei ºi influenþeazã în mod dãunãtor asupra stãrii de spirit a clasei muncitoare. Cu toate acestea, Direcþia a IV-a ºi serviciile 4 ce lucreazã pe aceastã linie, nu descoperã la timp cu ajutorul agenturii astfel de fapte, nu le previn ºi nu totdeauna informeazã asupra lor organele de partid. Cercetarea accidentelor se efectueazã superficial ºi cu întârziere, din care cauzã nu se stabilesc motivele reale ale avariilor, iar vinovaþii reuºesc de multe ori sã se sustragã de la rãspundere. Este cu desãvârºire inadmisibilã pe viitor subaprecierea de cãtre organele noastre a importanþei pe care o are cercetarea temeinicã a accidentelor extraordinare asupra cãrora existã bãnuieli cã ele se datoreazã unor acþiuni diversioniste. În legãturã cu aceasta pot fi arãtate urmãtoarele exemple: În vara anului 1957, la mina Lupeni, elemente necunoscute au întrerupt de câteva ori funcþionarea unui ventilator principal de aeraj. În urma acestui fapt muncitorii au fost intoxicaþi de gaze ºi s-a creat primejdia unei explozii. La 27 iunie minerii au surprins la faþa locului pe Manea Marin, soldat într-o unitate de muncã, în momentul când oprea ventilatorul. În perioada reþinerii sale, infractorul a încercat sã evadeze, iar ulterior, la interogatoriu a cãutat sã se dea drept altul. S-ar fi pãrut normal ca organele securitãþii din regiunea Hunedoara sã acorde acestui caz o importanþã deosebitã ºi sã organizeze în modul cel mai minuþios anchetarea lui Manea. În realitate însã lucrurile s-au petrecut altfel. Dupã repetate reveniri din partea Direcþiei a IV-a, ºeful Direcþiei regionale M.A.I. Hunedoara, maiorul Casza ªtefan, a raportat cã Manea Marin a fost pedepsit cu 10 zile închisoare la arestul unitãþii de muncã, întrucât fiind militar nu poate fi luat în urmãrire penalã de cãtre organele M.A.I. Cu prilejul cercetãrii furtului petrecut cu mai multe luni în urmã la mina Ghelari, unde au fost sustrase 9 kg explozibil ºi o mare cantitate de fitil ºi capse, la faþa locului s-a deplasat locþiitorul ºefului serviciului raional M.A.I. Hunedoara, cãpitan Staicu Ion, care în loc sã organizeze în mod just cercetarea acestui caz important ºi sã ia mãsurile informative corespunzãtoare, a trecut la interogarea întregului personal, 453
anchetând peste 100 de oameni. Aºa se explicã cã infractorul a fost descoperit de abia în ultimul timp, iar explozibilul sustras nu a fost gãsit în întregime nici pânã în prezent. Cazuri de diversiune s-au petrecut ºi în alte obiective industriale, dintre care citãm: noul laminor din Roman, mina Sviniþa din regiunea Timiºoara, precum ºi obiective din alte regiuni, însã, cercetarea acestor acþiuni criminale nu s-a fãcut cu atenþia necesarã, iar vinovaþii n-au fost descoperiþi nici pânã astãzi. Faptele arãtate mai sus trebuie sã-l determine pe colonelul Stoica N. ºi pe ºefii direcþiilor regionale sã îmbunãtãþeascã cu hotãrâre munca informativ-operativã în cadrul obiectivelor de apãrare ºi întreprinderilor industriale mai importante; sã descopere la timp agentura spionajului inamic, sã zãdãrniceascã în faºã toate acþiunile criminale pregãtite de elementele duºmãnoase, sã informeze la timp organele de partid despre toate semnalizãrile survenite la organele M.A.I. cu privire la anumite defecþiuni ºi stãri de lucruri nesatisfãcãtoare. Dupã cum ºtim cu toþii, serviciile de informaþii ale statelor imperialiste considerã forþele militare ale Republicii Populare Române drept unul dintre obiectivele cele mai importante ale activitãþii lor de spionaj, îndreptându-ºi în primul rând atenþia asupra statelor majore ºi obiectivelor militare dotate cu tehnicã modernã de luptã. Cu toate cã în munca organelor de contrainformaþii militare se constatã o oarecare înviorare, acest aparat îºi duce încã slab la îndeplinire sarcina sa principalã de descoperire a spionajului imperialist în armatã. Agentura organelor de contrainformaþii militare continuã sã fie de slabã calitate ºi insuficientã din punct de vedere numeric. Nu se acordã încã atenþia cuvenitã muncii cu agentura în cadrul comandamentelor de mari unitãþi militare, a punctelor radiotehnice ºi în locurile de concentrare a tehnicii noi de luptã. Lucrãtorii operativi aflã de multe ori cu întârziere despre cazurile de dispariþie a unor documente secrete din unitãþile militare ºi nu procedeazã la o cercetare minuþioasã a acestor cazuri. Cu toate cã în condiþiunile specifice muncii contrainformative în armatã, organizarea agenturii pe rezidenþe capãtã o importanþã deosebitã, totuºi crearea rezidenþelor este tãrãgãnatã într-un mod cu desãvârºire inadmisibil. Acest neajuns sa fãcut simþit îndeosebi în perioada aplicaþiilor în teren, când legãtura dintre lucrãtorul operativ ºi agenturã în condiþiuni de campanie a fost mult îngreuiatã. Organele de contrainformaþii militare continuã sã desfãºoare ºi în prezent o muncã nesatisfãcãtoare în mediul ce înconjoarã unitãþile militare, nu descoperã ºi nu demascã la timp agentura serviciilor de spionaj imperialiste ºi alte elemente duºmãnoase. Nici pânã acum, Direcþia a V-a nu a stabilit în întregime modul cum agenþi ai unor servicii de spionaj capitalist au reuºit sã intre în posesia unor informaþii militare din unele state majore ºi unitãþi, deºi deþin de mai mult timp semnalãri despre aceasta. Cu toate greutãþile existente ºi cunoscute conducerii în ce priveºte identificarea acestor elemente, trebuie sã se mobilizeze toate forþele ºi sã se ia mãsuri hotãrâte pentru descoperirea spionilor. 454
Tovarãºul general Naum trebuie sã acorde mai multã atenþie problemelor esenþiale de organizare a muncii contrainformative în armatã ºi în primul rând sarcinii de descoperire a agenturii duºmanului. Trebuie împiedicatã transmiterea de informaþii secrete din cadrul statelor majore, a marilor unitãþi ºi unitãþilor armatei noastre; sã se taie posibilitatea pãtrunderii în armatã a elementelor duºmãnoase ºi sã se previnã la timp cazurile de trãdare de patrie din partea militarilor. În comparaþie cu alte direcþii operative, munca informativ-operativã a Direcþiei a VI-a se aflã la un nivel mai scãzut. Este adevãrat cã organele securitãþii transporturilor au descoperit ºi lichidat în ultimul timp activitatea contrarevoluþionarã deosebit de intensã a unor elemente duºmãnoase. Cu toate acestea însã, munca de descoperire ºi urmãrire informativã a elementelor ce desfãºoarã activitatea lor de subminare în domeniul transporturilor, este dusã în condiþiuni rudimentare. În transporturi continuã sã se producã diferite accidente suspecte de sabotaj ºi diversiune ºi totuºi, în decursul ultimului an organele Direcþiei a VI-a n-au descoperit ºi demascat nici un sabotor sau diversionist. În obiectivele transporturilor feroviare, navale, aeriene ºi rutiere sunt concentraþi numeroºi legionari, foºti membri ai diferitelor partide burgheze, ofiþeri deblocaþi etc., însã urmãrirea lor informativã nu este organizatã în modul cuvenit. Munca de descoperire ºi demascare a agenturii spionajului imperialist în obiectivele transporturilor, se desfãºoarã într-un mod nesatisfãcãtor. Acþiunile asupra persoanelor suspecte de spionaj sunt lucrate necalificat ºi nu sunt orientate într-un scop bine precizat; nu se iau suficiente mãsuri operative complexe în vederea descoperirii la timp ºi interceptãrii canalelor de spionaj ale duºmanului. Nu se acordã importanþa cuvenitã urmãririi elementelor vinovate de crime împotriva securitãþii statului, a autorilor de anonime cu conþinut duºmãnos ºi persoanelor ce le difuzeazã. Atragem în mod deosebit atenþia Serviciului 2 din Direcþia VI-a ºi a organelor de contrainformaþii din transporturile navale, asupra activitãþii lor nesatisfãcãtoare. Munca informativ-operativã în rândul echipajelor de pe vasele care navigã în strãinãtate se gãseºte la un nivel scãzut, agentura existentã nu asigurã în întregime îndeplinirea sarcinilor ce-i revin cu privire la supravegherea personalului de bord, descoperirea la timp a elementelor care au intenþii evazioniste, a legãturilor suspecte din þãrile capitaliste ºi persoanelor ce se ocupã cu contrabanda. Aceastã stare de lucruri este confirmatã ºi de faptul cã în octombrie a.c., 3 oameni din echipajul motonavei „Transilvania“ nu s-au reîntors în patrie. Menþionãm cã printre fugari se aflã un agent al Direcþiei a VI-a. Încercãrile organelor Direcþiei a VI-a de a pãtrunde informativ în centrele de spionaj ºi în formaþiunile de emigranþi din strãinãtate, care desfãºoarã activitatea lor de subminare împotriva Republicii Populare Române, sunt foarte timide. Direcþia a VI-a 455
deþine unele materiale pe baza cãrora s-ar fi putut desfãºura o muncã mai activã în porturile strãine, însã aceste materiale sunt slab folosite. Nu este organizatã urmãrirea informativã a echipajelor de pe vasele capitaliste care acosteazã în porturile dunãrene ºi maritime ale þãrii noastre, cu toate cã se ºtie cã sub masca de marinari în Republica Popularã Românã vin diferiþi spioni ºi emisari ai organelor de informaþii, care desfãºoarã o activitate de subminare ºi spionaj împotriva statului nostru. Organele M.A.I. din transporturile navale ºi în special cele ce asigurã munca în portul Constanþa, unde staþioneazã zilnic câte 15–20 vase capitaliste, folosesc slab posibilitãþile existente pentru supravegherea informativã ºi urmãrirea marinarilor strãini pe timpul aflãrii lor în þarã ºi a elementelor ce întreþin legãturi cu aceºti marinari. Lipsurile din munca organelor M.A.I. ce lucreazã în transporturi, precum ºi cauzele acestor defecþiuni au fost analizate amãnunþit în ºedinþa Colegiului Ministerului Afacerilor Interne din aprilie a.c., dupã care a fost dat ordinul nr. 86 din 15 aprilie 1957. Cu toate cã acest ordin a pus în faþa organelor M.A.I. din transporturi o serie de sarcini concrete, pânã în prezent în activitatea Direcþiei a VI-a nu se observã o îmbunãtãþire simþitoare. Colonelul Aranici trebuie sã punã accentul pe îmbunãtãþirea radicalã a muncii informativ-operative, pentru descoperirea ºi lichidarea la timp a activitãþii elementelor reacþionare în sectorul transporturilor; sã ia mãsuri eficace pentru urmãrirea activã a persoanelor bãnuite ca agenþi ai spionajului capitalist ºi sã acorde în acest sens o atenþie deosebitã marinarilor, feroviarilor ºi personalului navigant al aviaþiei civile, care fac deplasãri în strãinãtate. În colaborarea cu Direcþia I ºi a II-a, în procesul muncii contrainformative trebuie cãutate ºi folosite cu mai mult curaj ºi pe o scarã mai largã posibilitãþile de infiltrare a unei agenturi verificate în centrele de informaþii ale duºmanului ºi organizaþiile emigranþilor naþionaliºti aflate în strãinãtate, pentru a intercepta agentura lor de spionaj ºi canalele de legãturã cu Republica Popularã Românã. Sã se acorde mai multã atenþie urmãririi elementelor ce uneltesc împotriva securitãþii statului, precum ºi pentru descoperirea autorilor de fiþuici cu conþinut duºmãnos ce sunt rãspândite în diferite obiective ale transporturilor. Am arãtat mai sus cã, în perioada de timp expiratã, organele de anchetã au desfãºurat o muncã pozitivã pentru demascarea agenturii serviciilor de informaþii imperialiste, inspiratorilor ºi organizatorilor clandestinitãþii contrarevoluþionare ºi a altor infractori la securitatea statului. Atât în centralã, cât ºi în regiuni, organele de anchetã au luptat cu mai multã hotãrâre pentru respectarea ºi întãrirea legalitãþii populare. Cu toate rezultatele obþinute, în munca Direcþiei a VIII-a ºi a organelor ei exterioare mai continuã sã aibã loc încãlcãri ale ordinelor Ministerului Afacerilor Interne ºi abateri de la prevederile Codului de procedurã penalã. 456
Unii anchetatori nu acþioneazã încã suficient de calificat ºi energic la demascarea criminalilor, uneori apreciazã într-un mod nejust materialele probatorii existente, tãrãgãneazã efectuarea cercetãrilor, iar în unele cazuri încalcã chiar legalitatea popularã, nerespectând termenele de anchetã ºi fãrã sã-i punã în cunoºtinþã în timpul legal pe cei arestaþi asupra învinuirilor ce li se aduc. Astfel, la Direcþia Securitãþii Bucureºti, arestaþilor Popovici, Mironovici ºi altora, ordonanþa de punere sub învinuire le-a fost adusã la cunoºtinþã abia dupã 4 luni de la reþinerea lor. În cadrul Direcþiei regionale M.A.I. Craiova, dupã ce grupului subversiv condus de Paveliu Mihai i s-a adus la cunoºtinþã ordonanþa de punere sub învinuire, nici unul dintre arestaþi n-a fost interogat asupra problemelor legate de învinuirea respectivã. Astfel de cazuri au fost constatate ºi în cadrul direcþiilor regionale M.A.I. Stalin, Suceava ºi Baia Mare. Cu toate cã dupã prevederile legii nr. 3 arestaþii trebuie sã fie anchetaþi în termen de 24 de ore din momentul reþinerii lor, existã numeroase cazuri când aceastã dispoziþie legalã nu se respectã. Astfel, în regiunea Stalin, Craiova, Suceava ºi Bucureºti s-au stabilit cazuri când anchetarea celor reþinuþi se fãcea dupã 5–10 zile de la data reþinerii lor. S-au constatat cazuri, când unii arestaþi n-au fost interogaþi timp de luni de zile ºi nu s-au efectuat nici alte mãsuri de anchetã în problemele respective. Mai existã anchetatori care nu ºtiu sã foloseascã în mod corespunzãtor materialele probatorii pentru demascarea celor învinuiþi, aduc în mod prematur la cunoºtinþã arestaþilor conþinutul datelor de care dispune ancheta cu privire la activitatea lor sau de multe ori pierd iniþiativa ºi astfel dau posibilitatea celor arestaþi sã îndrepte cercetãrile pe fãgaºul care le convine. Astfel, lt. major Farcaº Cornel, din Serviciul de anchetã al Direcþiei regionale M.A.I. Baia Mare, a prezentat unui arestat ca materiale probatorii 12 scrisori dintro datã, cu toate cã asupra acestor scrisori nu s-a efectuat nici o expertizã grafologicã. În cadrul Direcþiei regionale M.A.I. Suceava, în timpul interogãrii arestatului Pleºa Alex., anchetatorul i-a fãcut cunoscut înainte de timp cele declarate de complicele lui, în care se arãtau fapte concrete ale activitãþii lor criminale desfãºurate în comun, fãrã sã-l ancheteze însã asupra conþinutului acestor declaraþii. Sunt cazuri când depoziþiile arestaþilor cu privire la legãturile lor criminale se consemneazã într-un mod incomplet, în linii generale, fãrã sã se precizeze îndeajuns activitatea duºmãnoasã concretã a fiecãrei persoane implicate. Câte o datã anchetatorii trec în procesele verbale de interogatoriu numele unor persoane, care n-au nici o contingenþã cu cazul anchetat. Astfel, lt. major Mihalcea Aurel, anchetator din Direcþia regionalã M.A.I. Bacãu, de la 14 februarie pânã la 8 martie a.c. l-a interogat pe arestatul Demetriade Alexandru despre 57 persoane, ce nu au avut nimic comun cu cazul respectiv. 457
Una dintre lipsurile muncii de anchetã constã în faptul cã de multe ori, dosarele celor arestaþi se predau de la un anchetator la altul fãrã nici un fel de necesitate, ceea ce prejudiciazã calitatea anchetei, duce la depãºirea termenelor ºi scade rãspunderea anchetatorilor. Astfel, la Direcþia regionalã M.A.I. Stalin, dosarul arestatului Salcã Alexandru a fost predat de 5 ori de la un anchetator la altul. Controlul efectuat într-o serie de organe M.A.I. a arãtat lipsa unui contact permanent în muncã între lucrãtorii operativi ºi aparatul de anchetã. Organele de anchetã nu informeazã totdeauna la timp pe lucrãtorii operativi despre declaraþiile obþinute de la arestaþi în problema respectivã, precum ºi despre noile forme ºi metode pe care le folosesc elementele duºmãnoase în cadrul activitãþii lor criminale. În acelaºi timp, lucrãtorii operativi nu þin totdeauna seama de faptul cã ancheta constituie o continuare a acþiunii informative ºi o încununare a acesteia ºi ca urmare dupã terminarea acþiunii ºi arestarea infractorilor, întocmesc în grabã hotãrârea privitoare la încetarea urmãririi informative ºi de aceea nu acordã în continuare sprijinul necesar anchetatorilor în vederea descoperirii activitãþii criminale a celor arestaþi ºi verificãrii informative a materialelor de anchetã. Cu toate cã Ministerul Afacerilor Interne a interzis cu stricteþe folosirea metodelor de constrângere fizicã ºi a altor procedee ilegale, s-au constatat cazuri când unii anchetatori au întrebuinþat faþã de arestaþi asemenea metode. Astfel, fostul ºef al Serviciului de anchetã din Direcþia regionalã M.A.I. Ploieºti, cpt. Ionescu Virgil, a aplicat faþã de arestatul Stanciu Nicolae metode de constrângere fizicã, cerându-i sã recunoascã activitatea sa contrarevoluþionarã. În urma verificãrilor s-a stabilit cã Stanciu Nicolae nu era vinovat de acuzaþiile ce i se puneau în sarcinã, iar ca urmare a fost eliberat de sub arest. La Direcþia regionalã M.A.I. Suceava a fost arestat Gheorghiþã Gheorghe, bãnuit cã face parte dintr-o organizaþie contrarevoluþionarã. În cadrul interogãrii arestatului, lucrãtorul operativ Dorneanu Nicolae, dovedind incapacitate în anchetã, l-a maltratat ºi l-a forþat sã facã declaraþii nereale. Ulterior s-a stabilit cã arestarea lui Gheorghiþã a fost neîntemeiatã iar el a fost eliberat. Atât cpt. Ionescu Virgil cât ºi lt. maj. Dorneanu Nicolae au fost aspru sancþionaþi pentru folosirea unor astfel de metode nepermise. Unii ºefi ai direcþiilor regionale M.A.I. nu participã la munca de anchetã, nu studiazã personal dosarele de anchetã, nu interogheazã personal pe arestaþi ºi martori ºi nu pretind nici ºefilor organelor de anchetã ºi locþiitorilor lor sã participe efectiv la cercetãri în cazurile mai importante. Astfel, conducerea Direcþiei regionale M.A.I. Baia Mare, având în cercetare cazul organizaþiei contrarevoluþionare „Partidul Unit Român“, nu s-a interesat de aceastã problemã importantã ºi n-a acordat sprijinul necesar anchetatorilor. Mai mult decât atât, chiar atunci când în decursul cercetãrilor au fost descoperite legãturile criminale ale membrilor organizaþiei, conducerea direcþiei regionale n-a luat mãsurile necesare 458
pentru lichidarea activitãþii lor criminale, dând dispoziþiunea greºitã ca ancheta sã fie încheiatã, iar dosarul sã fie trimis în justiþie. Nici pânã în prezent n-au fost anchetate toate persoanele implicate, dintre care 17 nici mãcar n-au fost identificate pânã acum. Avertizez pe ºeful Direcþiei regionale M.A.I. Baia Mare cã trebuie sã lichideze odatã cu acest stil de lucru lipsit de rãspundere, care frâneazã dezvoltarea muncii. Altfel, vom fi nevoiþi sã luãm mãsuri drastice, la aceastã regiune. ªefii organelor de anchetã ºi locþiitorii lor nu organizeazã munca cu agentura de camerã în scopuri bine determinate pentru a stabili adevãrul în cazurile cercetate. Agenþii de camerã sunt folosiþi pentru urmãrirea informativã a marii majoritãþi a arestaþilor, cu toate cã de multe ori acest lucru nu este necesar. Se semnaleazã cazuri când pentru munca de agenþi de camerã sunt utilizaþi spioni, conducãtori ai grupurilor ºi organizaþiilor fasciste ºi legionare sau alte elemente care au comis crime grave împotriva securitãþii statului. Uneori, ca agenþi de camerã sunt folosiþi arestaþii a cãror anchetare nu a fost încheiatã sau care nu au dat declaraþii sincere la cercetãri. Au fost descoperite cazuri de relaþii nejuste cu agenþii de camerã, cãrora li s-au fãcut diferite promisiuni privitoare la uºurarea soartei lor. Au fost de asemenea scoase la ivealã unele abateri cu desãvârºire inadmisibile, când ºefii organelor de anchetã au încredinþat secretarilor de la servicii munca cu agentura de camerã. Atrag atenþia colonelului Butyka ºi ºefilor direcþiilor regionale M.A.I. sã lichideze în termenul cel mai scurt lipsurile ce mai existã în munca de anchetã, sã organizeze un control corespunzãtor asupra modului de desfãºurare a cercetãrilor, sã participe personal la interogarea arestaþilor – iar la nevoie ºi a martorilor, sã intervinã cu operativitatea necesarã pentru a determina îmbunãtãþirea calitativã a muncii de anchetã ºi sã nu admitã încãlcarea legalitãþii populare. În cadrul îndeplinirii sarcinilor încredinþate organelor M.A.I. de cãtre Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român ºi guvernul Republicii Populare Române în domeniul asigurãrii securitãþii statului, un rol important revine Direcþiei a VII-a, Serviciului de tehnicã operativã, Serviciului „F“ ºi Serviciului 12 din Direcþia a II-a, care au obþinut unele rezultate pozitive în activitatea lor practicã. În acelaºi timp trebuie arãtat însã cã munca acestor organe necesitã o îmbunãtãþire radicalã. Este de la sine înþeles cã organizarea judicioasã a activitãþii acestor organe operative ajutã în mare mãsurã la demascarea cu succes ºi la timp a duºmanilor regimului nostru de democraþie popularã. Locotenent-coloneii Dinescu, Szacsko, Panaitescu ºi Marinescu, trebuie sã sprijine mai mult direcþiile informative, sã îndeplineascã la timp ºi în bune condiþiuni cererile acestora, sã nu admitã pe viitor ratarea misiunilor sau deconspirarea mãsurilor speciale cu caracter operativ. Se impune ca tovarãºii din conducerea acestor organe sã îmbunãtãþeascã cu hotãrâre disciplina ºi munca politico-educativã în rândurile aparatului din subordine; sã-i 459
imprime acestuia cu mai multã hotãrâre simþul rãspunderii personale; sã-i dezvolte prin toate mijloacele iniþiativa creatoare ºi spiritul inventiv, astfel încât fiecare lucrãtor sã ofere garanþia unei juste îndepliniri a sarcinilor încredinþate. Toþi lucrãtorii ce încadreazã serviciile de mai sus, trebuie sã-ºi îmbunãtãþeascã necontenit metodele ºi mijloacele de muncã, precum ºi tehnica de care dispun. Pe calea raþionalizãrilor ºi invenþiilor, aceastã tehnicã trebuie sã fie îmbunãtãþitã continuu, ridicându-se totodatã în mod consecvent calificarea profesionalã a cadrelor. Un rol deosebit de important în rezolvarea sarcinilor ce revin organelor M.A.I. îl are Direcþia de cadre ºi serviciile sale din regiuni. Plenara C.C. al P.M.R. care a avut loc în luna iulie a.c., a arãtat cã datoritã sprijinului permanent acordat de partid ºi guvern pentru întãrirea organelor M.A.I. cu cadre din rândurile partidului, nivelul politic ºi profesional al majoritãþii lucrãtorilor M.A.I. a crescut, iar ca urmare se constatã ºi o îmbunãtãþire generalã a muncii operative. În ultima perioadã de timp, Direcþia de cadre ºi organele din subordinele sale au desfãºurat o muncã rodnicã ºi importantã pe linia studierii, educãrii ºi repartizãrii cadrelor, pe baza calitãþilor lor politice ºi profesionale. Verificarea efectuatã de inspecþia ministerului în septembrie-octombrie a.c. a arãtat cã, pe lângã pãrþile pozitive, în munca Direcþiei de cadre mai existã ºi unele lipsuri. Direcþia cadre n-a reuºit pânã în prezent sã creeze rezerva necesarã de cadre pentru munci de rãspundere ºi din aceastã cauzã în decursul unei perioade îndelungate de timp, o serie de posturi de conducere continuã sã fie ocupate de lucrãtori insuficient pregãtiþi sau necorespunzãtori acestor funcþii sau se întâmplã ca unele din funcþiunile de acest fel sã rãmânã vacante. Adesea alegerea ºi repartizarea cadrelor se face numai pe baza dosarelor personale, fãrã sã se þinã seama de calitãþile profesionale ºi politice ale tovarãºilor respectivi. Sarcina cea mai importantã a Direcþiei de cadre ºi a organelor sale este aceea de a studia cu toatã scrupulozitatea însuºirile profesionale ºi politice ale lucrãtorilor, de a crea rezerva necesarã de cadre, în vederea promovãrii în funcþii de conducere a lucrãtorilor celor mai devotaþi cauzei partidului, care dau dovadã de iniþiativã creatoare ºi posedã o temeinicã experienþã în muncã. Direcþia de cadre trebuie sã desfãºoare o activitate neobositã pentru creºterea politicã ºi profesionalã a lucrãtorilor, sã lupte cu hotãrâre împotriva lipsei de rãspundere în muncã, împotriva pãlãvrãgelii, indisciplinei ºi diferitelor abateri de la moralã. Tovarãºi, analiza întregii noastre activitãþi ne aratã cã, deºi au fost date o serie de ordine importante, ca ordinul nr. 15, 70 ºi 95, care au avut ca scop ridicarea la o treaptã mai înaltã a muncii organelor securitãþii statului, totuºi munca noastrã nu corespunde încã pe deplin sarcinilor de luptã încredinþate de partid ºi guvern, Ministerului Afacerilor Interne. Atrag în special atenþia Direcþiei a III-a ºi organelor regionale sã se preocupe în mod deosebit de urmãrirea legionarilor, care rãmân duºmanii cei mai înverºunaþi ai statului nostru. 460
Vigilenþa tuturor lucrãtorilor trebuie sã fie deosebit de ascuþitã faþã de aceºtia. Direcþiile regionale sã þinã seama de lipsurile constatate în aplicarea întocmai a ordinelor 15, 70 ºi 95 ºi sã ia mãsuri urgente pentru remedierea defecþiunilor ºi greºelilor comise. Þin sã subliniez cã una din cauzele principale ale lipsurilor arãtate constã în faptul cã tovarãºii din conducerea organelor M.A.I. nu-ºi organizeazã suficient de temeinic munca în scopul de a controla modul de îndeplinire a ordinelor, nu instruiesc ºi nu educã pe subordonaþii lor în spiritul intransigenþei faþã de lipsurile existente, nu studiazã în cadrul activitãþii lor zilnice formele ºi metodele de acþiune ale duºmanului ºi nu analizeazã munca efectivului operativ. Acest fel negativ de conducere a direcþiei, se remarcã, în afarã de Baia Mare, ºi la celelalte direcþii regionale. În mod deosebit atrag atenþia asupra regiunii Galaþi, precum ºi regiunii Iaºi, colonelului Pandele, care nu-ºi þin aparatul operativ în mânã, nu-l trag la rãspundere ºi nu-l dinamizeazã. În multe regiuni lipseºte conducerea practicã ºi controlul asupra îndeplinirii sarcinilor ºi de aceea lucrãtorii de conducere nu totdeauna cunosc ce fac subalternii lor, tolereazã neîndeplinirea la timp a ordinelor ºi încãlcarea disciplinei. Fãrã îndoialã cã un astfel de stil în muncã nu contribuie la îmbunãtãþirea hotãrâtã a activitãþii informativ-operative în toate domeniile ei. Efectivul operativ lipsit de control îºi împrãºtie de multe ori atenþia ºi nu se concentreazã asupra problemelor principale, hotãrâtoare, ale muncii. Lipsa controlului necesar din partea cadrelor de conducere, face ca unii lucrãtori, cu toate cã au un stagiu îndelungat de muncã în organele securitãþii statului, sã nu obþinã rezultatele operative ºi sã nu-ºi serveascã patria cu toatã plenitudinea cunoºtinþelor ºi experienþei pe care o au. ªefii de direcþii ºi servicii trebuie sã scoatã la ivealã cu mai mult curaj lipsurile muncii noastre ºi sã ia mãsuri eficace pentru înlãturarea ºi prevenirea repetãrii lor, sã ia atitudine hotãrâtã împotriva elementelor care încalcã disciplina, a acelora care nu au atitudine justã faþã de muncã, sã lupte cu toatã tãria împotriva manifestãrilor de automulþumire ºi tocire a simþului de vigilenþã politicã. Tovarãºi, Faptele arãtate dovedesc cã deºi în activitatea organelor M.A.I. s-au obþinut unele rezultate pozitive, totuºi se mai constatã lipsuri ºi defecþiuni serioase, care au o influenþã negativã asupra stãrii generale a muncii informativ-operative. Iatã de ce în aceastã ºedinþã noi trebuie sã scoatem la ivealã, cu intransigenþã partinicã, lipsurile muncii noastre, pe baza unei critici ºi autocritici juste. Munca în organele securitãþii statului este multilateralã, complicatã, grea ºi de rãspundere, dar în acelaºi timp este o muncã înãlþãtoare ºi de mare cinste. De aceea, ea pretinde din partea lucrãtorilor de securitate o temeinicã pregãtire culturalã ºi profesionalã ºi mai ales o maturitate politicã deosebitã. Lucrãtorul care nu se îngrijeºte de pregãtirea sa va bate în cel mai bun caz pasul pe loc, iar în condiþiunile creºterii continui a cadrelor noastre, un astfel de lucrãtor 461
va rãmâne în urmã ºi, fãrã îndoialã cã nu va putea sã asigure îndeplinirea corespunzãtoare a sarcinii de apãrare a securitãþii de stat a patriei noastre. Organizaþiile de partid au sarcina sã mobilizeze ºi sã educe zi de zi pe lucrãtori în spiritul vigilenþei revoluþionare, sã le dezvolte nivelul politico-ideologic, sã combatã cu tãrie încãlcãrile disciplinei, neexecutarea ordinelor, atitudinea de tãrãgãnare ºi delãsare în muncã ºi sã-i sprijine pe ºefii de direcþii ºi servicii la înlãturarea ºi la prevenirea lipsurilor în muncã, creând o opinie de dezaprobare a abaterilor de orice fel. Aceasta e sarcina principalã a lucrãtorilor de conducere ºi a organizaþiilor noastre de partid. A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 114, f. 4–60.
117. 1958 ianuarie 28. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Destrãmarea“ pentru Fundaþia „Carol I“ din Paris. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I
Strict secret
Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv Azi 28 ianuarie 1958, subsemnatul ºef de birou cãpitan Rujan Gheorghe, analizând materialul existent asupra „Fundaþiei Carol I“ din Paris. Am gãsit cã acest institut funcþioneazã de prin anii 1949–1950 aprobat de autoritãþile franceze. Este creat de Comitetul Naþional Român (C.N.R.) iar fondurile sunt acordate de S.U.A. Din conducerea Fundaþiei fac parte Veniamin Virgil, profesorul Sever Pop (Belgia), Busuioceanu [Alexandru] de la Madrid, Sabin Manuilã din S.U.A., Gigi Ionescu, reprezentantul C.N.R. în Italia, ºi alþii. Activitatea Fundaþiei este îndreptatã împotriva þãrii noastre prin desfãºurarea propagandei organizatã în presã, conferinþe ºi alte asemenea forme ºi acþiuni. Pe baza celor de mai sus am hotãrât sã deschid dosarul de obiectiv pentru „Fundaþia Carol I“, numele conspirativ „Destrãmarea“. ªef birou Cãpitan Gh. Rujan A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 101, vol. 1, f. 6. 462
118. 1958 martie 24. Referat cu privire la unele aspecte nesatisfãcãtoare din activitatea unor organe judecãtoreºti, semnat de ministrul Afacerilor Interne, general-colonel Alexandru Drãghici. Ministerul Afacerilor Interne
Strict Secret 24 martie 1958
Referat cu privire la unele aspecte nesatisfãcãtoare din activitatea unor organe judecãtoreºti În ultimul timp, organele securitãþii statului au trimis în judecatã infractori contrarevoluþionari, care au sãvârºit fapte grave împotriva statului nostru democratpopular. Analiza cazurilor judecate aratã cã unii dintre aceºti infractori au fost sancþionaþi cu multã blândeþe, indulgenþa mergând pânã la absolvirea de pedeapsã, deºi vinovãþia lor este evidentã, faptele fiind grave ºi dovedite cu probe incontestabile. Aceastã situaþie rezultã din modul cum au fost soluþionate mai multe cazuri, dintre care relatãm urmãtoarele: Organele securitãþii statului au arestat în luna aprilie 1957 un grup subversiv compus din 6 elemente în frunte cu Popovici Dumitru preot, legionar din anul 1937, care în trecut a participat la Congresul Studenþilor Legionari þinut la Craiova în anul 1937, a desfãºurat o intensã propagandã în favoarea organizaþiei legionare „Totul pentru þarã“, iar în timpul guvernãrii legionare a þinut la domiciliul sãu ºedinþe, a participat la ceremoniile legionare ºi la rebeliunea legionarã din anul 1941; Gherasimescu Toma, preot, legionar din anul 1935, care în perioada premergãtoare guvernãrii legionare a tipãrit în propria sa tipografie din oraºul Bãlþi ºi a rãspândit afiºe ºi materiale legionare iar în timpul regimului fascisto-antonescian a desfãºurat o intensã propagandã anticomunistã tipãrind ºi rãspândind broºuri antipopulare – de largã circulaþie, printre care broºurile: „Pãziþi-vã de comuniºti“ ºi „Lucrãtorii lui Dumnezeu“; Vasilescu Atanase, legionar din 1940 ºi colaborator apropiat al lui Popovici Dumitru, membru activ în asociaþia „Oastea Domnului“ pânã la desfiinþarea acesteia; Mironovici Elena, soþia condamnatului Radu Mironovici care a stat ascunsã timp de aproape 13 ani, fiind gãzduitã ºi sprijinitã moral ºi material de elemente legionare; Stratulativ Noreta, legionarã din 1940, ºefã de cuib, ºi Rizescu Eugen, element duºmãnos regimului democrat. Ancheta penalã a stabilit cã începând din toamna anului 1952, elementele criminale mai sus-menþionate s-au constituit într-o organizaþie contrarevoluþionarã fascistã denumitã „Partidul Creºtin Român“ pe care voiau sã o lãrgeascã prin recrutãri de elemente legionare ºi unele elemente duºmãnoase din rândul clericilor ºi credincioºilor. 463
Transformând biserica Domniþa Bãlaºa în punct de întâlniri subversive, Popovici Dumitru, Vasilescu Atanase ºi Rizescu Eugen, în anul 1952, au þinut o ºedinþã de constituire a organizaþiei subversive denumitã „Partidul Creºtin Român“. Recrutând pe Gherasimescu Toma, Mironovici Elena ºi Stratulativ Noreta, au þinut din 1953 pânã la arestare – aprilie 1957 – periodic, ºedinþe clandestin, în cadrul cãrora au conceput ºi redactat trei manifeste antipopulare ºi antisovietice: unul redactat în anul 1952 în care sunt expuse bazele de constituire ale acestei organizaþii subversive; al doilea redactat în anul 1953 în care preconizeazã rãsturnarea regimului democrat popular prin acþiuni violente; ºi al treilea redactat la sfârºitul anului 1953, în care prevedea înfiinþarea de tribunale speciale pentru exterminarea comuniºtilor ºi celorlalte elemente progresiste. Publicarea acestui manifest urma sã se facã în momentul dezlãnþuirii unui conflict armat între cele douã lagãre. În cadrul întâlnirilor subversive, membrii organizaþiei – ca unii care-ºi pierduserã privilegiile ºi poziþiile materiale din trecut – au purtat discuþii deosebit de veninoase la adresa regimului democrat-popular, ponegrind ºi defãimând realizãrile puterii populare. Împreunã, au hotãrât sã lãrgeascã organizaþia cu elemente vãdit duºmãnoase, baza constituind-o elementele legionare. De asemenea, de comun acord au hotãrât ca în momentul eliberãrii condamnatului legionar Radu Mironovici sã-i încredinþeze conducerea acestei organizaþii subversive. Camuflându-se sub masca fãþarnicã de duhovnic, preotul legionar Gherasimescu Toma a rãspândit în rândurile credincioºilor, prin predicile þinute, calomnii cu privire la orânduirea democrat-popularã, a propagat ideea „inevitabilitãþii unui nou rãzboi mondial ºi distrugerea comunismului de cãtre americani cu bomba atomicã“, instigând în acelaºi timp pe credincioºi la nesupunere faþã de mãsurile partidului ºi guvernului. De asemenea, cu orice prilej, a instigat pe þãrani sã nu urmeze calea cooperativizãrii agriculturii. Activitatea criminalã desfãºuratã de acest grup complotist este doveditã cu declaraþiile lor de recunoaºtere, care se coroboreazã între ele, cu depoziþiile mai multor martori pentru fiecare inculpat în parte, confruntãri pozitive ºi corpuri delicte ca „Programul Partidului Creºtin Român“ ºi manifestul „Fraþi români, Fraþi Creºtini“. Cu toatã gravitatea faptelor sãvârºite de aceºti inculpaþi ºi cu toate probele de la dosar din care rezulta incontestabil vinovãþia lor, totuºi completul de judecatã prezidat de cpt. Andrei Dumitru de la Tribunalul Militar Bucureºti, prin sentinþa penalã nr. 1089 din 31 octombrie 1957 – dosar nr. 973/1957 – a achitat de orice penalitate pe Stratulativ Noreta ºi Rizescu Eugen. Schimbând încadrarea juridicã din infracþiunea de uneltire contra ordinei sociale – art. 209 C. P. – în infracþiune de agitaþie – vechiul art. 327 al. 3 C. P. – ºi apoi aplicând Decretul de graþiere ºi amnistie nr. 421 din 24 septembrie 1955, a încetat urmãrirea penalã pentru inculpaþii Gherasimescu Toma ºi Vasilescu Atanase, dispunând punerea lor în libertate. 464
La stãruinþele organului M.A.I., organul procuraturii militare a declarat recurs împotriva sus-menþionatei hotãrâri. Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare, prin Decizia nr. 3043 din 6 martie 1958, a casat sentinþa trimiþând cauza organului de anchetã pentru completarea cercetãrilor. Cât de slab îºi exercitã unii judecãtori militari funcþiile ce le revin ºi câtã indulgenþã manifestã la aplicarea pedepselor împotriva infractorilor periculoºi securitãþii statutului, rezultã ºi din modul cum a fost soluþionatã urmãtoarea cauzã: La 12 aprilie 1957, Direcþia Regionalã M.A.I. Piteºti a trimis în judecatã pentru agitaþie contrarevoluþionarã pe numiþii Predescu Ioan, moºier expropriat, cu domiciliu obligatoriu, ºi pe Diaconu Mircea, origine socialã burghezã, de profesie medic. În sarcina lor s-a reþinut faptul cã, în scopul de a intimida ºi determina pe secretarul Raionului P.M.R. Muscel, regiunea Piteºti, sã înceteze munca politicã, au conceput, redactat ºi trimis acestuia o anonimã cu urmãtorul conþinut: „Basarabenii, care au partizani în munþi ºi în regiuni, vã cer sã nu mai luaþi mãsuri împotriva chiaburilor pentru a nu vã trezi dispãrut din sectorul Rucãr de care rãspundeþi. Numãrul nostru este înzecit decât numãrul activiºtilor. Divulgarea secretului sau luarea de mãsuri va fi pedepsitã ca trãdare. Trãiascã România, trãiascã Basarabia“. Deºi inculpaþii, atât în faza anchetei, cât ºi în faza judecãþii, au recunoscut învinuirea precum ºi faptul cã au sãvârºit fapta din mobil politic în scopul de a intimida pe secretarul Raionului P.M.R. Muscel sã-ºi înceteze activitatea politicã ºi cu toate cã activitatea lor duºmãnoasã este doveditã cu declaraþiile lor de recunoaºtere, scrisoarea corp delict ºi concluziile raportului de expertizã graficã, totuºi completul de judecatã prezidat de cãpitanul Mihai Mihail de la Tribunalul Militar Craiova, prin sentinþa penalã nr. 335 din 23 iulie 1957 – dosar nr. 242/1957 – a schimbat încadrarea juridicã din infracþiunea de agitaþie contrarevoluþionarã în infracþiunea de rãspândire de ºtiri false, condamnând pe ambii inculpaþi numai la câte 3 luni închisoare corecþionalã. Considerãm cã hotãrârea este nejustã, deoarece pe de o parte schimbarea încadrãrii juridice este greºit fãcutã, iar pe de altã parte pedeapsa de 3 luni închisoare corecþionalã este prea micã în raport cu gravitatea faptei. Aceeaºi atitudine de indulgenþã au manifestat-o ºi judecãtorii care au judecat cauza privind pe inculpatul Racoviþã Alexandru. La 19 februarie 1957, Direcþia Regionalã M.A.I. Iaºi a trimis în judecatã pe inculpatul Racoviþã Alexandru (exclus din P.M.R.) pentru motivul cã în luna ianuarie 1957 a lipit pe zidul casei locuitorului Vicol Ioan din comuna Mãluºteni, raionul Murgeni, douã fiþuici cu conþinut injurios la adresa conducãtorilor Partidului Muncitoresc Român ºi instigator împotriva puterii populare. Fapta este doveditã cu declaraþiile de recunoaºtere ale inculpatului, menþinute ºi în faza judecãþii, depoziþiile a 5 martori, fiþuicile corp delict ºi concluziile raportului de expertizã graficã. 465
Judecând cauza, completul de judecatã prezidat de cãpitanul Fechete Augustin de la Tribunalul Militar Iaºi, prin sentinþa penalã nr. 140 din 19 martie 1957, a condamnat pe inculpatul Racoviþã Alexandru la un an închisoare corecþionalã. Considerãm cã ºi aceastã pedeapsã nu este proporþionalã cu gravitatea faptei sãvârºitã de acest inculpat. În cursul anului 1957, organele securitãþii din Direcþia Regionalã M.A.I. Craiova au trimis în judecatã pentru uneltire contra ordinei sociale – art. 209, partea III-a C. P. – un grup de complotiºti în frunte cu numitul Paveliu Mihai, avocat, fost proprietar a 40 ha teren arabil, deputat ºi senator în regimul burghezo-moºieresc, candidat din partea P.N.L. – Brãtianu în alegerile din 1946; Popescu Gh., avocat, fost guvernator al Bãncii din Odessa în timpul ocupaþiei fasciste, fost primar al oraºului Craiova în timpul guvernãrii antonesciene, membru în comitetul de conducere al P.N.Þ. – Maniu pânã la dizolvare; Turcu Ion, fost mare comerciant, membru în conducerea organizaþiei P.N.Þ. – Maniu în funcþia de casier, condamnat în anul 1948 la 22 ani muncã silnicã pentru deþinere ilegalã de aur, apoi graþiat prin decretul nr. 421/1955; Mititelu Constantin, deputat P.N.Þ. – Maniu, profesor de limba englezã, proprietar a 15 ha de teren ºi un imobil; Rãdulescu Gheorghe, zis Livezi, fost deputat din partea partidului averescan, iar dupã 1944 preºedintele organizaþiei P.S.D.I. – Titel Petrescu pe regionala Oltenia; Tudor Gheorghe, avocat, legionar, iar dupã 1944 înscris în P.N.L. – Brãtianu; Ionescu ªtefan, zis Bãlceºti, fost moºier ºi ofiþer în armata burghezomoºiereascã; Singureanu Constantin – fiu de chiabur, fost ofiþer în armata burghezomoºiereascã, proprietar al unui imobil naþionalizat ºi alþii. În ancheta penalã s-a stabilit cã începând din anul 1955, elementele criminale mai sus-menþionate s-au constituit într-un grup subversiv, în scopul de a acþiona pentru schimbarea regimului democrat. În vederea atingerii scopurilor lor, membrii acestui grup subversiv au þinut ºedinþe clandestine în cadrul cãrora au întocmit un program politic denumit „Programul minimal“, în care preconizau schimbarea regimului democrat popular, fie pe calea presiunilor din afarã a þãrilor capitaliste ºi în urma acestor presiuni P.M.R. va face concesii fostelor partide burgheze pentru a participa la guvernare, fie pe cale violentã, prin dezlãnþuirea unui rãzboi mondial. Printre mãsurile politice, economice ºi administrative prevãzute în program, erau: participarea la alegeri a tuturor fostelor partide burgheze; reprimarea cu toatã asprimea a comuniºtilor; restituirea averilor naþionalizate; comerþ particular; desfiinþarea serviciilor de cadre, formarea unei armate ºi constituirea unui corp didactic care sã nu facã politicã; reforme judecãtoreºti ºi administrative cu sisteme de conducere ca în regimul burghez etc. În afarã de acestea, membrii acestui grup subversiv au hotãrât ca, conducerea „Coaliþiei guvernamentale“ pe care o preconizau, sã fie încredinþatã conducãtorilor P.N.Þ. : Mihalache, Pop I. ºi Zane. Pe plan local au stabilit persoanele care urmau sã ocupe funcþii de rãspundere politice ºi administrative. În 466
perioada evenimentelor din Ungaria au discutat dacã este oportun sau nu sã treacã la manifestãri publice ºi sã cearã „alegeri libere“. Concomitent cu aceste acþiuni, au întreprins mãsuri de recrutãri de elemente duºmãnoase, au purtat discuþii antipopulare, iar unii dintre ei au rãspândit diferite cãrþi care trateazã probleme de politicã liberalã. Faptele sunt dovedite cu declaraþiile de recunoaºtere ale inculpaþilor, menþinute în instanþã ºi care se coroboreazã între ele, depoziþii de martori pentru fiecare inculpat în parte ºi „Programul minimal“ – corp delict. Cu toate cã astfel de fapte reprezintã un pericol pentru securitatea statului, mai ales cã au un caracter organizat, totuºi completul de judecatã prezidat de maiorul Semeniuc Vespasian de la Tribunalul Militar Craiova, a pronunþat pedepse blânde între 6 luni ºi un an ºi jumãtate. Cât de mici au fost pedepsele se poate deduce ºi din faptul cã dupã pronunþare inculpaþii ºi-au fãcut cruce afirmând cã se aºteptau la pedepse peste 15 ani muncã silnicã. Credem cã aceastã atitudine a judecãtorului, maior Semeniuc Vespasian, nu este întâmplãtoare, deoarece dupã ce organul Procuraturii a declarat recurs împotriva hotãrârii pronunþate, judecãtorul a chemat pe principalul apãrãtor, avocatul Georgescu Emanoil, ºi l-a sfãtuit sã declare, împreunã cu toþi ceilalþi apãrãtori ai cauzei, recursuri, pentru a contrabalansa recursul declarat de Procuraturã. Completul de judecatã prezidat de lt. col. Dumitrescu de la Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare prin decizia nr. 1893 din 21 septembrie 1957 a respins recursul pãrþilor. Aceeaºi atitudine de indulgenþã au manifestat-o ºi judecãtorii care au judecat cauza privind pe Epure Virgil, fost prefect legionar al fostului jud. Vaslui. În luna noiembrie 1957, Direcþia Regionalã M.A.I. Iaºi a trimis în judecatã pe legionarul Epure Virgil pentru activitate contra miºcãrii revoluþionare, stabilind în sarcina lui urmãtoarele fapte: S-a încadrat în organizaþia legionarã din oraºul Oraviþa în anul 1937. Pentru zelul depus în activitatea legionarã, mai ales pe linie de propagandã, Epure Virgil a fost promovat în luna septembrie 1940 de cãtre fostul ministru de Interne, legionarul Petrovicescu Constantin, în funcþia de prefect al jud. Vaslui. În aceastã calitate a dirijat ºi coordonat o serie de operaþiuni întreprinse de poliþia legionarã ºi organele Siguranþei burgheze pentru reprimarea elementelor comuniste sau a altor elemente progresiste. Astfel, în oraºul Vaslui în luna octombrie 1940, din ordinul lui Epure Virgil a fost arestat, anchetat, maltratat ºi trimis în judecatã pentru activitate comunistã un grup compus din: Candel Alfred, Gold Simion, Segal Zisu, Flis Adolf, Cahana Saia, Mendel Ana, Galfh Avram, Nestianu Constantin, Iancu Menahin ºi alþii. De asemenea, Epure Virgil a dispus efectuarea de percheziþii la persoanele suspecte de activitate comunistã. În ajunul zilei de 7 noiembrie 1940, Epure Virgil a þinut o ºedinþã la sediul prefecturii din Vaslui, unde au participat comandantul de jandarmi, Gheorghiu Ion, ºeful poliþiei de stat Zavlovski Adrian, ºeful poliþiei legionare, Gheorghinescu 467
Constantin, ºi împreunã au hotãrât mãsuri de supraveghere pentru a împiedica acþiunile ce eventual s-ar întreprinde de elementele comuniste ce prilejul zilei de 7 noiembrie ca: rãspândiri de manifeste comuniste, arborãri de steaguri roºii, întruniri zburãtoare etc. Faptele sunt dovedite cu declaraþiile de recunoaºtere ale învinuitului ºi depoziþiile de la 12 martori, declaraþii care au fost menþinute ºi în instanþã. Judecând cauza, completul de judecatã prezidat de cãpitanul Apostol Gheorghe, de la Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare, prin sentinþa nr. 10 din 7 februarie 1958 – dosar nr. 2734/1958 – a achitat de orice penalitate pe inculpatul Epure Virgil. Considerãm cã în rezolvarea acestui caz, completul de judecatã s-a orientat greºit, întrucât nu a þinut seama de faptul cã Epure Virgil este un vechi legionar, care a deþinut funcþii de rãspundere în organizaþia legionarã, care în afarã de activitatea concretizatã în faptele mai sus expuse, a desfãºurat ºi o intensã activitate de propagandã legionarã. Organele de anchetã ale Direcþiei regionale M.A.I. Stalin, în luna octombrie 1957, au trimis în judecatã pe Oancea Victor, în vârstã de 60 ani, legionar din 1929, fost delegat în 1946 la secþia de votare a satului Breaza din partea P.N.Þ. – Maniu, pentru favorizare de infractor ºi deþinere ilegalã de armament ºi muniþii. În sarcina acestui inculpat ancheta a stabilit cã în perioada 1950–1952 a avut legãturi cu membrii bandei de fugari legionari din munþii Fãgãraºului: Haºu Laurian, Haºu Gheorghe ºi Chiujdea Ioan, cãrora le-a procurat cartuºe pentru o armã Z. B. ºi pentru un pistolet ºi o raniþã militarã. La percheziþia domiciliarã a inculpatului Oancea Victor s-au gãsit ascunse douã pistoale ºi 83 de cartuºe. Faptele sunt dovedite cu declaraþiile fugarilor legionari: Haºu Laurian, Haºu Gheorghe ºi Chiujdea Ioan ºi cu depoziþia lui Oancea Virgil, fiul lui Oancea Victor, precum ºi cu corpurile delicte – douã pistoale ºi cantitatea de muniþie – gãsite la percheziþia domiciliarã. Judecând cauza, completul de judecatã prezidat de maiorul Cojocaru Dragoº de la Tribunalul Militar Sibiu a achitat de orice penalitate pe Oancea Victor. Considerãm cã hotãrârea de achitare este netemeinicã deoarece din probele strânse de ancheta penalã rezultã cu prisosinþã vinovãþia sus-numitului inculpat. Din analiza unor cazuri judecate în ultimul timp, rezultã cã unii judecãtori admit cu multã uºurinþã mai întâi cererile de revizuire a proceselor, care sunt pur formale, iar în cele din urmã cu aceeaºi uºurinþã admit eliberarea provizorie a condamnaþilor respectivi, deºi în mod evident aceºtia au crime grave la activul lor. Datoritã acestui fapt, elementele criminale aflându-se în stare de libertate, influenþeazã negativ cursul normal al desfãºurãrii ºi realizãrii justiþiei ºi în ultimã instanþã reuºesc sã scape de pedeapsã. 468
Organele de anchetã ale Direcþiei Regionale M.A.I. Stalin au arestat pe legionarul Panciu Ioan ºi Ciuculete Dumitru, student anul IV la Facultatea de Silviculturã, pentru uneltire contra ordinii sociale. În sarcina inculpaþilor, ancheta a stabilit cã Panciu Ioan s-a încadrat în organizaþia legionarã în anul 1940, a participat la rebeliunea legionarã, fapt pentru care a fost condamnat la 3 luni de închisoare corecþionalã, iar dupã 23 august 1944 a continuat sã desfãºoare activitate legionarã ºi sã sãvârºeascã fapte de drept comun, fapt pentru care în 1948 a fost condamnat la 3 ani închisoare corecþionalã pentru activitate legionarã, iar în 1952 la 2 ani închisoare corecþionalã pentru fals în acte publice. În închisoare a cunoscut pe studentul Ciuculete Dumitru, care ispãºea o pedeapsã de 10 luni pentru fals în acte publice. Observând cã Ciuculete Dumitru are vederi antipopulare, Panciu Ioan a început treptat sã ºi-l apropie ºi sã-l ia în pregãtire legionarã. Dupã ce s-au eliberat, Panciu Ioan ºi Ciuculete Dumitru au continuat sã pãstreze legãturi ºi sã se reîntâlneascã în mod organizat. În cadrul unei întâlniri din cursul anului 1955, Panciu Ioan i-a propus lui Ciuculete Dumitru – care între timp se înscrisese la facultate – sã observe care studenþi au vederi antipopulare ºi cei care corespund sã-i recruteze ºi sã-i organizeze într-un grup subversiv, în scopul de a acþiona la „momentul potrivit“ împotriva regimului democrat popular din þara noastrã. În urma discuþiilor ostile regimului democrat popular ºi a instructajului fãcut de Panciu Ioan asupra modului cum sã procedeze la constituirea grupului subversiv, Ciuculete Dumitru a acceptat sarcina datã. Faptele sunt dovedite cu declaraþiile ambilor inculpaþi, menþinute ºi în instanþa de judecatã. În cursul judecãþii, procurorul militar cãpitan Ciunganu Liviu a cerut din oficiu – fãrã ca inculpatul sã facã cerere – eliberarea provizorie a lui Ciuculete Dumitru. Completul de judecatã prezidat de maiorul Cojocaru Dragoº, însuºindu-ºi ºi concluziile procurorului militar, a dispus prin încheierea nr. 1 din 11 februarie 1958, eliberarea provizorie a sus-numitului inculpat pânã la judecarea definitivã a cauzei. Considerãm cã aceastã eliberare provizorie este netemeinicã. Mãsura eliberãrii provizorii se dispune atunci când din probele din dosar se desprinde cã inculpatul la judecarea definitivã a cauzei nu va primi o pedeapsã mai mare decât timpul cât a stat în prevenþie. Ori, Ciuciulete Dumitru a stat în prevenþie 9 luni ºi pedeapsa cãtre care tinde instanþa – prin luarea mãsurii de eliberare provizorie – este evident o pedeapsã blândã, prea micã în raport cu fapta – concretizatã în iniþierea unui grup subversiv legionar, în cadrul unei întâlniri organizate ºi în urma unor discuþii duºmãnoase regimului democrat-popular – ºi în raport cu circumstanþele personale, care sunt în defavoarea ambilor inculpaþi, deoarece Panciu Ioan este vechi legionar, participant la rebeliune, condamnat în mai multe rânduri înainte ºi dupã 23 august 1944 pentru activitate legionarã ºi pentru fapte de drept comun, iar Ciuciulete Dumitru un infractor care a mai ispãºit o pedeapsã, dupã care i s-a dat posibilitatea sã fie 469
reprimit în facultate ºi totuºi a continuat mai departe sã acþioneze subversiv împotriva puterii populare. Un alt caz care demonstreazã uºurinþa cu care se dispune eliberarea provizorie, îl constituie cazul inculpatului Tãnãsescu Dumitru, membru marcant în conducerea P.N.Þ.-Maniu. La sfârºitul lunii octombrie 1957, Direcþia de Anchete a arestat un grup subversiv în frunte cu Baziliu Nicolae fost colonel în armata statului burghezo-moºieresc. Ancheta a stabilit cã Baziliu Nicolae în cursul anului 1957 a întocmit 2 planuri pentru constituirea unei organizaþii subversive denumitã „Comitetul de Eliberare Naþionalã a României“, ai cãrei membri în majoritatea lor urmau sã fie recrutaþi din rândul ofiþerilor deblocaþi, cu scopul de a rãsturna prin violenþã orânduirea democrat-popularã din þara noastrã. În planurile sale Baziliu Nicolae a prevãzut ocuparea cu forþa a sediilor Miliþiei Capitalei ºi Penitenciarul Jilava, procurarea de armament ºi muniþii, eliberarea deþinuþilor ºi numirea lor ca conducãtori de grupuri ale rebelilor, arestarea membrilor de partid, asasinarea unor membri din guvern ºi sãvârºirea de acte de teroare împotriva ostaºilor armatei sovietice. În vederea constituirii organizaþiei proiectate, Baziliu Nicolae a început sã viziteze o serie de foºti ofiþeri din armata burghezo-moºiereascã ºi prin discuþii sãi tatoneze pentru a vedea dacã acceptã sã întreprindã acþiuni duºmãnoase împotriva regimului democrat popular din þara noastrã. În afarã de acestea Baziliu Nicolae a deþinut ºi douã pistoale ºi o cantitate de muniþie, pe care le-a dat la începutul anului 1957 complicelui sãu Deleanu Nicolae, armament ºi muniþie care au fost descoperite ºi ridicate la percheziþia domiciliarã a acestuia. Faptele sunt dovedite cu declaraþiile de recunoaºtere ale inculpatului ºi corpurile delicte gãsite la percheziþia domiciliarã ca: „lista guvernului socialist-creºtin“ unde Baziliu Nicolae figureazã ca preºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi ministru de Finanþe, dupã care urmeazã numele persoanelor ºi funcþiile pe care urmau sã le deþinã în cazul când organizaþia subversivã ºi-ar fi realizat scopul: „lista membrilor Prezidiului Marii Adunãri Naþionale“ care cuprinde numele persoanelor ce urmau sã fie recrutate în organizaþie ºi funcþiile pe care trebuia sã le primeascã în aparatul de stat; un document intitulat „Proclamaþie“ scris în iunie 1957, pe care urma sã o facã organizaþia subversivã dupã preluarea puterii, cãtre statele imperialiste; „ordinul de operaþii nr. 3“ cuprinde mãsuri concrete în vederea rãsturnãrii prin violenþã a regimului democrat-popular; douã documente, intitulate „Comunicat“ – scrise în luna octombrie 1957, 3 pistoale ºi cantitatea de muniþie gãsitã la percheziþia domiciliarã a complicelui Deleanu Nicolae, dintre care douã au fost date spre pãstrare de Baziliu Nicolae. Printre elementele care au avut contingenþã infracþionalã cu inculpatul Baziliu Nicolae, a fost ºi Tãnãsescu Dumitru, fiu de moºier, fost avocat, fost ajutor de primar, fost membru în consiliul de administraþie al Soc. de Telefoane, fost membru marcant în conducerea P.N.Þ.-Maniu. 470
Acesta în luna iunie 1957, a fost trimis în judecatã pentru agitaþie contrarevoluþionarã, însã a fost achitat de orice penalitate. Întrucât aceastã hotãrâre a fost nejustã, s-a introdus recurs în supraveghere, care a fost admis, cauza fiind în prezent în curs de rejudecare. Dupã eliberarea sa din închisoare, Tãnãsescu Dumitru a luat legãtura cu fostul colonel Baziliu Nicolae ºi în casa acestuia din str. Þepeº Vodã nr. 52, împreunã au purtat discuþii duºmãnoase la adresa regimului democrat popular, ambii manifestându-ºi dorinþa de rãsturnare a orânduirii democrat populare pe calea dezlãnþuirii unui rãzboi. În cadrul discuþiilor, Baziliu Nicolae i-a spus cã este informat cã în curând regimul democrat popular din þara noastrã se va schimba ºi cã de aceea s-a gândit sã formeze un guvern din care sã facã parte ºi el – Tãnãsescu Dumitru. Faþã de cele propuse, Tãnãsescu Dumitru nu a dat nici un rãspuns, dar nici nu s-a desolidarizat ºi nu a denunþat organelor de stat. Dupã aceastã discuþie, Baziliu Nicolae l-a trecut pe Tãnãsescu Dumitru pe lista de guvern în funcþia de ministru de Interne. Pentru aceste fapte – sãvârºite dupã eliberarea sa din închisoare – a fost din nou trimis în judecatã. În cursul judecãþii, Tãnãsescu Dumitru a introdus o cerere de eliberare provizorie, pe care completul de judecatã prezidat de cãpitanul Prunã Liviu de la Tribunalul Militar Bucureºti, prin încheierea din 5 februarie 1958 – dosar nr. 55/1958 – a admis-o dispunând punerea în libertate a lui Tãnãsescu Dumitru. Deoarece cererea de eliberare provizorie a lui Tãnãsescu Dumitru este pur formalã ºi deci eliberarea provizorie s-a fãcut cu multã uºurinþã ºi în mod neîntemeiat, Procuratura Militarã – la sesizarea noastrã – a înaintat recurs, suspendându-se astfel punerea în libertate a celui în cauzã pânã la judecarea fondului. În timp ce unii dintre infractorii periculoºi securitãþii statului, care au sãvârºit cu intenþie contrarevoluþionarã crime grave împotriva statului nostru sunt sancþionaþi – aºa cum dovedesc exemplele expuse în acest material – cu multã blândeþe, indulgenþa mergând uneori pânã la absolvirea lor de pedeapsã, în acelaºi timp unii lucrãtori din cadrele Ministerului Afacerilor Interne – Securitate sau Miliþie – care au sãvârºit fapte penale fãrã intenþie contrarevoluþionarã, sunt pedepsiþi cu toatã asprimea, ajungându-se pânã la pedeapsa maximã prevãzutã de textul de lege în care au fost încadraþi. În fond, sancþionarea unor asemenea lucrãtori din Ministerul Afacerilor Interne este justã, deoarece prin faptele lor au prejudiciat într-o formã sau alta interesele statului nostru. Însã, dacã în fond sancþionarea acestora este justã, ceea ce considerãm nejust este faptul cã nu cu aceeaºi severitate sunt pedepsiþi duºmanii cei mai înrãiþi ai regimului democrat-popular, care provin din rândurile foºtilor exploatatori, acþioneazã cu intenþie direct contrarevoluþionarã, se pun în mod voit, conºtient, de-a curmeziºul construirii socialismului în þara noastrã, în timp ce acei lucrãtori din M.A.I. care încalcã legile, sunt cazuri izolate, provin din rândurile muncitorilor ºi þãranilor muncitori, care au depus cât timp au funcþionat în M.A.I. o oarecare activitate pentru reprimarea infractorilor contrarevoluþionari, iar faptele penale ce li se imputã le-au sãvârºit fãrã intenþie contrarevoluþionarã. 471
Aceastã situaþie rezultã din modul cum au fost soluþionate mai multe cazuri, dintre care relatãm urmãtoarele: În luna septembrie 1957, Direcþia de Anchete Penale a Ministerului Afacerilor Interne a trimis în judecatã pe lt. Constantinescu Marin din Unitatea de securitate nr. 0123/U, în vârstã de 23 de ani, originea socialã muncitoreascã, pentru furt ºi deþinere ilegalã de armament ºi muniþie. În sarcina lui s-a reþinut faptul cã în luna aprilie 1957, în timp ce locuia la cãminul M.A.I. a spart dulapul colegului sãu lt. Bordei Ion ºi ºi-a însuºit un pistolet ºi câteva cartuºe, pe care le-a deþinut în continuare la domiciliul sãu fãrã autorizaþie. Completul de judecatã prezidat de cãtre cãpitanul Sitaru Valeriu de la Tribunalul Militar Bucureºti, prin sentinþa nr. 999 din 7 octombrie 1957 – dosar nr. 970/1957 – a condamnat pe lt. Constantinescu Marin la 6 ani închisoare corecþionalã pentru furtul pistoletului, 6 ani închisoare corecþionalã pentru deþinere ilegalã de armament, 3 ani închisoare corecþionalã pentru deþinere ilegalã de muniþii ºi 1 an interdicþie corecþionalã. Ulterior, lt. Constantinescu Marin a fost judecat ºi pentru distrugerea a 4 broºuri, lecþii profesionale cu caracter secret. Judecând cauza, completul de judecatã prezidat de lt. major Prunã V. de la Tribunalul Militar Bucureºti, l-a condamnat prin sentinþa penalã nr. 1075 din 30 octombrie 1957 – dosar nr. 1120/1957 – la 6 ani de închisoare corecþionalã. În luna august 1957, Direcþia de Anchete Penale M.A.I. a trimis în judecatã pe lt. major de securitate Smochinã Nicolae, pentru abuz în serviciu, reþinând în sarcina lui faptul cã în calitate de ofiþer activ în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, dupã ce a efectuat legal arestarea infractorului contrarevoluþionar Bondric Eugen, s-a prezentat în ziua de 14 februarie 1957 la domiciliul pãrinþilor acestuia cãrora le-a cerut sã-i predea suma de 1 515 lei gãsitã cu o zi înainte la percheziþie, pe motivul cã s-ar fi dispus confiscarea acestei sume. Sub acest pretext ºi-a însuºit în mod fraudulos suma de bani mai sus-menþionatã. Completul de judecatã de la Tribunalul Militar Bucureºti prin sentinþa penalã nr. 1002 din 4 septembrie 1957 – dosar nr. 1020/1957 – a condamnat pe lt. major Smochinã Nicolae la 3 ani închisoare corecþionalã pentru abuz în serviciu. Considerãm cã în ambele cazuri, hotãrârile instanþelor de fond sunt deosebit de aspre, pedepsele fiind prea mari în raport cu faptele ºi cu circumstanþele personale ale inculpaþilor. Cât priveºte judecarea ºi condamnarea unor lucrãtori de miliþie, analiza unor cazuri judecate în cursul anului 1957, aratã cã existã o situaþie ºi mai îngrijorãtoare, severitatea în condamnare mergând aproape în toate cazurile, la pronunþãri de pedepse maxime prevãzute de lege. Din zeci de cazuri, unde unii sergenþi ºi ofiþeri de miliþie au fost pedepsiþi cu toatã asprimea, relatãm urmãtoarele: Organele Direcþiei Generale a Miliþiei au trimis în judecatã pe lt. Ciobanu Ion de la Secþia II-a Miliþie Bucureºti, pe motivul cã acesta cercetând o cauzã privind unele 472
sustrageri de produse alimentare de la laboratorul patiseriei din str. Buzeºti, a primit de la numita Zaharescu Alexandrina, responsabila unitãþii, suma de 500 lei, în scopul de a tergiversa soluþionarea cauzei pânã cãtre sfârºitul lunii decembrie 1957, când se aºtepta apariþia legii de graþiere ºi amnistie. Judecând cauza, completul de judecatã prezidat de cãtre cãpitanul Apostol Gheorghe de la Tribunalul Militar Bucureºti, prin sentinþa penalã nr. 1250 din 20 decembrie 1957 – dosar nr. 1280/1957 – a condamnat pe lt. Ciobanu Ion la 10 ani închisoare corecþionalã ºi 6 ani degradare civicã. Considerãm cã în raport cu fapta – 500 lei mitã pentru a tergiversa soluþionarea unui dosar – ºi cu circumstanþele personale ale inculpatului – element fãrã antecedente penale, sincer în cercetãri ºi în faþa justiþiei – pedeapsa de 10 ani închisoare corecþionalã este exageratã. Completul de judecatã prezidat de lt. maj. Prunã Liviu, de la Tribunalul Militar Bucureºti, a condamnat prin sentinþa penalã nr. 1050 din 24 octombrie 1957 – dosar 839/1957 – pe slt. Dulama Gheorghe din Miliþia T. F. Ploieºti, la un an ºi 6 luni închisoare corecþionalã, pentru faptul cã în timp ce era ofiþer de serviciu pe secþie, a consumat bãuturi alcoolice. Soluþii asemãnãtoare au fost pronunþate uneori ºi de tribunalele militare din Craiova ºi Cluj. De exemplu: Completul de judecatã prezidat de cãpitan Munteanu Viorel de la Tribunalul Militar Craiova, a condamnat prin sentinþa nr. 48 din 28 ianuarie 1957, la un an închisoare corecþionalã pe slt. Popovici Ion din raionul de Miliþie Craiova, pentru faptul cã în timp ce era de serviciu pe unitatea sa a ieºit în oraº sã-ºi cumpere þigãri, apoi a intrat într-un restaurant ºi a consumat bãuturi alcoolice. Prin sentinþa penalã nr. 264 din 15 august 1957, completul de judecatã de la Tribunalul Militar Cluj a condamnat la câte 6 luni de închisoare corecþionalã pe sergenþii majori Kovacs ªtefan ºi Kovacs Francisc din Raionul de Miliþie Gheorghieni. În sarcina lor s-a stabilit cã paznicul de noapte Bege David a adus la postul de Miliþie doi tineri: Gyorfi Emeric ºi Bajka Anton pe motivul cã aceºtia l-ar fi atacat pe stradã în dreptul cãminului cultural (noaptea). Pe baza celor spuse de paznic, sergenþii majori Kovacs ªtefan ºi Kovacs Francisc le-a dat 2–3 bastoane de cauciuc la spate ºi dupã 10 minute le-a dat drumul. Pe lângã unele condamnãri severe, se observã ºi alte aspecte nesatisfãcãtoare în activitatea unor organe de procuraturã ºi organe judecãtoreºti. În cadrul Ministerului Afacerilor Interne sunt lucrãtori de miliþie care luptã destoinic ºi hotãrât împotriva infracþionismului. Unii dintre aceºti lucrãtori de miliþie – sergenþi sau ofiþeri – sunt chemaþi ulterior în judecatã, uneori direct la tribunalele civile, fie de cãtre rudele infractorului aflat în urmãrire penalã, fie de cãtre infractor dupã ce ºi-a ispãºit pedeapsa ºi s-a eliberat, sub pretextul cã în timpul operaþiilor sau în cursul cercetãrilor aceºti lucrãtori au fãcut diferite abuzuri. Dând curs unor asemenea reclamaþii fãrã a efectua verificãrile necesare ºi fãrã sã se þinã cont cã deseori infractorii prinºi încercând sã 473
se sustragã, se opun cu îndârjire, ultragiazã ºi chiar încearcã sã loveascã organele operative, instanþele judecãtoreºti mai ales tribunalele civile, au fãcut jocurile elementelor duºmãnoase, condamnând nejustificat sau în unele cazuri cu toatã asprimea pe lucrãtorii de miliþie reclamaþi. În cursul anului 1957, numitul Rubingher Osias, secretarul Sfatului Popular al Raionului Tg. Neamþ, a predat organelor Securitãþii o anonimã prin care era ameninþat cã „dacã va continua sã colaboreze cu comuniºtii ºi nu va pãrãsi deîndatã serviciul ºi localitatea, va fi asasinat de o bandã organizatã ºi înarmatã“. La predarea anonimei, Rubingher Osias a indicat printre persoanele bãnuite ºi pe numitul Fãrcãºanu Ion, funcþionar la acel sfat popular, cu care anterior avusese dese neînþelegeri în serviciu, precum ºi pe fratele acestuia Fãrcãºanu Emil, avocat, asupra cãruia organele securitãþii posedau date cã în cercurile restrânse se manifestã antipopular, iar faþã de o serie de persoane rãspândeºte ºtiri denaturate cu privire la unii activiºti din aparatul de stat. Pe baza unei expertize grafice, insuficient de precisã, dar care concludea în cele din urmã cã proba de scris luatã lui Fãrcãºanu Ion este identicã cu scrisul din anonima corp-delict, Fãrcãºanu Ion a fost reþinut ºi anchetat. Dupã 66 ore, a fost pus în libertate întrucât nu s-a putut obþine probe certe de vinovãþie. În iulie 1957, Fãrcãºanu Emil – frate, avocat – a reclamat atât la Direcþia Regionalã M.A.I. Bacãu cât ºi la Procuratura Militarã Bacãu, cã fratele sãu Fãrcãºanu Ion a fost insultat ºi bãtut în aºa fel, încât dupã ce a fost pus în libertate a fost internat în spital. Cercetãrile întreprinse de cãtre Direcþia Cadre din Ministerul Afacerilor Interne ºi de cãtre Procuratura Militarã Bacãu, au stabilit cã învinuitul Fãrcãºanu Ion s-a internat în spital fiindcã suferea de nevrozã cu luni de zile înainte de arestare, iar în timpul cercetãrilor nu a fost nici ameninþat ºi nici bãtut. Reclamaþia fiind fãcutã în mod provocator Procuratura Militarã a clasat cauza. Cu toate acestea, Fãrcãºanu Emil – avocatul – a fãcut demersuri pe lângã Procuratura Regiunii a II-a Militare Bucureºti care analizând superficial cazul, a cerut Procuraturii Militare Bacãu, sã-ºi refacã concluziile ºi sã dispunã trimiterea în judecatã pentru cercetãri abuzive, a lt. maj. Gavrilã Nicolae, lt. Preoteasa Emil ºi lt. maj. Tãtaru care au lucrat în acest caz. La stãruinþa Direcþiei Cadre M.A.I. ºi organului Procuraturii Militare Bacãu, care revenind au arãtat cã dispoziþiunea de trimitere în judecatã a ofiþerilor mai susmenþionaþi nu este justã, aceastã mãsurã în cele din urmã a fost retrasã de cãtre Procuratura Militarã a Regiunii a II-a Militare Bucureºti. Un alt caz: La începutul anului 1957, un grup de ofiþeri de la Secþia a 6-a Miliþie a Capitalei, compus din lt. Armencea Savu, lt. Moldoveanu Horia, lt. Simion Ion împreunã cu patru miliþieni, au efectuat pe baza datelor obþinute în prealabil, prinderea în flagrant delict a unei bande de spãrgãtori cu chei potrivite, formatã din: Continci Ion, Brajbaru Ion ºi Bocos Petre recidivist graþiat prin decretul 4 din 5 august 1954. 474
Dupã ce infractorii au pãtruns în locuinþã, au fost somaþi de lucrãtorii mai susmenþionaþi, aflaþi la pândã, sã se predea. Pentru a se putea sustrage, infractorii au opus rezistenþã încercând în cele din urmã sã loveascã pe unii din lucrãtorii operativi. Prin forþa fizicã li s-au rãsucit mâinile ºi li s-au pus cãtuºele. Dupã terminarea cercetãrilor au fost trimiºi în judecatã ºi pentru faptele lor toþi aceºti infractori au primit pedepse de la 5 ani în sus. La terminarea anchetei, infractorii s-au plâns procurorului militar Motancea S. de la Procuratura Militarã Bucureºti – în prezent procuror civil la Procuratura de pe lângã Tribunalul Capitalei R.P.R. – cã atât la locul prinderii cât ºi în timpul cercetãrilor, au fost bãtuþi de organele miliþiei ºi þinuþi sub regim sever de arest. Fãrã ca procurorul sã epuizeze celelalte cãi de verificare, a trecut de îndatã la confruntarea bandiþilor cu toþi ofiþerii ºi miliþienii care au lucrat în aceastã acþiune, afirmând cã „nu se va lãsa pânã nu le va emite la toþi mandate de arestare“. Considerãm acest procedeu nejust, atâta vreme cât infractorii au fost prinºi în flagrant delict, au opus rezistenþã, au primit – la judecarea cauzei în cursul anului 1957 – pedepse serioase pentru faptele lor ºi nu au fost bãtuþi în cursul cercetãrilor, cum au afirmat în mod mincinos, în faþa instanþei de judecatã. Întrucât asemenea soluþii date de unele organe judecãtoreºti aduc prejudicii intereselor Securitãþii Statului, fiindcã dupã ce elementele contrarevoluþionare sunt puse în libertate, ele îºi continuã mai departe activitatea lor subversivã, iar pe de altã parte soluþiile lipsite de obiectivitate revoluþionarã ºi orientare politicã justã, nu fac altceva decât sã încurajeze ºi alte elemente contrarevoluþionare sã desfãºoare activitate clandestinã, propunem sã se ia mãsuri pentru a se stabili care sunt cauzele pentru care unii judecãtori persistã încã sã pronunþe astfel de hotãrâri nejuste. În acelaºi timp, sã se treacã la revizuirea cazurilor considerate de noi ca nejust soluþionate. Ministrul Afacerilor Interne General-colonel Al. Drãghici A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 196, f. 76–92.
475
119. 1958 septembrie 16. Referatul ministrului Afacerilor Interne Alexandru Drãghici privind analiza muncii informativ-operative desfãºuratã de organele Securitãþii Statului, prezentat în deschiderea ºedinþei cu directorii ºi locþiitorii acestora din regiuni ºi centrala ministerului. Ministerul Afacerilor Interne Stenograma ªedinþei ce a avut loc în zilele de 16, 17 ºi 18 septembrie 1958 ºi la care au participat directorii ºi locþiitorii lor din regiuni ºi centrala ministerului. ªedinþa a fost deschisã de tov. locþiitor al ministrului, general-locotenent Pintilie Gheorghe, în ziua de 16 septembrie orele 9,00 arãtând cã aceastã ºedinþã a fost convocatã pentru a se face analiza muncii de la ultima ºedinþã. Are cuvântul tovarãºul ministru Alexandru Drãghici care expune referatul conducerii ministerului. Tovarãºi, [...] Pentru a asigura îndeplinirea indicaþiilor Comitetului Central al partidului nostru, privind prevenirea ºi reprimarea la timp a elementelor contrarevoluþionare ºi a oricãror manifestãri ale acestora, organele securitãþii statului ale Republicii Populare Române trebuie sã aplice în activitatea lor practicã mãsuri contrainformative chibzuite, ofensive. Pentru aceasta este necesarã îmbunãtãþirea radicalã a muncii de punctare, dirijare ºi educare a agenturii, care constituie mijlocul hotãrâtor în lupta împotriva activitãþii de subminare desfãºuratã de elementele duºmãnoase. La ºedinþa pe þarã a efectivului operativ de conducere, care a avut loc în decembrie 1957, s-a analizat starea muncii informativ-operative desfãºuratã de organele securitãþii statului în lupta împotriva agenturii serviciilor de spionaj imperialiste ºi clandestinitãþii reacþionare. Lucrãrile ºedinþei au arãtat cã în munca unor direcþii centrale ºi regionale, precum ºi a organelor raionale M.A.I., existã lipsuri serioase, care se datoresc slabei executãri a ordinelor conducerii ministerului ºi în special a ordinelor nr. 15, 70, 95 etc. Au fost aspru criticate acele organe în a cãror reþea secretã au existat mulþi agenþi incapabili sã facã faþã muncii ºi al cãror efectiv operativ nu acordã atenþia cuvenitã dirijãrii ºi educãrii agenturii. Au fost, de asemenea, scoase la ivealã lipsurile principale în urmãrirea elementelor duºmãnoase, în special a celor suspectate în activitatea 476
de spionaj, a celor care în trecut au ocupat funcþii de conducere în organizaþiile legionare ºi partidele politice burgheze, precum ºi a clericilor reacþionari ºi sectanþilor. Majoritatea lucrãtorilor operativi au interpretat just critica constructivã ce le-a fost adusã ºi au luat mãsuri pentru înlãturarea lipsurilor ce au existat. Ofiþerii de securitate au început sã se pregãteascã tot mai temeinic pentru întâlnirile cu agentura. Descotorosindu-se de agenþi incapabili de muncã, ei au efectuat o serie de recrutãri valoroase, întreprind mãsuri mai chibzuite ºi mai calificate pentru lucrarea elementelor duºmãnoase ºi lichidarea activitãþii lor criminale. Îmbunãtãþirea serioasã obþinutã în munca operativã a organelor Ministerului Afacerilor Interne este documentatã de faptul cã, în perioada de la 1 ianuarie ºi pânã la 1 august a.c. au fost arestate pe întreaga þarã 3 312 elemente duºmãnoase, în special din rândul legionarilor, foºtilor membri ai aºa-ziselor partide „istorice“, precum ºi din rândul elementelor provenite din clasele exploatatoare; 2 214 elemente arestate au fãcut parte din grupãri ºi organizaþii subversive. Unele direcþii centrale ºi regionale au îmbunãtãþit în ultima perioadã de timp, întro oarecare mãsurã, munca de îndrumare a agenturii ºi de reprimare a elementelor contrarevoluþionare. Rezultate destul de bune au fost obþinute de direcþiile a II-a, a III-a ºi a IV-a din aparatul central, precum ºi direcþiile regionale M.A.I. Stalin, Suceava, Hunedoara ºi Piteºti. Astfel, în ultimul timp, Direcþia a II-a ºi-a îmbunãtãþit, într-o oarecare mãsurã, munca pe linia corpului diplomatic. Au fost efectuate câteva recrutãri din rândul funcþionarilor. Efectivul operativ a început sã întreprindã cu mai mult curaj mãsuri informativ-operative pentru lucrarea spionilor camuflaþi sub acoperire diplomaticã. Au fost obþinute materiale operative importante de la agentura noastrã din strãinãtate. Cu câteva luni în urmã au fost arestaþi 2 agenþi ai serviciului de spionaj american ºi anume Banu Nicolae ºi Caraten I., care în 1957 au fost recrutaþi de un fugar român, reprezentant al unuia dintre centrele de spionaj americane din Franþa, venit ilegal în Republica Popularã Românã cu misiuni de spionaj. Recent a fost arestatã o agentã a serviciului de spionaj francez, care a avut misiunea sã transmitã altor agenþi aflaþi în þara noastrã diferite mesagii duºmãnoase ºi microfilme cu instrucþiuni criminale. Direcþia a II-a are în lucru unele acþiuni informative importante, care sunt lucrate mai activ. Unele servicii din cadrul direcþiei au reuºit sã recruteze unii agenþi cu posibilitãþi largi de informare ºi au în studiu o serie de candidaþi dintre elemente cu legãturi în rândul persoanelor care sunt în atenþia operativã a direcþiei. Direcþia a III-a ºi-a îmbunãtãþit munca desfãºuratã în vederea descoperirii clandestinitãþii contrarevoluþionare. În februarie a.c. a fost lichidatã o organizaþie legionarã cu multe ramificaþii, din care fãceau parte fruntaºi legionari, sub conducerea ajutorului de comandant Atanasiu Constantin. În afarã de aceasta, s-a stabilit cã, prin intermediul misiunii engleze din Republica Popularã Românã, Atanasiu a încercat sã stabileascã legãturi cu centrele legionare din strãinãtate. 477
În procesul acþiunii informative ºi a anchetei, s-a stabilit cã Atanasiu Constantin a încercat sã creeze în þarã un centru legionar. În acest scop el a þinut în anul 1954 o ºedinþã secretã a legionarilor care ocupau în trecut funcþii de conducere în organizaþiile fasciste, dându-le sarcini sã atragã la activitate clandestinã noi membri. Cei care lucrau în instituþii ºi întreprinderi au primit sarcinã sã comitã acte de sabotaj. Direcþia a IV-a a început sã asigure mai bine securitatea statului în obiectivele industriei noastre de apãrare. Lucrãtorii acestei direcþii au descoperit ºi arestat un grup de legionari care se ocupau cu subminarea economiei naþionale ºi desfãºurarea propagandei duºmãnoase. Cãpetenia grupului – inginerul Munteanu Mihai –, prin diferite vicleºuguri, a reuºit sã pãtrundã în partid pentru a-ºi ascunde activitatea contrarevoluþionarã. Profitând de funcþiile ce le ocupau în producþie, elementele duºmãnoase, conduse de Munteanu, întocmeau planuri ireale privind reparaþiile capitale ale utilajului, raportau forurilor superioare date false privind îndeplinirea planului, întocmeau devize umflate pentru obþinerea unor investiþii mari din bugetul statului, stocau rezerve uriaºe de piese de schimb, care de fapt nu-ºi gãseau întrebuinþare, ceea ce a pricinuit mari prejudicii economiei naþionale. Membrii grupului calomniau în anturajul lor politica partidului nostru, preamãreau sistemul capitalist, îºi exprimau speranþa în rãsturnarea prin forþã a regimului democrat-popular, cu ajutorul imperialiºtilor ºi altele. Datoritã unor mãsuri calificate ºi desfãºurãrii cu succes a combinaþiilor informativoperative, organele de securitate din regiunea Piteºti au reuºit sã lichideze o bandã teroristã condusã de Arnãuþoiu Toma, care acþiona încã din anul 1949. Sprijiniþi de legionari, chiaburi ºi alþi duºmani, membrii acestei bande au comis 15 acte teroriste împotriva activiºtilor de partid, lucrãtorilor de securitate ºi miliþie, au jefuit instituþiile de stat ºi gospodãriile agricole colective. Lichidarea bandei a însãnãtoºit situaþia din raionul respectiv ºi a creat condiþiuni normale pentru munca activului sãtesc în vederea realizãrii mãsurilor luate de partid ºi guvern. Operativ ºi energic au acþionat organele de securitate din regiunea Hunedoara, care au reþinut 2 indivizi ce au asasinat pe Deatcu Cornel, paznic la întreprinderea I.S.E.M. Baia Mare din raionul Petroºani, pentru a pune mâna pe arma lui ºi a arunca în aer depozitul de explozibile. Ancheta a stabilit cã aceºti teroriºti au cãutat sã atragã la activitatea contrarevoluþionarã ºi alte elemente. Direcþia regionalã M.A.I. Suceava a lichidat un grup subversiv compus din legionari ºi alte elemente duºmãnoase, care, paralel cu activitatea de instigare împotriva regimului de democraþie popularã, au încercat sã submineze economia socialistã prin jefuirea avutului obºtesc. Direcþia regionalã M.A.I. Hunedoara a descoperit ºi lichidat activitatea duºmãnoasã a organizaþiei contrarevoluþionare „Garda Albã“, creatã de legionari, þãrãniºti, liberali, social-democraþi de dreapta ºi alþi duºmani, încã în perioada 1949–1950. Aceastã organizaþie a fost bine camuflatã ºi era formatã din grupe izolate. Cu ocazia 478
recrutãrii fiecare membru al organizaþiei primea – ca semn de recunoaºtere – o monedã în valoare de un ban, pe care era gravat un triunghi. Organizaþia avea ca scop sã rãstoarne la momentul potrivit, prin forþã, regimul democrat-popular. Pentru a preîntâmpina cãderea, membrii organizaþiei nu aveau voie sã-ºi exprime deschis sentimentele lor duºmãnoase. În decembrie 1957, Direcþia regionalã M.A.I. Stalin a arestat un grup contrarevoluþionar de naþionaliºti germani, condus de Horst Dephner, creat de Hano Haintz, care a vizitat þara noastrã ca turist din Republica Federalã Germanã. Sub acoperirea bisericii evanghelice lutherane ºi cu sprijinul preotului Mokel Konrad, demascat ulterior ca agent al Gestapo-ului, aceste elemente au desfãºurat activitate naþionalistã, au propovãduit ideologia fascismului german, s-au pronunþat împotriva relaþiilor tineretului german cu tineretul de alte naþionalitãþi, împotriva cãsãtoriei nemþilor cu reprezentanþii altor naþionalitãþi, pentru a pãstra puritatea rasei ºi pentru a asigura realizarea rolului istoric de „apãrãtori ai Occidentului“. Organele de contrainformaþii militare au urmãrit activ elementele duºmãnoase identificate, în urma cãrui fapt au fost arestate 93 elemente ºi luate mãsuri pentru îndepãrtarea din armatã a unui numãr de 1 530 militari, care nu prezentau încredere politicã. S-a îmbunãtãþit într-o anumitã mãsurã munca organelor de securitate ale transporturilor. Cu ajutorul agenturii, ele au reuºit sã descopere ºi sã lichideze activitatea criminalã desfãºuratã de o serie de elemente duºmãnoase din cadrul obiectivelor transporturilor. Direcþia securitãþii transporturilor M.A.I. a efectuat o serie de recrutãri cu perspectivã, a început sã desfãºoare cu mai mult curaj munca printre personalul navigant de pe vasele strãine ºi sã întreprindã mãsuri de pãtrundere în centrele de spionaj ale duºmanului, precum ºi în organizaþiile naþionaliste, care se ocupã cu prelucrarea duºmãnoasã a marinarilor români ce fac curse în strãinãtate. Pe aceastã linie, Direcþia a VI-a a realizat unele mãsuri atât în porturile Republicii Populare Române, cât ºi în strãinãtate. S-au înregistrat progrese ºi în munca Direcþiei de anchete, care demascã cu mai mult succes activitatea criminalã desfãºuratã de duºmanii regimului democrat-popular. Direcþia a VIII-a a ridicat calitatea anchetelor, în multe cazuri reuºind sã descopere noi legãturi criminale ale celor arestaþi, despre care direcþiile operative aveau puþine informaþii sau nu erau cunoscuþi deloc. Astfel, în februarie 1958, a fost arestat numitul Lucuþã Traian, despre care erau semnalãri cã ºtie despre intenþia conducãtorului legionar Atanasiu de a lua legãtura cu centrul legionar din strãinãtate printr-un funcþionar al legaþiei engleze. Studiind cu atenþie puþinele materiale din dosar, Direcþia a VIII-a a fãcut o anchetã calificatã, reuºind sã obþinã materiale pentru arestarea a încã 10 ingineri, toþi legionari. Dintre cei arestaþi, unii nici n-au fost cunoscuþi în evidenþele securitãþii, iar alþii s-au strecurat în agentura Direcþiei a IV-a. Din interogatoriile luate, reiese cã încã din 1949 aceºti legionari s-au constituit în grup, au purtat împreunã discuþii duºmãnoase, au hotãrât 479
sã comitã nereguli ºi acte de sabotaj în locurile lor de muncã ºi s-au întâlnit organizat de mai multe ori. Serviciul I al Direcþiei a VIII-a a cercetat un grup de 15 liberali, în frunte cu Bentoiu Aurelian, care s-au constituit în grup ilegal ºi au urmãrit sã reorganizeze – în clandestinitate – Partidul Naþional Liberal. La început au fost arestate 4 elemente, despre care existau câteva semnalãri cã s-au întâlnit ºi ar desfãºura activitate duºmãnoasã. Folosind cu pricepere puþinele materiale avute la arestare ºi muncind cu rãspundere, lucrãtorii de anchetã au extins cercetãrile. Ei au reuºit sã aresteze încã 4 elemente duºmãnoase ºi au documentat cã învinuiþii au dus activitate organizatã, întâlnindu-se pentru acþiunile lor duºmãnoase – în perioada 1952–1958 – într-un atelier de curãþat pãlãrii din Calea Griviþei. Succesele obþinute sunt rezultatul unei munci migãloase depuse de întregul aparat al organelor M.A.I., care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, apãrã cu vigilenþã cuceririlor revoluþionare ale poporului nostru, în lupta împotriva claselor exploatatoare rãsturnate ºi împotriva serviciilor de spionaj imperialiste. Pentru meritele lor în lupta împotriva duºmanului de clasã, un numãr de 259 ofiþeri de securitate au fost decoraþi anul acesta de Prezidiul Marii Adunãri Naþionale cu ordine ºi medalii ale Republicii Populare Române. În afarã de aceasta, un numãr de 332 ofiþeri au fost premiaþi, iar alþii evidenþiaþi pentru munca bunã desfãºuratã. Totuºi, situaþia internaþionalã ºi condiþiunile operative existente în þara noastrã pretind de la noi sã nu ne mulþumim cu succesele obþinute, ci sã perfecþionãm ºi mai mult munca noastrã, pentru a descoperi ºi lichida la timp orice uneltire a agenturii duºmanului ºi a reacþiunii. Mã voi opri în continuare asupra principalelor lipsuri din munca direcþiilor centrale ºi regionale M.A.I. ºi asupra mãsurilor ce trebuie luate în vederea lichidãrii acestora. Lipsa esenþialã din munca majoritãþii organelor M.A.I. constã în slãbiciunea aparatului informativ, atât din punct de vedere numeric cât ºi calitativ. Într-o serie de cazuri, ordinul 15 a fost realizat formal. Candidaþii punctaþi pentru recrutare nu sunt studiaþi cu minuþiozitate ºi, de aceea, în reþeaua informativã continuã sã pãtrundã elemente neverificate, care se dovedesc ulterior a fi incapabile, iar uneori agenþi dubli. De la începutul anului ºi pânã-n iunie a.c., la raionul M.A.I. Botoºani, 7 lucrãtori operativi au efectuat 8 recrutãri, însã nici una din ele nu corespunde scopului urmãrit, deoarece în rapoartele de recrutare erau arãtate o serie de date ireale. Din 11 agenþi recrutaþi în decursul anului 1958, la raionul M.A.I. Oradea, nici unul nu corespunde scopului pentru care a fost recrutat. Existã lipsuri grave ºi în munca de îndrumare a agenturii. N-a fost rezolvatã nici pânã-n prezent, în întregime, problema conspirãrii întâlnirilor. Sunt multe cazuri când ofiþerii se întâlnesc cu agentura lor în locuri interzise. Felul cum se duce munca cu agentura rezultã ºi din urmãtorul exemplu: 480
Cu ocazia recrutãrii agentei „Ionescu Natalia“ din raionul Brãneºti, aceasta a cerut: „Sub nici un motiv sã nu veniþi la mine în incinta mãnãstirii, ca sã nu simtã celelalte cãlugãriþe. Insist asupra acestui lucru, deoarece la noi aici mai aveþi o femeie în aceeaºi situaþie ca ºi mine, despre care, atât eu cât ºi celelalte cãlugãriþe, ºtim cã din 1949 lucreazã ca informatoare, deoarece a fost vãzutã deseori întâlnindu-se la mãnãstire cu diferiþi ofiþeri de securitate“. Controlul a arãtat cã, într-adevãr, cãlugãriþa respectivã era agenta „Pop Viorica“, recrutatã în 1949 ºi care în decursul colaborãrii cu organele noastre a þinut legãtura cu 12 lucrãtori operativi. Sunt încã destui lucrãtori operativi care îndrumã extrem de superficial munca agenturii. La ultima ºedinþã am indicat ca ºefii de direcþii, servicii ºi birouri sã se ocupe îndeaproape de problemele muncii cu agentura ºi sã controleze în munca lor de zi cu zi activitatea efectivului operativ din subordine. Cu toate cã în aceastã problemã au fost luate unele mãsuri, controlul exercitat de conducerile direcþiilor, serviciilor ºi birourilor asupra felului cum muncesc lucrãtorii operativi cu agentura continuã sã rãmânã slab. N-am ajuns încã la o astfel de situaþie ca ºefii sã cunoascã nu numai cum lucreazã fiecare lucrãtor operativ, ci ºi fiecare agent cu care þine legãtura lucrãtorul respectiv. Lipsa unui astfel de control ne împiedicã sã cunoaºtem temeinic starea muncii informative a ofiþerilor din subordine, sã descoperim la timp lipsurile ºi sã luãm mãsuri pentru lichidarea lor. Sunt stabilite cazuri când unii conducãtori apreciazã în mod formal activitatea efectivului operativ, adicã din punctul de vedere al numãrului de agenþi pe care-l au lucrãtorii, al numãrului acþiunilor deschise, al întâlnirilor efectuate ºi materialelor informative primite. Datoritã acestui fel de a li se aprecia munca, ofiþerii primesc multe note lipsite de conþinut ºi încarcã acþiunile informative cu ele în aºa mãsurã încât de multe ori îþi vine greu sã te descurci în ele. O astfel de muncã formalã aduce daune mari, deoarece agentura îºi formeazã o impresie greºitã despre activitatea organelor securitãþii statului, iar unii agenþi refuzã chiar sã colaboreze. În ºedinþa precedentã au fost criticate serios unele organe centrale ºi regionale de securitate pentru neîndeplinirea ordinului 15. Deºi s-au obþinut unele rezultate bune, totuºi ºi în prezent ritmul noilor recrutãri de agenþi este lent, deºi un numãr însemnat de acþiuni ºi concentrãri de elemente duºmãnoase sunt neacoperite informativ. Astfel, la Direcþia regionalã Baia Mare, în perioada mai-august a.c., Biroul II n-a fãcut nici o recrutare, iar cei 9 ofiþeri de la Secþia a III-a au recrutat numai 3 agenþi. În aceeaºi perioadã, Serviciul II de la Regiunea Oradea, a fãcut numai 5 recrutãri, deºi are o serie de acþiuni neîncadrate informativ. La Direcþia a III-a existã astfel de lucrãtori, ca locotenentul major Iana Aurel, locotenentul major Bãnuleasa Petre, locotenentul Buteica Mircea ºi alþii, care n-au 481
efectuat de la începutul anului 1958 ºi pânã-n prezent nici o recrutare. Astfel de cazuri mai existã ºi în alte direcþii. Din aceasta nu rezultã cã reþeaua informativã trebuie umflatã. E necesar sã avem atâþia agenþi câþi trebuie pentru a descoperi la timp ºi în faºã activitatea de subminare a elementelor duºmãnoase. Totodatã este inadmisibilã o astfel de situaþie când, din cauza lipsei de agenþi, multe elemente duºmãnoase nu sunt lucrate timp îndelungat ºi îºi desfãºoarã astfel nepedepsite activitatea lor criminalã. Dupã ºedinþa din decembrie, pânã la 1 iulie 1958, organele M.A.I. au deschis 1 607 acþiuni informative, ceea ce creeazã aparenþa unei lãrgiri a frontului de ofensivã împotriva duºmanului. În realitate situaþia se prezintã însã altfel, deoarece în prezent mai existã foarte multe acþiuni care sunt încadrate formal cu agenturã sau nu au deloc agenþi. Din datele pe care le deþinea Serviciul „C“ la 1 august 1958, rezultã cã peste 45% din totalul acþiunilor pe þarã nu sunt deloc acoperite cu agenþi. Controalele fãcute de Serviciul Inspecþii ºi direcþiile centrale, au arãtat cã numãrul acþiunilor în care nu se iau nici un fel de mãsuri este în realitate cu mult mai mare, deoarece, datoritã atitudinii împãciuitoriste a ºefilor, mulþi lucrãtori operativi ascund situaþia realã ºi încadreazã formal acþiunile cu agenþi ce nu au posibilitãþi informative, sunt deconspiraþi, nesinceri, duºmãnoºi, dar þinuþi în reþea ca sã conteze ca numãr. Aceastã situaþie inadmisibilã devine deosebit de gravã dacã þinem seama de faptul cã peste 55% din agenþi nu lucreazã în acþiuni. În aceastã privinþã, situaþia se prezintã cel mai slab în urmãtoarele direcþii regionale: Ploieºti, unde sunt 355 acþiuni neîncadrate cu agenþi ºi 556 agenþi care nu lucreazã în acþiuni; Cluj, unde existã 672 agenþi care nu lucreazã în acþiuni ºi 256 acþiuni neîncadrate informativ; Hunedoara, care are 297 agenþi în afara acþiunilor ºi, în acelaºi timp, 296 acþiuni neasigurate informativ. Direcþia a III-a are 463 acþiuni neîncadrate informativ, iar 404 agenþi sunt folosiþi „în general“. Este limpede cã aceastã practicã nejustã nu poate contribui la clarificarea activitãþii elementelor suspecte luate în lucru ºi cu toate cã avem un numãr însemnat de acþiuni acestea sunt formale. Din cele de mai sus, rezultã cã ºefii unitãþilor n-au pretins cu exigenþa necesarã ca subalternii sã desfãºoare în acþiunile informative o muncã concretã, cu scopuri precise. Mai mult, 438 ofiþeri nu au nici o acþiune iar dintre aceºtia 330 lucreazã la Direcþia a V-a, 41 la Direcþia a III-a, 12 la Direcþia a II-a etc. Aceastã situaþie trebuie remediatã. ªefii direcþiilor centrale ºi regionale M.A.I. trebuie sã analizeze temeinic acþiunile ºi sã ajute în mod concret lucrãtorii operativi pentru a descoperi cât mai curând activitatea de subminare pe care o desfãºoarã elementele urmãrite. Mai sunt cazuri când anumiþi lucrãtori operativi trateazã fãrã simþ de rãspundere lucrarea acþiunilor, comit în cadrul acestora greºeli grave, nu iau mãsuri pentru a 482
documenta la timp acþiunile din punct de vedere operativ, nu acordã atenþie semnalãrilor privitoare la deconspirãri sau trãdãri din partea agenturii etc. Este cunoscut faptul cã planurile multor acþiuni sunt întocmite într-un mod formal, dar sarcinile preconizate în acestea se repetã periodic ºi nu se îndeplinesc. Mai grav este faptul cã în unele cazuri organele noastre dau dovadã de împãciuitorism faþã de duºmanul de clasã, nu analizeazã materialele informative care indicã activitatea contrarevoluþionarã a elementelor duºmãnoase, tergiverseazã luarea unor mãsuri calificate pentru verificarea ºi documentarea datelor obþinute, în aºa fel încât sã punã capãt la timp activitãþii criminale a duºmanului. Astfel de fapte sunt inadmisibile ºi conducerile direcþiilor sunt obligate sã ducã împotriva lor o luptã necruþãtoare. În evidenþa Direcþiei a II-a ºi a serviciilor II din regiuni figureazã mii de persoane suspecte, însã numãrul acþiunilor informative este foarte redus. Situaþia va fi ºi mai puþin atrãgãtoare dacã vom adãuga la aceasta faptul cã multe din acþiunile existente nu sunt asigurate cu agenþi ºi cã în cadrul lor nu se iau nici un fel de mãsuri informativoperative. Urmãrirea elementelor care viziteazã sistematic legaþiile ºi misiunile statelor capitaliste este organizatã foarte slab. Este deajuns sã arãtãm cã în perioada 1 ianuarie – 15 august 1958, legaþiile statelor capitaliste au fost vizitate de 26 107 persoane dintre care: Ambasada SUA de 1 905 persoane Legaþia Franþei de 6 151 persoane Legaþia Israel de 5 000 persoane Legaþia Austriei de 2 801 persoane În rândul acestor persoane existã un numãr însemnat de elemente duºmãnoase, însã nici Direcþia a II-a, nici serviciile II din direcþiile regionale n-au fãcut aproape nimic pentru verificarea lor. Controlul a stabilit cã serviciul VI din Direcþia a II-a, având în evidenþã 2 125 vizitatori cunoscuþi ai legaþiei Israelului, a deschis numai 7 dosare de verificare, care au ºi acestea o vechime de la 11 luni la 3 ani. Locotenent-major Ionescu din Serviciul V al Direcþiei a II-a, care urmãreºte informativ vizitatorii legaþiei Austriei, în ziua controlului avea trecuþi în evidenþã numai 5 vizitatori, dintre care nu este lucrat nici unul. Din punct de vedere practic s-a fãcut foarte puþin pentru recrutarea unor agenþi din rândul vizitatorilor legaþiilor strãine, pentru ca aceºtia sã fie ulterior plasaþi spionilor care lucreazã sub acoperire diplomaticã. Dacã vom adãuga ºi faptul cã la regiuni aceastã muncã se aflã într-o stare nesatisfãcãtoare, devine clar cã este necesar sã se ia mãsuri serioase pentru lichidarea acestei lipse. Supravegherea operativã a diplomaþilor ºi strãinilor veniþi din þãrile capitaliste, continuã sã se desfãºoare la un nivel scãzut. Se mai petrec în dese rânduri cazuri inadmisibile de deconspirare a filajului faþã de obiective, de pierdere a obiectivelor 483
de cãtre lucrãtorii de supraveghere, din care cauzã legãturile lor rãmân neidentificate. Serviciile operative din Direcþia a II-a folosesc slab posibilitãþile supravegherii operative în mãsurile informativ-operative ce se iau asupra diplomaþilor. Nici în prezent nu existã legãtura operativã necesarã între Direcþia a II-a ºi celelalte direcþii operative – ºi în primul rând cu Direcþia I ºi a VI-a – pentru lucrarea turiºtilor, membrilor diferitelor organizaþii ºi marinarilor strãini care sosesc la noi în þarã din statele capitaliste. Din aceastã cauzã, multe mãsuri care se efectueazã în prezent de Direcþia a II-a nu dau rezultatele necesare. Lipsurile arãtate împiedicã îmbunãtãþirea muncii contrainformative în þarã. ªeful Direcþiei a II-a, tovarãºul Holingher Isidor ºi locþiitorii sãi, tovarãºii Cosma, Ilie, Marinescu ºi Bucur, trebuie sã ia mãsuri hotãrâte pentru lichidarea acestor lipsuri. Este necesar ca ºi pe viitor atenþia principalã sã fie concentratã asupra organizãrii unei munci informative calificate pentru urmãrirea corpului diplomatic, în aºa fel încât nici un spion care lucreazã sub acoperire diplomaticã sã nu-ºi poatã desfãºura activitatea duºmãnoasã pe teritoriul þãrii noastre. Cu mai mult curaj trebuie luate mãsuri în vederea stabilirii unui contact operativ cu diplomaþii, iar acolo unde este posibil sã se treacã cu mai multã hotãrâre la recrutarea lor, pentru a ajuta practic în viitor Direcþia I, predându-i pe aceºtia dupã plecarea lor din þarã. Trebuie studiatã ºi bine cunoscutã situaþia operativã din fiecare legaþie capitalistã, pentru ca sã putem efectua cu mai multã hotãrâre mãsurile noastre. De asemenea, trebuie intensificatã studierea persoanelor care au posibilitatea de a îndeplini sarcinile noastre în strãinãtate, pentru ca în colaborare strânsã cu Direcþia I sã fie trimiºi peste graniþã, cu scopul infiltrãrii în centrele de spionaj ale duºmanului ºi organizaþiile de emigranþi ce acþioneazã împotriva þãrii noastre. Trebuie acordat un ajutor sistematic ºi concret în munca serviciilor II din direcþiile regionale, prin deplasarea unor lucrãtori din conducerea direcþiei la faþa locului, pentru a ridica în general nivelul muncii contrainformative din þarã. ªi în munca Direcþiei a III-a sunt lipsuri grave. Principalele constã în faptul cã activitatea organizaþiilor subversive legionare, þãrãniste ºi a unor alte elemente duºmãnoase, se descoperã – de multe ori – cu mari întârzieri, atunci când acestea s-au mãrit, astfel încât prezintã un pericol grav. Astfel, fruntaºul legionar Atanasiu Constantin a reuºit sã atragã în organizaþia subversivã circa 100 de membri; în regiunea Galaþi, legionarul Lache ºi complicii sãi au recrutat peste 30 membri; în regiunea Constanþa, fruntaºul legionar Vãtãºelu a creat o organizaþie subversivã compusã din 20 foºti legionari; în regiunea Hunedoara organizaþia „Garda Albã“, creatã de legionari, þãrãniºti, liberali ºi socialdemocraþi de dreapta, a activat din 1949 pânã-n 1958. Ce ne aratã acest fapt? Aceasta este o mãrturie cã noi întârziem într-un mod evident luarea unor mãsuri operative pentru curmarea la timp a activitãþii criminale a elementelor celor mai active a reacþiunii interne ºi anume a legionarilor. 484
În astfel de condiþiuni nu avem convingerea cã legionarii ºi þãrãniºtii nu ne pot provoca inopinat neplãceri grave. Cauzele întârzierii mãsurilor pentru descoperirea formaþiunilor duºmãnoase subversive trebuie cãutate în slaba activitate informativã dusã în rândul legionarilor. În cadrul acestora agentura noastrã ne comunicã numai despre elementele duºmãnoase ce apar la suprafaþã, adicã atunci când ei, simþind faptul cã rãmân nepedepsiþi, trec de la forme de activitate bine conspirate la acþiuni mai deschise ºi active. Unii lucrãtori din Direcþia a III-a manifestã tãrãgãnare în soluþionarea unor probleme operative, nu reacþioneazã la timp în privinþa semnalãrilor primite de la agenturã, privitoare la activitatea criminalã a elementelor duºmãnoase. Astfel, în luna iunie 1956, agentul „Caragea“ a semnalat cã în Capitalã existã o organizaþie subversivã contrarevoluþionarã numitã „Partidul Democrat Radical“. Cu toatã importanþa acestor semnalãri, fosta direcþie a securitãþii Bucureºti n-a luat nici un fel de mãsuri pentru verificarea lor. În luna mai a.c., acþiunea asupra acestei organizaþii subversive a fost predatã Direcþiei a III-a, însã ºi aici nu s-a luat pânã-n prezent nici o mãsurã pentru urmãrirea ei. Tot la Direcþia a III-a, în cadrul serviciului condus de tovarãºul maior Anghelescu, prin acþiunea nr. 101, este urmãrit un grup de elemente suspecte, despre care existã semnalãri cã au trecut la reorganizarea Partidului Naþional þãrãnesc. Totuºi acest grup nu este de fapt lucrat din iunie 1957. Din semnalãrile agenturii ºi din materialele de anchetã asupra organizaþiilor subversive legionare descoperite, rezultã cã în lupta lor împotriva regimului democrat-popular, legionarii folosesc pretutindeni în activitatea lor de subminare forme ºi metode asemãnãtoare. Aceasta ne oferã posibilitatea sã presupunem cã activitatea duºmãnoasã pe care o desfãºoarã legionarii este condusã de un centru unic. Totuºi nici pânã-n prezent lucrãtorii Direcþiei a III-a n-au luat mãsuri eficace pentru studierea ºi verificarea acestei probleme importante. Direcþia a III-a, precum ºi serviciile III din direcþiile regionale M.A.I. nu iau mãsuri bine chibzuite pentru urmãrirea cu ajutorul agenturii existente a legãturilor legionarilor aflaþi în strãinãtate. Deºi sunt semnalãri care dovedesc cã legionarii din închisori întreþin legãturi cu cei din afarã, munca informativã în rândul legionarilor aflaþi în detenþie se desfãºoarã slab. Nu se descoperã canalele de legãturã a legionarilor din închisori cu cei din afarã, nu se previne pãtrunderea ºi ieºirea din închisori a materialului de propagandã reacþionarã ºi a instrucþiunilor de activitate criminalã pe care aceºtia ºi le transmit reciproc. Trebuie subliniat faptul cã Direcþia a III-a continuã sã exercite un control slab asupra îndeplinirii ordinului 70 de cãtre direcþiile regionale. S-a stabilit, de asemenea, cã unele direcþii regionale M.A.I. nu au reuºit sã creeze o asemenea situaþie încât cadrele de conducere ale legionarilor, þãrãniºtilor ºi altor duºmani ai regimului democrat-popular sã fie lucrate activ. 485
Astfel, Serviciul III din Direcþia regionalã M.A.I. Iaºi are 30 acþiuni informative ºi dosare de verificare pe linia legionarilor, dintre care 12 acþiuni nu sunt încadrate cu agenþi. La Direcþia regionalã M.A.I. Oradea, din 316 acþiuni pe linie legionarã, 184 nu sunt asigurate informativ. Tovarãºi, Nu trebuie sã uitãm nici un moment faptul cã legionarii, foºtii membri ai partidelor politice burgheze, precum ºi naþionaliºtii burghezi, cautã sã desfãºoare o activitate de subminare intensã pe frontul ideologic. Avem destule exemple când anumiþi reprezentanþi ai intelectualitãþii vechi, care activeazã în domeniul literaturii ºi artei, se ploconesc în faþa literaturii burgheze din Apus, cautã sã minimalizeze ºi sã calomnieze realizãrile obþinute în anii regimului de democraþie popularã de arta ºi ºtiinþa din Republica Popularã Românã. Ei ponegresc metoda realismului socialist, propagã tot felul de idei reacþionare ºi revizioniste. Influenþa exercitatã de cultura putredã burghezã asupra unor activiºti pe tãrâmul artei, rezultã din apariþia unor lucrãri strãine din punct de vedere ideologic, executate în stilul artei abstracþioniste. Elementele duºmãnoase cautã sã minimalizeze rolul conducãtor al partidului în literaturã ºi artã, cerând aºa-zisa „libertate a creaþiei“. Sunt cazuri când elemente duºmãnoase strecurate în corpul didactic educã tineretul în spiritul naþionalismului, cultivându-i ura faþã de regimul nostru democratpopular. Direcþia a III-a are încã prea puþini agenþi valoroºi în rândul artiºtilor, scriitorilor, pictorilor, compozitorilor, ºi din aceastã cauzã nu întotdeauna are cunoºtinþã de caracterul activitãþii subversive desfãºurate de elementele duºmãnoase din rândul acestor persoane. Trebuie sã þinem seama cã munca informativã în rândul intelectualitãþii are particularitãþile sale caracteristice. Nu trebuie sã uitãm cã mulþi activiºti de frunte pe tãrâmul artei ºi literaturii au fost educaþi în condiþiunile regimului burghez ºi din aceastã cauzã în conºtiinþa lor sunt încã puternic înrãdãcinate rãmãºiþele capitalismului. Noi trebuie sã deosebim unde avem de-a face cu duºmani înrãiþi ºi unde este vorba de un om rãtãcit, cãzut sub influenþa forþelor reacþionare. ªi pe viitor trebuie sã ne rãfuim fãrã cruþare cu duºmanii înrãiþi, potrivit legilor în vigoare. În ceea ce priveºte intelectualii care fac unele confuzii ideologice, trebuie sã luãm – cu aprobarea organelor de partid – mãsuri profilactice. Dupã luarea unor asemenea mãsuri, nu trebuie însã sã întrerupem urmãrirea informativã a persoanelor faþã de care au fost întreprinse mãsuri profilactice, deoarece dupã discuþia de prevenire unele elemente îºi reîncep activitatea duºmãnoasã. Vorbind despre lipsurile existente în activitatea Direcþiei a III-a ºi serviciilor III din direcþiile regionale, este necesar sã ne oprim îndeosebi la mãsurile ce se iau în problema cultelor ºi sectanþilor. 486
Potrivit informaþiilor de care dispun organele de securitate, rezultã cã elementele duºmãnoase din rândul cultelor desfãºoarã o activitate intensã împotriva regimului nostru democrat popular. Este cunoscut faptul cã mulþi clerici provin din clasele exploatatoare, în trecut au fãcut parte din organele de conducere a legionarilor ºi partidelor politice burgheze. Folosindu-se de amvonul bisericilor, clericii desfãºoarã, deseori, în rândul credincioºilor agitaþie duºmãnoasã, destul de bine camuflatã, împotriva mãsurilor partidului ºi guvernului, rãspândesc fel de fel de nãscociri calomnioase despre un rãzboi, chipurile, inevitabil între þãrile imperialiste ºi socialiste, se pronunþã împotriva colectivizãrii gospodãriilor þãrãneºti. Sunt cunoscute cazuri când elementele duºmãnoase din rândul clericilor cautã posibilitãþi de a-ºi procura arme cu scopul de a lupta împotriva puterii populare, creeazã organizaþii clandestine ºi pregãtesc membrii organizaþiilor, încercând sã rãstoarne cu forþa regimul existent. Clericii de toate nuanþele încearcã în ultimii ani sã intensifice influenþa bisericii asupra maselor muncitoare, fapt care determinã lãrgirea propagandei religioase în þarã. Ca dovadã, s-a mãrit numãrul bisericilor, mãnãstirilor ºi cãlugãrilor. S-a intensificat în mod deosebit activitatea legalã ºi ilegalã a sectelor. Astfel, în ultimii 5 ani, secta baptiºtilor s-a mãrit cu 26 000 oameni, secta adventiºtilor de ziua 7-a cu 24 000, secta evangheliºtilor cu 7 500, a penticostalilor cu 5 000 oameni. Numai în cadrul sectei adventiºtilor de ziua a 7-a numãrul predicatorilor a crescut în aceastã perioadã de la 50 la 170. În ultimii trei ani aceastã sectã ºi-a construit 50 case de rugãciuni. Noi nu putem avea o atitudine indiferentã faþã de situaþia când ideologia duºmãnoasã are tendinþe sã ia proporþii în rândul maselor populare. Trebuie lichidatã subaprecierea muncii în problema cultelor ºi sectelor. Pe linia cultului ortodox este necesar sã urmãrim pe legionarii care acþioneazã sub masca clericilor, sã ne ocupãm serios de munca informativã în instituþiile teologice ºi mãnãstiri, unde aceasta este aproape inexistentã. În scopuri operative trebuie sã folosim cu pricepere cazurile de comportare imoralã, abaterile de la canoane a unor reprezentanþi ai cultelor ºi alte materiale compromiþãtoare, astfel ca mãsurile întreprinse de noi sã fie îndreptate spre slãbirea influenþei bisericii. Trebuie sã organizãm mãsuri operative în vederea descompunerii rândurilor cãlugãrilor ºi cãlugãriþelor, pentru ca ei sã pãrãseascã mãnãstirile. Toatã aceastã activitate trebuie dusã cu chibzuinþã. Materialele primite de la agenturã pe linia cultului catolic confirmã faptul cã în rândul clericilor cultului respectiv existã o serioasã nemulþumire din cauzã cã episcopul Marton Aron nu vrea sã normalizeze relaþiile cu statul. Aceastã nemulþumire trebuie folositã în scopuri operative. Conducerea Direcþiei a III-a, precum ºi direcþiile regionale M.A.I. Hunedoara, Stalin, Autonomã Maghiarã, Baia Mare ºi altele, trebuiau sã se gândeascã la crearea unui grup de elemente catolice cu influenþã ºi autoritate, care sã se pronunþe împotriva 487
liniei lui Marton Aron ºi, prin autoritatea sa, sã-l oblige sã-ºi revizuiascã atitudinea faþã de puterea popularã, iar în caz de necesitate sã desfãºoare o activitate de creare în þarã a unui organ de conducere al bisericii catolice, care sã ducã la o politicã loialã în relaþiile cu regimul de stat. Pe linia sectelor legale ºi ilegale, trebuie sã efectuãm mãsuri mai active în vederea descompunerii lor. Pentru aceasta, este necesar sã recrutãm cu mai mult curaj elemente cu autoritate din rândul sectanþilor ºi prin aceºtia sã influenþãm membrii de rând ai sectelor în direcþia doritã de noi. Trebuie sã atrag în mod serios atenþia ºefilor organelor regionale asupra îndeplinirii nesatisfãcãtoare a ordinului nr. 95, privitor la organizarea muncii informativ-operative în mediul rural, unde elementele duºmãnoase duc o intensã activitate de subminare împotriva transformãrilor socialiste în agriculturã. În activitatea noastrã noi nu þinem cont în suficientã mãsurã de faptul cã în mediul rural existã cea mai numeroasã clasã a burgheziei sãteºti – chiaburimea. Cu toate cã baza economicã a chiaburimii a fost îngustatã considerabil datoritã politicii de îngrãdire dusã de partidul ºi guvernul nostru, totuºi chiaburii se bucurã încã de o influenþã mare în rândul þãranilor. Într-o serie de cazuri, aceºtia reuºesc sã provoace o parte din þãranii inconºtienþi la acþiuni duºmãnoase împotriva puterii populare. Trebuie sã subliniem ca un fapt caracteristic cã la sate chiaburii se aliazã cu legionarii, þãrãniºtii, liberalii, clericii, sectanþii ºi alte elemente reacþionare împotriva transformãrilor socialiste. În acele sate unde munca informativã este organizatã slab, legionarii au reuºit sã punã la cale acþiuni grave. Astfel, în anul 1957, în comuna Meidanchioi din raionul Tulcea, regiunea Constanþa, chiaburii ºi legionarii au organizat o acþiune duºmãnoasã împotriva sfatului popular comunal ºi conducerii gospodãriei agricole colective, au strigat lozinci contrarevoluþionare ºi au instigat pe þãrani la luptã împotriva regimului popular. La sfârºitul anului 1957, în regiunea Galaþi, legionarii ºi alte elemente duºmãnoase, au reuºit sã instige un numãr însemnat de þãrani, pe care i-au atras la acþiuni de destrãmare a gospodãriilor agricole colective, de împiedicare a creãrii de noi gospodãrii agricole colective, dedându-se la calomnii ºi ameninþãri a organelor de partid ºi de stat. Acþiuni duºmãnoase ale elementelor contrarevoluþionare au avut loc ºi în alte regiuni ale þãrii. Analiza acestor acþiuni din mediul rural, a arãtat cã ele s-au putut produce numai datoritã organizãrii nesatisfãcãtoare a muncii informativ-operative la sate, ceea ce n-a permis sã se descopere ºi sã se reprime la timp intenþiile criminale ale duºmanului de clasã. Controlul a stabilit cã o serie de lucrãtori operativi din cadrul organelor raionale M.A.I. n-au deloc agenturã în unele comune, unde acþioneazã elementele duºmãnoase. Numai aºa se explicã faptul cã acþiunile duºmãnoase de la sate ne-au luat prin surprindere, n-au fost descoperite ºi reprimate în faºã. 488
ªefii direcþiilor regionale M.A.I. nu trebuie sã uite nici un moment cã ei rãspund personal de descoperirea ºi curmarea la timp a provocãrilor duºmanului de clasã, indiferent de locul unde se pregãtesc acestea. Lucrãtorii cu munci de rãspundere din aparatul regional trebuie sã îmbunãtãþeascã îndrumarea muncii informativ-operative, sã se deplaseze mai des la raioane, sã discute cu lucrãtorii operativi care lucreazã la sate, sã-i ajute pentru o mai bunã organizare a muncii informative. Trebuie sã se þinã seama cã în multe localitãþi au rãmas intacte diferite organizaþii locale ale legionarilor, þãrãniºtilor, liberalilor, aºa cum au existat ele în timpul regimului burghez. Acestor elemente le vine mai uºor sã se organizeze în lupta împotriva regimului democrat-popular, deoarece au mai fost constituite în organizaþii ºi la primul semnal se pot ridica contra orânduirii noastre. De aceea, sarcina principalã a organelor de securitate constã în a urmãri informativ activ astfel de concentrãri de elemente duºmãnoase, a avea în rândul acestora agenþi pentru cunoaºterea ºi curmarea la timp a intenþiilor lor. În munca informativ-operativã pe care o desfãºurãm la sate, trebuie sã se aibã în vedere cã elementele duºmãnoase îºi schimbã tactica luptei împotriva colectivizãrii. Declarându-se formal de acord cu politica partidului la sat, ei cautã sã se strecoare în funcþii de conducere din gospodãriile agricole colective ºi întovãrãºiri pentru a le destrãma din interior. Astfel, în comuna Griviþa din raionul Bârlad, regiunea Iaºi, organele de securitate au arestat pe fostul legionar Porumb Dumitru, care, strecurându-se în funcþia de preºedinte al gospodãriei agricole colective, a instigat pe colectiviºti la dizolvarea acesteia. În comuna Tudoreºti din raionul Segarcea, regiunea Craiova, a fost ales ca preºedinte al gospodãriei agricole colective fostul chiabur ºi þãrãnist Croitoru Marin, iar ca mecanic lucra preotul Nicolaescu Stelian. Aceºtia au dezorganizat munca gospodãriei, au delapidat din avutul ei ºi au instigat pe þãrani sã pãrãseascã gospodãria colectivã. Lucrãtorii operativi trebuie sã descopere cu dibãcie tactica duºmanului, sã demaºte la timp elementele criminale care încearcã sã descompunã gospodãriile agricole colective. Sarcina noastrã constã în aceea cã munca informativ-operativã în mediul rural sã fie îmbunãtãþitã considerabil, sã fie efectuatã urmãrirea informativã a concentrãrilor de legionari ºi þãrãniºti, sã fie îmbunãtãþitã dirijarea agenturii, sã se lucreze cu perseverenþã pentru a asigura întâlniri mai bune ºi mai conspirative cu agenþii, sã se acorde o atenþie serioasã educãrii agenturii. În localitãþile rurale se pot crea în caz de necesitate rezidenþe, alegând pentru munca de rezidenþi pe membrii de partid ºi oamenii sinceri, cu sentimente patriotice, din rândul medicilor, învãþãtorilor, veterinarilor etc. Mai multe elemente suspecte, mai ales din mediul rural, continuã sã deþinã ilegal armament. Numai în prima jumãtate a anului curent, organele de miliþie au confiscat 5 434 arme de foc, dintre care: 32 mitraliere, 126 pistoale automate, 2 134 puºti 489
militare ºi 3 142 pistolete. Aceste cifre trebui sã dea de gândit mai ales acelor tovarãºi care nu îndeplinesc în mod cuvenit ordinul nr. 130 din februarie 1958, privitor la intensificarea muncii de confiscare a armamentului de la populaþie ºi nu se angreneazã în mod corespunzãtor în îndeplinirea acestei misiuni importante. ªefii direcþiilor regionale ºi organelor raionale M.A.I. trebuie sã înþeleagã cu toatã fermitatea faptul cã armamentul deþinut în mod ilegal de populaþie trebuie confiscat în întregime. Nivelul muncii informativ-operative desfãºuratã de Direcþia a IV-a ºi de organele subordonate acesteia în regiuni, rãmâne încã în urma sarcinilor trasate de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român în aceastã problemã. Este cunoscut faptul cã în întreprinderile de apãrare ºi în alte obiective industriale importante lucreazã persoane suspecte de spionaj, care au avut în trecut legãturi strânse cu acþionarii americani, englezi, germani ºi s-au bucurat de încrederea acestora. Urmãrirea informativã a unor astfel de elemente se desfãºoarã încã foarte pasiv. În loc ca acestor acþiuni sã li se acorde o importanþã de prim ordin, lucrãtorii operativi le trec pe ultimul plan ºi se ocupã de acþiuni mai uºoare. Nu sunt lucrate încã elementele suspecte ce desfãºoarã acþiuni de subminare, diversiune ºi sabotaj. Urmãrirea informativã temeinicã a unor astfel de elemente se înlocuieºte prin culegerea unor date oficiale, privitoare la lipsuri în producþie, accidente ºi concluzii ale diferitelor comisii tehnice. Munca informativã-operativã pentru prevenirea ºi cercetarea accidentelor extraordinare se aflã la un nivel scãzut. Acest fapt este oglindit ºi de numeroasele accidente, incendii, explozii ºi surpãri ce continuã sã aibã loc în industriile petroliferã, minierã ºi chimicã. Astfel, în cursul anului 1957, la minele din Valea Jiului s-au petrecut 36 de accidente, iar în prima jumãtate a anului curent la aceste mine au avut loc deja 24 de accidente. Multe dintre aceste accidente au cauzat victime omeneºti ºi mari daune materiale statului. În procesul cercetãrii accidentelor nu se descoperã intenþiile criminale ale elementelor implicate prin agenturã ºi alte posibilitãþi operative. Din aceastã cauzã, acþiunile respective îºi pierd aspectul politic ºi se terminã prin aceea cã vinovaþii sunt traºi la rãspundere pentru infracþiuni de serviciu. Controlul a arãtat cã lucrãtorii care deservesc operativ obiectivele industriale nu dispun de agentura necesarã în unele sectoare deosebit de importante, dirijeazã slab pe agenþi în vederea descoperirii la timp a încãlcãrilor grave de la regulile de protecþia muncii ºi a stãrilor periculoase. Nu este încã organizatã satisfãcãtor informarea organelor de partid. Munca informativã din întreprinderile deservite trebuie sã fie îmbunãtãþitã în mod considerabil, trebuie descoperiþi la timp spionii ºi diversioniºtii, lichidate cu fermitate cauzele care contribuie la producerea de explozii, incendii ºi alte accidente extraordinare. 490
Este cunoscut faptul cã posturile de radio din strãinãtate aflate în slujba serviciilor de spionaj imperialiste instigã reacþiunea internã ca, o datã cu provocarea de explozii, incendii ºi alte acte duºmãnoase, sã submineze economia naþionalã a þãrii noastre prin furturi, delapidãri, înºelãtorii, precum ºi prin folosirea nerentabilã a fondurilor ºi utilajului ce aparþine statului. Organele de miliþie au stabilit cã, în ultimul timp, s-au produs mai multe delapidãri ºi furturi mari din avutul socialist, fapt care a provocat prejudicii însemnate statului nostru. Din aceste considerente, Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din iunie 1958, a cerut organelor Ministerului Afacerilor Interne sã ducã o luptã hotãrâtã împotriva duºmanilor regimului democrat-popular care submineazã economia naþionalã. De aceea, lucrãtorii organelor de securitate care deservesc obiectivele economice trebuie sã munceascã perseverent ºi cu migalã pentru a descoperi la timp elementele duºmãnoase care submineazã economia naþionalã, în vederea reprimãrii cu hotãrâre a activitãþii lor criminale. Serviciile IV trebuie sã conlucreze mai strâns cu organele miliþiei economice în depistarea ºi cercetarea furturilor ºi delapidãrilor mari. Organele de contrainformaþii militare îºi îndeplinesc nesatisfãcãtor sarcina lor principalã de a apãra armata de pãtrunderea în rândurile ei a elementelor reacþionare ºi agenþilor serviciilor de spionaj capitaliste ºi nu întreprind mãsuri eficace în vederea preîntâmpinãrii divulgãrii secretelor militare. Controlul a arãtat cã organele de contrainformaþii militare n-au organizat încã în modul cuvenit munca informativã în statele majore ºi depozitele militare, sectoare care atrag în mod deosebit atenþia serviciilor de spionaj imperialiste, precum ºi în împrejurimile acestora. Se constatã lipsuri serioase în prevenirea ºi cercetarea cazurilor de dispariþie a unor documente secrete din statele majore ºi unitãþile militare. Astfel, în cadrul statului major al Apãrãrii Antiaeriene a Teritoriului, au dispãrut trei documente strict secrete conþinând date militare. Cu toate acestea nu s-au stabilit împrejurãrile dispariþiei acestor documente, iar vinovaþii n-au fost descoperiþi nici pânã-n prezent. Unii ofiþeri de contrainformaþii lucreazã încã insuficient de intens. Astfel, o sutã de lucrãtori operativi þin legãtura cu mai puþin de 5 agenþi, iar recrutarea de agenþi noi se face cu încetinealã. Trebuie sã þinem minte cã serviciile de spionaj imperialiste cautã prin toate mijloacele sã cunoascã noutãþile tehnice militare ºi tipurile noi de armament. De aceea, una din sarcinile cele mai importante ale ofiþerilor de contrainformaþii militare constã în a nu permite agenturii duºmanului sã pãtrundã la aceste secrete. Având în vedere informaþiile privitoare la faptul cã membrii unor organizaþii subversive cautã sã stabileascã legãturi cu diferiþii militari pentru a-i folosi în acþiunile 491
lor contrarevoluþionare, munca organelor de contrainformaþii militare trebuie sã fie organizatã în aºa fel încât sã împiedice influenþa reacþiunii interne asupra militarilor armatei noastre. ªeful Direcþiei a V-a, tovarãºul general-maior Naum, trebuie sã ia mãsuri mai hotãrâte pentru îmbunãtãþirea radicalã a organizãrii muncii informativ-operative în cadrul armatei. În obiectivele de transporturi feroviare, navale, aeriene ºi rutiere, existã un numãr însemnat de elemente duºmãnoase ºi mai ales legionari. Mulþi legionari lucreazã în funcþii de rãspundere în cadrul transporturilor, mai ales la C.F.R., în sectoarele legate de siguranþa circulaþiei trenurilor, unde se ºtie cã se produc accidente dese. Numai în ultimul an la C.F.R. au avut loc 88 de accidente, avarii grave, caramboale de cale feratã, dintre care unele au cauzat victime omeneºti ºi mari daune statului. La atelierele de reparaþii se produc multe rebuturi. Astfel, în Atelierele centrale „Griviþa Roºie“, în decursul unui an, s-au defectat 175 de locomotive înaintea expirãrii termenului de garanþie. Cu toate acestea, urmãrirea persoanelor suspecte de diversiune ºi subminare, precum ºi studierea informativã a elementelor duºmãnoase se efectueazã slab. Semnalãrile agenturii privind activitatea de subminare a unor elemente duºmãnoase se verificã cu o încetinealã inadmisibilã. Continuã sã persiste lipsuri grave în munca contrainformativã ce se desfãºoarã în rândul personalului din transporturi care se deplaseazã în þãrile capitaliste, precum ºi în rândul acelui personal care are contingenþã cu cetãþenii strãinii veniþi în Republica Popularã Românã. Se cunoaºte faptul cã, în ultima perioadã de timp, serviciile de spionaj capitaliste ºi-au intensificat activitatea de subminare împotriva þãrii noastre, folosindu-se de canalele legale de transport internaþional. De aceea, eforturile viitoare ale organelor securitãþii transporturilor trebuie sã fie îndreptate în vederea perfecþionãrii muncii cu agentura care se deplaseazã peste graniþã în cadrul echipelor de tren, echipajelor de pe vasele ºi avioanele cu rute în strãinãtate. Folosirea acestei agenturi trebuie sã se afle sub un control deosebit din partea conducerii Direcþiei a VI-a ºi a direcþiilor regionale. Nu ne putem împãca cu faptul cã pe 145 de vase care ating porturile dunãrene din Austria ºi Germania Occidentalã existã numai 18 agenþi. Direcþia a VI-a trebuie sã se ocupe serios de lucrarea informativã a persoanelor cu legãturi suspecte de spionaj în porturile strãine ºi a marinarilor veniþi în Republica Popularã Românã din þãrile capitaliste. ªeful Direcþiei a VI-a ºi ºefii direcþiilor regionale M.A.I., trebuie sã organizeze mai bine munca informativ-operativã în transporturi, sã intensifice controlul activitãþii efectivului din subordine, sã reacþioneze la timp ºi operativ faþã de semnalãrile primite de la agenturã. Voi spune câteva cuvinte ºi despre tehnica operativã, care continuã sã fie folositã iraþional la noi. De multe ori, neavând agenþi în acþiuni, direcþiile ºi serviciile operative 492
îºi pun speranþele pe tehnicã. Tehnica montatã la domiciliul obiectivului acþiunii, fãrã existenþa unor posibilitãþi informative, zace o perioadã îndelungatã fãrã sã aducã foloase reale, stabilind numai discuþiile familiare ale celui urmãrit. E timpul sã înþelegem cã tehnica operativã nu poate înlocui agentura ºi cã ea este eficace numai atunci când este folositã în acþiuni împreunã cu agentura. Unora dintre „amatorii“ de tehnicã operativã trebuie sã le aducem aminte cã instalarea ei este legatã de greutãþi mari, de cheltuirea unor fonduri însemnate ºi, de aceea, ea trebuie folositã în mod eficace, pentru a corespunde menirii sale. Lipsuri serioase mai existã, de asemenea, ºi în munca organelor de anchetã. Partidul ºi guvernul cer de la noi sã anchetãm pe cei arestaþi în strictã conformitate cu legile Republicii Populare Române. Aceastã sarcinã a fost subliniatã în repetate rânduri la ºedinþele pe care le-am avut. Cu toate acestea, în cadrul anchetei, unii lucrãtori comit ºi în prezent încãlcãri grave ale normelor procesuale penale. În practica muncii operative ºi de anchetã mai sunt cazuri când arestãrile se fac în mod neîntemeiat ºi prematur. Organele securitãþii statului sunt paloºul ascuþit al dictaturii proletariatului, armã de încredere în mâinile partidului ºi poporului în lupta împotriva duºmanilor regimului de democraþie popularã. Aceastã armã trebuie sã fie însã folositã cu dibãcie, numai împotriva duºmanilor adevãraþi ai regimului democrat-popular ºi în strictã conformitate cu legea. Este necesar sã ridicãm neîntrerupt calitatea anchetãrii criminalilor, sã demascãm în întregime activitatea duºmãnoasã a arestaþilor, sã le identificãm complicii. Trebuie condamnatã cu hotãrâre acea practicã când, arestând elementele urmãrite, lucrãtorii operativi nu mai muncesc pentru demascarea lor, iar anchetatorii nu întotdeauna folosesc în cadrul muncii lor posibilitãþile serviciilor operative. În condiþiunile muncii noastre, ancheta este continuarea ºi desãvârºirea urmãririi informative a activitãþii duºmãnoase desfãºuratã de elementele reacþionare. De aceea, dupã cum am arãtat ºi mai sus, probele activitãþii criminale a elementelor duºmãnoase se strâng în cadrul urmãririi informative. Dacã probele au fost bine culese în procesul acþiunii informative, ele se documenteazã uºor, ceea ce uºureazã cu mult munca de anchetã. În cadrul organelor securitãþii statului, cercetãrile trebuie sã se facã într-o colaborarea strânsã a organelor de anchetã ºi a celor operative. Lucrãtorii operativi trebuie sã ajute în permanenþã pe anchetatori prin toate mijloacele pe care le au la îndemânã, sã culeagã probe, sã verifice declaraþiile arestaþilor º.a.m.d. Pentru verificarea sinceritãþii cu care a lucrat agentura în acþiuni ºi a calitãþii cercetãrilor efectuate, este necesar ca pe viitor, în practica muncii noastre, rezultatele anchetei în cazurile cele mai importante sã fie analizate în comun de cãtre ºeful direcþiei operative, ºeful de serviciu ºi lucrãtorul operativ împreunã cu ºeful Direcþiei a VIII-a, ºeful de serviciu ºi anchetatorul care a avut spre rezolvare cazul respectiv. Aceasta ne va permite sã descoperim lipsurile ºi greºelile care s-au produs, atât în timpul acþiunii informative cât ºi a anchetei. 493
Tovarãºi, La noi se iau încã mãsuri insuficiente pentru a preveni cazurile de trãdare de patrie comise de cãtre elementele duºmãnoase. Diferite elemente cu intenþii de trãdare se strecoarã adesea în delegaþii turistice, tehnico-ºtiinþifice, sportive ºi de altã naturã, care pleacã în þãrile capitaliste ºi dupã aceea rãmân în strãinãtate. Acolo ei divulgã secretele pe care le cunosc, sunt folosiþi de serviciile de spionaj imperialiste ºi organizaþiile naþionaliste în scopuri de spionaj ºi în alte acþiuni duºmãnoase, iau cuvântul la radio ºi în presã, fãcând declaraþii calomnioase la adresa regimului democrat-popular din Republica Popularã Românã, fapt care aduce prejudicii importante statului nostru. Aceste elemente reuºesc sã-ºi realizeze intenþiile criminale numai datoritã faptului cã organele securitãþii statului verificã uneori superficial pe acei cetãþeni ai Republicii Populare Române care se deplaseazã în þãrile capitaliste. Þinând seama de importanþa acestei munci este necesar sã se atragã atenþia tuturor lucrãtorilor operativi cã în viitor verificarea persoanelor care pleacã în strãinãtate se va face nu numai prin evidenþele Serviciului „C“, dar ºi pe baza studiului lor, prin agenþi ºi alte posibilitãþi, pentru a lichida cazurile de rãmânere în strãinãtate. Tovarãºi, La aceastã ºedinþã trebuie sã atragem atenþia ºefilor direcþiilor centrale ºi regionale cã ei sprijinã cu totul insuficient munca Direcþiei I. În aceastã problemã s-au dat nenumãrate indicaþii, însã ele se îndeplinesc nesatisfãcãtor. Nu sunt lichidate încã tendinþele de patriotism local, conform cãrora direcþiile noastre centrale ºi regionale, folosindu-se de diferite pretexte, nu vor sã predea Direcþiei I agenþii cu posibilitãþi de a îndeplini misiuni în strãinãtate sau încearcã sã ascundã existenþa unor astfel de agenþi. Este necesar ca ºefii organelor securitãþii statului, atât la centru cât ºi la regiuni, sã acorde o importanþã primordialã alegerii agenþilor pentru Direcþia I. Trebuie stimulaþi acei lucrãtori operativi care, printr-o muncã chibzuitã, educã agenþi capabili sã îndeplineascã misiunile noastre în afara graniþelor þãrii. Direcþia I trebuie sã þinã la rândul ei o legãturã mai strânsã cu direcþiile operative, atât în problemele punctãrii ºi trimiterii de agenþi în strãinãtate, cât ºi în ajutorarea acestor direcþii prin materiale privitoare la activitatea emigraþiei din strãinãtate ºi intenþiilor ei împotriva Republicii Populare Române. Tovarãºi, În perioada ultimilor ani, organele de securitate au acumulat pe toate liniile muncii o experienþã foarte bogatã în lupta împotriva activitãþii de subminare desfãºuratã de elementele duºmãnoase, însã direcþiile operative centrale nu analizeazã în modul cuvenit aceastã experienþã ºi nu o generalizeazã, pentru intensificarea luptei 494
împotriva duºmanilor statului nostru ºi creºterea nivelului de pregãtire profesionalã a lucrãtorilor operativi. Recent, Direcþia a IV-a a pregãtit o orientare destul de bunã, privitoare la cercetarea accidentelor extraordinare în obiectivele de apãrare ºi întreprinderile industriale importante. Este necesar ca aceastã experienþã pozitivã sã fie urmatã ºi de alte direcþii din aparatul central. Conducãtorii direcþiilor centrale trebuie sã studieze în mod sistematic materialele obþinute pe diferite linii ale muncii ºi pe baza analizei stãrii în care se aflã lupta împotriva duºmanului de clasã, sã întocmeascã orientãri sau sinteze, în care sã expunã tactica ºi metodele luptei elementelor duºmãnoase împotriva regimului de democraþie popularã, ºiretlicurile pe care le folosesc etc. Tovarãºi, În munca noastrã ar fi existat mult mai puþine lipsuri, greºeli ºi scãpãri dacã cadrele de conducere ale organelor de securitate ar fi pãtruns mai adânc ºi cu mai multã pricepere în munca aparatului din subordine, l-ar fi dirijat mai bine, ar fi fost mai exigente ºi ar fi intensificat controlul asupra îndeplinirii ordinelor M.A.I. ºi indicaþiilor date. Documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 9–13 iunie a.c. atrag atenþia asupra pericolului împãciuitorismului în viaþa de partid ºi de stat, care manifestat în munca noastrã înseamnã ajutor dat duºmanului. Faptele expuse aratã cã mulþi ofiþeri de securitate au manifestat împãciuitorism faþã de duºman, prin aceea cã nu au creat agentura necesarã pentru a preveni ºi descoperi în faºã acþiunile criminale ale elementelor duºmãnoase, nu lucreazã ofensiv, cu simþ de rãspundere acþiunile informative, iar verificarea unor semnalãri este tãrãgãnatã. La unele organe de securitate disciplina în muncã este slabã. În practica multor lucrãtori cu sarcini de rãspundere nu s-a statornicit ca o regulã fermitatea în executarea ordinelor; ordinele se discutã, lucru inadmisibil. Unii ofiþeri de securitate manifestã liberalism faþã de îndeplinirea sarcinilor, cautã fel de fel de pretexte pentru a justifica neîndeplinirea ordinelor ºi lipsurile ce le au în muncã. În loc sã ia poziþie principialã, sã fie exigenþi ºi sã pretindã cu consecvenþã aplicarea ordinelor ºi directivelor, unii ºefi de direcþii, servicii ºi birouri tolereazã încãlcarea ordinelor, se complac într-o atmosferã de autoliniºtire, dovedind astfel împãciuitorism ºi lipsã de rãspundere în apãrarea securitãþii statului. Ordinele M.A.I. 15, 70, 95 pun în faþa aparatului de securitate sarcini concrete, de îndeplinirea cãrora depind rezultatele în lupta cu duºmanul. Agentura este principala armã a organelor de securitate în lupta pentru prevenirea ºi lichidarea activitãþii criminale a agenþilor serviciilor de spionaj imperialiste, a emisarilor organizaþiilor ºi centrelor naþionaliste ale emigraþiei reacþionare ºi a contrarevoluþiei interne. 495
De aceea, principalul conþinut al activitãþii noastre este munca vie, calificatã, de recrutare, educare ºi dirijare a agenturii, pentru apãrarea securitãþii statului democratpopular. Trebuie lichidatã practica care mai dãinuie în activitatea unor lucrãtori de securitate de a lãsa agentura sã munceascã în general. Sub controlul ºi cu ajutorul permanent al ºefilor, lucrãtorii operativi trebuie sã ridice calitatea instruirii ºi conducerii agenturii. Fiecare agent trebuie sã fie dirijat cu scop precis, în funcþie de posibilitãþile ºi calitãþile personale ºi de necesitãþile operative ale organelor de securitate. Pentru aceasta, lucrãtorii operativi trebuie sã cunoascã temeinic calitãþile ºi aptitudinile agenþilor, relaþiile ce le au în mediul elementelor duºmãnoase ºi în raport de aceasta sã le fixeze linia de conduitã. Lucrãtorii cu munci de rãspundere trebuie sã controleze pregãtirea ºi desfãºurarea întâlnirilor cu agentura, sã studieze atent materialul furnizat de ea ºi sã dea indicaþii concrete lucrãtorilor în subordine. În cazurile când agenþii manifestã delãsare în muncã, ºefii de birouri ºi de servicii trebuie sã meargã personal la întâlnirile cu aceºti agenþi, sã stabileascã cauzele comportãrii lor delãsãtoare ºi sã-i mobilizeze. Trebuie dusã o muncã permanentã de educarea agenturii în spiritul cinstei ºi corectitudinii în colaborarea cu organele de securitate ºi al devotamentului faþã de patria socialistã. O atenþie deosebitã trebuie datã educãrii agenþilor care lucreazã în clandestinitatea duºmãnoasã, în rândul legionarilor, naþionaliºtilor, sectanþilor etc., pentru a preveni influenþa lor duºmãnoasã asupra agenturii. Pentru aceasta, lucrãtorii operativi trebuie sã-ºi ridice neîncetat nivelul ideologic, politic ºi cultural, sã fie capabili sã dea rãspunsuri juste asupra evenimentelor interne ºi internaþionale ºi sã aibã o înrâurire pozitivã asupra agenþilor. Aparatul informativ trebuie verificat minuþios ºi permanent pentru a preveni cazurile de trãdare, deconspirare ºi prãbuºirea de acþiuni. De aceea, trebuie verificate urgent semnalãrile existente despre nesinceritatea unor agenþi ºi luate mãsurile corespunzãtoare. Paralel cu activitatea de instruire, educare, dirijare ºi verificare a agenturii existente, trebuie dusã o muncã permanentã pentru recrutarea de noi agenþi. Faptele expuse aratã cã ºi în prezent ritmul noilor recrutãri este lent, deºi necesitãþile operative cer imperios recrutarea a noi agenþi. Trebuie recrutaþi agenþi capabili sã pãtrundã în clandestinitatea legionarilor, þãrãniºtilor, naþionaliºtilor, sectanþilor ºi altor categorii de elemente duºmãnoase ºi sã demaºte activitatea lor criminalã. Sã se recruteze agenturã capabilã sã lucreze informativ concentrãrile duºmãnoase de la sate, sã se încadreze informativ activ acþiunile deschise, care în prezent nu sunt lucrate din lipsã de agenturã. 496
ªefii direcþiilor centrale ºi regionale trebuie sã pretindã aparatului în subordine sã munceascã calificat ºi consecvent pentru recrutarea de agenturã capabilã ºi sã fie exigenþi faþã de propunerile de recrutare ce se fac. Este necesar ca ºefii de birouri, servicii ºi direcþii sã fie pãtrunºi de faptul cã în munca noastrã nu se poate sta pe loc, fiind necesar ca metodele luptei noastre împotriva duºmanului sã fie permanent îmbunãtãþite, ca efectivul din subordine sã fie educat în spiritul devotamentului fãrã rezerve faþã de Partidul Muncitoresc Român ºi statul democrat-popular. Trebuie sã fim intransigenþi faþã de duºmanii partidului, sã întãrim disciplina de fier ºi sã fim demni de încrederea pe care ne-o acordã Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român ºi guvernul Republicii Populare Române. Toþi comandanþii din centralã, regiuni ºi raioane trebuie sã depunã toate eforturile pentru lichidarea tuturor manifestãrilor de tãrãgãnare a îndeplinirii ordinelor întocmai ºi la timp, iar faþã de acei ofiþeri care nu-ºi îndeplinesc sarcinile sã fie luate cele mai severe mãsuri, mergând pânã la scoaterea lor din Ministerul Afacerilor Interne. A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 105, f. 1–43.
120. 1958 decembrie 16. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Texas“ pentru A.C.E.N. (Adunarea Naþiunilor Europene Captive). Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I
Strict secret
Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv Azi, 16 decembrie 1958, subsemnatul lucr[ãtor] op[erativ] prim, maior Stroescu Constantin, analizând materialul existent asupra A.C.E.N.-ului (Adunarea Naþiunilor Europene Captive). Am gãsit cã aceastã organizaþie este pusã în slujba americanilor. Prin elementele reacþionare descompuse de teapa lui Constantin Viºoianu, Brutus Coste, Sabin Manuilã, Iancu Zissu, Alexandru Bunescu etc., A.C.E.N. desfãºoarã o activitate duºmãnoasã împotriva R.P.R. Este unealta americanilor de care aceºtia se folosesc pentru a discredita R.P.R. pe plan internaþional (la O.N.U. sau cu ocazia congreselor acestei organizaþii). 497
Activitatea acestei organizaþii trebuie urmãritã de noi pentru cunoaºterea ºi contracararea acþiunilor pe care le-ar întreprinde împotriva R.P.R. Pe baza celor de mai sus am hotãrât sã deschid dosarul de obiectiv pentru A.C.E.N. (Adunarea Naþiunilor Europene Captive), numele conspirativ „Texas“. Lucr[ãtor] op[erativ] prim Mr. Stroescu Constantin A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 113, f. 7.
121. 1958 decembrie 27. Hotãrâre pentru închiderea dosarului de grup nr. 102, privind pe Bentoiu Aurelian, Ghiorghiu Georgel, Aznavorian Hurmuz, Papacostea Victor, Rãdulescu Savel ºi Sibiceanu Niculae. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia a 3-a Serviciul 1 Biroul 2
Strict secret
Se aprobã Al. Nicolschi Hotãrâre pentru închiderea dosarului de grup nr. 102 privind pe Bentoiu Aurelian, Ghiorghiu Georgel, Hurmuz Aznavorian, Papacostea Victor, Savel Rãdulescu ºi Sibiceanu Niculae ºi clasarea lui la arhivã. Dosarul s-a deschis la data 27 martie 1957 Ce mijloace s-au folosit (Informatorii se vor arãta cu numele ºi categ.) „Miron“, „Florescu Gheorghe“, „Mihãescu“, „Mureº“, anchete informative, supraveghere operativã ºi tehnicã, interceptãri ºi exploatarea arhivelor. A. Caracterul materialelor compromiþãtoare existente în dosar (pe scurt). La începutul anului 1956, unele elemente fruntaºe ale fostului Partid Naþional Liberal au hotãrât sã treacã la constituirea unei conduceri ilegale a P.N.L., denumind-o 498
„Locotenenþã“. Erau desemnaþi a face parte din aceastã conducere urmãtorii foºti membri în delegaþia permanentã a C.C. P.N.L. : Sasu Vasile – în prezent urmãrit prin dosar de grup, Roman Valer în prezent decedat, Pop Valer în prezent de asemeni decedat ºi Victor Stãnescu, în prezent supravegheat ºi urmãrit prin dos. de grup. Toate aceste elemente au fãcut parte din vechea ramurã brãtienistã din care cauzã erau ºi numite de restul liberalilor „bãtrânii liberali“ ceea ce corespunde de altfel ºi cu vârsta lor, toþi fiind trecuþi de 70 ani. Auzind de aceastã acþiune a „bãtrânilor liberali“, unele elemente naþional liberale ce aveau legãturi între ele au hotãrât sã o contracareze trecând ºi ele la formarea unei conduceri a P.N.L., care atunci „când condiþiunile vor permite“, sã-ºi intre gata în atribuþiuni. Aceste elemente iniþiatoare ºi apoi organizatoare au fost: Bentoiu Aurelian, fost membru în delegaþia permanentã a C.C. P.N.L. ca ºi Hurmuz Aznavorian, Zurãscu Ion, fost membru în C.C. P.N.L. ºi redacþia ziarului „Liberalul“, Paul Dimitriu, Dan Lãzãrescu, de asemeni membri în redacþia fostului ziar „Liberalul“ ºi Georgel Ghiorghiu, fost membru în deleg. perm. a C.C. P.N.L. Activitatea acestora a constat în þinerea de ºedinþe organizate unde analizau ºi hotãrau cum sã-ºi desfãºoare activitatea. Au numit ca viitor ºef pe Bentoiu A. Printre problemele principale discutate sunt: organizarea tineretului liberal ºi a presei, elaborarea unui proiect de constituþie. ªi-au desfãºurat activitatea ºi pe linia recrutãrii de noi elemente în acþiunea lor, cum au fost de ex. Cicei Romulus, Popescu Ion, Savel Rãdulescu ºi Bolintineanu, toþi foºti membri ai P.N.L. Unele din ele s-au angrenat în activitatea duºmãnoasã, altele însã, nu. B. Datele de identificare ale persoanei urmãrite: *) 1. Numele Bentoiu, pronumele Aurelian nãscut la 29 iunie 1892 în com. Fãcãeni – Ialomiþa fiul lui Ion ºi al Sorei, naþionalitatea rom. domiciliul Buc., Str. Amzei, nr. 2, studii Fac. Drept, profesiunea avocat locul de muncã: neîncadrat apartenenþa politicã (în prezent): neîncadrat apartenenþa politicã (în trecut): P.N.L. originea socialã: moºier situaþia socialã: moºier alte date Materialele compromiþãtoare din vol. 1: 13–29, 65–213, 253 ºi vol. 2 în întregime dovedesc cã a dus activitate de reorganizarea P.N.L., el fiind socotit de elementele grupului ca viitor conducãtor al P.N.L. A participat la majoritatea ºedinþelor ce s-au *
La dosarele de grup se completeazã atâtea pag. câþi indivizi sunt.
499
þinut cu scopul de a discuta diferite probleme legate de reorganizarea P.N.L. ºi activitatea de viitor a acestui partid. Din iniþiativa lui personalã s-au þinut câteva ºedinþe la domiciliul sãu ºi s-a trecut la întocmirea unui proiect de constituþie. Probele sunt alcãtuite din materiale informative furnizate de agenþii folosiþi pentru urmãrirea ºi supravegherea grupului, declaraþiile personale ºi declaraþiile date de celelalte elemente componente ale grupului. Împotriva lui Bentoiu Aurelian s-au luat urmãtoarele mãsuri operative: a fost arestat ºi condamnat la 25 (douãzeci ºi cinci) ani temniþã grea, 10 (zece) ani degradare civicã, confiscarea averii ºi obligat la 600 lei cheltuieli de judecatã pt. infracþiunea de crimã de uneltire contra ordinii sociale, prevãzutã ºi pedepsitã de articolul 209 pct. 1 C. P. – prin hotãrârea Trib. Militar, nr. 661 din 21. 06. 58. Materialele se predau la arhiva Sv. „C“ pt. pãstrare, cu þinerea individului în evidenþã. 2. Numele Ghiorghiu, prenumele Gheorghe zis George nãscut la 14 febr. 1899 în Iaºi fiul lui Atanasie ºi al Ortansei, naþionalitatea rom. domiciliul Buc., Str. serg. P. Nãstase 22, studii Fac. Drept, profesiunea avocat locul de muncã: neîncadrat apartenenþa politicã (în prezent): neîncadrat apartenenþa politicã (în trecut): P.N.L. originea socialã: burghezã situaþia socialã: burghezã Materialele compromiþãtoare din vol. 1, pag. 2, 5, 9–11, 30–37, 65–217, 219–251, 254–255, 260–274, 277–292 dovedesc cã a dus activitate de reorganizare a P.N.L. A avut legãturi cu celelalte elemente din cadrul grupului, participând la ºedinþele ce se organizau pentru a se hotãrî ce trebuie întreprins în mod practic în prezent ºi viitor. Era socotit ca unul dintre cei mai pricepuþi ºi mai activi. A avut îndeosebi un rol mobilizator ºi antrenant în toatã activitatea desfãºuratã atât de el, cât ºi de celelalte elemente. Probele sunt alcãtuite din notele informative furnizate de agenþii folosiþi pentru supravegherea elementelor din grup, materialele de anchetã obþinute de la celelalte elemente arestate odatã cu el ºi chiar ale sale, prin care îºi recunoaºte întreaga activitate duºmãnoasã desfãºuratã. Împotriva lui Georgel-Gheorghe Ghiorghiu s-au luat urmãtoarele mãsuri operative: Prin hotãrârea Tribunalului Militar Buc., nr. 661 din 21. 06. 58 a fost condamnat la 25 (douãzeci ºi cinci) ani muncã silnicã, ºi 10 (zece) ani degradare civicã, confiscarea averii ºi obligat la 600 lei cheltuieli de judecatã pentru infracþiunea de crimã de uneltire contra ordinii sociale, prevãzutã ºi pedepsitã de articolul 209, al. 1, pct. 1 C. P. Materialele se predau la arhiva Sv. „C“ pt. pãstrare, cu þinerea individului în evidenþã. 3. Numele Aznavorian, prenumele Hurmuz nãscut la 26–03–1888 în Or. Trebizonda-Turcia fiul lui Betros ºi al Orusian, naþionalitatea rom. 500
domiciliul Buc., Str. Luigi Cazzavillan 31, studii Fac. Drept, profesiunea avocat locul de muncã: neîncadrat apartenenþa politicã (în prezent): neîncadrat apartenenþa politicã (în trecut): P.N.L. originea socialã: burghezã situaþia socialã: burghezã Materialele compromiþãtoare din vol. 1, pag. 4, 38–41, 65–217 dovedesc cã a dus activitate de reorganizare a P.N.L. împreunã cu celelalte elemente din grup, participând activ la tot ceea ce se întreprindea pe linia desfãºurãrii activitãþii contrarevoluþionare. A participat îndeosebi la discuþiile ce s-au dus cu privire la programul de viitor al P.N.L. ºi conducerii acestuia. Probele sunt alcãtuite din notele informative furnizate de agenþii folosiþi pentru supravegherea grupului ºi materialele obþinute în decursul cercetãrilor. Împotriva lui Aznavorian Hurmuz s-au luat urmãtoarele mãsuri operative: Prin hotãrârea Tribunalului Militar Buc., nr. 661 din 21. 06. 58 a fost condamnat la 25 (douãzeci ºi cinci) ani temniþã grea ºi la 10 (zece) ani degradare civicã, confiscarea averii ºi obligat la 600 lei cheltuieli de judecatã – pentru infracþiunea de crimã de uneltire contra ordinii sociale, prev. ºi ped. de articolul 209, al. 1, pct. 1 C. P. Materialele se predau la Sv. „C“ spre pãstrare, cu þinerea individului în evidenþã. 4. Numele Papacostea, prenumele Victor nãscut la 21 ianuarie 1900 în com. Viziru – Brãila fiul lui Gum ºi al Teofana, naþionalitatea rom. domiciliul Buc., Str. Caragea Vodã 19, studii Fac. Filozofie, profesiunea prof. universitar locul de muncã: neîncadrat apartenenþa politicã (în prezent): neîncadrat apartenenþa politicã (în trecut): P.N.L. originea socialã: burghezã situaþia socialã: burghezã Materialele compromiþãtoare din vol. 1, pag. 6–8, 65–217, 295–310 dovedesc cã a avut legãturi cu unii membri ai grupului, discutând printre altele ºi probleme politice. Legãturile ºi discuþiile au avut un caracter duºmãnos, însã nu întotdeauna. Întâlnirile aveau loc fie la domiciliul sãu, fie în altã parte. Unii membri ai grupului îl desemnase pe el ca unul din viitorii secretari generali ai P.N.L. Acest lucru nu s-a fãcut în urma vreunei consultãri prealabile a sa ºi nici nu i s-a adus la cunoºtinþã. Probele sunt alcãtuite din materialele informative obþinute de la agenþii folosiþi în cadrul acþiunii de grup ºi procesele verbale de interogatoriu obþinute în urma anchetãrii celor din grup. 501
Împotriva lui Papacostea Victor s-au luat urmãtoarele mãsuri operative: a fost arestat ºi cercetat timp de câteva luni de zile, dupã care a fost recrutat ca agent* ºi pus în libertate. Materialele compromiþãtoare se predau la Sv. „C“ pentru pãstrare, cu þinerea individului în evidenþã. 5. Numele Rãdulescu, prenumele Savel nãscut la 1900 în Bucureºti fiul lui Ion ºi al Maria, naþionalitatea rom. domiciliul Buc., Str. Caragiale 31, studii politehnice, profesiunea inginer locul de muncã: neîncadrat apartenenþa politicã (în prezent): neîncadrat apartenenþa politicã (în trecut): P.N.L. originea socialã: burghezã situaþia socialã: burghezã Materialele compromiþãtoare din vol. 1, pag. 3, 65–297 dovedesc cã a avut legãturi cu unii fruntaºi naþ. liberali ce activau în grupul contrarevoluþionar condus de Bentoiu A. ºi Ghiorghiu Gh., însã acestea nu au avut un caracter subversiv. A discutat ºi el asupra situaþiei prezente ºi de viitor a P.N.L. ºi a unor cadre naþional liberale, însã nu a participat la acþiunea de refacere sau de reorganizare. Probele sunt alcãtuite din materialele informative obþinute de la agentura folositã pentru supravegherea elementelor din grup ºi datele obþinute prin cercetãrile efectuate. Împotriva lui Rãdulescu Savel s-au luat urmãtoarele mãsuri operative: au fost luate mãsuri de supravegherea lui informativã în continuare, fãrã însã a se obþine materiale din care sã rezulte cã desfãºoarã sau intenþioneazã sã desfãºoare activitate duºmãnoasã. Se va scoate din cadrul dos. de grup ºi va fi urmãrit în continuare în cadrul dos. de prob. nr. 333. 6. Numele Sibiceanu, prenumele Niculae nãscut la 30 martie 1907 în Bucureºti fiul lui Romulus ºi al Aritia, naþionalitatea rom. domiciliul Buc., Str. Dr. Iantropol 33, studii Fac. Drept, profesiunea avocat locul de muncã: Ministerul Construcþiilor Unitatea I.A.U.P.S., funcþia muncitor manual apartenenþa politicã (în prezent): neîncadrat apartenenþa politicã (în trecut): P.N.L. originea socialã: burghezã situaþia socialã: burghezã *
În arhiva C.N.S.A.S., pentru Papacostea Victor existã dosar de urmãrire informativã (perioada mai 1959 – iunie 1962) ºi dosar penal din care rezultã cã a fost arestat ºi reþinut între 6 mai 1950 – 17 septembrie 1955 ºi 27 decembrie 1957 – 29 mai 1958. Pânã la data de 1 septembrie 2006 nu s-au primit documente care sã probeze faptul cã „a fost recrutat ca agent“ (nota autorilor).
502
Materialele compromiþãtoare din vol. 1, pag. : 3, 66–193 dovedesc cã a avut legãturi cu unii membri ai grupului, discutând cu aceºtia despre diverse evenimente politice ºi situaþia mai multor cunoscuþi ºi prieteni naþional liberali. Sibiceanu Nic. nu s-a manifestat însã duºmãnos ºi nici nu antrenat pe alþii la vreo activitate duºmãnoasã. Probele sunt alcãtuite din materiale informative ºi rezultatul anchetelor ce s-au efectuat. Împotriva lui Sibiceanu Niculae pânã în prezent nu au fost luate mãsuri de reþinerea sau anchetarea sa. El a fost ºi este urmãrit informativ în continuare. Se va scoate din cadrul dosarului de grup ºi urmãri în continuare în cadrul dos. de problemã nr. 333. C. Motivarea amãnunþitã a închiderii dosarului. (Indivizii au fost condamnaþi, au decedat, materialele sunt de micã importanþã, indivizii n-au avut legãturi organizate sau nu mai au astfel de legãturi): Dupã arestarea lui Bentoiu Aurelian, Georgel Ghiorghiu, Papacostea Victor ºi Hurmuz Aznavorian s-a continuat acþiunea de urmãrire ºi supraveghere informativã a celorlalte elemente, respectiv a lui Sibiceanu Niculae ºi Rãdulescu Savel. Datele obþinute dovedesc cã Sibiceanu Nic. ºi Rãdulescu Savel, imediat dupã arestarea celor trei, s-au speriat oarecum, aºteptând sã se ia eventuale mãsuri ºi asupra lor. Aceastã teamã ºi-o justificau nu prin aceea cã ar fi participat la acþiunea de organizare a cadrelor naþional liberale, ci presupuneau cã se va da o altã interpretare legãturilor pe care le-au avut cu cei arestaþi, legãturi care – aºa cum de altfel a rezultat ºi din cercetãri – nu au avut un caracter subversiv, ci se menþineau în virtutea vechii prietenii ºi cunoºtinþe. Materialele informative obþinute dovedesc cã Sibiceanu Niculae ºi Rãdulescu Savel au în general o atitudine mai prudentã, evitând sã se antreneze în acþiuni cu un caracter vãdit duºmãnos. În prezent, ei au devenit ºi mai prudenþi. Primesc sau fac vizite foarte rar, se antreneazã în discuþii politice însã nu le dau nici o interpretare tendenþioasã. Sunt preocupaþi îndeosebi de situaþiile lor personale ºi a familiilor lor. Între Nic. Sibiceanu ºi Savel Rãdulescu, în momentul de faþã nu sunt legãturi, cum de altfel nu au fost nici înainte, fiecare având relaþii mai apropiate cu alþi membri ai grupului. Aºa de ex., Sibiceanu Nic. a avut legãturi cu Victor Papacostea ºi Georgel Gh., iar S. Rãdulescu cu Bentoiu A. Din aceastã cauzã s-au luat mãsuri de încadrarea lor în acelaºi dosar de grup pentru urmãrirea informativã. Toate acestea fac ca situaþia elementelor din dosarul de grup nr. 102 sã fie urmãtoarea: – Bentoiu Aurelian, Hurmuz Aznavorian ºi Geogel Ghiorghiu au fost arestaþi ºi condamnaþi; – Papacostea V. a fost arestat ºi pus apoi în libertate, în prezent fiind agent în problemã; 503
– Savel Rãdulescu ºi Sibiceanu Niculae – liberi – supravegheaþi informativ – fãrã însã sã se obþinã materiale din care sã rezulte cã desfãºoarã sau intenþioneazã sã desfãºoare vreo activitate duºmãnoasã. Aceasta fiind situaþia, socotim necesar închiderea dos. de grup nr. 102. D. Propuneri de închidere a dosarului. (sã se claseze, sã fie distrus, sã se separe materialele etc.) Pe baza situaþiei mai sus arãtate, propunem a se aproba închiderea dosarului de grup nr. 102; materialele existente sã fie astfel împãrþite: Cele cu privire la Bentoiu A., Hurmuz Aznavorian, Georgel Ghiorghiu sã fie clasate la Sv. „C“; Cele cu privire la Rãdulescu Savel ºi Sibiceanu Nic. sã fie exploatate în continuare la dos. de problemã, capitolul 4; iar Cele cu privire la Papacostea Victor sã fie introduse la dosarul sãu personal de agent ºi sã rãmânã în continuare în evidenþa dos. de grup care se predã la „C“. E. Cum sã se procedeze cu fiecare persoanã: a) Se menþin în evidenþa operativã: Se menþin în evidenþa operativã a dosarului de problemã, pentru a fi urmãriþi informativ în continuare, Sibiceanu Nic. ºi Rãdulescu Savel. Se menþin de asemeni, în evidenþa Serviciului „C“ Bentoiu, Georgel Ghiorghiu ºi Hurmuz Aznavorian, precum ºi Victor Papacostea, acesta din urmã însã ºi în evidenþa operativã a dos. de problemã. b) Se scot din evidenþa operativã. (Se aratã motivul pentru fiecare) Se vor scoate din evidenþa dos. de grup Sibiceanu Nic. ºi Rãdulescu Savel ºi vor fi trecuþi în evidenþa dosarului de problemã nr. 333 unde vor fi urmãriþi în continuare. F. Persoanele care au avut legãturi cu indivizii urmãriþi: A. Datele de identificare: Numele: Popescu, prenumele Ion nãscut la 6 ian. 1897 în ªarânga-Buzãu fiul lui Gheorghe ºi al Ecaterina, naþionalitatea rom. domiciliul Buc., Str. Minotaurului 19, studii liceu, profesiunea funcþionar locul de muncã: neîncadrat apartenenþa politicã (în prezent): neîncadrat apartenenþa politicã (în trecut): P.N.L. originea socialã: burghezã situaþia socialã: burghezã Datele compromiþãtoare (vol. ºi pag.): 117 volumul I, f. 118. A participat împreunã cu ceilalþi membri ai grupului ºi în special cu Bentoiu Aurelian la 504
activitatea subversivã dusã pe linia reorganizãrii P.N.L. A avut legãturi cu unele elemente din provincie. Mãsurile operative luate. (Reþinere, acþiune informativã etc.) A fost arestat ºi condamnat la 15 ani temniþã grea, 5 ani degradare civicã, confiscarea averii ºi obligat la 600 lei cheltuieli de judecatã. Materialele se predau la arhiva Sv. „C“ pentru pãstrare, cu menþinerea individului în evidenþã. B. Numele: Cicei, prenumele Romulus nãscut la 30 sept. 1888 în com. Sãcele-Codlea fiul lui Radu ºi al Maria, naþionalitatea rom. domiciliul Buc., Str. ªtefan Furtunã 108, studii Fac. Drept, profesiunea avocat locul de muncã: neîncadrat apartenenþa politicã (în prezent): neîncadrat apartenenþa politicã (în trecut): P.N.L. originea socialã: burghezã situaþia socialã: burghezã Datele compromiþãtoare (vol. ºi pag.): volumul III, 74, 75, 76. A participat la acþiunea de reorganizare, fãcând legãtura lui Bentoiu A. cu mai multe elemente. A fost folosit o perioadã de timp a înlesni o înþelegere între Bentoiu ºi Sasu Vasile, care se presupunea cã are ºi el o grupare de foºti naþional liberali. Mãsurile operative luate. (Reþinere, acþiune informativã etc.) A fost arestat ºi condamnat la 15 ani temniþã grea, 5 ani degradare civicã, confiscarea averii ºi obligat la 600 lei cheltuieli de judecatã. Materialele se predau la arhiva Sv. „C“ pentru pãstrare, cu þinerea individului în evidenþã. Menþionãm cã, în cuprinsul dosarului, restul de persoane care mai apar nu se iau în evidenþã deoarece asupra lor nu posedãm material compromiþãtor. Rãmân în evidenþa operativã pentru motivul: au fost arestaþi ºi condamnaþi. Hotãrârea s-a redactat în 1 exemplare, astãzi 27 XII 1958 în Bucureºti, M.A.I. Direcþia 3-a. ªef de birou Lucrãtor operativ (gradul, numele, semnãtura) (gradul, numele, funcþia, semnãtura) Lt. maj. Chiriº Aurel Locþ. ºef birou Lt. maj. Dumitru Vasile De acord (ºeful dir. serviciu) Indescifrabil A.C.N.S.A.S., fond informativ, dosar nr. 2384, vol. 3, f. 167–177. 505
122. 1960 ianuarie 12. Stenograma discuþiilor care au avut loc în ºedinþa de analizã a activitãþii Direcþiei regionale M.A.I. Galaþi. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia Secretariat
Strict secret
Stenograma ºedinþei de analizã a activitãþii Direcþiei regionale M.A.I. Galaþi, þinutã la Galaþi în ziua de 12 ianuarie 1960 Controlul a fost condus de cãtre tov. secretar general Nicolschi Alex. Ordinea de zi a ºedinþei a fost urmãtoarea: 1. Prezentarea de cãtre tov. colonel Vistig – ºeful Direcþiei regionale M.A.I. Galaþi, a raportului de activitate al regiunii; 2. Coraportul Serv. Inspecþii M.A.I., prezentat de tov. general-maior Demeter Alex.; 3. Discuþii pe baza materialelor prezentate. În urma concluziilor ce au fost trase de tov. secretar general Nicolschi Alex., ºedinþa a luat sfârºit. Discuþii: Tov. Iorga Marin – ªef Serv. raional Brãila Tov. general, Raportez felul cum tov. lucrãtori operativi din cadrul raionului Brãila au muncit în perioada anului 1959. În perioada la care se referã raportul munca informativ-operativã s-a desfãºurat conform sarcinilor prevãzute în planurile de mãsuri pe 1959, axatã fiind pe îndeplinirea ord. 15, 70, 95, precum ºi a ord. 155, în care s-au prevãzut: 1. Recrutarea de noi agenþi atât la oraº cât ºi în teritoriu; 2. Contactarea ºi conducerea mai bine a agenturii noastre nou recrutatã, cât ºi a celorlalþi agenþi mai vechi; 3. Deschiderea de noi acþiuni; 4. Lichidarea, prin luarea de mãsuri operative, a acþiunilor deschise; 5. Identificarea de noi elemente duºmãnoase. În prezent, situaþia informativ operativã se prezintã astfel: avem 330 agenþi ºi 20 de rezidenþi, atât în raza oraºului cât ºi în teritoriu. Avem 109 case de întâlniri, dintre care 40 pe teritoriu ºi 69 în oraº. Tov. general, cele douã planuri de muncã semestriale pe 1959, unde s-a prevãzut recrutarea a 170 de agenþi, au fost îndeplinite numai parþial, în sensul cã am recrutat 506
doar 130. De asemenea, am avut în plan sã facem 5 rezidenþi ºi am fãcut 9. Din 55 case de întâlniri planificate am fãcut doar 41. În ceea ce priveºte deschiderea de noi acþiuni, ne-am axat pe executarea ord. 70 ºi am deschis 54 de acþiuni, 7 dosare de grup ºi 6 reactivizãri. Lucrãtorii operativi lucreazã între 10–34 acþiuni. Avem un tov. în problema legionarã care lucreazã 34 de acþiuni. Din numãrul de 23 tov. lucrãtori în cadrul raionului, sunt 19 care lucreazã cu 10–25 agenþi ºi cei 3 ºefi de birou care lucreazã cu mai puþini agenþi. Munca în 1959 a fost orientatã în sensul de a executa ordinele tov. ministru. Pe lângã o serie de recrutãri mai bune am avut ºi unele ratate. Am avut una în cazul locot. maj. Vasilescu, de la Bir. 4, care din slaba orientare ºi cu aprobarea mea, s-a trecut la recrutarea sa ºi s-a ratat. S-a constatat cã principala cauzã a acestei ratãri este studiul superficial fãcut asupra candidatului. De asemenea, am avut un caz pe linie de 3. Aceastã ratare s-a fãcut din cauza lt. maj. Diºireanu, care a fãcut un studiu superficial. Trebuie sã raportez cã am avut ºi o serie de recrutãri bune. Pe linie de 2 am recrutat – pe linia greacã – pe agentul „Stavru“ care ne-a furnizat informaþii despre legãturile diplomaþilor greci ºi despre o serie de vizitatori ai legaþiei. O altã recrutare bunã a fost aceea a lui „Vica I. “. Acþiunea a fost a raionului nostru ºi acum este preluatã de regiune. Pe linie de 2 raportez cã în cadrul executãrii mãsurilor conform ord. 155, lt. maj. Bãlan a muncit, a pus la punct planurile care se impuneau, s-au stabilit toate mãsurile în legãturã cu declaraþiile angajament. Pe linie de 3 s-au dat unele rezultate bune în problema legionari ºi a sectelor. Nu pot raporta cã aici am fãcut totuºi treabã bunã, mai stãm slab. Controlul ne-a indicat cã din 78 de conducãtori P.N.L. ºi P.N.Þ. lucrãm numai 32. Trebuie sã raportez cã un sprijin suficient nu am acordat tov. din probleme. Pe linia industriei din Brãila mai sunt cuiburi legionare compacte. Avem acþiuni la uzina „Laminorul“, avem o acþiune importantã la Combinatul de la Chiºcani, care nu sunt lucrate corespunzãtor. Aici ing. ºef este legionar ºi a adus încã douã elemente legionare lângã el. Abia în ultimul timp s-a întocmit un plan concret de mãsuri. O lipsã serioasã avem în problemele bir. 6. De abia în ultima lunã a anului 1959 au fost predate legãturile marinarilor strãini de la 6 la 2. Realitatea este cã nu am dus o muncã susþinutã, tov. nefiind ajutaþi efectiv de cãtre noi. A fost o neînþelegere ºi neglijenþã în rezolvarea problemei legãturilor marinarilor strãini, fiindcã avem peste 60 de legãturi identificate ºi nu am lucrat nici una. În ce priveºte aspectele celelalte care s-au arãtat în coraport, este real, tov. general, aspectul cu Manea. Vinovat de acest lucru mã fac eu. Dupã ce mi-a fost adus la cunoºtinþã ºi am fost sancþionat mi-am dat seama cã am fãcut o greºealã. Noi am fãcut 78 de arestãri în 1959 ºi aceasta a fost unica arestare fãcutã în mod abuziv. 507
În ceea ce priveºte problemele existente la Brãila, sunt – tovarãºe general, materiale importante care nu sunt încã exploatate, atât pe linia biroului 3 cât ºi pe linie de 4 ºi 6. În cadrul biroului 2 vreau sã raportez cã un sprijin calificat l-am primit de la Serv. 2 al regiunii. De asemenea, pe linii de muncã, au venit tov. de la 6 ºi anchete. Am fost sprijiniþi în perioada anului 1959 ºi de cãtre biroul org. de bazã din cadrul serviciului raional Brãila. În toate problemele care le-am avut pe linie de partid, tov. prim secretar al oraºului Brãila ne-a ajutat corespunzãtor. Pentru viitor, eu personal, în numele colectivului de muncã, mã angajez ca din lipsurile pe 1959 sã nu mai existe, pentru ca la analiza viitoare sã nu mai apãrem cu lipsuri fiindcã este ruºine. În cadrul raionului Brãila au fost trimiºi în a doua jumãtate a anului 1959 o serie de tovarãºi buni, care au întãrit compartimentele de muncã ºi avem toate condiþiile sã dãm rezultate bune în viitor. Tov. maior Raceu – ºeful Serv. raional Tecuci. Tov. general, secþia noastrã raionalã este încadratã cu 10 ofiþeri. Baza operativã o formeazã circa 5 000 elemente dintre care luate în evidenþã avem peste 3 500. Avem încã o serie de materiale care n-au fost exploatate. Cele mai importante elemente duºmãnoase noi le-am luat în lucru în 127 acþiuni, dintre care 6 sunt de grup, 26 verificare, restul fiind acþiuni individuale. În cursul anului am avut cazuri când elementele importante nu au fost luate în lucru, fiind luate, în schimb, alte elemente mai puþin importante, lucru ce ne-a fost arãtat de control. În 1959 am deschis 46 de acþiuni. În problema legionarã avem cele mai multe concentrãri de elemente în raionul Tecuci. Avem 75 de acþiuni în care lucreazã elemente legionare. Avem 3 ºefi de sector, 5 ºefi de garnizoanã, lucraþi în acþiune. Dintre celelalte elemente, majoritatea sunt ºefi de cuib, lucraþi în acþiuni. În problema P.N.Þ. ºi P.N.L. am deschis acþiuni la ºefii de org. însã nu am îndeplinit ord. 70 în întregime prin aceea cã nu am deschis acþiuni la toate elementele. În coraport s-a arãtat cã am dat ordin sã nu se deschidã acþiuni la aceste elemente. Raportez cã un astfel de ordin nu am dat ºi lucrãtorul operativ este aici ºi poate fi întrebat. Ca urmare a lipsurilor arãtate în procesul-verbal de inspecþie, noi am trecut la luarea de mãsuri. Este adevãrat cã mai avem o serie de elemente care nu sunt lucrate însã în primul semestru al anului 1960 ne-am propus un plan de lucrarea tuturor elementelor duºmãnoase. În afarã de acþiunile raportate mai sus, mai avem 10 acþiuni a elementelor fugite peste graniþã ºi 18 cazuri de scrieri anonime. 508
În anul 1958 raionul Tecuci a avut mai multe acþiuni operative în sensul cã a arestat o serie de elemente. În 1959 am avut mai puþine rezultate în sensul cã am lichidat ceea ce am avut din 1958. Avem în lucru elemente P.N.Þ. ºi P.N.L., elemente fruntaºe, care au legãturi între ei ºi se prevãd perspective pentru viitor. Pe linie P.N.L. avem acþiuni de grup a unor elemente foºti prefecþi, deputaþi, senatori, care au manifestãri duºmãnoase. Grupul P.N.L. este lucrat cu 4 agenþi ºi cel P.N.Þ. cu 2. Agenþii care lucreazã aceste acþiuni sunt elemente din rândul lor, care au legãturi prezente între ei. Elementul principal este în vârstã, restul fiind elemente mai tinere. În atenþia noastrã a stat ºi verificarea agenturii. Tov. din inspecþia Ministerului au gãsit mai mulþi agenþi deconspiraþi, afarã de acei pe care i-am ºtiut noi, ºi pe care i-am abandonat. Agentura, în majoritatea cazurilor, este deconspiratã din cauza lucrãtorilor operativi, fiindcã nu au þinut legãturi în case de întâlniri ºi în mod organizat. Tov. Rotaru þinea legãtura la postul de miliþie; Lt. maj. Leonte a mers pe la agent pe acasã, l-au vãzut cetãþenii ºi a deconspirat agentul. Am avut ºi cazuri când agentul s-a deconspirat singur. El a mãrturisit unui cetãþean cã a fost reþinut ºi anchetat la miliþie. În procesul recrutãrii am avut douã cazuri de ratãri. Într-un caz elementul s-a dovedit bolnav de T. B. C. ºi nici nu ºtia carte. În al doilea caz era un element fanatic care a fost þinut timp de 7 zile la regiune ºi a spus cã el nu-ºi trãdeazã prietenii ºi a trebuit sã-l abandonãm. Pe linie de 2 s-a arãtat cã noi avem slabe rezultate, lucru care este foarte adevãrat. Avem un caz de vizitarea unei legaþii strãine din Bucureºti ºi despre care nu putem raporta concret cã sunt suspiciuni de spionaj. În cadrul raionului avem o serie de acþiuni deschise în special în problema legionarã, în care se întrevãd perspective. Pe linie legionarã, avem unele elemente strecurate în secte ºi care cautã sã se împotriveascã pentru intrarea în gospodãria colectivã. Lipsurile arãtate în raport ºi coraport sunt juste ºi eu mi le însuºesc în întregime. Avem o serie de acþiuni de verificare al cãror termen a expirat ºi noi am tãrãgãnat lichidarea lor. Lucrãtorii operativi n-au recrutat agenturã în aceste acþiuni ºi eu nu i-am tras la rãspundere. Pentru o serie de deficienþe în muncã, pentru neîndeplinirea planului pe primul semestru, mulþi lucrãtori operativi au fost traºi la rãspundere ºi au fost sancþionaþi pe linie de partid ºi U.T.M. Pe trimestrul 2 planul de muncã l-am îndeplinit în întregime. Vinovat principal de lipsurile de acolo mã fac eu, fiindcã o serie de mãsuri luate nu au avut drept scop îmbunãtãþirea muncii. ªi eu ºi locþiitorul am mers cu lucrãtorii pe teren sã vedem cum fac întâlnirile ºi sã-i ajutãm concret. În acþiunile mai principale lucrez personal ºi ajut ºi pe lucrãtorii operativi. Control în muncã am fãcut, însã nu 509
în mãsurã corespunzãtoare, fiindcã munca necesita mai mult control. Când cineva din conducere mergea cu lucrãtorul pe teren, se fãceau recrutãri ºi întâlniri de calitate, cum nu mai mergea, treaba decurgea iar prost. Eu, unde am ºtiut abateri, am luat mãsuri imediate, însã nu am cunoscut toate aceste cazuri despre care am aflat ulterior. Lucrãtorii ne-au minþit pur ºi simplu. Din partea regiunii am primit un control ºi ajutor suficient. Pentru viitor, eu voi depune toate eforturile pentru ca sã ne îndreptãm toatã atenþia înspre realizarea sarcinilor ºi sã fiu foarte exigent cu oamenii din subordine. Lt. col. Georgescu – ªeful Serv. 3 Tov. general, Colectivul de muncã al Serv. 3, pe 1959, în ceea ce priveºte organizarea muncii a þinut seama ºi s-a cãlãuzit de ord. 15, 75 ºi 95 pentru teritoriu. Noi, în ceea ce priveºte de acum preocuparea Serv. 3, ca factor de coordonare ºi dirijare a muncii, nu numai la regiune dar ºi în teritoriu, am þinut seama de munca desfãºuratã la un nivel mai calificat decât în trecut, fiindcã s-a constatat cã munca se desfãºoarã la un nivel nesatisfãcãtor, mai ales în munca cu agentura. Deci, þinând seama de aceste principii de muncã, am cãutat sã le aplicãm. Am sã raportez ce am realizat. Noi, de la început, chiar în ceea ce priveºte organizarea evidenþei, trebuie sã raportez cã nu am stat prea strãlucit, fiindcã atât în problema legionarã cât ºi în celelalte categorii duºmãnoase noi nu am avut o evidenþã organizatã, din care cauzã considerãm cã nu am putut sã trecem la mãsuri concrete. Am luat aceastã mãsurã, începând cu legionarii, fiindcã am considerat cã este elementul cu activitatea cea mai periculoasã – chiar cu rãzmeriþa care a fost aici. Am început cu reorganizarea evidenþei ºi care, la ora actualã, este clarificatã. Fiecare raion poate acum ºti precis ºi sã-þi prezinte cum au acþionat legionarii, dacã este agent sau dacã este plecat de aici ºi unde anume este plecat. Acest lucru l-am fãcut ºi în problema partidelor istorice. Fiecare raion are de acum o schemã nominalã întocmitã ca la legionari ºi ne propunem sã întocmim pe mai departe ºi la celelalte categorii de elemente. La capitolul agenturã. Aici am pornit de la faptul cã munca lucrãtorilor operativi se desfãºoarã într-un cerc vicios, de a recruta, ca dupã 3–4 luni sã se facã constatarea cã elementul nu mai corespunde ºi, deci, se impune abandonarea lui. Atunci, dacã facem aceastã muncã stearpã, am spus sã se punã capãt. Din acest punct de vedere eu aº aprecia cã pe întreaga regiune s-au obþinut unele rezultate. Lucrãtorii operativi au înþeles mai bine acest lucru ºi au recrutat agenturã de mai bunã calitate. Cu aceasta însã nu am terminat cu problema agenturii ºi am sã dau câteva exemple. La Biroul 1 legionari, din cadrul Serv. 3, birou care are activitatea cea mai importantã din cadrul acestui serviciu ºi care concentreazã o mare parte din munca regiunii. 510
Eu am chemat lucrãtorii operativi de la acest birou ºi i-am întrebat despre unele elemente ce sunt în agentura noastrã. Lucrãtorii operativi mi-au raportat cã agentul respectiv – de la caz la caz – este disciplinat, se prezintã regulat la întâlniri ºi aduce materiale informative aproape întotdeauna. Citeam o satisfacþie pe faþa lor. Când am cerut sã vãd care este rezultatul materialului ce ne-a fost furnizat, am constatat cã sunt agenþi care foarte sporadic au dat materiale despre vreo semnalare duºmãnoasã, dar foarte puþin despre elemente legionare. Am mai constatat cã ei au dat ceva despre alte categorii de elemente dar nu despre legionari. Atunci am fãcut analizã în cadrul biroului ºi am subliniat aceste constatãri. Eu pot sã afirm cã în momentul de faþã pe întreaga regiune noi nu avem semnalãri valoroase care sã ne indice cã elementul legionar se gãseºte într-o formã de activitate, cã el se concentreazã ºi activitatea sa se contureazã într-o acþiune. Aceasta este realitatea. Dv. cunoaºteþi cã în 1958 noi am ridicat toate elementele din conducerea legionarã, dar a rãmas în schimb o foarte numeroasã bazã de elemente duºmãnoase din categoria celor eliberaþi din închisori din 1955 ºi pânã acum, elemente care n-au fost condamnate pentru activitate legionarã dar care, fiind în închisoare cu elemente legionare au luat legãtura cu ei ºi au aderat la ideile lor. Realitatea este cã agentura în problema legionarã este slabã. Prin aceastã filierã a agenturii au trecut foarte multe elemente legionare ºi care acum se ºtiu în atenþia organelor securitãþii. La Bir. 1 am fãcut în ultima perioadã de timp câþiva agenþi mai de calitate, dar departe de a fi o situaþie mulþumitoare. Noi nu am gândit niciodatã cã elementul legionar stã pasiv, dar dacã avem aceastã convingere ºi dacã raportãm cã în întreaga regiune avem sute de agenþi legionari, se pune întrebarea, de ce nu dãm rezultate? În regiune noi am avut focare ale activitãþii legionare în trecut la: Tecuci, Panciu, Galaþi, Focºani. Suntem convinºi cã legionarii desfãºoarã activitate, dar totuºi stãm pasivi. Acest lucru consider cã constã în slaba muncã desfãºuratã de noi cu agentura, este vorba de o muncã necalificatã. Eu am sã arãt din experienþa noastrã. Noi ne-am gândit sã recrutãm câþiva agenþi din mijlocul legionarilor care au posibilitate de informare. Am recrutat câteva elemente cu posibilitãþi ºi chiar eu mi-am pus în sarcinã sã þin legãtura cu aceºti agenþi. Rezultatul însã nu este mulþumitor ºi constatarea care am fãcut-o este aceea cã ºi aceste elemente sunt la fel ca ºi celelalte. S-a luat în studiu încã o datã aceastã problemã ºi am ajuns la concluzia cã se face un studiu superficial înainte de recrutarea elementului ºi pe parcurs o slabã dirijare ºi rezultatul e o slabã activitate. În ceea ce priveºte raioanele. Noi, de la regiune, dupã pãrerea mea, am dat un sprijin chiar calificat raioanelor, fie prin deplasãri în raioane, fie cã i-am chemat cu anumite dosare sau acþiuni atât 511
pe ºefi cât ºi pe lucrãtori. Am hotãrât ca nici o acþiune sau dosar propus pentru recrutare sã nu meargã mai departe pânã nu le vedem noi. În felul acesta eu vã pot raporta cã Serv. 3 ºi-a exercitat un control în ceea ce priveºte munca pe linie de jos pânã sus. Dacã acest lucru s-a fãcut mai puþin în trecut, acum putem face ºi unele constatãri, fiindcã în trecut noi am fost cam rupþi de munca din raioane. Acum putem spune cã cunoaºtem aceastã muncã ºi, în special pe linia Bir. 1, pe linie culte ºi secte. Munca la raioane ne-a permis sã vedem acum – ºi aº rãspunde tov. maior Raceu, pe care l-aþi întrebat, dacã face control de ce se menþin aceste lipsuri? – Eu raportez: Face tovarãºul control ºi ia mãsuri, dar acest control ºi mãsurile luate nu sunt calificate. Raportez acest lucru cu toatã rãspunderea ºi spun aceasta fiindcã noi avem mult de furcã cu tovarãºii de la Tecuci. De multe ori am stat de vorbã cu tov. Raceu ºi l-am tras la rãspundere. Dânsul nu se bucurã de autoritatea subalternilor fiindcã nu este un organ competent. ªi la raionul Vrancea se întâmplã asemenea lucruri, a cãrui muncã se desfãºoarã la un nivel slab. Tov. au foarte multe dosare respinse. La un dosar s-au gãsit unele propuneri de-a dreptul nãstruºnice. Sunt tov. care s-au supãrat pe noi ºi unii chiar au spus cã vor face raport mai sus. Noi nu am permis ca în reþea sã intre o serie de elemente care nu aveau ce cãuta aici. Printre raioanele a cãror activitate am caracterizat-o ca slabã pe linia muncii noastre se mai poate enumera ºi raionul Bereºti. În ce priveºte lucrarea elementelor duºmãnoase noi, aplicând ordinul 70, am cuprins mai larg aceste elemente ºi în ce priveºte legionarii, în urma ordinelor date, la raioane pot raporta cã toate aceste elemente, cu mici excepþii – care sunt bolnavi sau paralizaþi, restul elementelor care sunt pretabile la activitate, sunt lucraþi. Cele consemnate în procesul verbal al Inspecþiei M.A.I. au stat în atenþia noastrã, þinând cont de ele ºi am trecut la remedierea lor. Tov. de la raionul Brãila spunea cã un lucrãtor operativ are 34 de acþiuni. Eu am spus cã decât un tov. sã vinã ºi sã-mi spunã cã are 7–8 acþiuni ºi totuºi 20 de elemente scapã fãrã a fi urmãrite, am spus sã deschidã la toate aceste elemente dosar de acþiune ºi chiar dacã din cele 34 acþiuni nu sunt lucrate decât 15–20 elemente nu este rãu fiindcã altfel, materialul de la capitolul 2 sau 4 se dã uitãrii ºi nimeni nu se mai intereseazã de el, pe cât timp dacã are acþiuni tot trebuie sã se intereseze într-un fel ºi deci elementul legionar nu scapã din atenþia noastrã. Tov. general, cum ne-am ocupat noi din punct de vedere al cadrelor. La Serv. 3 avem un colectiv sãnãtos, ofiþeri vechi, cu experienþã, care – mobilizaþi – pot face treabã. Cu toate lipsurile raportate eu apreciez cã munca s-a îmbunãtãþit în aceastã perioadã de timp ºi sunt create posibilitãþile ca atât la regiune cât ºi în teritoriu sã îmbunãtãþim munca. Noi ne-am sprijinit în mod deosebit pe grupa de partid. Sãptãmânal, pe linie de 3, au fost þinute ºedinþe de analizã asupra lipsurilor manifestate în acea perioadã ºi 512
care au fost înfierate. Ori de câte ori au fost lipsuri noi am cerut sprijinul grupei de partid pentru a discuta aceste probleme. În legãturã cu tov. Raceu. Noi am constatat cã dacã te þii de o problemã nu se poate sã nu ai rezultate. Noi am avut un caz când ne-au dispãrut douã elemente ºi preocupându-ne zi de zi, ceas de ceas, am reuºit ca dupã câteva sãptãmâni sã-i gãsim ºi sã-i prindem. Dacã existã perseverenþã nu se poate sã nu reuºeºti ºi dacã fiecare ar face acest lucru nu se poate sã nu obþinem rezultate ºi tocmai acest lucru îl recomand tov. Raceu. Eu vreau sã raportez cã sprijin din partea conducerii direcþiei am primit. Tov. Vistig ne-a ajutat ºi, de asemenea, ne-a ajutat ºi tov. Huidan, care a venit în mijlocul nostru aproape în fiecare zi ºi ne-a ajutat în realizarea a ceea ce se cunoaºte de cãtre dv. Cpt. Dumitriu – ªeful Serv. 2 În perioada la care se referã raportul ºi coraportul, în faþa Serv. 2 au stat sarcini în sensul executãrii ordinelor: 15, 70, 155 ºi 460. Axat pe aceste ordine de bazã, colectivul nostru de muncã a avut de realizat probleme legate de munca cu agentura ºi lãrgirea bazei de muncã în problemele de contraspionaj. Începând cu prima perioadã a anului 1958 vreau sã raportez cã acþiunile existente atunci în lucru erau de ani de zile, acþiuni asupra unor elemente care au deþinut funcþii în timpul regimului burghezo-moºieresc, însã care nu mai acþionau în mod concret. Bazaþi pe situaþia existentã, în urma unei analize fãcutã de cãtre conducerea direcþiei, ni s-a indicat sã trecem la lichidarea situaþiei existente ºi sã luãm în lucru o serie de elemente, ca legãturi ale diplomaþilor capitaliºti, elemente care aveau rude fugite de regimul nostru, ori vizitatori ai legaþiilor capitaliste din Bucureºti. În aceastã perioadã noi am luat în evidenþã elemente asupra cãrora am deschis acþiuni. Din punct de vedere al realizãrii ord. 15 s-a constatat cã agentura nu este suficient legatã de noi, avem încã balast, s-a cãutat sã se schimbe acest fel de a admite ca agenþi o serie de elemente, s-au luat mãsuri în ce priveºte studierea candidaþilor propuºi pentru recrutare, iar în privinþa legendelor de aducere la recrutare s-au dat termene mai lungi, ceea ce ne-a permis recrutarea de agenturã mai bunã. S-au recrutat agenþi ca: „Icã. I“, „ Paul Godeanu“ „Porumbel A. “, „Leonida S. “, „Paul Ionescu“ ºi alþii. Dacã am reuºit sã obþinem unele rezultate în aceastã perioadã, trebuie spus totuºi cã s-au manifestat ºi lipsuri grave. Volumul mare de probleme a fãcut ca sã nu vedem unele lipsuri. Din dorinþa de a realiza planul de mãsuri, unii lucrãtori operativi au fãcut unele propuneri ce s-a stabilit cã nu sunt conforme cu realitatea. Lt. Socolov a propus recrutarea unui individ care era prezentat cu lux de amãnunte ca fiind corespunzãtor, ca în anchetã sã stabilim cã este cu totul altfel. Situaþii din acestea s-au mai perpetuat în cadrul serviciului ºi, ca mãsurã, am combãtut în cadrul unei ºedinþe aceste probleme ºi lt. Socolov a fost pus în discuþia adunãrii generale U.T.M. ºi criticat în ºedinþa profesionalã. În urma mãsurilor luate, el ºi-a schimbat felul de a munci. Aici nu este numai lipsa lucrãtorului dar ºi a ºefului de serviciu. 513
În ce priveºte ord. 70. În perioada la care se referã raportul noi am închis cu rezultate operative 15 acþiuni, am arestat 43 elemente dintre care 13 pe linia spionajului grec, 3 pe linia spionajului israelian, restul activitate sionistã clandestinã, în solda legaþiei ºi activitate contrarevoluþionarã. Tov. general, o problemã importantã este aceea cã pânã la obþinerea acestor rezultate în cadrul Regiunii M.A.I. Galaþi pe linie de 2 nu au fost arestate elemente ºi noþiunea de spionaj era ceva simbolic. Aº vrea sã scot în evidenþã urmãtorul lucru. Colectivul Serv. 2 mult timp a fost educat cã este greu sã prinzi spioni, însã dacã a fost antrenat în muncã zile întregi, s-au obþinut rezultate ºi aici un rol important este ajutorul conducerii direcþiei ºi rog ca pe viitor tov. director sã ne dea mai mult ajutor. În legãturã cu recrutãrile de agenturã. Lipsurile în ce priveºte recrutãrile de agenturã s-au manifestat în sensul cã se fãceau studieri superficiale, care nu prezentau realitatea ºi când treceam la verificarea practicã a elementului propus rezultã cã avem balast în agenturã ºi acest lucru a fost posibil datoritã faptului cã am fost indulgent cu subalternii. La un moment dat aveam în agenturã 18 elemente balast. O altã lipsã în munca cu agentura a fost dirijarea ei defectuoasã. Am avut cazuri când am vãzut cã nu-mi vine material informativ ºi am cãutat sã verific practic cauza. Am stabilit cã tov. n-au case de întâlniri ºi din aceastã cauzã în acel sector de muncã se manifestã lipsã de educare a agenturii. În urma mãsurii luatã pe linie greacã ºi israelitã, lucrãtorii operativi spun cã în problemele respective este acalmie. Realitatea însã era cã elementele duºmãnoase de acum lucrau mai conspirat. În problema greacã s-a manifestat acelaºi lucru ºi la Brãila, unde avem 900 elemente greceºti dintre care 700 emigranþi. Dupã arestãrile efectuate, lucrãtorul de acolo nu a vãzut mai departe problemele, deºi sunt mulþi vizitatori de legaþii ºi elemente care ne intereseazã. În aceastã problemã s-au marºrutizat câteva elemente la legaþie ºi se urmãresc câteva elemente mai de vârf, restul elementelor nefiind lucrate. Dacã analizãm situaþia de la Brãila, unde sunt identificate 1 200 de elemente suspecte, bazã lucratã cu 5 tov., fiind luate în lucru 33 de elemente, în afarã de elementele urmãrite pe þarã. Noi am analizat situaþia de la Brãila ºi am schimbat conducerea serviciului de acolo, însã tov. nou pus nu vrea sã înþeleagã care este situaþia acolo. Noi am analizat munca în câteva rânduri, însã în urma controlului Inspecþiei s-a stabilit cã însuºi ºeful biroului are lucrãri sub nivelul lucrãtorilor de rând. De ce ºeful de birou de la Brãila nu înþelege sã-ºi facã datoria aºa cum trebuie. ªeful raionului ar trebui sã se ocupe în mai mare mãsurã. Noi, la Serv. 2 de la Galaþi nu avem decât 820 de suspecþi la 10 lucrãtori în timp ce la Brãila sunt 1 200 de suspecþi la 5 lucrãtori. Aceasta ar fi o cauzã obiectivã. Au avut ºi ei acþiuni, a existat dorinþã ºi preocupare din partea lucrãtorilor, însã a survenit la noi o situaþie. 514
S-au legat mai mult de acþiunile care prezentau mai multã perspectivã ºi paralel cu aceasta nu au fost lucrate ºi celelalte. În ce priveºte situaþia de la Focºani. Acolo este un tov. pe linie de 2, are 130 suspecþi ºi 6 acþiuni, dintre care unele de perspectivã. Are o acþiune care se poate solda cu rezultate operative. În aceastã perioadã el a lichidat 2 acþiuni. În ceea ce priveºte situaþia de la Tecuci. Situaþia pe linie de 2 se prezintã prost. Existã un agent recrutat pe linie de 2. S-a dat tov. acest agent sã lucreze cu el însã n-au mai fãcut nimic în plus, deºi noi i-am ajutat. Consider cã tov. mr. Raceu ar trebui sã înþeleagã cã muncã de conducere nu înseamnã cã trebuie sã dai directive din birou. Au avut o sesizare, vine la noi ºi facem demersurile necesare. Se trimite un lucrãtor la I ºi gãseºte acolo un material prin care erau sesizaþi cã a venit în þarã elementul respectiv încã din 1958 ºi tov. nu s-au gândit sã ia mãsuri operative. Când s-a verificat ºi discutat cu lucrãtorul operativ, el a spus cã a primit nota în faþa ºcolii ºi nu a avut timp sã verifice ºi tot ce a primit a bãgat la mapa anexã. Controlul Inspecþiei a stabilit o serie de lipsuri la Serv. 2, legat de agenturã, iar pe de altã parte lipsa canalelor de legãturã cu centrele din strãinãtate, în ce priveºte aplicarea ord. tov. ministru cu privire la interceptarea de canale. S-au stabilit lipsuri ºi în problema fugarã. Dupã controlul conducerii ministerului, fãcut prin Inspecþia M.A.I., conducerea direcþiei ne-a chemat ºi ni s-a dat ordin sã întocmim un plan de mãsuri ºi sã îndreptãm aceste lipsuri. Raportez cã nu am reuºit sã lichidãm toate lipsurile arãtate de control. Am reuºit sã scoatem o parte din agentura care a constituit balast (3 elemente) ºi 8 sunt în verificare pentru a vedea dacã au perspective de informare ºi nu vor sã informeze, dacã n-au aceste perspective, ori nu s-a muncit suficient cu ei. În ceea ce priveºte aprobarea de noi recrutãri, se lucreazã cu mai multã minuþiozitate ºi am preferat sã avem mai puþinã agenturã dar sã nu o mai încãrcãm cu balast. În privinþa ord. 155, pânã acum am reuºit sã cuprindem 4 raioane, unde am fãcut planuri de alarmare. Avem vreo 400 de elemente formate din membri de partid, elemente din grupele de sprijin ale miliþiei, pãdurari, o serie de elemente care prezintã încredere pentru noi. În oraºul Galaþi ºi Brãila avem legãturi cu grãnicerii. În ceea ce priveºte încadrarea informativã am reuºit sã ne ocupãm de elementele mai principale ºi am reuºit ºi unele rezultate. În acþiunea privind pe trãdãtorul de patrie „E.D.“ din Brãila, în urma încadrãrii familiei am stabilit cã urmeazã sã vinã în þarã cu un alt element ºi cã el a refuzat totuºi sã mai vinã, venind numai elementul celãlalt. Am avut semnalare cã un individ „S.A.“ ar fi venit în þarã, problema fiind lucratã acum cu Dir. II-a. În privinþa ord. 425. În colaborare cu serv. 6 am preluat atât la Galaþi cât ºi la Brãila legãturile cu marinarii strãini. Am început sã trecem la clarificarea legãturilor, condiþiile în care 515
au fãcut întâlniri ºi cine este marinarul respectiv, în care sã vedem dacã este vorba de contrabandã sau legãturi sexuale, ori de spionaj. În problema interceptãrilor de canale cu strãinãtatea, de la control ºi pânã acum, Serv. 2, am reuºit ca printr-un marinar strãin sã intrãm în legãturã cu fratele unui element de la noi, element fugar. Aceastã legãturã se face prin corespondenþã. Fugarul trimisese o scrisoare printr-un marinar prin care cerea sã-l scoatã pe fratele sãu. Vine marinarul ºi îl întreabã pe respectiv: „dumneata eºti x? Uite am venit de la fratele tãu cu urmãtorul scop“ ºi îi explicã pentru ce. Prin recrutarea agentului „Godeanu“ existã posibilitatea sã formãm un canal cu strãinãtatea. În R.F.G. a fost contactat un fugar român care intenþioneazã sã vinã în þarã. El s-a interesat de unele legãturi ale sale. Noi am marºrutizat agentul la rudele fugarului din Brãila ºi existã perspectiva de a crea un canal. Noi am reuºit, în parte, sã îndreptãm unele lipsuri însã mai sunt unele care nu le-am lichidat. În planul de mãsuri pe semestrul I 1960 sunt trecute unele sarcini prin care considerãm cã vom lichida unele din lipsurile care ne-au mai rãmas în ce priveºte ordinul 15 ºi 70. Vom cãuta ca la toþi cei 17 lucrãtori existenþi pe linie de contraspionaj sã ajungem ca fiecare sã aibã 10 acþiuni informative ºi sã lichidãm unele acþiuni care prezintã perspectiva de a fi închise cu rezultate operative. Existã posibilitatea ca, tovarãºii, muncind cu mai mult simþ de rãspundere, sã facem treabã bunã. Vreau sã reliefez sprijinul primit din partea conducerii de partid de la Galaþi ºi de la Brãila. Cu toate lipsurile existente la noi, org. de partid ne-a sprijinit în aceastã perioadã, însã în ultimul timp tov. organizator de partid nu ºi-a fãcut pe deplin datoria ºi va trebui ca pe viitor sã-ºi îndrepte aceastã lipsã. Tov. cpt. Samoilã – Raionul Fãurei Tov. general, Colectivul de muncã este compus din 6 tov. Noi ne-am axat activitatea pe baza ord. 15, 70 ºi 95 ºi am reuºit sã identificãm 3 898 elemente suspecte, dintre care au fost luate în evidenþã 3116. S-au deschis 117 acþiuni informative urmãrite prin 127 agenþi. În acest timp, în urma dirijãrii agenturii informative, s-a reuºit ca în 1959 sã realizãm 16 acþiuni informative. Din aceste acþiuni informative s-au arestat 30 de elemente dintre care 19 legionari, 5 chiaburi, 6 P.N.Þ.-iºti. Forma de activitate a acestor elemente a fost bazatã pe instigãri împotriva formãrii de gospodãrii colective ºi în acelaºi timp au dus activitate de destrãmare a unor gospodãrii colective. Duºmanul cãuta sã îndemne ca membrii gospodãriilor colective sã nu fie de acord cu încheierea de contracte cu statul. 516
Avem o serie de acþiuni informative ce urmeazã sã fie prezentate conducerii direcþiei. Astfel, acþiunea de grup „B.N.“ din comuna Viºan ºi legãturã al fostului preºedinte […]* al Rm. Sãrat. Înainte de a fi arestat, Dobre P. a invitat pe unul din elementele din aceastã acþiune ºi i-a trasat sarcina sã-ºi recruteze elemente din rândul „P.N.Þ.“ ºi când va fi nevoie sã treacã la acþiune. Acest material se verificã. Rãmâne în aceastã acþiune ca noi sã mai documentãm cu material activitatea elementelor din legãturã, din comuna Viºan. Mai am o acþiune de grup ce aparþine ºefului de cuib legionar din comuna ªuþu („O.M.“) care, deºi este membru în gospodãria colectivã, ºi-a grupat o parte din elementele legionare în jurul sãu ºi în mai multe rânduri a ameninþat cu moartea pe preºedintele gospodãriei colective. În acest caz urmeazã sã mai strângem vreo douã declaraþii ºi sã prezentãm dosarul spre arestare. Mai sunt alte acþiuni în comuna Jugureanu unde un ºef de cuib legionar ºi-a grupat o serie de legionari în echipa în care este încadrat, ducând activitate împotriva gospodãriei agricole colective, nefiind de acord sã se facã contracte cu statul, nu este de acord sã participe în unele cazuri la acþiuni voluntare pentru interesul obºtesc. La aceastã acþiune mai rezultã ºi aspect de instigare din partea lor. Raportez cã în acest timp activitatea elementelor duºmãnoase din raza raionului Filimon Sârbu a constat în activitatea de instigare. În comuna Amara am avut un caz când gruparea era condusã de un element de pe raza regiunii Constanþa. Ca mãsuri pentru îmbunãtãþirea muncii, ne-am propus deschiderea de noi acþiuni, recrutarea de noi agenþi ºi continuarea identificãrii elementelor suspecte, fiindcã nu am reuºit sã descoperim toate elementele. Pe lângã realizãrile raportate pe linia muncii noastre, s-au constatat ºi lipsuri în muncã ºi aceste lipsuri au reieºit în privinþa nerespectãrii legalitãþii populare. În luna iulie 1959 s-a documentat o acþiune informativã în comuna Ruºeþu, deschisã asupra a 4 elemente legionare, 2 membri P.N.Þ. ºi un element „ostaº al Oastei Domnului“. Tov. lt. maj. Costache s-a orientat cã ar fi bine sã ancheteze ºi o serie de martori, care – fiind audiaþi – n-au vrut sã declare nimic ºi atunci i-a lovit. Pe lângã aceºtia a mai fost lovit ºi secretarul unei organizaþii P.M.R. Eu mi-am dat seama de acest lucru ºi noi toþi ne-am frãmântat ºi raportez cã munca a suferit din aceastã cauzã. Eu am fost plecat în concediu în acea perioadã însã nici eu nu pot fi scutit de aceastã lipsã fiindcã subalternul meu trebuia sã-mi urmeze felul meu de muncã. În ce priveºte executarea ord. 95. În privinþa ordinului 95 noi am acoperit în întregime toate comunele, conform ordinului. M-am orientat sã recrutãm elemente din rândul concentrãrilor existente în comune. *
Lipsã în text.
517
În comuna […]** de pildã, sunt 4 elemente. Este un ºef de garnizoanã legionarã ºi 3 ºefi de cuib legionar. Tuturor le-am deschis acþiune informativã, fiind lucraþi cu 4 agenþi, agenþi recrutaþi din rândul elementelor legionare. Cele mai importante acþiuni pe care le avem sunt din rândul legionarilor. Mai am douã acþiuni pe linie P.N.Þ. însã materialul este mai slab fiindcã nu rezultã activitate concretã. În comuna Suþu avem 6 cuiburi de elemente legionare. ªeful de garnizoanã este fugar din 1948. Am stabilit cã ar fi pe la un minister. Acum avem un material cum cã a trecut graniþa. În aceastã comunã avem deschise 4 acþiuni informative asupra ºefilor de cuib legionar, dintre care 1 – cea mai importantã – din care rezultã cã ºeful de cuib a mers la Brãila, înainte de a fi arestat un ºef legionar. Acest element a cãutat sã-ºi apropie membrii legionari pe lângã el. El a ameninþat cu moartea pe preºedintele gospodãriei colective pentru faptul cã face contract cu statul. Tot în aceastã comunã mai avem douã acþiuni pe linie P.N.Þ. La aceste acþiuni avem material din care rezultã acþiunea de instigare împotriva gospodãriei colective. Aceste acþiuni le-am prezentat tov. colonel Huidan care ne-a dat ordin sã documentãm ºi sã trimitem elementele în justiþie. Vom cãuta ca în activitatea noastrã de viitor sã lichidãm lipsurile manifestate pânã acum, în aºa fel încât sã nu mai fim exemplu negativ. Cpt. Ionescu – Raionul Panciu. Tov. general, Raionul Panciu ca numãr de comune ºi populaþie se numãrã printre cele mai mici raioane din cadrul regiunii noastre. Ca bazã operativã se numãrã printre primele raioane. Aici au activat cele douã bande cunoscute „Vlad Þ[epeº] II“ ºi „Paraginã“. Tov. general, am arãtat cã raionul are 16 comune ºi 64 sate. Sunt 800 de elemente suspecte pe linie legionarã, 2 800 de elemente identificate ºi luate în evidenþã 2 180. Noi lucrãm 50 de acþiuni. În cursul anului 1959 noi am fãcut 86 de acþiuni dintre care s-au lichidat 12 acþiuni: 5 prin arestarea elementelor, douã fãrã rezultate, 2 prin recrutare ºi 3 trimise altor organe. Aparatul lucreazã cu 54 de agenþi. Noi ne conformãm ord. tov. ministru, fiindcã fiecare lucreazã concret. Eu lucrez cu 5 agenþi ºi urmãresc 7 acþiuni; cpt. P […]*** lucreazã cu 5 agenþi ºi urmãreºte 2 acþiuni; tov. Rusu are 15 agenþi ºi urmãreºte 19 acþiuni; tov. Doropea are 15 agenþi ºi 15 acþiuni. **
Lipsã în text. Lipsã în text.
***
518
Tov. general, noi avem în cadrul raionului destule acþiuni ºi aparatul este complet, aºa cum prevede schema ºi consider cã este de datoria noastrã sã lucrãm toate aceste elemente. În anul 1959 noi am avut ºi unele realizãri dar ºi lipsuri ºi chiar abateri. Din cele 75 de acþiuni pe care le avem eu aº conta pe 8, în care sunt anumite semnalãri privind activitatea lor concretã în momentul de faþã. În acþiunea C.C. din comuna Strãoani. Pãrerea mea este ºi nu ºtiu dacã tov. col. Georgescu cunoaºte cazul, dar se vede activitate duºmãnoasã. Din cele 5 elemente din acest caz, 4 sunt din fosta bandã „Paraginã“ ºi unul este chiabur ºi care are rude în America. Aceºtia, sub masca unui pahar de vin, jocuri, se strâng ºi discutã duºmãnos, unul vine ºi spune ce a auzit la posturile strãine de radio º.a.m.d. Ei discutã ce au pãþit în închisoare ºi alte probleme. Dacã tov. Georgescu spune cã nu se poate gãsi nimic palpabil în cadrul raioanelor, sã ºtie cã totuºi sunt astfel de acþiuni ºi eu am caz concret. O acþiune asemãnãtoare o avem în comuna Tibeºti, însã aici în sensul cã ºefii de cuib ajutã familia unui ºef de garnizoanã, arestat de noi. Se întâlnesc ºi discutã aspecte despre activitatea lor trecutã, legionarã. Privind activitatea pe comune, raportez cã avem 4 comune în care meritã sã dãm atenþia cuvenitã: com. Strãoani, Soveja, Tibeºti ºi Mãrãºeºti În comune noi avem 4 acþiuni, dar avem 2–3 agenþi. Prin aceºti agenþi urmãrim intercalat elementele din acþiuni. Noi cãutãm sã exploatãm ºi posibilitatea altor agenþi pentru a-i folosi. În comuna Mãrãºeºti, pe lângã unele manifestãri, elementele legionare ne „bombardeazã“ cu anonime ºi scrisori cu caracter duºmãnos. Avem 15 buc. ºi pe întreg raionul 20. Dintre acestea, în 1959 nu am reuºit sã descoperim decât douã elemente. Pãrerea mea este cã Mãrãºeºtii este un nod de cale feratã, cel mai mare din Moldova, ºi gândim ca nu cumva elemente din alte pãrþi ale Moldovei, în treacãt pe aici, sã punã asemenea scrisori. Tov. general, în cadrul raionului am avut o serie de recrutãri bune, dar am avut ºi 3 eºuãri. Noi am avut în plan 7 acþiuni ºi am deschis 30, însã datoritã studiului superficial am avut aceste eºuãri. Una din eºuãri a fost în cazul lui Cercel V., care apãrea ca legionar. Când am trecut la recrutarea lui am gãsit materiale de multe pagini în care el se manifesta împotriva rãzboiului împotriva Uniunii Sovietice, fapt pentru care a fost trimis pe linia I. În cazul acesta a trebuit sã renunþãm. Tov. col. Georgescu a arãtat cã a dat tot sprijinul la raioane. De 6 luni de zile de când sunt venit din Uniunea Sovieticã, nici un lucrãtor nu a venit la noi ºi nici echipa de inspecþii. În anul 1957, în urma controlului Inspecþiei ºi a ajutorului dat de tov. col. Huidan, care a venit cam de 6 ori, am reuºit sã lichidãm gruparea de legionari din comuna Rãcoasa ºi cred cã acest rezultat se datoreºte imboldului dat de echipa de inspecþii care a trecut în procesul-verbal de inspecþie cã 519
aceastã acþiune este cea mai importantã, deºi nu exista prea mult material. Tov. col. Huidan nu a venit în 1959 decât o singurã datã în timp ce în 1958 a venit de 6 ori. Nici tov. col. Vistig nu a venit decât la o întâlnire. Dupã ce a plecat tov. col. agentul a spus: „dânsul este comandantul regiunii ºi a venit expres pentru mine! Lãsaþi tovarãºi, nu trebuie sã se deranjeze atât“. Tov. colonel Vistig a venit la aceastã întâlnire însã nu a fãcut nimic altceva. Pe viitor vom cãuta sã muncim mai bine ºi sã terminãm cu lipsurile manifestate pânã acum. Cpt. Bobi – ªef Sec. cadre Raportul prezentat aici, în faþa ofiþerilor operativi, a oglindit în bunã mãsurã activitatea desfãºuratã de ofiþerii din cadrul acestei regiuni. Din raport s-a desprins cã în aceastã perioadã, faþã de anii trecuþi, îndrumaþi mai competent, ei au reuºit sã descopere o serie de elemente duºmãnoase, lucru care în trecut nu prea s-a fãcut. Toate aceste rezultate au fost obþinute de cãtre ofiþerii noºtri operativi datoritã sârguinþei lor ºi a ºefilor, care s-au ocupat de aceastã muncã. Noi, în aceastã perioadã, am fãcut un salt calitativ în raioane ca: Brãila, unde se cunoaºte cã în alþi ani era dusã o muncã mai slabã ºi cã disciplina era tot atât de slabã ca ºi munca. Prin mãsurile luate în 1958–1959 munca s-a îmbunãtãþit simþitor faþã de ceea ce a fost la Brãila, tovarãºii trezindu-se la realitate. De asemenea, o muncã mai bunã în 1958–1959 s-a putut observa ºi la raionul Focºani, Lieºti, unde ne-am preocupat de încadrarea raioanelor respective cu oameni competenþi. Coraportul tovarãºului general, în mod just a oglindit adevãrata situaþie din cadrul regiunii noastre. Apreciem ca foarte juste cele arãtate în legãturã cu lipsurile din cadrul raionului Tecuci ºi Filimon Sârbu, unde personal am stabilit acest lucru. Este foarte adevãrat cã aici tov. conducãtori nu sunt competenþi sã conducã aceste raioane ºi cred cã nu greºesc când fac aceastã afirmaþie, fiindcã ei nu ºtiu cum sã se ocupe pentru împingerea muncii înainte. Cum poate tov. de la Tecuci sã motiveze cã a luat unele mãsuri în timp ce munca stã pe loc? Ca sã mã conving de felul cum unii lucrãtori de aici muncesc, a trebuit sã fac unele întâlniri cu agentura, în prezenþa lor, ca sã constat cã ei mult timp nu se întâlneau cu agentura. Am controlat personal cum se deplaseazã în sector tov. lucrãtori de la raioane ºi am vãzut cã nimeni nu le aratã cum sã-ºi rezolve asemenea probleme în sectoarele lor de activitate. S-a spus aici cã pe linie de contraspionaj raionul Tecuci nu a dat rezultate ºi convingerea mea este cã nici nu o sã dea dacã aceºti oameni vor munci ca ºi pânã acum ºi dacã nu vor fi controlaþi de nimeni. Lucrãtorul care rãspunde de problema II trãieºte fãrã ca sã fie controlat ºi tras la rãspundere de nimeni, aceasta este activitatea lt. maj. Chioreanu. 520
Nu s-a arãtat aici cum ajutã munca locþiitorul ºef de la Tecuci. Acest om a fost gãsit în timpul profesionalului bând. Acest om s-a compromis ºi conteazã ca fiind la fel ca ºi oricare lucrãtor de rând. Tov. Hariton trebuie sã ia seama de ceea ce face. Lipsuri serioase au fost la Tecuci ºi nu s-au putut îndrepta fiindcã le este fricã sã ia mãsuri cu curaj, chiar pe linie de partid. Acolo s-au dat numai sancþiuni de arest cu pãstrarea serviciului, au luat mãsuri de suprafaþã, fãrã ca cei vinovaþi sã fie traºi la rãspundere în mod serios. Când am fost la o ºedinþã ºi le-am spus cã ceea ce fac ei poate merge pânã la retrogradarea din funcþie s-au simþit prost. Acelaºi lucru se petrece la raionul Vrancea. Acolo sunt lucrãtori care pot face treabã însã datoritã încãpãþânãrii cpt. Creþu, care nu permite sã se „treacã“ peste el, nu þine cont de sugestiile tovarãºilor ºi din aceastã cauzã mulþi lucrãtori vor sã plece de acolo. Din ce cauzã munca este slabã? Aceasta fiindcã ºefii raioanelor nu se ocupã în mod suficient de creºterea cadrelor. Am fost la unele ºedinþe ºi interesându-mã de felul cum se desfãºoarã învãþãmântul mi s-a spus cã tov. sunt încadraþi la miliþie. Noi am luat mãsuri cu ºefii de raioane, cu care þinem ºi lecþii politice, dar la raioane lucrãtorii operativi sunt lãsaþi în sarcina miliþiei pentru pregãtirea politicã. Tov. colonel Vistig a ordonat sã se facã un cerc politic unde sã se discute problemele pe linia noastrã ºi hotãrârea a fost ca ºefii de raioane sã participe la ºedinþele politice la locul de muncã. Mulþi dintre ºefii de raioane vor sã fie buni cu primii secretari de la raioanele P.M.R. ºi acest lucru nu este principial. Eu ºtiu cã linia ministerului nostru ºi a muncii noastre este de a sprijini raioanele de partid în activitatea lor, însã în multe rânduri, când îi tragi la rãspundere pe tov. despre slaba muncã, spun cã au fost trimiºi de raionul de partid la alegeri, cã a primit sã rezolve sarcina cutare ºi cutare, motivând cã sunt sarcini de partid ºi în felul acesta cãutând un refugiu. În ceea ce priveºte munca de educare a lucrãtorilor, acest lucru nu s-a fãcut în suficientã mãsurã ºi tocmai din cauza aceasta s-au comis ilegalitãþi. În cazul raionului Fãurei, tov. Samoilã ºtie bine cã lt. maj. Costache a crescut sub ochii lui, el l-a propus sã fie locþiitorul sãu ºi când a fãcut aceastã propunere cred cã l-a cunoscut bine. Am avut o situaþie cã pânã ºi dactilografa a cerut sã plece de acolo din cauza lui Costache, fiindcã înjurã ºi tov. Samoilã cautã sã cocoloºeascã lipsurile. Chestiuni din acestea de cocoloºire a lipsurilor mai sunt ºi cred cã nu este politic ca tov. sã ascundã în faþa regiunii. Am avut un caz la Focºani unde au fost arestaþi oameni nevinovaþi. S-a cunoscut de cãtre tov. ºef de acolo acest lucru dar nu a informat conducerea direcþiei. Lucrãtorul ºi-a dat seama cã sunt materiale ireale dar nu a raportat. 521
Tot la raionul Fãurei. În acele momente grele când situaþia se verifica cu Ruºeþu, s-a stabilit cã un lucrãtor bãtea întotdeauna pe un agent. L-a bãtut de la recrutare ºi pânã la abandonare. Cred cã acest fel de a se comporta vine de undeva. Tov. comandant întreabã ce întâlniri are sãptãmâna aceasta. Lucrãtorul crede cã ºeful vrea sã meargã la întâlnirile sale ºi cautã sã raporteze numai unele întâlniri bune. Cum este posibil cã în 5–6 zile controlul de la Bucureºti a putut sã descopere o serie de agenþi deconspiraþi ºi acþiuni deconspirate ºi ºefii de raion nu pot acest lucru? Fiindcã nu coboarã jos! La raionul Cãlmãþui am avut unele lipsuri mici, împotriva cãrora s-au luat mãsuri. În cadrul regiunii noastre nu s-a permis nici o lipsã, luându-se mãsuri. Situaþia aceasta a dus la multe zile de arest ºi toate acestea s-au dat numai pentru muncã proastã, cazuri de beþie având foarte puþine. Faþã de situaþia existentã avem ºi noi unele lipsuri. Noi am cãutat în primul rând sã completãm locurile vacante la raioanele respective, ca munca sã se poatã îmbunãtãþi. La ora actualã din 11 raioane, numai 1 singur este descompletat. Noi ne luptãm sã încadrãm 2 ofiþeri pentru raionul Bereºti. În privinþa prevenirii acestor lipsuri, noi nu am fãcut totul. Lucrãtorii de cadre nu s-au deplasat în raioane sã discute cu ºefii, sã þinem ºedinþe cu tot aparatul operativ în care sã prelucrãm materiale în sensul de a preveni alte abateri. Principala mea vinã ºi a tov. director este cã nu am asigurat cu oameni competenþi grupa de inspecþii, fiindcã dacã aceasta funcþiona aºa cum trebuie nu aveam aceste lipsuri. Lipsa mea este cã am folosit unii tovarãºi de la grupa de inspecþie de la un loc la altul. În momentul de faþã grupa de inspecþii îºi face pe deplin datoria ºi socotesc cã în 1960 vom avea mai multe rezultate pozitive ºi mai puþine abateri în munca profesionalã. În faþa conducerii regiunii am prezentat ºi unele lipsuri ºi greutãþi din unele raioane, care dupã pãrerea mea sunt juste ºi pe care vi le raportez. Este vorba de raionul Focºani ºi Tecuci. Acestea sunt secþii raionale ºi foste capitale de judeþ. Lucrãtorii care lucreazã în teritoriu au 8–9 comune. Eu cunosc munca de teritoriu ºi pot sã spun cã un singur om nu poate sã cuprindã 8–9 comune ºi în acelaºi timp satele. Tecuciul are 130 sate plus comunele. Cred cã dacã dv. o sã faceþi o analizã ºi veþi putea îmbunãtãþi situaþia de acolo, tov. ar face mai mult ºi în direcþia aceasta consider cã au dreptate. Tov. general, pentru viitor noi ne vom ocupa mai intens de cadrele din regiunea Galaþi. Eu cunosc, personal, fiecare lucrãtor. Am sã mã ocup mai mult de tov. Acei tov. care nu o sã înþeleagã, fiindcã se cunoaºte cã din rândul nostru de aici s-au scos într-un an de zile peste 30 ºi ceva de elemente, s-au scos oamenii care nu au vrut sã munceascã, s-au scos hoþii ºi nu este un secret pentru nimeni dacã spun cã acei care nu vor munci acolo unde sunt puºi vor fi traºi la rãspundere pe linie de cadre. Eu asigur cã în viitor vom da un sprijin mai mare conducerii regiunii ºi vom cãuta sã îmbunãtãþim munca, mult mai mult decât în 1959. 522
Maiorul ªiºman – Serv. 6 Tov. general, raportul cât ºi coraportul au oglindit lipsurile existente în cadrul Serv. 6. Raportez cã în aceastã perioadã Serv. 6 ºi-a îndreptat activitatea conform ord. 15, 70 ºi 86. S-a recrutat în aceastã perioadã un numãr de 61 agenþi, de unde se poate desprinde cã lucrãtorii operativi au avut o orientare mai bunã în ceea ce priveºte recrutarea de agenþi, cât ºi în ce priveºte educarea agenturii. Tot în cadrul acestei perioade Serv. 6 a lichidat 11 acþiuni care au totalizat 34 elemente, dintre care 29 legionare. Au fost 3 acþiuni de grup. Din evidenþa operativã, împreunã cu navigatorii strãini, în cadrul serviciului avem 1 208 suspecþi. Referitor la aceºti suspecþi putem spune cã dacã am ajuns în cadrul serv. sã fie lucraþi la capitolul 2, nu acelaºi lucru este în cadrul raioanelor Brãila, Focºani, Filimon Sârbu ºi Tecuci. Avem 78 acþiuni dintre care 5 de grup, 54 individuale ºi 19 de verificare. În urma coraportului cât ºi a constatãrilor fãcute la faþa locului se poate vedea cã nu, încã, toate acþiunile sunt lucrate în mod calificat, fiindcã sunt lucrãtori operativi care au 4–5–6 agenþi ce n-au posibilitãþi reale de a supraveghea elementele din acþiuni. Mai mult, sunt unele acþiuni care în problema legionarã sunt dirijate elemente care nu sunt legionare ºi de aici se poate desprinde cã legionarii au reþineri faþã de ei. O parte negativã pe care o are serv. 6 este aceea cã, cu toate cã în aceastã perioadã s-a strãduit sã creeze o agenturã de 24 agenþi care navigã pe linia de sus, nu ne-am preocupat de educarea ºi dirijarea ei pe bazã de sarcini concrete. Vreau sã arãt situaþia de la Brãila, unde aproape toate vasele aparþin de regionala Navrom Brãila. De când am venit eu nu am vãzut lucrând tot efectivul în cadrul biroului, agentura fiind transmisã de la un lucrãtor la altul. Tov. cpt., ºeful biroului nu a dat importanþã biroului 6, el priveºte superficial problema transportului. Acelaºi lucru îl pot spune ºi despre Focºani, unde lucrãtorul operativ are 7 agenþi dintre care 3 sunt nesinceri. Cu toate cã sunt legionari ºi sunt recrutaþi în problema legionarã, ei nu aratã nimic despre legionari. La raionul Filimon Sârbu, pãrerea mea este cã lucrãtorul de acolo nu-ºi face datoria pe linie de 6. În aceastã perioadã s-a obþinut ºi unele rezultate bune în ceea ce priveºte agenþii care au fost dirijaþi ºi îndrumaþi la timp. În acest sens putem exemplifica agentul „Ioan Nicu“, dirijat cu ajutorul tov. colonel ºi care a dat rezultate bune în ce priveºte clarificarea a o serie de aspecte. Tov. general, vreau sã raportez cã ord. 460 nu este executat cum trebuie. De ce? Fiindcã Serv. 2 cum a scãpat un obiectiv din legãturã îl dã la 6. Posibilitãþile Serv. 6 nu sunt ca sã urmãreascã legãturile din oraº. Noi am primit aceste materiale ºi le-am þinut în fichet fãrã sã fie lucrate. Cu toate cã tov. colonel ne-a dat ordin ºi ne-a sprijinit în aceastã direcþie, noi nu am ajuns sã lucrãm problema navigatorilor strãini conform ord. 460. Noi suntem datori sã-i informãm pe tov. de la 2 despre cine urmeazã sã vinã ºi dânºii sã-i lucreze. 523
Situaþia grea, aºa cum a fost arãtatã în coraport, se manifestã ºi în problema navigatorilor români. Pânã la controlul efectuat de serv. inspecþii au existat o serie de vase care nu erau acoperite informativ. Noi dãm avizul ca o serie de elemente sã plece fãrã a le cunoaºte activitatea. În urma ordinului dat de tov. Vistig am ajuns sã facem recrutãri bune în aceastã problemã a navigatorilor români. Încã o lipsã pe care o avem este aceea cã legãtura cu Serv. 2 în problema navigatorilor nu se þine. Noi avem agenturã care merge „sus“ ºi am putea face ceva. Ce se observã în problema navigatorilor strãini. Noi am lucrat timid în aceastã problemã, cu toate cã agenturã avem creatã ºi este agenturã bunã, totuºi contactarea lor se face timid. Pentru viitor, noi ne propunem dirijarea agenþilor cãtre unele elemente fugare, prin familiile lor ºi cu sprijinul Dir. II. În problema navigatorilor strãini, cu ajutorul conducerii ºi a Direcþiei 6, ne-am propus ca în acest trimestru sã contactãm 12 navigatori despre care avem materiale. Raportez cã din partea conducerii profesionale ºi pe linie de partid, am primit sprijin suficient ºi efectiv. Ca lipsã a conducerii, pot sã spun cã nu ne-a chemat într-o anumitã problemã în care sã ne dea ajutor efectiv. Lt. maj. Pluteanu – Secretarul org. P.M.R. Eu am sã arãt mai puþin despre activitatea profesionalã ºi am sã discut mai mult despre munca politicã. Tov. care au luat cuvântul au reliefat sarcinile date de grupele de partid ºi org. de bazã în rezolvarea problemelor muncii informativ operative. În perioada la care se referã raportul ºi coraportul, org. de partid ºi-a axat sarcinile îndeosebi pe mobilizarea lucrãtorilor pentru îndeplinirea sarcinilor, întãrirea disciplinei în muncã ºi comportarea lucrãtorilor în afara muncii, comportarea lucrãtorilor la nivelul sarcinilor ce stau în faþa lor. Pentru aceasta am întreprins o serie de mãsuri cu sprijinul organelor de partid: organizarea învãþãmântului de partid, o serie de conferinþe ºi adunãri cu caracter de partid care au contribuit întrucâtva la educarea lucrãtorilor din cadrul regiunii. Majoritatea lucrãtorilor din direcþia regionalã sunt membri ºi candidaþi de partid. Pentru aceºtia s-au organizat adunãri ale grupelor de partid în care s-a analizat felul cum membrii de partid îºi duc la îndeplinire sarcinile politice ºi profesionale. Biroul org. de bazã a discutat diferite probleme legate de muncã, individual, cu diferiþi tov. care au avut greºeli sau lipsuri. S-au þinut o serie de discuþii cu tov. care au avut lipsuri în familie ºi în munca profesionalã de zi cu zi. Vreau sã raportez cã în comparaþie cu situaþia existentã în 1958, în 1959 s-au obþinut rezultate mult mai bune. S-au redus multe cazuri de indisciplinã, lipsuri, greºeli ºi abateri în muncã. Dacã la 23 august 1958 aveam 18 ofiþeri sancþionaþi cu zile de arest 524
la garnizoanã, la 23 august 1959 nu am avut nici un caz sancþionat. Ordinul M.A.I. cu privire la încetarea prestãrii sancþiunilor, pentru noi nu a avut valabilitate. În urma controlului efectuat, am luptat pentru lichidarea lipsurilor arãtate în referat. Noi am fãcut consfãtuiri, analize, ºedinþe, unde s-au analizat lipsurile ºi s-au indicat mãsuri pentru lichidarea lor. Ca rezultat, a fost lichidarea a o serie de acþiuni informative cu rezultate operative, sau recrutãri bune. Au fost abandonaþi unii agenþi, elemente fãrã posibilitãþi sau care s-au dovedit elemente duºmãnoase. Eu nu vreau sã mai repet ceea ce au arãtat ºi tov. antevorbitori, probleme care intereseazã ºedinþa noastrã de astãzi. Vreau sã discut unele probleme care de fapt s-au ridicat atât în raport cât ºi în coraport. Dacã raportul ºi coraportul prezentate au arãtat în adevãrata realitate rezultatele obþinute ºi lipsurile constatate ºi nu contestãm aceasta fiindcã este o chestiune care s-a petrecut la noi, sunt lipsuri care ne aparþin ºi pe care le-am însuºit imediat dupã terminarea controlului. Raportul nu a arãtat ºi perspectivele de viitor în munca noastrã informativ-operativã ºi îndeosebi la Serv. 3. Foarte mult s-a tratat problema serv. 2, 6 ºi 4 ºi mai puþin problema Serv. 3, aceasta nu pentru faptul cã fac ºi eu parte din acest serviciu dar pentru cã în urma controlului, tov. de la Serv. 3 au depus eforturi pentru lichidarea lipsurilor care au fost arãtate la inspecþie. Puþin a arãtat ºi tov. col. Georgescu despre acest lucru ºi cred cã aceasta nu constituie un imbold pentru viitor în munca acestui serviciu, þinând cont cã este cel mai mare serv. cu cadre din Direcþia reg. M.A.I. Galaþi. Nu s-a arãtat cã, în perioada la care se analizeazã munca, o serie de tov. din Serv. 3, începând cu întreg birou 1, colectivul care se ocupã cu problemele culte ºi secte ºi celelalte probleme, o perioadã de timp s-au ocupat cu problemele de anchetã. În afarã de mine ºi încã un tov., restul colectivului 6 luni de zile s-a ocupat de rezolvarea situaþiei unor grupãri care erau în anchetã. Consider cã ºi acest lucru trebuie trecut ca o muncã depusã de tov. Am arãtat cã nu contestãm lipsurile arãtate dar nu trebuie neglijate nici realizãrile oamenilor. Eu nu vreau însã sã discut prea mult despre rezultatele obþinute. Vreau sã spun cã în activitatea noastrã de partid, în vederea mobilizãrii oamenilor la rezolvarea sarcinilor profesionale, mai sunt lipsuri. Nu am fãcut totul ca oamenii sã lichideze cu lipsurile care le mai au. Mai sunt oameni care merg uneori alãturi cu drumul. Mai sunt oameni care uitã cã sunt militari, cã sunt membri de partid ºi îºi permit sã facã abuzuri. Lipsa noastrã consider cã constã în faptul cã noi am discutat numai individual cu ei, fãrã ca sã-i punem în discuþia adunãrii generale, pentru a lua o hotãrâre. Mai sunt tovarãºi în cadrul direcþiei regionale ºi oameni cu munci de rãspundere, care în multe cazuri se abat de la regulile ºi disciplina de partid, cum este cazul tov. Dumitriu A., ºeful Serv. 2, care în multe cazuri face glume de prost gust nu numai cu subalternii dar ºi cu alþi oameni cu care nu ar trebui sã aibã relaþii nici chiar de serviciu. Tov. 525
Dumitriu a fost pus în discuþia adunãrii de partid pentru aceste lucruri. El îºi permite sã critice lucrãtorii din subordine în faþa ºoferului. Este îmbucurãtor faptul cã el a început de o bucatã de timp sã lichideze în mod simþitor cu aceste lipsuri. Rãmâne în sarcina noastrã sã muncim cu el, þinând cont cã este un element tânãr, capabil ºi cu posibilitãþi de creºtere. Mai sunt ºi alþi tov., tov. maior Aronescu – ªeful Serv. 8. Un tovar㺠capabil, cu foarte multã experienþã, membru de partid vechi. El a întreþinut relaþii neprincipiale cu tovarãºii din subordine. Subalternii discutau probleme la adresa conducerii profesionale în faþa sa, fãcând un fel de bârfã, aceasta pe de o parte, iar pe de altã parte dacã analizãm în mod partinic discuþiile neprincipiale, vedem cã ele pot fi oricând sancþionate pe linie de partid. A ajuns pânã acolo încât un grup din cadrul Serv. 8 sã facã „bisericuþã“ împotriva celorlalþi tov. din cadrul Serv. 8 ºi împotriva conducerii profesionale, pânã când noi am curmat acest lucru – cu foarte mare întârziere, este adevãrat. Se vede cã de atunci tov. Aronescu nu mai mobilizeazã oamenii cu intensitatea cu care îi mobiliza în trecut. Noi o sã mai discutãm problema aceasta cu tov. Aronescu. Vreau sã arãt cã la situaþia arãtatã în cazul tov. Aronescu, întrucâtva, se face pãrtaº ºi tov. colonel Vistig, fiindcã a tolerat-o. Noi am discutat cu tov. în mai multe rânduri ºi am discutat ºi cu Dumitriu în aceeaºi mãsurã. Noi i-am atras atenþia tovarãºului colonel cã biroul org. de bazã nu are drept de control asupra muncii profesionale însã are drept sã sesizeze o serie de lipsuri din munca tovarãºilor ºi sã le rezolve în mãsura posibilitãþilor bir. org. de bazã. Îmbucurãtor este faptul cã tov. Dumitriu s-a îndreptat. Tov., biroul org. de bazã a reuºit în activitatea sa sã realizeze o unitate de vederi ºi acþiuni între ºefii de birou, servicii ºi organizatorii grupelor de partid. Nu este necesar ca întotdeauna biroul org. de partid sã mobilizeze oamenii pentru a discuta unele probleme din cadrul unui serviciu, fiindcã aceastã sarcinã revine grupelor de partid. Organizatorii de partid au primit un sprijin efectiv, lucru ce a fost subliniat în discuþiile tovarãºilor ce au luat cuvântul. Dacã îmi este permis, aº discuta ºi despre munca în raioane. Eu cunosc structura ºi sarcinile muncii de partid, ca lucrãtor operativ, fiindcã rãspund de douã raioane. Am constatat – ºi o sã mã folosesc de douã aspecte concrete, care conduc la lipsurile grave în munca raioanelor noastre de securitate. Mã folosesc ºi de prilejul cã tov. secretar al Comitetului regional P.M.R. Galaþi este în salã ºi poate lua mãsurile cuvenite. Printr-o hotãrâre a Biroului Politic a C.C. al P.M.R., primii secretari de raioane rãspund de munca organelor de securitate din raioanele respective. Raportez cã în majoritatea cazurilor primii-secretari nu se ocupã de aceastã muncã, nu merg în raioanele de securitate. Cred cã ºi aceasta este o cauzã a lipsurilor care s-au manifestat atât la Filimon Sârbu, Cãlmãþui, Vrancea, cât ºi în alte pãrþi. Un astfel de aspect: La raionul Cãlmãþui a fost o ºedinþã în care tov. Ivan a fost criticat foarte serios. Sunt de acord, Ivan are lipsuri. Ivan este un bãiat tânãr. Tov. prim-secretar Zapeº a 526
descãrcat toate focurile în aceastã ºedinþã asupra lui Ivan, dar tovarãºul Zapeº nu-l cunoaºte pe acest om, nu s-a dus sã vadã cum munceºte, ce greutãþi are acolo. Acelaºi lucru se întâmplã la raionul Filimon Sârbu. Acolo a fost tras la rãspundere cpt. Samoilã despre faptul cã s-au mobilizat 30 þãrani la sediul raionului. Tov. primsecretar nu a cunoscut despre acest lucru. Nu spun cã ar fi lipsa tov. Dobre, fiindcã este lipsa tov. Costache cã nu l-a informat, dar asemenea cazuri se întâmplã ºi datoritã faptului cã tov. prim-secretari nu se prea ocupã de munca organelor securitãþii. Ceva mai mult, sunt cunoscute metodele de muncã acolo. Sunt de acord cã la raioane sunt probleme multe însã de douã ori pe sãptãmânã se pot ocupa ºi de munca de securitate. Nu aº vrea sã se creadã cã eu dau sarcini organelor ºi secretarilor raionali de partid. Nu sunt de acord cu poziþia tov. Samoilã, despre felul cum a discutat el, venind cu o serie de lucruri mãrunte, comparativ cu problemele ce le stau în faþã, lor cât ºi nouã, acelea de a descoperi elementele contrarevoluþionare care uneltesc împotriva regimului democrat-popular. Cred cã aceasta este o lipsã a tov. col. Vistig. Nu existã raion din regiune care sã nu fie cãlcat de tov. col. Vistig sau tov. col. Huidan. Toþi s-au interesat de munca de securitate însã nu a luat pe nici un lucrãtor ºi sã-l întrebe cum se preocupã de învãþãmântul de partid, cum se preocupã de ridicarea nivelului politic ºi cultural. Se poate spune cu toatã rãspunderea cã în cadrul direcþiei noastre mai sunt astfel de oameni care nu se preocupã de pregãtirea lor politicoideologicã ºi culturalã ºi raportez cã nu vom ceda pânã nu-i vom aduce pe linia de plutire. Mai sunt în raioane ofiþeri buni, citaþi în raport ºi coraport, de care nu se ocupã nimeni. Cazul tov. Stoica ºi Stãnescu. Pe tov. Stãnescu îl cunosc de vreo 10 ani de zile, fruntaº în munca de securitate, citat în raport ºi coraport, dar omul acesta a depãºit vârsta de U.T.M. ºi nici pânã acum nu a fost îndrumat de nimeni sã facã cerere de intrare în partid. El nu este muncitor, dar Statutul partidului spune cã acei care au merite deosebite, pot fi îndrumaþi sã intre în partid. De ce nu a fost îndrumat sã intre în partid tovarãºul acesta? Eu l-am întrebat de ce nu s-a înscris în partid ºi mi-a rãspuns cã nimeni nu i-a spus despre acest lucru. Vreau sã mã mai leg de o chestiune. În discuþia sa tov. Samoilã spunea: „eu am deschis atâtea acþiuni, am fãcut atât, am recrutat atâþia agenþi“. Se minimalizeazã activitatea celorlalþi tov. lucrãtori din cadrul colectivului. Eu mã angajez în faþa dv. cã ºi pe viitor voi munci cu mai multã perseverenþã ºi voi lupta pentru îndeplinirea sarcinilor, pentru a ridica activitatea de partid la nivelul sarcinilor care se pun în faþa noastrã. Cpt. Stoica P. – Raionul Focºani. În perioada la care se referã raportul ºi coraportul în cadrul raionului Focºani s-au obþinut unele rezultate pozitive de cãtre lucrãtorii operativi. 527
Baza muncii operative în cadrul secþiei noastre este compusã din 3 800 elemente duºmãnoase luate în evidenþã. Avem 146 agenþi cu care lucrãm informativ. În urma controlului efectuat a reieºit cã 12 elemente din agentura raportatã n-au furnizat informaþii de timp îndelungat. Cu toate cã aceste elemente n-au furnizat informaþii, lucrãtorii informativi ºi noi, conducerea raionului, nu am [luat] nici un fel de mãsuri. Cu toate cã noi am cãutat sã aplicãm ordinul 95, în special în teritoriu, fiindcã la apariþia sa aveam numai douã, trei comune acoperite, nu am reuºit sã facem totul. S-a dus muncã pentru recrutarea de agenþi în concentrãrile de elemente duºmãnoase din cadrul comunelor. Noi avem 35 comune ºi 79 sate, sate care au fost înainte comune. Noi, pe baza indicaþiilor date de tov. colonel Vistig, nu am mai aprobat recrutarea de elemente cu 4 clase, ci ne-am orientat la elemente intelectuale ºi am reuºit ca pe baza recrutãrilor fãcute sã depistãm în aceastã perioadã 54 elemente pe baza a 40 de acþiuni. Mai caracteristice au fost douã acþiuni de grup, unde elementele legionare s-au constituit în grupuri, posedând armament ºi cartuºe. Un grup a fost condamnat ºi acum urmeazã sã fie condamnat ºi cel de-al doilea. Avem o serie de acþiuni importante care prezintã perspectivã pentru viitor. În total, la ora actualã, urmãrim 4 acþiuni de grup de legionari. Avem în comuna Vânãtori o grupare de legionari urmãritã de mult. În ultimul timp, prin anchetarea unui element condamnat pentru delapidare, am scos 3 pistolete în perfectã funcþiune, urmând sã-l anchetãm în continuare. De asemenea, mai avem un grup de preoþi în oraºul Focºani. S-a stabilit pe 4 linii informative cã ei desfãºoarã activitate de ajutorare legionarã. Avem 2 preoþi care au deþinut funcþii de conducere în miºcarea legionarã ºi restul de 8 au sprijinit cu alimente familiile celor arestaþi. Tov. general, pe baza lipsurilor ce au reieºit de cãtre controlul fãcut de Inspecþie, noi am þinut cont în întocmirea planului de mãsuri pentru trimestrul I, pentru a îndrepta munca, în special lichidarea lipsurilor principale, legat de munca cu agentura în teritoriu. Noi ne-am strãduit sã creãm condiþii lucrãtorilor operativi, sã-i creãm câteva comune în jurul târgurilor, unde sã-ºi facã casã de întâlnire. Mai sunt totuºi lucrãtori operativi care mai fac întâlnirile din fugã. Mai avem acþiuni care nu sunt lucrate la un nivel calificat. În ce priveºte aplicarea ord. 70, noi ne strãduim sã-l aplicãm. Avem un numãr mare de conducãtori în cadrul raionului. Lucrãtorii, afarã de cel de la 2–6, restul au 24–25 de acþiuni. Fiindcã numãrul de elemente conducãtoare este prea mare, am luat întâi elemente pretabile de activitate ºi cu o pregãtire culturalã. Pe parcurs ce-i verificãm vom stabili dacã activeazã sau nu. Avem 1 ºef de garnizoanã ºi 168 ºefi de cuib, avem conducãtori P.N.Þ. ºi P.N.L. 528
Tov. general, în aceastã perioadã, în afarã de numãrul de elemente arestate, am avut ºi lipsuri. În ce priveºte arestarea lui Bobeicã T. Acest element a fost arestat, condamnat, ca pânã la urmã sã fie pus în libertate. Lipsa noastrã constã în faptul cã acolo unde am muncit calificat rezultatele au fost bune, însã acolo unde am umblat dupã rezultate ieftine, ne-a dat peste cap. Proceseleverbale în cazul amintit ne-au fost prezentate de 2 membri de partid, împotriva cãrora au fost luate mãsuri. În al doilea caz, cu banda de la Costeºti, s-a întâmplat ceva asemãnãtor, ca pânã la urmã sã se vadã cã a fost pus la cale de un legionar strecurat în partid ºi care era ºi preºedintele sfatului popular. Lipsa noastrã este cã nu am lucrat calificat. Eu am gãsit, tov. general, cã nu întotdeauna zilele de arestãri date lucrãtorilor au efectul necesar. De multe ori, dupã ce m-am documentat asupra faptului, am pus în discuþia colectivului cazul respectiv, de multe ori am pus în discuþia org. de bazã ºi s-au luat mãsuri corespunzãtoare, reuºind ca în cadrul raionului Focºani sã nu mai avem abateri. În ceea ce priveºte munca politicã. S-a arãtat aici cã în alte raioane pregãtirea politicã se face împreunã cu organele miliþiei. Noi am separat învãþãmântul de partid de tov. de la miliþie ºi particip personal la seminarii. Eu promit, în faþa ministerului, cã voi þine cont de lipsurile reieºite aici ºi voi cãuta sã muncim mai mult pentru remedierea lor. În ceea ce priveºte sprijinul din partea conducerii noastre, am fost sprijiniþi suficient. Tov. lt. maj. Caram – Raionul Lieºti. Tov. general, raionul nostru este format din 18 comune ºi 32 de sate, este un raion agrar. Baza operativã o constituie cele 1 826 elemente identificate dintre care 1 626 au fost luate în evidenþã operativã. Din totalul de elemente identificate avem luate în lucru 51 de elemente, constituind 41 de acþiuni informative. Aceste acþiuni sunt lucrate cu 60 de agenþi. Secþiunea noastrã raionalã, la fel ca ºi celelalte raioane, în 1959 ºi-a desfãºurat activitatea în baza ordinelor: 15, 70 ºi 95. Începând cu anul 1959, respectiv în luna decembrie 1958 s-a fãcut un control din partea conducerii regiunii în care ni s-au indicat mãsuri concrete în urma lipsurilor reieºite din control. Respectiv, în cursul anului 1959 secþiunea noastrã raionalã a fost deservitã de 3 lucrãtori, inclusiv ºeful de raion. Sarcinile care se impuneau, faþã de cei 3 lucrãtori operativi, uneori ne depãºeau, totuºi ne-am concentrat eforturile spre rezolvarea acþiunilor celor mai importate, arãtate de control ca fiind cu perspectivã. În 1959 am reuºit sã lichidãm 5 acþiuni; 2 de grup ºi 3 individuale, cu 11 elemente. Au mai fost arestate o serie de elemente izolate, pe bazã de material. 529
Ca o sarcinã, în baza ord. 15, în faþa noastrã a stat sarcina verificãrii agenturii existente, fiindcã o parte din ea se dovedise a fi necorespunzãtoare ºi unele chiar elemente duºmãnoase. În urma verificãrii acestora s-au scos 19 agenþi, dintre care – parte au fost luaþi în lucru ca fiind elemente duºmãnoase, o parte arestaþi ºi alþii abandonaþi. Aceste elemente n-au adus un aport informativ pentru faptul cã erau suspicionaþi ca fiind sprijinitori ai organelor noastre. Paralel, am recrutat, în 1959, 10 agenþi ºi în urma verificãrii de cãtre inspecþia ministerului, o parte a fost calificatã ca fiind de calitate. De asemenea, în baza ord. 70, elementele lichidate au fost înlocuite, deschizânduse 12 acþiuni. La începutul semestrului I 1959 mai existau câteva comune descoperite informativ ºi cu cei 10 agenþi noi recrutaþi am acoperit toate comunele ºi satele. Ca lipsuri constatate, aºa dupã cum a reieºit ºi din coraportul tovarãºului general, se desprinde faptul cã a existat prea puþinã preocupare în ceea ce priveºte educarea, instruirea ºi dirijarea agenturii. Au fost ºi cauze obiective, în sensul cã fiind numai 3 lucrãtori ºi agenturã cantitativ multã, nu am putut sã ne ocupãm în mod organizat de problemele arãtate ca constituind lipsuri. Noi am þinut legãtura permanent ºi ne-am concentrat atenþia asupra acelor agenþi care s-au dovedit a fi mai de valoare. Lipsuri s-au mai manifestat în sensul cã nu toatã agentura s-a introdus în case de întâlniri, lucru pe care l-am constatat personal. Eu am indicat lt. Sandu ca agenþii despre care nu suntem edificaþi ca fiind sinceri, sã nu-i contacteze în case. În legãturã cu agentul care a spus cã elementele duºmãnoase vor sã-l omoare pentru faptul cã colaboreazã cu noi, raportez cã nu s-a întâmplat acest lucru din vina noastrã. El a fost recrutat pe bazã de sentimente patriotice. Un semn de întrebare asupra lui s-a pus încã din momentul în care el a apãrut în comunã, ºtiindu-se cã el a fost arestat într-un grup. El a fost calificat de cãtre organul de partid ca fiind folositor în munca de transformare socialistã a agriculturii, fapt pentru care ºi-a atras ura oamenilor din comunã. Fiind la o nuntã, îmbãtându-se, s-a certat cu unele elemente care l-au ameninþat cu moartea ºi dupã aceea el vine ºi ne raporteazã nouã cã elementele duºmãnoase vor sã-l omoare pentru cã colaboreazã cu noi. Vinovat se mai face ºi lt. Sandu cã l-a invitat o datã la miliþie ºi pentru care a fost sancþionat cu 5 zile de arest. În momentul de faþã secþia noastrã raionalã, prin strãduinþa serviciului de cadre, a reuºit sã aibã schema completã dupã 3 ani de zile. Serviciul nostru raional în prezent este încadrat cu cadre corespunzãtoare, în majoritate având ºcoala medie. Noi, cu sprijinul org. de bazã din cadrul unitãþii noastre, ne vom strãdui ca începând cu anul 1960 sã contribuim din plin, cu forþele noastre existente, ca munca sã decurgã în bune condiþiuni. Lipsuri, ca sã raportez aºa, nu am putut sesiza în sensul cã nu a existat un efectiv complet, conform schemei ºi sã-mi pot exercita funcþia de ºef, considerându-mã ca fiecare lucrãtor operativ. Pentru anul 1960 îmi voi putea exercita pe deplin funcþia de ºef de raion ºi voi dovedi cã am depus mai mult efort pentru realizarea sarcinilor ºi îndrumarea oamenilor. 530
Lt. maj. Costache – Fãurei. Tov. general, eu sunt în securitate din anul 1956. Eu rãspund de munca a 3 tov. ofiþeri. Despre felul cum s-a desfãºurat munca nu am sã arãt. Am sã arãt cum s-a petrecut cazul cu cei arestaþi în comuna Ruºeþu. Duceam acþiune asupra unui grup de elemente ce fãceau parte din „Oastea Domnului“. Din materialul dat de un agent rezulta cã ei se adunã ºi discutã împotriva regimului democrat-popular. Agentul ne-a dat material ireal ºi vina noastrã principalã este cã nu am cãutat sã verificãm pe douã linii acest material. În baza aprobãrii avute, în iulie 1959 am cãutat sã trec la lichidarea acestei acþiuni. Pentru lichidarea ei am stat de vorbã cu un martor, care din iniþiativa lui a venit la mine. Pe urmã am început audierea efectivã a celorlalþi martori, pe care i-am lovit. Sã arãt cauza ce m-a determinat sã-i lovesc. Tov. general, raportez cinstit. Despre elementele care au fost audiate, toþi stau la un loc ºi despre care avem informaþii cã sunt instigatori. Toþi mi-au spus cã nici n-au auzit de cutare în comuna respectivã, deºi erau vecini ºi în momentul acela, enervându-mã, i-am lovit. Dupã ce i-am lovit mi-au declarat cã-i cunoaºte. În cazul secretarului org. de bazã. În materialul nostru apãrea cã cunoaºte despre cazul care ne interesa. Am luat legãtura cu secretarul raionului de partid pentru a discuta cu acest cetãþean ºi pe urmã sã-l trimitã sã discutãm împreunã. A discutat cu tov. Dobre ºi dupã aceea a venit la mine. I-am spus pentru ce este chemat. Mi-a spus cã el nu va da niciodatã declaraþii. I-am reamintit cã este secretar de partid ºi ca atare ar fi normal ca el sã ne sprijine în rezolvarea unui caz. Mi-a spus cã el nu va da informaþii despre vecinii sãi ºi atunci m-am enervat ºi l-am lovit. Din 1954 [1956 – n. n. ], de când sunt în securitate, raportez cã nu am avut nici o zi de pedeapsã ºi nici mustrare. Faptele care s-au petrecut ºi care sunt incompatibile, socotesc cã nu trebuia sã se întâmple ºi aceasta va trebui sã fie exemplu pentru toatã regiunea, fiindcã prin aceasta am pãtat nu numai demnitatea mea ci ºi a raionului de securitate Fãurei ºi a regiunii Galaþi. Din acest lucru am tras învãþãminte ºi dacã mi se va permite sã mai muncesc în continuare, voi dovedi cã a fost ceva întâmplãtor ºi cã nu se va mai întâmpla. Pentru munca de securitate eu de multe ori am avut discuþii în familie, fiindcã eram în permanenþã la serviciu, afarã de duminicã dupã-amiaza. Tov. maior Aronescu – Serv. 8. Tov. general, Este cunoscut cã din moment ce la conducerea direcþiei noastre a venit tov. colonel Vistig situaþia muncii informativ-operative s-a schimbat în mod simþitor. Tov. Vistig a reuºit sã mobilizeze colectivul încât s-au obþinut rezultate mai bune ca în anii precedenþi. 531
La aceste rezultate bune care au fost arãtate în raport ºi coraport am adus ºi noi, colectivul de anchete, un aport în sensul cã s-au arestat în aceastã perioadã 274 elemente. În afarã de anchetarea acestor elemente, în anchetã s-a mai stabilit ºi activitatea unora, necunoscutã anterior. Tov. general, problema principalã care ne-a preocupat pe noi a fost problema legionarã. Aceste elemente ne-au apãrut în diverse forme de activitate contrarevoluþionarã, fie sub formã de organizaþii subversive, fie în grupãri de spionaj, fie în acþiuni de agitaþie, elementul legionar fiind prezent mai în toate acþiunile depistate pe raza regiunii Galaþi. Este semnificativã urmãtoarea situaþie: Asemãnarea activitãþilor duºmãnoase între ele, elementul legionar ne duce la concluzia logicã cã existã un centru care dirijeazã. Ori, din anchetele pe care le-am fãcut pânã acum acest fir ne duce întotdeauna în penitenciarul Aiud în mod special ºi mai puþin în penitenciarul Tg. Ocna. Rezulta cã elementele arestate în 1948 organizau o activitate mai conspiratã ºi prin care urmãreau sã pregãteascã elemente pentru momentul considerat de ei ca oportun. La ora actualã noi suntem în faza definitivãrii unei grupãri legionare. Forma de activitate este aceeaºi însã rezultã cã este vorba de o urmã mironovistã veche. S-au arestat pe linie 6 câteva elemente legionare, iniþial arestate pentru agitaþie publicã, activitate care era demonstratã în acþiunea informativã se referea la faptul cã discuta duºmãnos la adresa regimului democrat popular ºi în diverse ocazii evoca despre activitatea lor trecutã, legionarã. În anchetã un element aratã cã în 1952, fiind în Bucureºti pentru un seminar, se întâlneºte pe podul Grand cu fostul ºef al C.M.L. – Galaþi, Nichita, care îi spune cã are legãtura cu H. Dorin, care are, la rândul sãu, legãtura cu conducerea legionarã ºi îi dã explicaþii despre felul cum trebuie sã fie comportarea lor de viitor. Deci sarcina era de reactivizarea unor elemente ºi indicarea liniei pe care trebuie s-o urmeze în viitor. Având aceastã semnalare cã acest H. are legãturi cu conducerea legionarã, am raportat Direcþiei 3, fiindcã era agentul lor ºi l-am arestat. Cazul este raportat la Direcþia 3-a. El relateazã cã în 1947 ºi la începutul anului 1948, fiind în centrul legionar, Mironovici, Noveanu etc., s-a discutat între Vojen ºi Mironovici linia aceasta de activitate mironovistã ºi cã în urma indicaþiilor primite de la Vojen a transmis legionarilor, în jos, instrucþiuni de activitate legionarã. Singurul care i-a transmis a fost Nichita N. ºi a transmis ºi altora din Bucureºti. Am subliniat acest aspect al activitãþii legionare fiindcã pentru mine este ceva nou, fiindcã pânã acum firele noastre au mers numai la penitenciar. Am spus cã, dat fiind faptul cã existã aceastã asemãnare între formele de activitate, concluzia este cã ei au un centru care îi dirijeazã ºi lipsa noastrã este cã nu am descoperit acest centru. 532
Tov. general, o altã lipsã a noastrã socotesc cã constã în aceea cã în materie de anchete cu agitaþie nu în toate cazurile am acordat atenþia cuvenitã în sensul de a fi adâncite ºi nu este exclus ca o serie de elemente trimise în justiþie pentru agitaþie sã aibã ºi alte fapte. În legãturã cu unele încãlcãri ale legalitãþii populare. Pe raza regiunii Galaþi, în afarã de faptul cã organele informative au încercat sã ne inducã în eroare prin materiale mincinoase, lucru pentru care se fac vinovaþi ei, dar lipsa noastrã constã în faptul cã noi nu am reuºit sã depistãm la timpul potrivit acest lucru, pânã a ajunge elementul în justiþie, cum a fost cazul cu Chirilã Radu. În chestiunea aceasta suntem ºi noi vinovaþi. În linii generale, consider cã munca colectivului de anchetã în anul 1958–1959 a mers mai mult pe cantitate ºi mai puþin pe calitate. Este adevãrat cã noi am avut un numãr mare de arestãri însã am fi putut totuºi, cu mai multã perseverenþã, sã dãm calitate mai bunã. În legãturã cu problemele ridicate în coraport cu privire la starea de spirit nesãnãtoasã între Serv. 2–8 ºi 8–2. Acest lucru a existat ºi vinovat sunt eu, tov. Dumitraºcu ºi tov. col. Vistig, fiindcã tov. colonel nu trebuia sã uite cã aºa cum existã Serv. 2, existã ºi Secþia 8. Atunci când, din primele momente, s-au ivit asemenea deficienþe, care n-au ce cãuta între noi, trebuia sã ne ia pe amândoi ºi de la bun început sã lãmurim problema pentru a nu se perpetua mai departe. Tov. col. Vistig s-a lãsat oarecum influenþat ºi poate pentru anumite simpatii personale pentru tov. Dumitraºcu ºi antipatii personale pentru mine ºi s-a dat naºtere la lucruri nesãnãtoase. Eu am fost ajutat de biroul org. de bazã ºi sunt hotãrât ca sã terminãm cu aceastã problemã. Tov. colonel Huidan Tov. general, eu aº vrea sã discut în special problema felului cum se lucreazã cu agentura în cadrul Regiunii M.A.I. Galaþi. Aºa cum s-a arãtat din coraportul tovarãºului general Demeter, sunt câteva cifre care trebuie sã ne îngrijoreze. Este un numãr însemnat de agenþi care nu aduc nici un aport muncii de securitate ºi mulþi agenþi deconspiraþi. Tov. general, mie îmi pare foarte rãu cã tov. noºtri n-au arãtat în aceastã searã adevãrata cauzã pentru care munca cu agentura nu s-a desfãºurat la nivelul cerut. La noi se desfãºoarã un învãþãmânt profesional. Tov. cunosc, teoretic, foarte bine lucrurile, iar cu prilejul unor propuneri pe care le fac în ce priveºte recrutãrile, s-a constatat cã nu vor sã aplice în practicã cele învãþate teoretic. Nu întâmplãtor au fost respinse circa 40–50 dosare care nu corespundeau cu cele ce am învãþat noi. Raioanele Vrancea, Lieºti ºi Tecuci sunt fruntaºe în acest sens. Eu am fost în control la toate raioanele ºi m-am interesat în mod deosebit despre felul cum se lucreazã cu agentura. Am luat fiecare acþiune sã vãd cum lucreazã cu 533
agentura. S-au gãsit în multe raioane lucrãtori care ºtiu sã lucreze cu agentura ºi nu întâmplãtor au fost rezultatele care au fost arãtate. Sunt tovarãºi care se preocupã de muncã, dar faptul cã existã acel numãr mare de agenþi care încã nu aduc aportul necesar dovedeºte cã sunt ºi mulþi care nu muncesc aºa cum ar trebui. Eu am putut constata cã dupã ce tov. care controleazã munca ºi mã refer la ºefii de raioane sau la ajutorii respectivi, când controleazã munca o fac în mod formal fiindcã din notele de întâlniri rezultã sarcinile date agentului ºi care în multe cazuri sunt date formal. Una dintre cauze pentru care s-au strecurat în agentura noastrã elemente necorespunzãtoare? Nu se ia în serios problemele trecute în planurile de mãsuri ºi la sfârºitul perioadei menþionatã în plan vedem foarte mulþi lucrãtori operativi cu dosare care sunt fãcute în pripã ºi numai din dorinþa de a face recrutãrile menþionate, deci pentru a-ºi face planul, iar dupã un timp tov. încep sã se plângã cã au în agenturã balast. Toate acestea sunt posibile fiindcã tov. ºefi de compartimente lasã sã treacã cu uºurinþã peste munca calificatã. Cazuri de felul cum se munceºte cu agentura a fost citat cel de la raionul Fãurei. Eu am stat de vorbã cu acel agent care a fost bãtut de la recrutare ºi pânã la abandonare. Când l-a adus la reactivizare ofiþerul a stat lângã el în tren ºi l-a vãzut toatã lumea. Ofiþerul ºi-a însuºit chiar din banii ce trebuia sã-i dea agentului, încât a trebuit ca noi sã-i dãm banii înapoi omului. Agentul mi-a spus cã cu asemenea oameni nu lucreazã, deºi ar putea face ceva. El mi-a promis cã va informa organele noastre despre tot ce va cunoaºte. Iatã cã mai sunt metode de recrutare nepermise. Eu personal am dat 10 zile arest pentru treaba aceasta. S-a vorbit în coraport despre faptul cã în unele întreprinderi din cadrul regiunii noastre sunt semnalate o serie de acþiuni de diversiune. Noi cunoaºtem acest lucru ºi am analizat cauzele pentru care tov. n-au reuºit sã descopere acest aspect. La Galaþi cât ºi la Brãila se observã cã se merge spre arestarea unor elemente pentru manifestãri, fiindcã este mult mai uºor. Deºi s-a atras atenþia cã legionarii care lucreazã la întreprinderi sã nu fie lucraþi numai în cadrul întreprinderilor respective, ci ºi în afarã, acest lucru nu se face. În ultimul timp a început sã se aplice aceste mãsuri ºi sper cã vor da rezultate bune. Pe baza acestor mãsuri s-au rezolvat câteva grupãri la ªantierul naval, la „Fabrica de lanþuri“, tocmai dându-se atenþie legãturilor lor din afarã. S-au luat în ultimul timp o serie de mãsuri de preîntâmpinarea încãlcãrii legalitãþii populare. Eu, împreunã cu dânºii, am hotãrât o serie de mãsuri ºi consider cã s-a pus capãt în felul acesta unor acþiuni dãunãtoare muncii noastre. În cazul Bobeicã, care a cãpãtat 10 ani, cetãþeanul avea un fiu membru de partid, cpt. de unitate. Bãnuiesc cã ºi fiul ºi familia lui au început sã ne urascã. Fiul acestuia a umblat ºi a fãcut luminã în cauzã. Ce se întâmplã? Noi am luat o serie de mãsuri ºi personal am verificat, am stat de vorbã cu o serie de martori. Se observã parcã cã noi am pus o frânã ºi nu de mult 534
am arãtat cã aceasta nu înseamnã frânã în muncã ci împotriva lipsurilor ºi abuzurilor. Tov. Creþu, de la Vrancea, a spus cã el vine la dv. fiindcã îl persecutãm. Tov. Iorga a þipat mult, spunând cã cetãþeanul Bobeicã este vinovat. Astãzi vãd cã a luat poziþie sãnãtoasã. Noi nu spunem sã nu lovim în duºman! Dar sã nu ne facem duºmani artificiali. Eu am fost criticat cã nu merg mai mult pe teren. Raportez cã nu este raion în care sã nu fi fost de 2–3 ori. Eu consider cã tov. cerându-ne ajutor, au încredere în noi ºi o sã facem acest lucru. Existã la noi agenturã serioasã ºi cu care se poate munci, avem oameni buni, muncitori care au dovedit în acþiuni mult mai grele cã sunt capabili sã lucreze ºi referitor la aceste lipsuri, eu am încrederea cã colectivul nostru în scurt timp va lichida cele mai esenþiale lipsuri care le avem. Tov. secretar al Comit. Regional P.M.R. Galaþi. Tovarãºi, În raportul prezentat aici de cãtre tovarãºul col. Vistig, sigur, pe perioadã mai îndelungatã, cât ºi în coraportul prezentat în faþa dv. de cãtre tov. general din partea Inspecþiei, consider cã au scos la ivealã munca desfãºuratã de cãtre Dir. Regionalã M.A.I. Galaþi în problemele concrete de care se ocupã. A scos la ivealã aici, materialul prezentat de cãtre tov. col. Vistig, ºi anumite lipsuri ºi metode pe care le-a folosit în activitatea duºmãnoasã ºi coraportul prezentat a reliefat anumite acþiuni întreprinse ºi duse pânã la capãt de tov. respectivi. Ce aº vrea eu sã arãt aici în câteva cuvinte. Aº vrea sã arãt cã discuþiile purtate asupra materialului prezentat aici s-au fãcut mai mult de pe poziþia muncii profesionale. S-a vorbit aici cum se aplicã ord. tov. ministru în munca cu agentura, s-a vorbit aici cum se recruteazã agenþii respectivi, cum se instruiesc ºi mai puþin s-a scos în evidenþã concluziile pe care le trag tov. comandanþi de raioane în munca pe care trebuie sã o desfãºoare cu agentura ºi alte probleme. Eu aº vrea sã tratez aici în câteva cuvinte ºi sã arãt cã tov. noºtri, organele raionale M.A.I. ºi ceilalþi tovarãºi, lucreazã pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor ºi hotãrârilor partidului ºi ord. tov. ministru, cã aceastã muncã se duce cu agentura, cã ei lucreazã cu oameni, mai bine sau mai puþin bine, dar cã toate acþiunile dv. se fac cu oameni. Am fost atent aici, în discuþiile purtate de cãtre dv. s-a explicat forma ºi modul de recrutare a agenturii. S-a scos în evidenþã cã se recruteazã o serie de elemente legionare cu care lucraþi. S-a scos în evidenþã cã recrutaþi o serie de oameni, membri ºi nemembri de partid, cu care lucraþi, dar mai puþin s-a scos în evidenþã – ºi aici am vrut sã subliniez cã atunci când primeºti informarea respectivã despre un cetãþean trebuie sã (nu) primeºti o bucatã de hârtie (ºi) scris pe ea anumite probleme pe care le sesizeazã. 535
Eu, dupã câte ºtiu, toþi tovarãºii noºtri comandanþi de raioane sunt membri de partid, unii mai vechi, alþii mai tineri. Consider cã tov. noºtri comandanþi, în discuþiile purtate aici, mai puþin au analizat munca desfãºuratã în raioanele respective, de pe poziþia unui activist de partid. Dv. sunteþi majoritatea membrii ai birourilor de partid raionale ºi discutaþi majoritatea problemelor de partid din raionul respectiv ºi cãutaþi sã gãsiþi formele ºi metodele cele mai bune de aplicarea hotãrârilor partidului. Dv. primiþi îndrumarea de partid în forma de învãþãmânt politic. Oricât ai fi de bine calificat dacã nu împleteºti activitatea desfãºuratã în teren cu agentura, cu activitatea pe care trebuie sã o desfãºori pe linie de partid, deci sã împleteºti munca teoreticã cu cea practicã, nu poþi da rezultatele cele mai bune. Din aceastã cauzã consider cã se petrec unele abateri. Aº vrea sã spun cã noi avem unele cazuri – ºi aici nu au fost scoase în evidenþã – care ºi pe noi ne-au dus în eroare. Dv. cunoaºteþi cã la Comitetul Orãºenesc P.M.R. Brãila am avut anumite acþiuni duºmãnoase din partea unor elemente, cu privire la aplicarea Hot[ãrârii] Partidului din 13–14 iulie 1959 ºi cu prilejul altor probleme, când eram obligaþi sã aplicãm întocmai aceste hotãrâri. Unele elemente duºmãnoase au cãutat sã împroaºte cu noroi aceste hotãrâri. Noi am avut sarcina de a descoperi aceste elemente ºi am luat legãtura cu tov. Vistig ºi am cerut ajutorul organelor de securitate pentru a depista aceste elemente. Iatã cã tov. noºtri de la Brãila ne-au prezentat unele documente care ne-au pus în situaþia sã dãm o serie de oameni afarã, ca dupã aceea sã-i reprimim ºi sã ne dãm seama cã nu sunt lucruri reale. Iatã cum eram puºi în situaþia de a ne prezenta în faþa muncitorilor cu un material pentru a demasca aceste elemente ºi ce s-ar fi întâmplat dacã nu s-ar fi ridicat nimeni sã întãreascã cele arãtate de noi. Personal, nu am dat voie sã se facã la „Progresul“ ºi în alte cazuri, ºedinþe de demascare, dat fiind cã materialele nu erau reale. Iatã cum organele dv. ne-au pus într-o situaþie criticã. Pe de o parte, noi aveam încredere cã tov. depisteazã elementele cele mai pãcãtoase, iar pe de altã parte, ne-am opus sã-i dãm afarã pe acei cetãþeni despre care eram sesizaþi, fiindcã s-a constatat cã materialele nu sunt reale. Duºman[i] noi mai avem. Sunt o serie de elemente duºmãnoase care sunt în fabrici. Aceste elemente nu peste tot sunt încadrate cu oameni de bazã, care sã ne sesizeze la timp manifestãrile ori acþiunile duºmanului, pentru a lua mãsuri. Avem la „Cristea N. “ în Galaþi, elemente duºmãnoase care au sustras din întreprindere cantitãþi de tablã. Treaba aceasta putea fi descoperitã mai din timp. Noi am descoperit-o cam târziu. În domeniul transformãrii socialiste a agriculturii, s-a scos aici aspecte de la raionul Filimon Sârbu. Consider cã tov. trebuie sã judece orice problemã de care este sesizat, de pe poziþii de partid, pentru cã atunci când luãm o mãsurã sã fie luatã justificat, bine analizat ºi atunci când se demascã elementul respectiv, sã nu-l compãtimeascã nimeni în comunã. 536
Iatã, s-au dat cazuri de oameni nevinovaþi care au fost condamnaþi. Cetãþenii din comunã care au cunoscut cã nu sunt vinovaþi, i-am fãcut sã-ºi îndrepte ura împotriva noastrã. Am fãcut acest lucru fiindcã tov. noºtri nu se orienteazã. Am cerut aprobarea primului secretar, dar de multe ori fiind aglomeraþi de probleme, ei dau aprobãri uºor, fiindcã au încredere în tovarãºii noºtri. Constaþi pe parcurs cã sunt lucruri neclare, mergi la secretar ºi-i raporteazã acest lucru. Felul cum s-a procedat este un lucru condamnabil. Sunt anumite cazuri când primul-secretar sau alþi tov. secretari de org. de bazã sau alte elemente, membri de partid, oameni cinstiþi din comunã sesizeazã o serie de probleme. Noi am luat de bun, sã spunem, pentru un moment, însã comandantul de raion este obligat sã se convingã dacã este în mod real datã aceastã informaþie. De unde sã ºtim noi cã acel tov., membru sau nemembru de partid, nu are urã împotriva celui pe care-l sesizeazã ºi noi, având încredere în cel care a sesizat, luãm astfel de mãsuri nedrepte. Sunt puþine astfel de cazuri însã trebuie ca noi sã nu luãm mãsuri cu uºurinþã. Un astfel de fel de a gândi dovedeºte cã acest comandant are nivel de partid ºi cautã sã nu devieze cu nimic de la linia partidului nostru. Iatã aspecte ºi metode de felul cum se lucreazã de cãtre dv. [care] nu s-au arãtat aici! Trebuie ca dv. sã studiaþi ce forme ºi metode partinice trebuie sã folosiþi pentru descoperirea duºmanului ºi atunci sigur cã autoritatea organelor de securitate în raioane va creºte ºi atunci ele va putea ca masele mari de cetãþeni sã-i ajute. Eu am vãzut un film sovietic. În acest film se arãta cum s-a prins un grup de spioni. Spionul a spus la un moment dat: „voi m-aþi prins pe mine dar în þarã sunt sute de alþi spioni“. Ofiþerul i-a spus spionului cã ei sunt sute dar în þarã sunt milioane de cetãþeni care-i vor descoperi. Iatã, asta este menirea dv., de a apãra unitatea poporului muncitor, sã-i demaºte pe aceºti duºmani ai þãrãnimii noastre muncitoare ºi în felul acesta sã facem muncã de calitate, însã nu aºa cum au procedat tov., de a îndepãrta masele. Dacã în comuna unde s-a petrecut acest lucru va merge un tov. ofiþer, va fi vãzut el bine? Nu. Iatã aspectul politic ºi aceastã problemã nu trebuie sã scape din vedere ofiþerilor noºtri. În gospodãriile de stat sunt o serie de elemente care n-au interes sã munceascã pentru a le face rentabile ºi organele noastre trebuie sã vegheze ºi sã-i încadreze cu agentura necesarã. În felul acesta putem sã ducem la îndeplinire cu mult succes ordinul tov. ministru ºi hotãrârile partidului nostru. Aici s-a scos în evidenþã ºi vreau sã spun câteva cuvinte, faptul cã comitetele raionale de partid puþin s-au ocupat sã dea ajutor organelor noastre de securitate. Acest lucru este adevãrat ºi vreau sã vorbesc aici, în faþa dv. cã primii secretari ai birourilor comitetelor raionale de partid puþin s-au ocupat sã dea ajutor organelor de securitate. Puþini din tov. noºtri primi-secretari participã la ºedinþele organelor de partid, care sunt create de aparatul de securitate ºi miliþie. Tov. noºtri prim-secretari nu se consultã permanent sã vadã cum lucreazã tovarãºii noºtri în munca informativã, ei nu cer ca 537
comandanþii de securitate sã vinã în ºedinþe de birou închise ºi sã prezinte informãri cum se desfãºoarã activitatea ºi sã sprijine aceste acþiuni. Aceasta este lipsa noastrã ºi a mea, cã prea puþin am tras la rãspundere în aceastã direcþie pe prim-secretari în ceea ce priveºte ajutorul ce trebuie sã-l dea organelor de securitate. De multe ori ei lasã munca tov. de la raioane care se ocupã de probleme speciale ºi care de multe ori intrã în probleme la care nu au dreptul. Tov. noºtri de la raioane, care lucreazã în aceastã problemã, personal n-au dreptul sã se amestece. Ei trebuie sã se ocupe de munca politicã, de problemele care se dezbat în adunãri generale, despre învãþãmântul de partid. Acelaºi lucru este valabil ºi pentru regiune. Aici treaba aceasta în munca de control care trebuie s-o facã aparþine tov. prim-secretar sau locþiitorului sãu. Aici s-a criticat foarte puþin ºi conducerea direcþiei regionale a miliþiei. Eu consider cã puteaþi, cu mai mult curaj, sã scoateþi în evidenþã în mod principial, ajutorul care l-aþi primit din partea conducerii ºi în mod principial sã criticaþi lipsurile respective, fiindcã aceastã consfãtuire are ca scop ca fiecare sã tragã învãþãminte asupra muncii desfãºurate, asupra felului cum a fãcut controlul ºi pe viitor sã ºtim cum sã muncim. Atunci când vorbim despre activitatea noastrã nu trebuie sã uitãm cã toþi suntem membri de partid ºi luptãm pentru aceeaºi cauzã ºi aceasta nu trebuie sã supere pe nimeni. Este adevãrat cã în armatã se respectã gradul ºi funcþia dar, ca membri de partid, trebuie sã spunem în mod deschis ceea ce considerãm ca lipsã ºi o datã dat ordin el trebuie sã fie executat fãrã discuþii. Dv. cunoaºteþi Hotãrârea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în ce priveºte munca politicã în armatã. Poate cunoaºteþi sau nu. Aici, noi ne-am trezit puþin la realitate în ce priveºte învãþãmântul politic atât la dv. cât ºi în unitãþile M.F.A. Comitetul regional P.M.R. Galaþi mai puþin s-a ocupat de aceastã problemã. Noi ne strãduim sã prezentãm lecþii prin care sã ridicãm din ce în ce mai mult nivelul politic ºi ideologic al cadrelor noastre din organele M.A.I. ºi unitãþile M.F.A. Aici este în funcþie ºi de munca pe care trebuie s-o desfãºuraþi în plus, sã vã strãduiþi sã studiaþi materialul ideologic, fiindcã toate acestea contribuie la îmbunãtãþirea activitãþii dv. ºi de conducere, orizontul va fi mai dezvoltat, orientarea poate fi mai bunã ºi în acelaºi timp ºi rezultatele vor fi de mai bunã calitate, iar pe de altã parte, veþi putea sã daþi mai mult ajutor cadrelor din subordine. Dacã nu citeºti permanent, rãmâi la un moment dat la un nivel mai jos decât ceilalþi din jur ºi în loc sã judeci cu capul judeci cu pumnul, cum au fãcut unii tov., fiindcã ceea ce au fãcut înseamnã slab nivel politic. Trebuia ca tov. sã se gândeascã cã este membru de partid ºi cu pumnul nu se rezolvã problema ce-l interesa. Unii tovarãºi nu vor sã înþeleagã ºi gãsesc cã cea mai uºoarã formã este aceea a forþei ºi aplicând-o, iatã ce se întâmplã pânã la urmã. În munca dv. trebuie sã aveþi mai multã încredere ºi sã puneþi bazã permanentã în educarea lucrãtorilor de securitate, pe org. noastrã de partid, în ce priveºte educarea ºi dupã aceea pe sancþiunile administrative. 538
La o ºedinþã avutã la Bucureºti, tov. Ceauºescu ne explica cã, pe þarã, noi avem membri ºi candidaþi de partid, peste 50%, sancþionaþi pe linie administrativã ºi organizaþiile de partid parcã nici nu ar exista. Iatã, organizaþiile de partid nu intervin pentru a-i educa, ci trece la sancþionare. Unul din mijloacele de educare este organizaþia de partid ºi U.T.M. Aceste organizaþii trebuie sã-l tragã la rãspundere pe tov. respectiv, sã-l critice ºi dacã vede cã nu se îndreaptã sã se treacã la sancþionare Dezbãtând cazul prelucrat, din acesta învaþã ºi ceilalþi participanþi la adunarea generalã, decât în cazul când comandantul l-a chemat ºi l-a sancþionat. Adunarea de partid are forþa cea mai mare pentru a face educaþia tov. respectiv. ªi eu am tras o serie de învãþãminte. Am tras învãþãmântul cã ne-am ocupat insuficient de organizaþia de partid din aparatul de securitate, atât la regiune cât ºi în teritoriu. 1. Primii secretari nu merg în raioane ºi sã discute o serie de probleme care frãmântã organizaþiile de partid. 2. Nu se analizeazã diferite informãri în cadrul birourilor raionale sau orãºenesc de partid, pentru ca biroul sã ia mãsuri pentru ajutarea tovarãºilor. 3. Învãþãmântul politic nu este controlat în mãsurã suficientã de cãtre comitetul regional P.M.R., de tov. competenþi în aceastã problemã, sã fie ajutaþi tov. jos, pentru cã munca aceasta este munca noastrã, a tuturor, este sarcina noastrã de a înãbuºi în faºã elementul duºmãnos, care vrea sã loveascã în cuceririle clasei muncitoare. Eu mã angajez în faþa dv. sã pun în cunoºtinþã biroul Comitetului regional P.M.R. despre aceastã consfãtuire ºi sã luãm mãsuri pentru a pune în faþa birourilor comitetelor raionale sã se ocupe cu mai mult simþ de rãspundere de organele M.A.I. ºi sã avem rezultate mult mai bune, fiindcã faþã de sarcinile puse în faþã de partidul nostru nu stãm prea bine în ce priveºte descoperirea duºmanului. Eu vã rog pe dv. sã fiþi atenþi ºi sã sesizaþi pe primii secretari în ce priveºte legionarii, de asemenea alte abateri care sunt în cadrul raioanelor ºi sunt cu caracter nu profesional ci politic. Nu este oprit nici un cetãþean sau membru de partid sã nu informeze organele de partid despre o abatere politicã ºi dacã nu se ia mãsuri sã fie informate organele de partid superioare, pentru ca sã putem lua mãsuri din timp, pentru a preveni acþiuni de sabotaj. Eu am încredere cã dv. ºtiþi ce aveþi de fãcut în munca pe care o aveþi ºi cã la analiza viitoare ne vom prezenta mai bine. Tov. Nicolschi Alex. Tovarãºi, Ascultând raportul direcþiei ºi coraportul Serviciului de Inspecþii M.A.I., expunerile fãcute de tovarãºii care au luat cuvântul la discuþii, apreciez cã în perioada pe care a fost analizatã munca direcþiei în cadrul acestei ºedinþe, cã s-au obþinut unele rezultate operative îndeosebi pe linia 2 ºi 3 ºi, de asemenea, pe linie de 4 ºi 6. 539
Duºmanul, cu aceastã ocazie, a primit lovituri simþitoare. În felul acesta aparatul nostru ºi-a dat contribuþia în apãrarea securitãþii R.P.R. ºi a cuceririlor regimului de democraþie popularã. Se înþelege cã pentru a putea obþine asemenea rezultate aparatul nostru a trebuit – ºi a reuºit – sã dea dovadã de mai multã combativitate, în comparaþie cu perioada precedentã. Aparatul în aceastã perioadã a dat dovadã de mai multã maturitate, de conºtiinþã politicã ºi în felul acesta s-au obþinut aceste realizãri în activitatea noastrã. Timpul însã nu stã pe loc, sarcinile care se pun de cãtre partid ºi guvern, de cãtre conducerea ministerului nostru, cresc, creºte exigenþa ºi deci ºi obligaþiile noastre sunt mai mari ºi de aceea se cere din partea noastrã un efort mai mare pentru a putea face faþã sarcinilor. De altfel, dacã am fi depus eforturi mai mari în perioada aceasta, nu am fi manifestat acele lipsuri serioase, unele chiar grave, despre care s-a vorbit aici ºi rezultatele noastre ar fi fost mai importante ºi duºmanul ar fi primit lovituri mai simþitoare ºi acest lucru este necesar. Sã trecem, în scurt, în revistã, în ce constã baza operativã a duºmanului în aceastã regiune. Aici s-au citat cifre de sute ºi mii de elemente capabile sã se dedea la acte de trãdare ºi spionaj, pe diferite linii. Avem membri ai fostelor organizaþii fasciste, în special legionari (10 000–12 000, dau date aproximative), elemente care sunt deja cunoscute ºi luate în evidenþele regiunii. La fel se prezintã situaþia cu membrii celorlalte partide politice burgheze (circa 7–10 mii elemente). Vorbind despre aceastã bazã operativã trebuie menþionat cã, într-adevãr, în perioada aceasta s-au identificat noi elemente cunoscute cu activitate din trecut ºi pot spune, þinând cont de anumiþi factori, cã cifrele care reprezintã evidenþa sunt pe departe de a prezenta realitatea. Sunt multe elemente care n-au fost identificate ºi se înþelege cã în aceastã situaþie atenþia organelor noastre nu cuprinde în întregime aceste elemente ºi o parte din ele pot acþiona nestingherit. Vorbind despre aceastã bazã operativã trebuie înþeles cã în viitor este necesar sã identificãm continuu aceste elemente, ca sã avem o oglindã realã a bazei operative, a tuturor elementelor duºmãnoase prezente în regiunea aceasta. Vorbind de activitatea organelor noastre operative cât ºi rezultatele obþinute, trebuie sã subliniem problema agenturii. Vorbind de obligaþiile pe care le avem, de a da lovituri duºmanului, de a preveni în faºã activitatea duºmãnoasã a acestuia, se înþelege cã aceasta o vom putea face numai dacã vom îmbunãtãþi munca cu agentura. Este limpede pentru fiecare cã în aceastã direcþie trebuie îndreptate eforturile aparatului nostru. Dacã vorbim despre lipsurile din munca noastrã, este limpede cã aceste lipsuri îºi au baza în munca cu agentura ºi în lucrarea acþiunilor. În referatul prezentat rezultã cã astãzi în cadrul regiunii aveþi aproximativ 1 700 agenþi. În perioada de la 1 ianuarie 1958 pânã acum, dupã datele dv., rezultã cã aþi recrutat în jurul a 1 100 agenþi. Deci, în perioada care se analizeazã acum aþi recrutat 540
2/3 din agentura dv. Aceasta înseamnã cã 2/3 din agenturã este tânãrã ºi cã – indiferent de stagiul de vechime al ei ºi în mod deosebit pentru aceea tânãrã – necesitã o îndrumare, instruire ºi educaþie mai substanþialã din partea organelor noastre. Trebuie sã avem în vedere cã o parte din agentura noastrã provine din mediul elementelor duºmãnoase. Deci, este nevoie ca ea sã fie ruptã de influenþa mediului din care provine. Trebuie sã spunem cã una din cauzele faptului cã noi am primit unele informaþii tendenþioase, neoperative se datoresc ºi faptului cã o parte din agentura noastrã care provine din mediul duºmãnos, câteodatã informaþiile lor le prezintã de pe poziþia unui element care vede lucrurile ca duºman, deºi este agentul nostru. Elementul este în mediul duºmãnos, noi îi dãm sarcini de a acþiona împotriva elementelor din jurul sãu ºi în el, în asemenea situaþii, se dã o luptã, de aceea sarcina noastrã foarte importantã este aceea de a îndruma ºi educa agentul nostru pentru a dovedi devotament ºi a se devota regimului nostru, aºa încât, fãrã ºovãire, sã poatã lovi în duºman. Tocmai datoritã faptului cã noi nu am reuºit acest lucru se explicã de ce avem elemente care nu ne dau informaþii, ne duc în eroare ºi cautã sã ascundã activitatea duºmanului. Lucrãtorii noºtri operativi au obligaþia ca materialul informativ care îl primesc sã-l verifice. Fiindcã acest lucru nu se face în toate ocaziile, a permis sã se întâmple ceea ce s-a arãtat aici, cã pe baza unor materiale neverificate s-a trecut la mãsuri operative. Ceea ce v-am spus eu dv. cunoaºteþi, fie din ºcolile care le-aþi urmat, fie din cadrul învãþãmântului profesional ºi în alt mod, din activitatea practicã de zi cu zi. Partea proastã este cã deºi în mod teoretic tovarãºii noºtri cunosc acest lucru, nu-l aplicã în practicã ºi roadele acestui lucru noi le cunoaºtem, ele reflectându-se în lipsurile despre care s-a vorbit. Se cere ca în viitor, pentru a putea face faþã sarcinilor mari ce stau în faþa organelor de securitate, trebuie sã punem accent pe educarea agenturii, dirijarea ei cãtre obiectivele care intereseazã organele noastre. În acelaºi timp, vorbind despre educarea agenturii, va trebui dusã activitate pentru mãrirea ei calitativ ºi cantitativ, fiindcã o parte din elementele duºmãnoase care trebuie lucrate nu sunt cuprinse de organele noastre prin agenturã. Deci, mãrirea cantitativã ºi în acelaºi timp dusã o muncã pentru ridicarea calitativã a agenturii. În munca noastrã informativã noi ne conducem astãzi prin ordinele de bazã: 15, 70 ºi 95. Un tov. vorbind de ordinul 15 spunea ca despre ceva de acum realizat ºi îndeplinit, înþelegând cã prin înlãturarea balastului agenturii ca cel din 1956 ºi recrutarea de ceva agenturã nouã, s-a rezolvat totul. Noi înþelegem ord. 15 ca un proces continuu pentru îmbunãtãþirea agenturii noastre, eliminarea în mod treptat a elementelor care nu corespund, încadrarea acþiunilor cu agenturã capabilã. 541
Noi înþelegem prin aplicarea ord. 15, conspirarea agenturii. Aici s-au dat diferite exemple din care rezultã cã nu se respectã ord. tov. ministru în ceea ce priveºte conspirarea agenturii, contactarea lor în case de întâlniri, pentru a se crea posibilitatea de a-i instrui ºi îndruma ºi în felul acesta de a-i feri de ochii duºmanului. Chiar dacã nu este întocmai aºa cum aratã referatul Inspecþiei Ministerului – mã refer la cele spuse de tov. de la Lieºti – cred cã fiecare ar putea sã dea destule exemple care sã confirme cu prisosinþã cele arãtate de Inspecþie, cã nu se respectã ordinul tov. ministru în ce priveºte întâlnirea cu agentura în case de întâlnire. ªi în aplicarea ord. 70, deºi în discuþii nu a rezultat destul acest lucru, sunt destule cazuri când încadrarea ºi deschiderea acþiunilor pe aceastã linie se face în mod formal. Cunoaºteþi fiecare despre suficiente cazuri când sunt deschise acþiuni fãrã a exista agenturã, ori existã agenturã însã nu este încadratã în acþiuni. Tovarãºi, aceastã situaþie trebuie lichidatã. Din cele ce au arãtat aici tov. care au luat cuvântul, rezultã un anumit numãr de elemente duºmãnoase din bazele operative (care) deºi se încadreazã în ordinul 70, nu sunt luaþi în lucru. Unii tovarãºi au arãtat aici cã baza operativã depãºeºte posibilitatea de cuprindere a lucrãtorilor. Noi credem cã printr-un efort mai mare – ºi nimeni nu o sã spunã cã au depus maximum de efort – se poate spori numãrul elementelor care sã fie lucrate în cadrul ord. 70 ºi a celorlalte ordine. Faptul cã multe elemente duºmãnoase ºi în special ºefi de cuiburi, nu sunt încadrate informativ ºi lucrate activ, face sã constituie un pericol pentru securitatea noastrã. Atrag atenþia sã nu se interpreteze mecanic ord. 70 care, chiar dacã prevede sã fie luate în lucru elemente numai de la ºefi de sector în sus, el nu interzice sã fie luaþi în evidenþã ºi ºefi de cuiburi ºi dacã situaþia cere acest lucru, sã ia mãsuri operative. Este necesar ca în aceastã perioadã în cadrul planului semestrial sã se prevadã deschiderea de noi acþiuni. Analizând situaþia operativã a acþiunilor veþi stabili singuri câþi agenþi aveþi, care nu lucreazã în cadrul unor acþiuni ºi puteþi lua mãsuri ca sã-i dirijaþi cãtre elementele care nu sunt urmãrite cu agenturã, ori sã recrutaþi agenturã nouã, cu care sã încadraþi acþiunile ce se gãsesc descoperite informativ. Va trebui lãrgitã baza elementelor duºmãnoase care sã fie lucrate în acþiuni. În ce priveºte ord. 95 am fãcut o remarcã, cã în raportul prezentat se vorbeºte de acoperirea informativã a comunelor. Eu aº fi bucuros dacã aceasta ar fi numai o exprimare greºitã, însã noi ºtim cã nu este vorba numai de o exprimare, dar cã în mintea unor tov. existã confuzie în ce priveºte concentrãrile duºmãnoase – cu comunele ºi din aceastã cauzã sunt cazuri când în unele comune existã elemente duºmãnoase multe la numãr ºi tov. noºtri încadreazã comuna cu un agent ºi prin aceasta considerã cã poate urmãri elementele suspecte. Acest fel de a se munci înseamnã aplicarea formalã a ordinului ºi nu poate da rezultate. Trebuie ca pe baza studierii bazei duºmãnoase din comunele respective sã se deschidã acþiuni, sã fie creatã agenturã ºi sã se asigure lucrarea informativã a acestor acþiuni. În felul acesta înþelegem noi 542
aplicarea ord. 95. În viitor este bine sã nu se mai facã nici mãcar exprimãri greºite, ca aceasta exemplificatã. Se înþelege, pentru a lichida cu lipsurile, aºa cum s-a arãtat aici – unele chiar grave – este necesarã îmbunãtãþirea metodelor de conducere ºi îndrumare a unitãþilor din subordine, pe diferite eºaloane, fiindcã este limpede cã lipsurile arãtate aici se datoresc deficienþelor în îndrumarea concretã, exigenþa sporitã, fiindcã astfel suntem convinºi cu toþii cã multe din aceste lipsuri, ca: existenþa unor agenþi necorespunzãtori, propuneri de candidaþi necorespunzãtori pentru recrutare, prezentarea denaturatã a unor fapte, ar putea fi lichidate din timp ºi ar produce daune mai mici. Aºa cum a rezultat din cele arãtate aici de tov. col. Georgescu, de tov. de la 2, rezultã cã de data aceasta serviciile de la regiune, conducerile lor în special, ºi-au exercitat mai eficace rolul de organe de coordonare ºi îndrumare, pe linia respectivã, a serviciilor raionale. Fãrã discuþie, s-a fãcut mai mult. Dar din situaþia existentã rezultã clar cã trebuie perfecþionatã aceastã muncã. Aici, tovarãºul Georgescu, analizând rezultatele sau constatãrile fãcute pe linia muncii de control ºi coordonare, referindu-se la problema legionarã a arãtat cã nu a reuºit sã desprindã elementul organizat º.a.m.d. În aceastã privinþã trebuie sã fim atenþi. Tov. maior Aronescu a încercat sã teoretizeze aceastã problemã. Trebuie avut în vedere cã elementul legionar are o practicã îndelungatã în activitatea subversivã. Avem, deci, de-a face cu elemente perfide, elemente care primesc indicaþii, prin diferite canale, de la centrele naþionaliste din strãinãtate. În al doilea rând. Dacã nu stabilim formele organizate ale acestor elemente, aceasta se datoreºte deficienþelor în ceea ce priveºte calitatea agenturii noastre ºi mai puþin sunt de acord cu ce a spus tov. Georgescu, cã aceasta s-ar datora faptului cã, cândva, aceste elemente au fost agenþi ai organelor noastre de securitate. Chiar dacã ele nau fost în rândul agenturii au fost totuºi în puºcãrie, au fost anchetate ºi mai au experienþa lor proprie. Vorbind despre munca de îndrumare ºi coordonare ºi de deficienþele manifestate în aparatul operativ de la raioane, trebuie arãtat cã unii ºefi de raioane au dat dovadã de orientare mai justã, de calitãþi de comandant care ºtie sã lucreze ºi prin mãsurile organizatorice sã imprime aparatului o conducere fermã. Acolo unde a existat o conducere fermã am vãzut cã au existat ºi rezultate mai bune în muncã. Nu putem generaliza acest lucru pentru toate raioanele, sã dãm tuturor ºefilor acelaºi calificativ de conducãtori exigenþi. Nu putem da acest calificativ tov. maior Raceu, tov. Samoilã ºi tov. Creþu – care lipseºte. Ei au dovedit cã nu fac faþã sarcinilor ºi trebuie sã analizeze bine de tot felul lor de a munci, fiindcã altfel nu vor putea face faþã sarcinilor. Aº dori sã spun câteva cuvinte în legãturã cu orientarea greºitã a unor tov. de ai noºtri în ceea ce priveºte atitudinea pe care trebuie sã o avem faþã de unele elemente din mediul rural în ce priveºte poziþia lor faþã de transformarea socialistã a agriculturii. 543
Dupã câte ºtiþi, majoritatea gospodãriilor sunt colectivizate ºi organele politice ºtiu cã a fost nu numai uºor, ci ºi greu de tot câteodatã de realizat aceasta. A trebuit muncã multã, rãbdare, fiindcã nu toþi înþeleg just acest lucru. Au fost cazuri când unii tov. de ai noºtri, de la securitate, tocmai datoritã nivelului politic scãzut, netratând problema de pe poziþiile unui membru de partid, n-au reuºit sã deosebeascã întotdeauna unde este vorba de neînþelegerea unui om simplu, de atitudinea duºmãnoasã a unui element rãu intenþionat. Au fost cazuri când, dat fiind ºovãiala unora, ei au fost calificaþi ca contrarevoluþionari ºi au fost luate mãsuri operative, tratându-i ca contrarevoluþionari. Reamintesc ceea ce a arãtat tov. Demeter ºi tov. Aronescu în cazul unui element. Fiindu-i pusã o întrebare în legãturã cu intrarea lui în G.A.C. ºi neprimind un rãspuns satisfãcãtor, a fost calificat ca fiind element contrarevoluþionar ºi condamnat ca atare. Organele noastre trebuie sã dea dovadã de mai multã maturitate politicã, ca elemente duºmãnoase, care într-adevãr instigã, sã-ºi primeascã ceea ce meritã însã elementele cinstite – care mai ºovãie – sã fie sesizate organele de partid, sã fie prelucrate pe linie obºteascã ºi dacã nu se astâmpãrã, rãmâne sã se ia ºi alte mãsuri. Dar, pentru a se orienta, tovarãºii noºtri, în afara faptului cã trebuie sã analizeze problemele de pe poziþia membrilor de partid, trebuie sã-ºi ridice continuu nivelul politic ºi ideologic, fiindcã altfel este greu sã ia o poziþie justã în asemenea situaþii. Al doilea aspect al problemei. Vreau sã spun câteva cuvinte în legãturã cu cele câtva cazuri grave de încãlcare a legalitãþii populare. Este adevãrat cã aceste încãlcãri nu reflectã munca aparatului nostru, sunt cazuri izolate, însã noi nu vrem sã ne împãcãm nici cu cazuri izolate. Legile sunt fãcute de partidul ºi statul nostru ºi dacã se pune problema necesitãþii respectãrii stricte a acestora, sarcina revine în primul rând aparatului nostru. Aceste abateri se datoreazã în bunã parte ºi faptului cã atunci când au apãrut unele manifestãri de felul acesta, conducerea direcþiei ºi celelalte organe de conducere din eºalonul ierarhic al regiunii M.A.I. Galaþi n-au luat mãsuri de combatere ºi unii ºefi de raioane s-au complãcut ºi probabil ei considerã cã aceasta este metoda noastrã de lucru. Acest lucru este valabil în special pentru tovarãºul Samoilã. Aceste abateri trebuie curmate definitiv. Tovarãºul Vistig a arãtat cã pentru aceste abateri unii tov. au primit unele sancþiuni. În ce priveºte abaterea aceasta ºi mai gravã a tov. Costache, în aceastã privinþã conducerea ministerului a ordonat unele mãsuri de sancþionare, care vor fi comunicate. Mã refer la cele sesizate de tov. Huidan, cã sunt unii lucrãtori care interpreteazã aceste mãsuri ca o frânã în elanul de muncã al lucrãtorilor noºtri. Este o pãrere complet falsã ºi dãunãtoare ºi eu nu o pot interpreta decât ca un fapt prin care se încearcã sã justifice anumite abuzuri. Respectarea legalitãþii populare în primul rând ne ajutã de a lovi fãrã greºealã în elementele duºmãnoase. Orice mãsurã luatã împotriva cetãþenilor ataºaþi patriei lor duce la ºubrezirea legãturii strânse ce trebuie sã existe 544
între organele securitãþii ºi masele largi, pe care sã se sprijine. Eu cred cã tov. care au fãcut aceastã afirmaþie nici nu cred în ea dar au spus-o aºa, fiindcã au urmãrit sã justifice eventualele lor abateri. Suntem convinºi cã aceste mãsuri vor fi un învãþãmânt pentru lucrãtorii noºtri ºi vor mobiliza cadrele din aparatul nostru ca sã ducã o muncã mai hotãrâtã pentru a lovi în duºman. Este necesar ca în viitor sã tragem învãþãminte din aceste lipsuri, având în vedere ºi sarcinile care stau în faþa organelor securitãþii statului, ca conducerea regiunii, locþiitorul sãu ºi ceilalþi tov. din conducere sã dea dovadã în aceastã direcþie de mai multã fermitate în ceea ce priveºte aplicarea ordinelor conducerii ministerului. Pãrerea mea este cã deficienþele care s-au manifestat în muncã în ceea ce priveºte agentura ºi lucrarea acþiunilor, în parte, se datoresc faptului cã au fost cazuri când conducerea nu a fost suficient de fermã în tragerea la rãspundere ºi acordarea de îndrumare concretã. Reprezentând aici conducerea ministerului, noi ne exprimãm încrederea cã aparatul regiunii, þinând cont de pregãtirea care o are, experienþa acumulatã, mobilizat ºi sprijinindu-se pe organizaþiile de partid, va putea duce la îndeplinire sarcinile importante pe care le-a pus în faþa noastrã partidul ºi guvernul nostru, prin conducerea ministerului. Tov. col. Vistig. Tov. general, vreau sã arãt tovarãºilor, cu aceastã ocazie, cã conducerea [îºi] însuºeºte toate criticile aduse atât în ce priveºte coraportul cât ºi discuþiile purtate. În schimb, asigur conducerea ministerului, prin tov. general, cã lipsurile ieºite în evidenþã aici nu vor întuneca activitatea direcþiei pe viitor. Aºa cum au arãtat tov. noºtri, avem forþe suficiente ºi destulã hotãrâre pentru a ne face datoria cu prisosinþã. Eu asigur conducerea ministerului cã aºa cum am lucrat pânã acum am lucrat nu cu suficientã fermitate, dar cu aceastã ºedinþã noi vom cãuta sã facem o cotiturã în muncã de aºa manierã încât sã corespundem sarcinilor trasate de partid ºi sã dovedim cã, calitatea de membri ai partidului ºi oameni de securitate o meritãm cu prisosinþã. Stenografiat ºi transcris Locotenent Ioniþã Nicolae A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 115, f. 2–58.
545
123. 1960 octombrie 25. Lucrare privind organizaþia „Adunarea Naþiunilor Europene Captive“ (A.N.E.C.) – Filiala din Anglia.
Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I „132“
Strict secret 25 oct. 1960
Lucrare de bazã privind organizaþia internaþionalã a fugarilor „Adunarea Naþiunilor Europene Captive“ (A.N.E.C.) – Filiala din Anglia Elementele fugare care s-au grupat în organizaþia A.N.E.C. au declarat încã de la ºedinþa plenarã de constituire din 20 septembrie 1954 scopul duºmãnos al organizaþiei. Redãm textul declaraþiei fãcute în ºedinþa de constituire: „Noi reprezentanþii democraþi ai popoarelor Albaniei, Bulgariei, Cehoslovaciei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, României ºi Ungariei aservite de cãtre Uniunea Sovieticã ºi supuse la exploatarea dictaturii comuniste, ne-am constituit în Adunarea Naþiunilor Europene Captive. Grupurile noastre politice în exil reprezintã voinþa de neclintit de a redobândi independenþa, libertatea ºi o formã de guvernãmânt democraticã. Ele întruchipeazã convingerile ºi aspiraþiile democratice care persistã în Naþiunile din Centrul ºi Estul Europei pe plan spiritual, politic ºi social. Noi declarãm solemn cã scopurile pe care le urmãrim ºi principiile de care ne ghidãm în acþiunea noastrã pentru libertatea patriei noastre, sunt urmãtoarele: 1. Dictatura totalitarã a comuniºtilor, sub aspectul sãu naþional, cât ºi internaþional, a lipsit Naþiunile Europei Centrale ºi Orientale de toate libertãþile lor fundamentale. Noi ºtim cã este de datoria noastrã de a ridica vocile în numele lor pentru ca scopurile adevãrate la care ele tind ºi le revendicã cã ele au drept de a le formula, nu trebuiesc ignorate ºi trecute cu tãcerea. De asemenea noi vrem a supune fãrã întârziere aceste scopuri ºi revendicãri unei consideraþii serioase a autoritãþilor lumii libere. Noi facem apel la toate autoritãþile democratice, naþionale ºi internaþionale, ºi în primul loc a celui mai înalt for, Naþiunile Unite, cerându-le de a ne acorda bunãvoinþa lor ºi aprobarea în vederea liberãrii naþiunilor noastre subjugate. 2. Noi suntem ferm hotãrâþi de a rãmâne uniþi în serviciul celor mai mari valori umane: demnitatea de a fi om, drepturile sale esenþiale, independenþa ºi libertatea. 546
Nu poate exista coexistenþã în lume atât timp cât sensul real ºi respectul acestor valori supreme nu vor fi asigurate în cele douã tabere care se opun astãzi. Experienþa istoricã acumulatã în secolul XX aratã cã o ordine internaþionalã justã ºi o pace durabilã, nu vor putea fi stabilite pentru o perioadã mai îndelungatã, atâta timp cât naþiunile noastre nu vor înceta a fi obiectul tocmelilor internaþionale pentru a deveni factori activi ai vieþii internaþionale. Acþiunea noastrã este în consecinþã destinatã a servi interesele generale ale lumii libere prin integrarea þãrilor noastre într-o Europã unitã. 3. Conºtienþi de faptul cã civilizaþia creºtinã la fel ca toate celelalte civilizaþii va fi ameninþatã cu distrugerea dacã domnia violenþei ºi a mãsurilor ipocrite se vor generaliza, noi refuzãm de a limita acþiunea noastrã la cauza singurelor noastre popoare. Noi ne declarãm solidari cu toþi oprimaþii, cu toþi aceia care sunt persecutaþi, exploataþi, cãlcaþi în picioare, trãdaþi. Noi ne angajãm a le purta de grijã din toate puterile noastre. Dispreþul pe care opresiunea comunistã internaþionalã îl aratã faþã de aspiraþiile naþionale ºi sociale cele mai justificate, trebuie sã înceteze cât mai repede posibil. Trebuie gãsite remedii ºi soluþii echitabile care printr-o cooperare internaþionalã regulatã, sã punã capãt pericolului care apasã asupra umanitãþii pentru a face loc unei pãci durabile, bazatã pe libertate, democraþie, justiþie ºi respect omenesc“. Aceastã declaraþie a fost completatã ulterior cu „noi“ elemente enunþate în diverse ocazii sub formã de apel sau rezoluþii de naturã a face vâlvã în rândul fugarilor în scopul menþinerii stãrii lor de spirit cât ºi pentru a justifica activitatea conducãtorilor organizaþiei faþã de elementele care subvenþioneazã cu fonduri. * Adunarea Naþiunilor Captive din Europa a fost creatã în Statele Unite ale Americii ca o „organizaþie internaþionalã“ care uneºte pe „adevãraþii“ reprezentanþi ai emigraþiei din Europa Centralã ºi Rãsãriteanã ºi are menirea sã completeze activitatea O.N.U. în domeniul „apãrãrii intereselor popoarelor subjugate“ din Europa. În realitate este o organizaþie reacþionarã a emigranþilor finanþatã de cãtre Departamentul de Stat al S.U.A. ºi care duce o largã activitate de subminare împotriva U.R.S.S. ºi þãrilor de democraþie popularã, redactând materiale calomnioase de propagandã împotriva þãrilor lagãrului socialist. În componenþa ei în afarã de reprezentanþii fugarilor din cele nouã þãri socialiste mai intrã ºi reprezentanþii diferitelor uniuni ºi organizaþii internaþionale reacþionare sprijinite de cãtre imperialiºtii din S.U.A., Anglia ºi Franþa. Adunarea Naþiunilor Europene Captive primeºte un sprijin politic ºi material permanent din partea a o serie de personalitãþi de stat ºi ai vieþii publice din S.U.A., Anglia, Franþa, Germania Occidentalã, Belgia ºi din alte þãri imperialiste. 547
Dintre „personalitãþi“ fac parte: În S.U.A.: Hubert Humphrey, senator democrat, membru al Comisiei Senatoriale pentru afacerile externe; John Kennedy, senator democrat, membru al Comisiei Senatoriale pentru afacerile externe; Thomas Morgan, membru al Camerei Reprezentanþilor; John Mc Cormac, membru al Comisiei [Camerei] Reprezentanþilor; Edna Key, membru al Camerei Reprezentanþilor; Elvin Bentley, membru al Camerei Reprezentanþilor; George Minie, preºedintele Federaþiei Americane a Muncii a Congresului Sindicatelor de Producþie; În Anglia: St. Oswald, membru al Camerei Lorzilor; Young Kenneth ºi Robert Boutby, deputaþi în Parlament; În Franþa: Bidault ºi Pflimlin, foºti prim-miniºtri; Block Ascar, secretar general al Comitetului francez „Europa Liberã“; Neigelain, socialist; În R.F. Germanã: Georg Kitzinger preºedintele comisiei de politicã externã a Bundestagului ºi Ernst Paul, deputat în Bundestag din partea P.S.D.G.; [În alte þãri] Uistrend, deputat în parlamentul suedez; F. J. Gerhard, deputat în parlamentul olandez; Fernon Geuss, preºedintele Adunãrii Consultative a Consiliului Europei; Oldenbruck, secretar general al Confederaþiei Internaþionale a Sindicatelor Libere ºi alþii. Preºedinte al Adunãrii Naþiunilor Captive este unul din conducãtorii emigraþiei reacþionare* anume* însã în realitate activitatea acestei organizaþii este condusã de Departamentul de Stat al S.U.A. prin intermediul reprezentantului sãu, anume Mc Karger. Conform statutului organizaþia are scopul de a întreprinde, prin intermediul O.N.U. ºi a altor organizaþii internaþionale aflate sub influenþa S.U.A., mãsuri îndreptate împotriva politicii U.R.S.S. ºi a þãrilor de democraþie popularã din Europa. *
lipsã în text
548
Una din laturile principale ale activitãþii de subminare o constituie redactarea ºi rãspândirea prin intermediul O.N.U. ºi altor organizaþii internaþionale aflate sub influenþa S.U.A. a materialelor calomnioase menite sã submineze prestigiul naþional al U.R.S.S. ºi þãrilor de democraþie popularã. Dupã cum recunosc conducãtorii sarcina acestei organizaþii este de a „contracara“ activitatea reprezentanþilor U.R.S.S. ºi a þãrilor de democraþie popularã în organizaþiile internaþionale. Îndeplinirea hotãrârilor „organizaþiei“ este urmãritã de o „comisie generalã“ creatã special pentru aceasta. Prima etapã a realizãrii hotãrârilor luate constã în aducerea lor la cunoºtinþa Preºedintelui Adunãrii Generale O.N.U., secretarului ei general ºi delegaþiilor þãrilor capitaliste din O.N.U. Hotãrârile care au mai ales un caracter politic, sunt aduse la cunoºtinþa guvernului S.U.A. ºi misiunilor diplomatice ale þãrilor capitaliste acreditate la Washington. Dupã aceia membrii ºi colaboratorii „organizaþiei“ trebuie sã lupte pentru realizarea în practicã a acestor hotãrâri prin stabilirea de contacte personale cu reprezentanþii þãrilor amintite la O.N.U. Printre acþiunile duºmãnoase întreprinse de Adunarea Naþiunilor Europene Captive sunt: – colaborarea la excluderea Republicii Socialiste Cehoslovace în octombrie 1954 din fondul internaþional de valutã; – pregãtirea „materialelor cu privire la munca forþatã“ din U.R.S.S. ºi þãrile de democraþie popularã din Europa; – pronunþarea împotriva proiectului tratatului de stat cu Austria propus de cãtre Uniunea Sovieticã, împotriva propunerii sovietice de se a încheia un pact de securitate europeanã; – împiedicarea primirii în O.N.U. a Albaniei, Bulgariei, României ºi Ungariei în 1955; – trimiterea cãtre secretarul general al O.N.U. ºi preºedintelui S.U.A. a unor referate ºi teme ca: – „Ilegalitatea reprezentãrii în O.N.U. a þãrilor din blocul sovietic“; – „Imperialismul sovietic“; – „Încãlcarea obligaþiunilor ºi tratatelor internaþionale de cãtre þãrile blocului sovietic“; – „Lipsa de drepturi a sindicatelor din þãrile de democraþie popularã“; – „Situaþia bisericii în þãrile Europei Centrale ºi Rãsãritene“; – „Tratatul de la Varºovia, ca instrument de subjugare“ etc. La sesiunile speciale ale A.N.E.C. þinute la Strassbourg (Franþa) au fost dezbãtute urmãtoarele probleme de bazã: 1. La sesiunea I specialã din iulie 1955: – „Integrarea europeanã“; – „Apãrarea patrimoniului cultural al Naþiunilor subjugate“. 549
1. La sesiunea II-a specialã din aprilie 1956: – „Integrarea Europeanã ºi colaborarea cu Consiliul European“; – „Problema refugiaþilor ºi propaganda sovieticã pentru repatriere“; – „Imperialismul sovietic“ 1. La sesiunea III-a specialã din aprilie 1958: – „Ultimele evenimente din þãrile subjugate ºi influenþa lor asupra politicii puterilor occidentale“; – „Integrarea europeanã ºi politica Consiliului European“; – „Aspecte actuale ale problemei refugiaþilor“; – „Includerea problemei maghiare pe ordinea de zi a conferinþei la nivel înalt“. La Sesiunea IV-a specialã, s-au adoptat hotãrâri îndeosebi în urmãtoarele probleme: – „Interzicerea vizitãrii centrelor de refugiaþi de cãtre reprezentanþii diplomatici ai puterilor comuniste“; – „Cererea ca organizaþia refugiaþilor sã fie recunoscutã de cãtre O.N.U. (prin participarea refugiaþilor în cadrul Serviciilor administrative ale Înaltului Comisariat al O.N.U. în problemele refugiaþilor)“; – „Crearea fondului internaþional pentru ajutorarea refugiaþilor“; – „Proclamarea eliberãrii popoarelor subjugate ca scop al politicii externe a þãrilor lumii libere“; – „Recunoaºterea reprezentaþilor politici ºi diplomatici ai emigranþilor în calitate de reprezentanþi ai popoarelor subjugate din Europa“. Dacã în prima etapã a existenþei sale conducãtorii A.N.E.C. acþionau numai prin intermediul O.N.U. depunând toate eforturile pentru a-ºi consolida poziþia de reprezentanþi „adevãraþi“ ai emigraþiei din þãrile Europei Centrale ºi Rãsãritene, ulterior ei au început sã-ºi îndrepte eforturile pentru ca hotãrârile sesiunilor sã fie rãspândite de asemeni prin intermediul consiliului european N.A.T.O. ºi altor organizaþii internaþionale agresive a cãror activitate este îndreptatã împotriva þãrilor lagãrului socialist. Activitatea „Adunãrii Naþiunilor Europene Captive“ a fost deosebit de intensã în perioada evenimentelor din Ungaria. În octombrie 1956 ea a adoptat o rezoluþie prin care se cerea ca comisia internaþionalã a O.N.U. sã intervinã în evenimentele din Ungaria. Adunarea Naþiunilor Europene Captive are un secretariat permanent la Strassbourg în Franþa care editeazã buletine, în limbile francezã, englezã ºi germanã, buletine în care se publicã materialele sesiunilor organizaþiei, referate, memorii ºi alte materiale menite sã submineze prestigiul Uniuni Sovietice ºi al þãrilor de democraþie popularã. 550
În cadrul Organizaþiei lucreazã peste 200 de colaboratori permanenþi care sunt în acelaºi timp membri ºi conducãtori ai delegaþiilor din partea Organizaþiilor naþionale de emigranþi precum ºi ai uniunilor ºi asociaþiilor internaþionale reacþionare. Adunarea Naþiunilor Europene Captive cautã sã-ºi adopte structura organizatoricã, dupã structura organelor O.N.U. La sesiunea a IV-a care a avut loc în aprilie 1958 la Strassbourg, au fost aleºi din partea emigraþiei româneºti în organele de conducere urmãtorii fugari: – Romulus Boilã – Ionescu Vladimir – Raþiu Iancu – Veniamin Virgil – De asemenea au fost aleºi reprezentanþi ai tuturor þãrilor reprezentate de fugari în A.N.E.C. Din partea Uniunii ºi Asociaþiilor Internaþionale reacþionare au fost aleºi: Din partea Centrului Internaþional al Sindicatelor Libere din exil (C. I. S. L.). – Frantisek Billas, preºedintele comitetului executiv al C. I. S. L. – Arno Hais – vicepreºedintele acestui comitet – ªerban Voinea, membru al Comitetului Executiv al „Partidului Socialist“. În componenþa Adunãrii Naþiunilor Europene Captive mai intrã comitetele: „politic“, „social“ ºi „general“, diferite „comisii“ ºi servicii generale ºi speciale; organele principale sunt comitetul politic, social ºi general ºi secretariatul. Din secretariatul general fac parte urmãtorii: – Brutus Coste (fugar român), secretar general al A.N.E.C. – Antoni Dargas, directorul biroului „Organizaþiei“ la Bonn. – Louis Babici, intendentul clãdirilor „Organizaþiei“. – Georg Ferdinand, ºeful cancelariei. – Simona Bei ºi Betty Leteridge, secretare dactilografe. Din serviciul presei face parte în calitate de corespondent Ion Ureche (fugar român din Paris). Edmond Renak directorul biroului organizaþiei la Paris. Din iniþiativa O.N.U. (reprezentanþii þãrilor imperialiste în frunte cu S.U.A.), la 5 decembrie 1958 s-a adoptat rezoluþia adunãrii generale cu 59 de voturi în vederea organizãrii „anului mondial al refugiaþilor“. Scopurile „anului mondial al refugiaþilor“ prevãzute în rezoluþie sunt urmãtoarele: a/ atragerea atenþiei opiniei publice asupra refugiaþilor; b/ sã se facã presiuni asupra guvernelor pentru ca acestea sã-ºi aducã contribuþia din punct de vedere financiar ºi sã adune fonduri de la organizaþiile filantropice ºi de la public în general. 551
În perioada iulie 1959–31 iunie 1960, O.N.U. a organizat „anul mondial al refugiatului“ cu scopul de a atrage atenþia opiniei publice asupra problemei fugarilor ºi exilaþilor din fiecare þarã de orice tendinþã politicã, de orice religie. În prezent la „anul mondial al refugiatului“ participã 76 de state dintre care 21 din Europa, 22 din America Latinã, 20 din Asia, 11 din Africa, 2 din Australia. Pentru atingerea scopurilor prevãzute în rezoluþia O.N.U. diferite þãri vor lua iniþiative în diferite feluri fie acordând fonduri organizaþiilor recunoscute, fie primind noi fugari pe teritoriul lor, fie adoptând un statut mai larg satisfãcãtor pentru refugiaþi. Astfel, în Italia s-a înfiinþat un comitet de onoare în vederea sprijinirii rezoluþiei O.N.U. sub preºedinþia lui Carla Gronchi. Acest comitet este format din anumite personalitãþi (membri din guvern, înalþi magistraþi, exponenþi calificaþi ai celor mai mari întreprinderi comerciale) alese pentru posibilitãþile lor de colaborare ºi ajutor când este vorba de strângerea fondurilor. Printr-un decret ministerial din 30 iunie 1959 s-a instituit un comitet executiv pentru probleme juridico-administrative. Membrii comitetului au fost desemnaþi de Ministerul Afacerilor Externe, reprezentând ministerele direct interesate precum ºi întreprinderi ºi organizaþii guvernamentale sau particulare. Instituþiile din Italia, interesate în sprijinul rezoluþiei O.N.U. sunt: Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, Ministerul Poºtelor ºi Telecomunicaþiilor, Ministerul Tezaurului, Opera de Asistenþã a Vaticanului, Radio-Televiziunea italianã, Societatea italianã pentru organizaþia internaþionalã, misiunea italianã „Conferinþa Naþionalã pentru bunãstarea catolicilor“, Comitetul Catolic pentru emigraþie, opera de asistenþã „Iuliani ºi Dalmati“, Crucea Roºie Italianã, Activitãþi de Asistenþã Italiene ºi Internaþionale (A. A. I. I.). În vederea rezolvãrii treptate a problemei fugarilor ºi refugiaþilor în spiritul rezoluþiei O.N.U. s-au format patru organisme însãrcinate sã se ocupe direct sau indirect de aceastã problemã. Acestea sunt: – Biroul de lucru ºi ajutor al Naþiunilor Unite pentru fugarii din Palestina ºi Orientul Apropiat, Organizaþia Naþiunilor Unite pentru Renaºterea Coreei, Comitetul Interguvernamental pentru emigrãrile din Europa ºi Înaltul Comisariat al Naþiunilor Unite pentru refugiaþi. Independent de aceste organizaþii existã o altã organizaþie, Consiliul Europei care, fiind creat cu scopuri diferite, se gãseºte astãzi în situaþia de a aborda ºi rezolva împreunã cu membrii sãi problema fugarilor. În aprilie 1956 s-a instituit un fond de restabilire al Consiliului Europei cu un capital iniþial de 10 milioane de dolari cu scopul de a emite sau garanta împrumuturi destinate sã finanþeze toate acele proiecte care tind, fie sã gãseascã de lucru pe loc celor interesaþi, fie sã le uºureze emigrarea. Sunt 8 þãri care au aderat la fond ºi care au subscris jumãtate din capitalul iniþial: Belgia, Franþa, Grecia, Islanda, Italia, Luxemburg, Germania, Turcia. 552
Alãturi de organismele mai sus arãtate, trebuie menþionatã activitatea desfãºuratã de organizaþiile (agenþiile) voluntare, deci de societãþi filantropice formate din diferite þãri. Suma care se cheltuieºte anual de cãtre organizaþiile filantropice pentru servicii ºi proiecte destinate fugarilor se ridicã la 200 (douã sute milioane) dolari. Mare parte din aceastã sumã se varsã la termenele contractului încheiat cu Fondul Naþiunilor Unite, cu Planul Statelor Unite pentru Ajutorul Fugarilor ºi cu Comitetul Interguvernamental pentru emigrãrile din Europa. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 6, vol. 1, f. 9–18.
124. 1960 octombrie 28. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Adunarea Naþiunilor Europene Captive“ filiala – Londra, nume conspirativ „Piccadily“. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I
Strict secret
Aprobat ªeful direcþiei N. Doicaru Hotãrâre de deschiderea dosarului de obiectiv „Adunarea Naþiunilor Europene Captive“ filiala – Londra Azi, 28 oct. 1960, subsemnatul l[ucrãtor] op[erativ] p[rim] cãpitan Loghin Ioan, analizând materialul existent asupra organizaþiei „Adunarea Naþiunilor Europene Captive“ filiala – Londra. Am gãsit cã A.N.E.C. a fost creatã în S.U.A. ca o „organizaþie internaþionalã“, care uneºte pe „adevãraþii“ reprezentanþi ai emigraþiei din Europa Centralã ºi Rãsãriteanã ºi are menirea sã completeze activitatea O.N.U. în domeniul „apãrãrii intereselor popoarelor subjugate“. În realitate este o org[anizaþie] reacþionarã cu filiale în Franþa, Anglia, Italia etc. finanþatã de cãtre Departamentul de Stat al S.U.A. ºi care duce o largã activitate de subminare împotriva U.R.S.S. ºi þãrilor socialiste, redactând mat[eriale] calomnioase de propagandã împotriva acestor þãri. Filiala din Anglia a „A.N.E.C. “ este condusã de fugarul Gogu Constantinescu ºi I. Raþiu. 553
Pe baza celor de mai sus am hotãrât sã deschid dosarul de obiectiv pentru organizaþia „Adunarea Naþiunilor Europene Captive“, filiala – Londra – Anglia, numele conspirativ „Piccadily“*. L[ucrãtor] op[erativ] Cpt. Ioan Loghin „De acord“ ªef birou [indescifrabil]
„De acord“ ªef serviciu [indescifrabil]
A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 6, vol. 1, f. 7.
125. 1960 octombrie 28. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Lãcusta“ pentru Grupul legionar din Italia. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I
Strict secret
Aprobat, ªeful Direcþiei I N. Doicaru Hotãrâre de deschiderea dosarului de obiectiv Astãzi, 28 octombrie 1960, subsemnatul l[ucrãtor] op[erativ] mr. Georgescu Constantin, analizând materialul existent asupra grupului legionar din Italia. Am gãsit cã, deºi acest grup este mic ca numãr, totuºi prezintã importanþã în special pentru faptul cã în rândurile lor se aflã unii conducãtori ai organizaþiei legionare cum sunt: Papanace Constantin, Bujin Nicolae, Roºu Octavian ºi alþii. Acest grup este împãrþit în douã fracþiuni care reprezintã de fapt cele douã tabere ale legionarilor la ora actualã: una condusã de Papanace Constantin care este cea mai activã ºi mai numeroasã, având * Dosarul de obiectiv nr. 2390 al organizaþiei „A.N.E.C.“ filiala din Anglia a fost închis la 7 aprilie 1963 (A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 6, vol. 1, f. 8)
554
ºi o fiþuicã intitulatã „Vatra“, redactatã de Vãlimãreanu Petre ºi cealaltã, mai puþin numeroasã, adeptã a lui Horia Sima, care este condusã de Roºu Octavian. Pe baza celor de mai sus am hotãrât sã deschid dosarul de obiectiv pentru Grupul legionar din Italia, numele conspirativ „Lãcusta“. Lucr[ãtor] op[erativ] Mr. Georgescu Constantin Cpt. [indescifrabil] „De acord“ ªeful Serviciului III Lt.-col. [indescifrabil]
ªeful Biroului II
A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 114, f. 7.
126. 1961 ianuarie 25. Sintezã referitoare la neînþelegerile ºi schimbãrile de personal din cadrul postului Radio „Europa Liberã“, transmisã ministrului Afacerilor Interne, Alexandru Drãghici de cãtre omologul sãu polonez Vladislav Viha. Ministerul Afacerilor Interne Nr. 14/61/OC
Strict Secret Varºovia 25 ianuarie 1961
Cãtre Tovarãºul ministru al Afacerilor Interne al Republicii Populare Române Alexandru Drãghici Bucureºti Stimate tovarãºe ministru, Vã trimitem alãturat o informaþie privind neînþelegerile ºi schimbãrile de personal petrecute în cadrul postului de radio „Radio Europa Liberã“ (München). Cu salutãri tovãrãºeºti Ministrului Afacerilor Interne al Republicii Populare Polone Vladislav Viha 555
Neînþelegerile ºi schimbãrile de personal petrecute în cadrul postului de radio „Radio Europa Liberã“ (München) „Radio Europa Liberã“ (München), Englischer Garten 1 este un serviciu al Comitetului pentru Europa liberã din New York. Începând cu luna iulie 1950 adicã din momentul apariþiei sale postul desfãºoarã activitate propagandisticã ºi de diversiune anticomunistã, îndreptatã împotriva þãrilor de democraþie popularã. Radio „Europa Liberã“ ºi aparatul lui foarte dezvoltat sunt finanþate de organizaþia influentã americanã „Cruciada Libertãþii“ – organizaþie anticomunistã ºi de guvernul Statelor Unite ale Americii. Pe teritoriul Europei Occidentale radio „Europa Liberã“ dispune de 30 de posturi de radio-emisie cu o putere de 12 000 kw care transmit pentru Polonia, Cehoslovacia ºi Ungaria câte 20 de ore pe zi iar pentru România ºi Bulgaria câte 6 ore pe zi. În cadrul postului de radio din München unde lucreazã în prezent circa 1 300 salariaþi, inclusiv 700 cetãþeni din R.F.G., 130 de cetãþeni americani, peste 100 emigranþi polonezi ºi peste 350 emigranþi din alte þãri, au început de mai mult timp duºmãniile, intrigile ºi discuþiile în probleme politice ºi naþionale. Destul de des apar contrazicerile legate de problemele, metodelor ºi cãilor „unei lupte eficace împotriva comunismului“. În pofida tuturor eforturilor ºi ordinelor oficiale ale conducerii, care au drept scop de a nu descoperi în faþa unor persoane strãine problemele interne ale reprezentanþei, conflictele apãrute în ultimul timp în cadrul radioului „Europa Liberã“ n-au putut fi tãinuite. Cercurile vest-germane ºi organele de presã au oglindit pe larg acest eveniment. Cauza imediatã a campaniei de presã îndreptatã împotriva radio „Europa Liberã“ a constat în concedierea în luna octombrie 1960 a redactorului H. Winterschteigher (cetãþean al R.F.G.), „pentru cãlcarea disciplinei ºi liniºtii interne“ care în acelaºi timp îndeplinea ºi funcþia persoanei de încredere a sindicatelor. În faþa instanþei de judecatã a R.F.G. la care a apelat Winterschteigher, care a lucrat la radio „Europa Liberã“ 9 ani, s-a descoperit cã acesta a fost concediat pentru faptul cã la lista emisiunilor zilnice el a adãugat la numele oraºului polonez Opole ºi vechea denumire germanã (Opelln). Acest fapt a provocat nemulþumirea funcþionarilor secþiei poloneze care s-au simþit „jigniþi politic“. Îndepãrtarea lui Winterschteiger a provocat protestele unor cercuri ºi reviste vest-germane, indignate de „bãtaia de joc faþã de teritoriul R.F.G., faþã de un cetãþean german, pentru faptul cã acesta a îndrãznit sã foloseascã numele german ºi nu acela fals polonez pentru denumirea corespunzãtoare a unui oraº“. La sfârºitul lunii octombrie anul trecut au avut loc, de asemenea, discuþii serioase între funcþionarii secþiei poloneze ºi conducerea americanã a radio „Europa Liberã“ care nu a fost de acord sã se transmitã un program special, privind conþinutul rezoluþiei Congresului coloniei americane în problema frontierei pe Oder ºi Neise. În semn de protest secþia polonezã a declarat cã îºi va înceta activitatea ºi va începe greva. În afarã de aceasta unul din redactori a plecat la New York la centrala Comitetului pentru 556
„Europa Liberã“ unde a obþinut aprobarea pentru emisiunea respectivã, dupã cunoscuta declaraþie a lui R. Nixon în problema frontierei de vest polonezã. Datoritã acestui fapt declaraþia privind greva a fost retrasã. Din informaþii secrete rezultã cã certurile cu conducerea radio „Europa Liberã“ au contribuit la adâncirea intrigilor din cadrul secþiei poloneze, a discuþiilor politice ºi a tendinþelor antisemite, care s-au intensificat datoritã zvonurilor despre reducerea personalului radio „Europa Liberã“, care s-ar datora unor intenþii ale noii administraþii Kennedy de a-ºi limita cheltuielile pentru „Europa Liberã“. O parte dintre funcþionarii secþiei poloneze cautã sã-l înlãture pe J. Novak (Z. Ezeranski) de la funcþia de conducãtor al secþiei pe care o ocupã din 1952. Situaþia grea existentã în cadrul radio „Europa Liberã“ a intensificat discuþiile dure, care se duc în cadrul secþiei cehoslovace formatã din circa 120 persoane. În luna noiembrie 1960, un grup de funcþionari din aceastã secþie, compus din 18 persoane, a trimis un protest conducerii Comitetului pentru „Europa Liberã“ din New York în legãturã cu schimbãrile de programe ºi de personal introduse de O. Kostrba, numit ºef al acestei secþii în august 1960. Acest grup a refuzat sã colaboreze cu Kostrba ºi cu locþiitorul acestuia V. Granetz, pe care l-a acuzat cã l-a primit în calitate de crainic pe „fostul colaborator (pânã în 1956) al organului sindicatelor comuniste din Bratislava – E. Mako)“. Directorul radio „Europa Liberã“ – E. Haselhoff (american de origine olandezã) a luat, în legãturã cu aceasta, mãsuri hotãrâte concediind pe cei 18 „rebeli“. Cu toate acestea conducerea din New York a „Europei Libere“ nu a fost de acord cu aceastã soluþie. Drept rãspuns, Haselhoff, care – dupã pãrerea cercurilor apropiate de radio „Europa Liberã“ – „n-a reuºit sã þinã cum trebuie în mânã frânele conducerii pentru a nu admite certurile ºi discuþiile permanente în rândul personalului“ a renunþat la funcþia sa în semn de protest. Împreunã cu acesta au demisionat ºi urmãtoarele persoane: directorul adjunct al radio „Europa Liberã“ Charles Mc Neal, consilierul politic – David Penn ºi O. Kostrba. La începutul lunii decembrie cercurile americane au numit în pripã o nouã conducere provizorie la radio „Europa Liberã“ compusã din urmãtoarele persoane: I Director al radio „Europa Liberã“ – Tomas Brown (locþiitor al preºedintelui Comitetului pentru „Europa Liberã“ din New York); I Director adjunct – John Dunning (radio „Europa Liberã“ – New York); I Consilier politic – Rodney Smith (director administrativ al Comitetului pentru „Europa Liberã“ din New York). Au fost schimbaþi ºi unii ºefi de servicii ai radio „Europa Liberã“. Cercurile revizioniste de transfugi au avut o atitudine foarte negativã în legãturã cu cele petrecute la postul de radio München. Aceste cercuri sunt mult interesate ca guvernul R.F.G. sã anuleze aprobarea datã activitãþii radio „Europa Liberã“ ºi sã organizeze emisiuni de radio proprii în limbile est-europene. Licenþa vest-germanã acordatã radio „Europa Liberã“ al cãrei termen a expirat în iulie 1960 s-a prelungit automat cu 1 an. În legãturã cu aceasta Ministerul Afacerilor 557
Externe de la Bonn a declarat cã autoritãþile R.F.G. nu intenþioneazã într-un viitor apropiat sã anuleze acordul încheiat în 1953 cu „Europa Liberã“. La mijlocul lunii decembrie 1960 problemele postului de radio „Europa Liberã“ din München au constituit obiectul unei interpelãri ºi a unor discuþii aprigi în parlamentul landului Bavaria. Deputaþii din partea partidului strãmutaþilor V.N.E. – Hertler (decedat) ºi Reichschtein au criticat autoritãþile guvernamentale ale R.F.G. pentru atitudinea lor pasivã faþã de concedierea lui Winterschteiger ºi pentru faptul cã aceste autoritãþi nu s-au interesat de politica personalului în cadrul radio „Europa Liberã“ „neconformã dreptului de ospitalitate“. Ei au cerut ca acordul încheiat cu „Europa Liberã“ sã fie revizuit în sensul cã autoritãþile R.F.G. sã aibã asiguratã o influenþã mai mare asupra politicii personalului ºi sã nu mai admitã în viitor astfel de cazuri. Împotriva radio „Europa Liberã“ a luat poziþie, atât în landtagul bavarez, cât ºi în presã, deputatul Partidului Democrat Creºtin – Hacsch. El a declarat: „Noi nu cunoaºtem câþi comuniºti, titoiºti ºi intelectualiºti radicali de stânga lucreazã în cadrul postului de radio «Europa Liberã». În aceastã problemã se poate ajunge la oarecare concluzie numai pe baza emisiunilor… Dacã acest post de radio nu-ºi îndeplineºte atribuþiile, el nu are drept la existenþã“. În afarã de aceasta Hacsch a acuzat pe redactorul radio „Europa Liberã“ ºi pe redactorul ziarului emigranþilor „Cuvântul ceh“ (München) – E. Peiscar – cã „desfãºoarã activitate de instigaþii împotriva germanilor ºi cã abuzeazã în mod scandalos de dreptul de ospitalitate“. Rãspunzând la acuzaþiile aduse de cãtre deputaþi, locþiitorul secretarului de stat al Ministerului de Externe bavarez – Junker – a declarat cã linia politicã a radio „Europa Liberã“ poate fi analizatã numai de Ministerul de Externe de la Bonn. În afarã de aceasta Junker a comunicat cã, în 1958, autoritãþile bavareze ºi Ministerul Afacerilor Externe de la Bonn ºi-au asigurat posibilitatea de a influenþa politica personalului postului de radio. Aceasta se referã numai la angajarea noilor funcþionari ai radio „Europa Liberã“. Din comunicatele autoritãþilor vest-germane rezultã cã unele cercuri guvernamentale de la Bonn „n-ar fi împotrivã ca sã se elibereze de o ipotecã atât de grea cum este radio «Europa Liber㻓. Din iniþiativa Comitetului pentru „Europa Liberã“, în decembrie anul trecut la Bruxelles (str. Moliere nr. 213) a fost creat aºa numitul „centru cultural european pentru transfugi“ care va servi drept „loc pentru întâlnirile emigranþilor ºi transfugilor de dupã cortina de fier în scopul cunoaºterii de cãtre aceºtia a condiþiilor de viaþã din Occident ºi a problemelor Europei Unite“. Astfel de centre, finanþate de serviciul radio „Europa Liberã“ ºi care apar sub denumirea „organizaþiile ºi publicaþiile Europei Libere“ (Free Europe Organizations and Publications – FEOP) acþioneazã de acum într-o serie de alte oraºe vest-germane ºi anume: Hamburg ºi München, precum ºi la: Copenhaga, Paris, Innsbruck ºi Viena. Aceste reprezentanþe ale Comitetului pentru „Europa Liberã“ servesc de asemenea pentru atragerea cetãþenilor din þãrile socialiste, care viziteazã statele occidentale sub 558
pretextul activitãþii culturale, precum ºi pentru folosirea lor în scopuri de diversiune ºi spionaj. La deschiderea festivã a centrului din Bruxelles care a avut loc la 6 decembrie 1960 au participat: conducãtorul „biroului de coordonare“ a Comitetului pentru „Europa Liberã“ de la Londra – generalul de rezervã M. Delgado ºi funcþionarul Comitetului pentru „Europa Liberã“ – E. Metz (fostul director al Universitãþii „Europa Liberã“ din Strasburg). Au participat de asemenea reprezentanþii cercurilor politice ºi religioase belgiene, delegatul comisarului suprem al O.N.U. în problema transfugilor din Belgia – De Roover – precum ºi activiºti emigranþi din unele þãri ale Europei Rãsãritene. Emigraþia polonezã a fost reprezentatã de: activistul Partidului Muncii – Popel, profesorul S. Glazer, rectorul misiunii catolice poloneze din Belgia – Csendz K. Kubº, directorul Institutului ºtiinþific polonez din Belgia – contele T. Ziberg-Plater ºi reprezentantul comitetului de emigraþie polonezo-american, colaborator al organelor de contrainformaþii belgiene – St. Merlo. Funcþia de director al „Centrului“ este ocupatã de colonelul P. Hannut, fost locþiitor al directorului general al Crucii Roºii belgiene. Din informaþii secrete rezultã cã Metz se ocupã cu culegerea informaþiilor cu caracter de spionaj de la fugari, pe care le transmite ºefului sãu de la Londra – generalul Delgado. El menþine relaþii apropiate cu fruntaºii emigraþiei reacþionare ºi îndeosebi cu ºeful filialei din Paris al A.C.E.N.-ului, profesorul V. Veniamin (român). Metz are de asemenea o cartotecã a absolvenþilor ºi foºtilor bursieri (aflaþi în Occident) ai Universitãþii „Europa Liberã“ dizolvatã în 1958, pentru unirea ºi includerea lor în activitatea intensã de diversiune desfãºuratã împotriva þãrilor socialiste. El organizeazã destul de des consfãtuiri cu foºtii bursieri ai Comitetului pentru „Europa Liberã“ ºi cu activiºtii organizaþiilor de tineret ale emigranþilor din Londra, Bruxelles ºi Paris. [Rezoluþie] 02. 03. 1961 Tov. Moiº Studiaþi ºi dvs materialul anexat. Sã-l cunoascã apoi tov. de la emigr[aþie] ºi Gregorian ºi sã-l compare cu ce avem ºi noi. Se va supune analizei numai aspectele ce eventual ar mai interesa a fi exploatate în sinteza ns. cãtre conducere. N. Doicaru A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 45, vol. 3, f. 30–37.
559
127. 1961 februarie 20. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv privind „Comitetul Naþional pentru Europa Liberã“, nume conspirativ „Tebas“. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I
Strict secret
Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Tebas“. Azi, 20 februarie 1961, subsemnatul lucrãtor operativ cpt. Aldescu Grigore analizând materialul existent asupra C.N.E.L. „Comitetul Naþional pentru Europa Liberã“. Am gãsit cã aceastã organizaþie americanã a luat fiinþã în anul 1949 din iniþiativa Departamentului de Stat al S.U.A. Pentru a camufla pe adevãratul iniþiator, Departamentul de Stat s-a folosit de generalul Lucius D. Clay fost înalt comisar american în R.F.G. ºi alþi cetãþeni americani (industriaºi, diplomaþi, ofiþeri etc.). Comitetul de conducere al C.N.E.L. este compus din 58 de persoane, are sediul la New York în 2 Park Avenue NY16, preºedinte de onoare este Joseph C. Grew, iar preºedintele activ este Archibald Alexander. Întreaga activitate a C.N.E.L. este îndrumatã ºi controlatã de serviciul de spionaj american în colaborarea cu Departamentul de Stat. Dupã cum se aratã în însuºi statutul ei de organizare, aceastã organizaþie întreprinde acþiuni în vederea „eliberãrii popoarelor subjugate de dominaþia sovieticã“. Are filiale „în majoritatea þãrilor capitaliste, este susþinutã financiar de guvernul S.U.A. ºi moraliceºte de organizaþiile reacþionare ale emigraþiei“. Activitatea acestei organizaþii internaþionale prezintã interes, acþiunile ei trebuie cunoscute ºi trebuie urmãritã de noi. Pe baza celor de mai sus am hotãrât sã deschid dosarul de obiectiv pentru C.N.E.L. „Comitetul Naþional pentru Europa Liberã“, numele conspirativ „Tebas“. Lucrãtor operativ Cpt. Aldescu Grigore „De acord“ ªef serviciu Cpt. [indescifrabil.] A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 45, vol. 6, f. 5.
560
128. 1961 martie 20. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Cleveland“ pentru Colonia românã din America de Nord. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I Strict secret
Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv Azi, 20 martie 1961, subsemnatul cpt. Dorobanþu Lazãr, luc[rãtor] op[erativ], analizând materialul existent asupra obiectivului Colonia românã din America de Nord. Am gãsit cã în America de Nord se aflã o emigraþie de circa 500 000 români americani care au plecat pe acest continent înainte de 23 august 1944 din cauza condiþiilor economice grele din România burghezã. În ultimul timp din partea fugarilor politici români se fac tot mai multe încercãri pentru a subordona colonia românã intereselor lor duºmãnoase îndreptate împotriva statului nostru. Pentru noi este foarte necesar a se transforma colonia într-o colonie românã progresistã în care scop urmeazã a fi luate mãsuri corespunzãtoare pentru realizarea celor ce ne propunem. Pe baza celor de mai sus am hotãrât sã deschid dosarul de obiectiv pentru Colonia românã din America de Nord, numele conspirativ „Cleveland“*. Luc[rãtor] op[erativ] prim Cpt. Dorobanþu Lazãr A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 90, f. 8.
* Dosarul de obiectiv „Cleveland“ a fost închis la 25 noiembrie 1963 (A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 90, f. 240)
561
129. 1961 aprilie 10. Tabel cuprinzând numele ºi adresele unor studenþi care au legãturi cu „Europa Liberã“, transmis ministrului Afacerilor Interne, Alexandru Drãghici, de cãtre ministrul Afacerilor Interne din R.P. Albania. Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Populare Albania Nr. 03/6–32
Strict Secret Tirana 10. IV. 1961
[Cãtre] Ministrul Afacerilor Interne al R.P.R. – Tov. Alexandru Drãghici – Bucureºti Stimate tovarãºe Drãghici, În cadrul informãrii reciproce, vã trimitem alãturat un tabel cuprinzând numele ºi adresele unor studenþi ai fostului colegiu de la Strassbourg, care în momentul de faþã întreþin legãturi cu organizaþia „Europa Liberã“. Þinând seama de faptul cã între aceºtia existã ºi câteva persoane de origine românã, considerãm cã materialul prezintã interes pentru organele Dv.
Cu salutãri tovãrãºeºti Ministrul Afacerilor Interne al R.P. Albania Kadri Hazbiu Tabel cuprinzând numele ºi adresele unor studenþi ai fostului colegiu de la Strassbourg. Cehoslovaci: I Stefan Chripko – 17, rue Jean Mermoz, Joinville le Pont-France I Jean Janoviak – 17, rue Marius Jacobot Puteaux (Seine), France I Joseph Leoszko – 20, rue de la Bienfainsance, Paris VIII I Thomas Lowit – 106 Boulevard Saint – Germain, Paris 5 I Marijan Struma – Domaine de la Cote Noire Bât. 23 Rueil Malmaison (Seine), France. 562
I I I
Libor Sir – 25, rue Monge, Paris Bohusllava Zerjav – 18, rue Dannou, Paris 2 Svetlana Lafont (nee Valentova) – 72 rue de Flore, Le mans (Sarthe), France
Polonezi: I Stefan Malinowski – 83 rue de Crmee Paris 19, France I Mathias Morawski – 174 rue de l‘Universite, Paris VII I Zbigniev Olszewski – 5 rue Fresnel, Paris XVI I Mieczyslaw Werno – 22, Avenue Emile Deschanel Paris VII Unguri: I Tibor Kormendi – 36, rue Paul Barruel, Paris XV I Robert Egon Rehner – I, rue des Ecoles, Paris Români: I Zeno Alexandru Vlad – 20, rue des Ecoles, Paris V I Ion Cuºa – 46, rue Mary Besseyre Vanvea (Seine), France I Mircea Catanã – 18, rue Franklin, Paris XVI Bulgari: I Ivan Choroulinkov – II, rue Elysee Menilmontant, Paris XX I Vasil Niagoloff – 15 Villa Duthy, Paris 14 I Chirsto Tchoreloff – 14, rue Noyer Renard, Athis-Mona (Seine-Etoise) I Pierre Schischmanoff – I, Boulevard de Courcelles, Paris VIII U.R.S.S. – lituanieni I Vytautas Kasiulis – 42 bis Avenue de Suffren, Paris XV I Pierre Klimas – 26, rue de Navarin, Paris 9 Informaþia este exactã. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 16, f. 49.
563
130. 1961 iunie 23. Notã primitã de adjunctul ministrului Afacerilor Interne, generallocotenent Pintilie Gheorghe, de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Populare Polone referitoare la recrutarea de cãtre americani a unor emigranþi din Europa Rãsãriteanã. Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Populare Polone Nr. ODD-13/23/61
Strict Secret Varºovia, 23 iunie 1961
Cãtre, Adjunctul ministrului Afacerilor Interne al Republicii Populare Române Tovarãºul general-locotenent Pintilie Gheorghe Bucureºti Stimate tovarãºe, Am primit semnalãri dintr-o sursã demnã de încredere cã în ultimul timp americanii manifestã un interes deosebit faþã de mediul emigranþilor din Europa Rãsãriteanã. Din rândul acestora se recruteazã elemente destinate sã lucreze în centrele de apreciere a informaþiilor. Centrul de apreciere a informaþiilor referitoare la Europa Rãsãriteanã se aflã într-una din þãrile Europei Occidentale ºi se subordoneazã serviciului de spionaj american ºi Departamentului de Stat al S.U.A. În ultima vreme, în cadrul centrului de apreciere a informaþiilor cu privire la Europa Rãsãriteanã s-au produs mari schimbãri în rândul cadrelor ºi ca urmare existã multe posturi vacante. ªi faptul acesta explicã activitatea intensificatã a americanilor pentru cãutarea de noi lucrãtori. Candidaþii pentru posturile de funcþionari ai centrului de apreciere a informaþiilor trebuie sã aibã cunoºtinþe temeinice asupra teritoriului ºi situaþiei þãrilor din Estul Europei, fiindcã sarcina lor va fi sã aprecieze informaþiile primite de acolo. Înainte de angajare, aceºtia sunt verificaþi cu minuþiozitate ºi timpul de verificare poate sã dureze pânã la 6 luni. Trebuie subliniat cã în aceastã muncã pot fi primite nu numai elementele fugare din vechea emigraþie dar ºi cei veniþi de curând în Occident. În acest mediu spionajul american îºi recruteazã oamenii, în primul rând din rândul tineretului, ºi pentru munca informativã. Meritã atenþie faptul cã persoanele nou recrutate nu se pun îndatã la lucru. Dupã pregãtire, ei pleacã în misiune, sub o formã legalã ca turiºti în þãrile de unde provin. Numai dupã câteva cãlãtorii 564
de acest fel ºi dupã ce sunt suficient de orientaþi asupra situaþiei, ei îºi încep activitatea corespunzãtoare la centrul de informaþii sau punctele acestuia situate pe teritoriul continentului european. Mcislav Moczar A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 16, f. 52–53.
131. 1962 martie 2. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv „Volnay“ pentru filiala „Europa Liberã“ din Paris. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I
Strict Secret
Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv al filialei Comitetului Europei Libere din Paris „Volnay“. Azi, 2 martie 1962, subsemnatul cpt. Plãiaºu Florian locþiitor ºef birou, analizând materialul existent asupra Filialei Comitetului Europei Libere din Paris – Franþa. Am gãsit cã este necesar ca materialele existente în evidenþele noastre precum ºi cele ce vor fi obþinute în viitor asupra acestei organizaþii care privesc activitatea membrilor ei sã fie comasate într-un dosar de obiectiv. Scopul concentrãrii materialelor este de a facilita urmãrirea activitãþii acestei organizaþii în vederea întreprinderii de mãsuri menite sã ducã la contracararea acþiunilor acestei organizaþii. Pe baza celor de mai sus am hotãrât sã deschid dosarul de obiectiv pentru filiala „Europa Liberã“ din Paris – Franþa, numele conspirativ „Volnay“. Locþiitor ºef birou Cpt. Plãiaºu Florian
De acord ªef serviciu Lt. col. [indescifrabil]
A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 16, f. 9. 565
132. 1962 iunie 11. Notã-sintezã privind organizaþia „Liga Românilor Liberi“ (L.R.L.) Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I „131“
Strict Secret 11 iunie 1962
Notã sintezã privind organizaþia „Liga Românilor Liberi“ (L. R. L.) La New York existã un grup de elemente fugare din R.P. Românã, condus de Mihail Fãrcãºanu, Niculescu Barbu ºi Ivanovici Dan, care se intituleazã „Liga Românilor Liberi“. Organizaþia este înfiinþatã de fostul general N. Rãdescu în 1949 sub denumirea de Comitetul Naþional Român, iar dupã moartea lui Rãdescu în 1953, ivindu-se neînþelegeri asupra ºefiei, cei trei de mai sus s-au constituit în organizaþia cu denumirea L. R. L. Aceastã organizaþie ca ºi C.N.R. are elemente de sprijin în mai multe þãri din America Latinã ºi Europa, însã gruparea cea mai puternicã ºi numeroasã este în R.F.G. în frunte cu Ion Gheorghe, fost general ºi ambasador al regimului antonescian în Germania fascistã. Ca acþiuni puse la cale de L. R. L. cea mai importantã este atacul de la Berna din 14–15 februarie 1955 pe care L. R. L. ºi l-a atribuit ca inspirat ºi pus în aplicare de oamenii ei. O altã acþiune a mai întreprins în 1961, prin intervenþia lui M. Fãrcãºanu, la organele guvernului S.U.A. de a înfiinþa unitãþi militare de ºoc dintre fugari care sã fie instruite ºi pregãtite pentru a interveni în cazul unui conflict înarmat. Aceastã acþiune a fost luatã dupã modelul fugarilor unguri cãrora guvernul S.U.A. le-a admis o asemenea cerere. De asemenea, tot în 1961, L. R. L. prin Dan Ivanovici, iniþia instruirea unui grup de ºapte-opt fugari tineri de la care primise scrisori cã vor sã treacã la acþiuni concrete împotriva regimului din þarã ºi cã cer în acest scop ajutorul L. R. L. Dan Ivanovici spera cã prin concursul organelor de informaþii ale S.U.A. sã realizeze o asemenea acþiune, dar pânã la urmã fie neprimind încuviinþarea organelor S.U.A., fie convingându-se de neseriozitatea elementelor pe care avea sã le foloseascã într-o asemenea acþiune, nu a mai avansat în planurile sale, pânã în prezent. Dan Ivanovici editeazã o fiþuicã ºapirografiatã intitulatã „Buletinul Militar“ care apare o datã la douã luni ºi în care se debiteazã cunoscutele calomnii la adresa R.P. Române. 566
Fiþuica este apreciatã însã de alþi fugari cã nu are importanþã prin materialele pe care le publicã, iar pe Dan Ivanovici îl desconsiderã cã este bãtrân ºi ramolit. De altfel, L. R. L. nu are un sediu la New York aºa cum are C.N.R., toatã activitatea ºi în special ºapirografierea „Buletinului“ se face la domiciliul lui Dan Ivanovici din New York, de unde se ºi expediazã la alþi fugari. Barbu Niculescu, deºi locuieºte în New York, se ocupã mai mult de afaceri, îndeplinind în acelaºi timp ºi unele sarcini ale C.I.A. al cãrei colaborator este (ex. trimiterea lui în Cuba înainte de agresiunea din aprilie 1961). Mihail Fãrcãºanu locuieºte de fapt la Washington la Gather (soþia fostului ambasador american care a decedat la Bucureºti în 1941) care-l finanþeazã ºi se ocupã foarte puþin de activitatea organizaþiei. Activitatea lui se concretizeazã prin unele materiale [pe] care le scrie pentru fiþuica „Românul“ care apare ca purtãtor de cuvânt al L. R. L. De fapt fiþuica se pregãteºte ºi tipãreºte în Germania Federalã ºi are o apariþie neregulatã. Dan Ivanovici se plânge în scrisorile sale cãtre unele elemente din Europa cã „Mihail Fãrcãºanu ºi Barbu Niculescu nu se ocupã mai deloc de activitatea organizaþiei ºi cã nu se vede cu ei luni de zile – fapt care se confirmã ºi prin alte surse – ºi din aceastã cauzã activitatea L.R.L. este redusã“. Trebuie þinut cont de faptul cã L.R.L. îºi pãstreazã caracterul subversiv diversionist prin legãturile pe care Barbu Niculescu ºi Mihail Fãrcãºanu le au cu C.I.A., deoarece este posibil ca D. Ivanovici sã fie þinut la distanþã de asemenea acþiuni pe care Barbu Niculescu le întreprinde în secret la ordinele C.I.A. Pânã în prezent agentura noastrã nu a reuºit sã clarifice definitiv care este de fapt activitatea L.R.L. la New York ºi în ce constã ea în afarã de ceea ce spune Dan Ivanovici, care este încadrat cu un agent. O importanþã deosebitã prezintã urmãrirea informativã a lui Barbu Niculescu, care, aºa cum am arãtat, este agent al C.I.A. ºi care poate întreprinde acþiuni deosebite, precum ºi M. Fãrcãºanu. În acest scop, trebuie identificat cercul lor de relaþii pentru a stabili care dintre agenþii noºtri sau elementele în studiu au posibilitãþi de a-i urmãri ºi a cunoaºte activitatea lor subversivã. Sarcini corespunzãtoare au fost prevãzute prin planul de muncã pe semestrul II/ 1962. Lucrãtor operativ Cãpitan Aldescu Grigore A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 14, f. 127–129.
567
133. 1962 octombrie 8. Notã privind organizaþia B.B.C. – Secþia românã din Anglia. Ministerul Afacerilor Interne Serviciul III 132
Strict Secret 8 octombrie 1962
Se aprobã ªeful Direcþiei I General-maior Doicaru Nicolae Notã de stadiu nr. 1 privind obiectivul „Organizaþii internaþionale“ ale fugarilor din Anglia În Anglia urmãrim informativ 4 organizaþii internaþionale ale fugarilor ºi anume: I British Broad Casting Corporation (B.B.C.) – Secþia Românã; I Adunarea Naþiunilor Europene Captive (A.N.E.C.) filiala pentru Anglia; I „Free Europe“ cu filiala la Londra I Blocul Antibolºevic al Naþiunilor – filiala Anglia. I B.B.C. – Secþia românã. A început sã lucreze din anul 1941. De la început a fost încadratã cu personal din rândul românilor stabiliþi în Anglia prin diverse împrejurãri. Secþia românã face parte din serviciul programelor pentru strãinãtate, serviciu care aparþine numai formal de B.B.C. el fiind dirijat direct de cãtre M. A. E. englez, iar fondurile necesare acestui serviciu provin în întregime din alocaþii de stat. Secþia românã face parte din departamentul Europa de Sud-Est condus de englezul Latey, iar materialele transmise de fugarii români în cadrul emisiunilor respective sunt primite de cãtre ºeful Departamentului de care aparþine secþia românã, direct de la M. A. E. – englez. ªeful Secþiei române este o englezoaicã necãsãtoritã cu numele de Berry, iar ca locþiitor al acesteia este Zussman – numit recent în locul lui Liviu Cristea. Zussman a lucrat pânã recent la legaþia britanicã din Bucureºti. În prezent, în cadrul secþiei române lucreazã urmãtorii fugari români: Liviu Cristea, Nicolae Gheorghiu, Ion Podea, Clarance Galea, Mihai Niculescu, Mircea Store ºi soþia sa, Victor Sircea, Victor Cornea (temporar), Maria Prodan ºi Ileana Herescu. B.B.C. – Secþia românã formeazã cel mai compact grup de fugari români din Londra. Salariile acestora sunt foarte bune. Gheorghiu ºi Cristea care lucreazã în acest loc de la înfiinþare, primesc salarii care depãºesc 300 lire sterline pe lunã. Pânã în prezent în cadrul obiectivului nu avem nici un agent. Din obiectiv se obþin însã unele informaþii în special prin exploatarea lui V. Cornea de cãtre agentul „Stanciu“. 568
Din cadrul obiectivului avem însã în studiu cazul „Rusu“ care urmeazã sã fie contactat dupã reîntoarcerea ofiþerului la post. În acest scop s-a obþinut deja un pachet ºi o scrisoare de contactare din partea rudelor lui „Rusu“. Pentru acoperirea informativã a acestui obiectiv ne propunem ca pânã la sfârºitul ordinului de misiune sã definitivãm cazul „Rusu“ ºi sã intensificãm munca cu agenþii „Stanciu“ ºi „Sandu“ în vederea obþinerii de informaþii asupra activitãþii fugarilor din acest obiectiv. Agenþii „Stanciu“ ºi „Sandu“ vor fi dirijaþi sã culeagã date de studiu ºi sã întocmeascã fiºe asupra tuturor fugarilor români din acest obiectiv pe baza cãrora sã ne putem fixa asupra elementelor care meritã sã fie luate în lucru în vederea recrutãrii. În Centralã, se vor lua mãsuri pentru studierea dosarului de acþiune dusã de organele noastre asupra lui Zussman – care pânã la plecarea sa din þarã a avut legãturi cu legaþia britanicã din Bucureºti, cu scopul de a stabili posibilitatea iniþierii unor acþiuni asupra sa. De asemenea, în þarã se vor lua mãsurile de verificare asupra elementelor ce lucreazã în acest obiectiv ºi în special asupra lui M. Niculescu ºi Gheorghiu Nicolae, pe care îi vom studia în vederea recrutãrii. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 83, f. 98–100.
134. 1963 ianuarie 5. Raport de închidere a dosarului de obiectiv „Lena“ privind colonia româneascã din Berlinul de Vest. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I 133
Strict Secret Exemplar unic 5 I 1963
Se aprobã ªeful Direcþiei I General-maior, Doicaru Nicolae Raport Priveºte colonia românã din Berlin Vest, conspirativ „Lena“ Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial numãrul cetãþenilor români aflaþi în Berlin se ridicã la circa 300. 569
În septembrie 1947 în rândul acestor elemente a fost reînfiinþatã organizaþia coloniei române, care ºi-a stabilit sediul în sectorul britanic din Berlin-Vest Kürfürstendamm, nr. 54–55. Partea cea mai mare a membrilor activi din aceastã organizaþie era formatã din fugari, îndeosebi legionari, care desfãºurau activitate duºmãnoasã împotriva þãrii noastre. Pentru contracararea activitãþii acestei grupãri de fugari, organele noastre au întreprins o serie de mãsuri informativ-operative. În urma acestor mãsuri ºi a evenimentelor petrecute în Berlin-Vest, majoritatea fugarilor români activi au pãrãsit Berlinul Occidental, stabilindu-se în R.F.G. sau alte þãri capitaliste. Din verificãrile întreprinse prin rezidenþa Berlin, rezultã cã organizaþia coloniei române din Berlin-Vest s-a autodizolvat nemaiavând o activitate organizatã ºi nici un sediu propriu. Raportãm cã în prezent principalele organizaþii active pe linie de emigraþie din Berlin-Vest, care desfãºoarã activitatea duºmãnoasã împotriva þãrii noastre, sunt asociaþiile nemþilor emigranþi, originari din Ardeal, Bucovina ºi Banat. Aceste organizaþii funcþioneazã ca filiale ale celor trei principale Asociaþii federale din R.F.G., respectiv Asociaþia saºilor transilvãneni, Asociaþia ºvabilor bãnãþeni ºi Asociaþia nemþilor bucovineni, toate cu sediile centrale în München. Întrucât în prezent obiectivul „Lena“ nu mai prezintã interes operativ deosebit pentru organele noastre pe linie de emigraþie, în scopul concentrãrii forþelor de care dispunem pentru lucrarea activã a obiectivului Voldsdeutsche din Berlin-Vest, Propunem Sã se aprobe închiderea ºi predarea la arhivã a dosarului de obiectiv nr. 400 conspirativ „Lena“. ªeful Serviciului III Locotenent-colonel Bodor Petre
ªeful Biroului III Cãpitan Duma Teodor
A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 92, f. 132–133.
570
135. 1963 martie 7. Notã referitoare la filiala „Europei Libere“ din Viena. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I „131“
Strict Secret 7 martie 1963
Lucrarea de bazã priveºte obiectivul filialele „Europei Libere“ din Austria Din iniþiativa Departamentului de Stat al S.U.A. în luna ianuarie 1949 a fost creat „Comitetul Naþional pentru Europa Liberã“ (C.N.E.L.) cu sediul în 2 Park Avenue New York 16 N.Y. Scopul acestei organizaþii ºi principala sa direcþie de activitate sunt menþionate în însuºi statutul ei de organizare, în care se precizeazã, printre altele, cã rolul ei este de a întreprinde acþiuni în vederea „eliberãrii popoarelor subjugate de dominaþia sovieticã“. În anul 1955, la propunerea fostului preºedinte al S.U.A., Eisenhower, congresul american a aprobat suma de 125 000 000, drept fond de susþinere a activitãþii „C.N.E.L.“ „Comitetul Naþional pentru Europa Liberã“ a luat mãsuri ºi ºi-a creat filiale în mai multe state capitaliste din Europa ca R.F.G., Anglia, Franþa, Norvegia, Belgia, Austria, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Turcia, Suedia, precum ºi în Orientul Mijlociu. Din datele ce le deþinem rezultã cã în Austria „C.N.E.L.“ ºi-a creat filiale în oraºele Viena, Linz, Gratz, Salzburg ºi Innsbruck. În urma verificãrilor întreprinse de organele noastre pânã în prezent s-a stabilit cã filiala „Europei Libere“ din Viena este situatã pe Markt Platz nr. 2. Aceastã filialã este încadratã cu 9 funcþionari de diferite naþionalitãþi fugiþi din þãrile socialiste. Pentru problema româneascã nu este încadrat nici un funcþionar. Ca [ºi] colaborator extern al filialei lucreazã fugarul Eftimie Gherman care s-a stabilit la Viena. Filiala „Europei Libere“ din Viena foloseºte colaboratorii sãi în desfãºurarea unei activitãþi duºmãnoase intense împotriva þãrilor de democraþie popularã. Materialele cu caracter duºmãnos sunt trimise filialei din R.F.G. ºi difuzate la postul de radio al „Europei Libere“ din München. Colaboratorii filialei din Viena contacteazã în scopul exploatãrii informative diferite persoane din þãrile socialiste în trecere prin Austria. Ei cautã sã determine persoanele cu care stau de vorbã, sã cearã azil politic autoritãþilor austriece. În cazul când nu reuºesc se încearcã compromiterea persoanei respective. Filiala din Viena a „Europei Libere“ finanþeazã organizaþia de fugari români ºi prin intermediul lor iniþiazã diferite acþiuni propagandistice duºmãnoase împotriva þãrii. 571
Activitatea filialei din Viena este coordonatã de spionul american Thomas Hodje care lucreazã sub acoperirea de funcþionar al Ambasadei americane din Austria. Prin intermediul fugarului Eftimie Gherman ºi Creþu Vasile (ºi el colaborator extern al filialei „Europa Liberã“ din Viena), Thomas Hodje a reuºit sã intensifice activitatea fugarilor români grupaþi în „Asociaþia Creºtinã“ organizând cu membrii acesteia diferite manifestaþii cu caracter duºmãnos la adresa þãrii noastre. Fugarul Eftimie Gherman se ocupã ºi de culegerea de informaþii cu caracter duºmãnos, exploatând în orb fugarii români pe care-i plãteºte cu mici sume de bani. Cu ajutorul lui Creþu Vasile ºi a altor elemente din cadrul „Asociaþiei Creºtine“, Eftimie Gherman contacteazã fugarii, persoanele trimise la tratament, marinarii flotei comerciale care atinge porturile austriece, elementele Volksdeutsche ºi chiar unele delegaþii oficiale ale þãrii noastre. Eftimie Gherman a reuºit sã determine pe numitul Popa Vasile (trimis la tratament în Austria) sã trãdeze þara ºi sã cearã azil politic guvernului austriac. Ulterior fugarul Popa Vasile a fost atras în cadrul „Asociaþiei Creºtine“ unde desfãºoarã activitate duºmãnoasã împotriva þãrii noastre. De asemenea, Eftimie Gherman îl foloseºte pe Popa Vasile ºi în contactarea persoanelor care trec prin Viena ºi în special a celor care emigreazã în Israel exploatându-i informativ. În toamna anului 1962 Eftimie Gherman a procedat la fel ca în cazul fugarului Popa Vasile ºi cu trãdãtorul de patrie Socaci Ionel. Din materialele informative pe care le deþinem rezultã cã fugarul Eftimie Gherman dã spre completare persoanelor contactate un formular cu întrebãri, iar în funcþie de informaþiile obþinute îi recompenseazã cu mici sume de bani. În discuþii cu elementele contactate Eftimie Gherman se intereseazã despre situaþia rudelor pe care aceºtia le au în þarã, activitatea politicã ºi alte date ce prezintã interes pentru a fi difuzate de postul de radio „Europa Liberã“. Tot în scopul obþinerii de date cu caracter duºmãnos fugarul Eftimie Gherman se deplaseazã în diferite lagãre de fugari de pe teritoriul Austriei. De asemenea, el face deplasãri în Iugoslavia în vederea contactãrii unor persoane din Banatul Sârbesc, elemente ce au legãturi cu þara în scopul exploatãrii informative. Din datele ce le deþinem rezultã cã Thomas Hodje mai foloseºte în culegerea de informaþii pentru filiala „Europa Liberã“ ºi pe soþia legionarului Marinescu Nicolae din Innsbruck. ªeful biroului Cãpitan Dorobanþu Lazãr
Lucrãtor operativ prim Cãpitan Ungureanu Alex.
De acord ªeful Serviciului III Locot. colonel Bodor Petre A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 15, f. 114–117. 572
136. 1963 martie 25. Hotãrâre de deschidere a dosarului de obiectiv pentru „Comitetul Naþional Român“ ºi „Adunarea Naþiunilor Europene Captive“, nume conspirativ „Mãgura“ („Cameleonul“). Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I
Strict secret
Hotãrâre de deschiderea dosarului de obiectiv [Azi], 25 martie 1963, subsemnatul luc[rãtor] de inf[ormaþii] cãpitan Marta Florian, analizând materialul existent asupra organizaþiei naþionale de fugari denumitã „Comitetul Naþional Român“ ºi a organizaþiei internaþionale de fugari denumitã „Adunarea Naþiunilor Europene Captive“, sub conducerea cãreia îºi desfãºoarã activitatea „Comitetul Naþional Român“. Am gãsit necesar constituirea unui dosar unic pentru urmãrirea activitãþii acestor organizaþii de fugari, în conformitate cu ordinul conducerii direcþiei ºi a instrucþiunilor nr. 4 privind restructurarea dosarelor de obiectiv. Pe baza celor de mai sus, am hotãrât sã deschid dosarul de obiectiv pentru „Comitetul Naþional Român“ ºi „Adunarea Naþiunilor Europene Captive“, numele conspirativ „Mãgura“ („Cameleonul“)*. Luc[rãtor] de inf[ormaþii] Cpt. Marta Florian ªef birou Cpt. Dorobanþu ªef Serv. III Lt. col. Bodor P. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 103, vol. 1, f. 251.
* Dosarul de obiectiv „Cameleonul“ nr. 3594 a fost închis în 1972 (A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 103, vol. 2, f. 146)
573
137. 1963 aprilie 13. Plan de mãsuri ce urmeazã a fi realizate în acþiunea de grup Dimitriu Adrian ºi alþii. Se aprobã [Indescifrabil] 16. 4. 63
312/HG/13 aprilie 1963 Strict secret Ex. nr. 1 Plan de mãsuri ce urmeazã a fi realizate în acþiunea de grup Adrian Dimitriu ºi alþii.
Faþã de situaþia operativã existentã în acþiunea informativã, apreciem cã este necesar a se lua urmãtoarele mãsuri informativ-operative: 1. Dirijarea în continuare pe lângã Dimitriu Adrian, fost secretar general al P.S.D.I., a agenþilor „Dumil“ ºi „Prahoveanu Paul“ din problemã. Prin agentul „Prahoveanu Paul“, vom urmãri sã aflãm poziþia ºi manifestãrile concrete ale lui Dimitriu Adrian în diferite situaþii politice ºi dacã nu cumva acesta cautã, cu toatã prudenþa de care dã dovadã, sã facã cunoscut ºi altor membri P.S.D.I. pãrerile ºi poziþia sa prin care sã-i îndemne sã urmeze aceeaºi linie. Atât prin agentul „Dumil“, cât ºi prin agentul „Prahoveanu Paul“, vom cãuta sã stabilim dacã Dimitriu Adrian se intereseazã sau nu de unele elemente mai tinere foste în P.S.D.I., cu scopul de le pregãti pentru „a duce mai departe ideile socialdemocrate de dreapta“. De cine anume se preocupã ºi ce mijloace foloseºte. Avem în vedere acest lucru, cu toate cã nu deþinem nici o semnalare, întrucât Dimitriu Adrian este un înfocat adept al concepþiilor sale, iar cu ocazia morþii lui C. T. Petrescu, a afirmat cã „prin pierderea unui om nu se pierde ideea politicã a P.S.D.I., cã aceastã idee va continua sã existe“. De asemenea, prin aceºti agenþi, vom urmãri în continuare ºi legãturile lui Dimitriu Adrian cu ceilalþi fruntaºi P.S.D.I. ca: Romulus Dan, Arhip Jean, Stãnescu Paul ºi cu alte elemente P.S.D.I. în libertate sau care se vor elibera pe parcurs. Sarcinã permanentã Rãspunde: lt. maj. Horotan Gh. 2. Dirijarea pe lângã Romulus Dan, fost secretar general adjunct al P.S.D.I. a agenþilor „Roman David“, „Dunãreanu“ ºi „Nae Olãnescu“ cu scopul de a-i stabili atitudinea prezentã ºi dacã împãrtãºeºte ºi altor elemente social-democrate de dreapta concepþiile sale politice. 574
Întrucât Dimitriu Adrian îl viziteazã periodic pe Romulus Dan, agenþii vor fi dirijaþi sã afle de la acesta ce anume discutã cu Dimitriu Adrian ºi cum apreciazã ei diferitele evenimente interne ºi internaþionale. Deoarece agentul „Roman David“ are cele mai bune posibilitãþi pe lângã Romulus Dan, îl vom dirija pentru a stabili dacã acesta manifestã sau nu interes faþã de elementele social-democrate de dreapta din strãinãtate, cunoscut fiind faptul cã înainte de a fi arestat, în 1949, a întreþinut relaþii prin corespondenþã cu Eftimie Gherman. Sarcinã permanentã Rãspunde: lt. maj. Horotan Gh. 3. Pe lângã Arhip Jean, fost membru în C.C. – P.S.D.I., vor fi dirijaþi în continuare agenþii „Cîmpineanu“, „Paul Prahoveanu“ ºi „Liviu“. Prin dirijarea acestor agenþi vom urmãri sã cunoaºtem cu ce elemente P.S.D.I. din capitalã ºi Galaþi întreþine relaþii Arhip Jean ºi natura acestor relaþii. Având în vedere cã Arhip Jean cunoaºte multe elemente P.S.D.I. din Galaþi unde ºi-a desfãºurat o bunã parte din activitatea sa politicã, în colaborare cu lucrãtorul care rãspunde de aceastã regiune, vom lua legãtura cu Dir. Reg. M.A.I. – Galaþi pentru a stabili dacã pe raza acestei regiuni existã agenþi care sã-l cunoascã pe Arhip Jean, în vederea unei marºrutizãri la Bucureºti. Prin aceasta vom urmãri sã cunoaºtem dacã Arhip Jean manifestã interes faþã de situaþia foºtilor membri P.S.D.I. din Galaþi, cunoscut fiind faptul cã el a întreþinut legãturi strânse cu fruntaºi P.S.D.I. din aceastã regiune, cãrora le-a dat instrucþiuni de reorganizare ºi cu privire la modul cum sã se comporte. Deoarece Dimitriu Adrian îl viziteazã ºi pe Jean Arhip, din când în când, agenþii vor fi dirijaþi ºi în direcþia stabilirii relaþiilor dintre aceºtia ºi dacã Arhip Jean cunoaºte sau nu faptul cã Dimitriu Adrian viziteazã pe Romulus Dan ºi Stãnescu Paul ºi discuþiile pe care le poartã cu aceºtia. Sarcinã permanentã Rãspunde: lt. maj. Horotan Gh. 4. În privinþa lui Stãnescu Paul fost membru în C.C. – P.S.D.I., vom avea în vedere dirijarea agenþilor „Elena Marinescu“ ºi „Rodion“, care ne-au mai furnizat materiale despre el. Prin „Elena Marinescu“, care a desfãºurat activitate politicã împreunã cu Stãnescu Paul, vom urmãri sã cunoaºtem îndeaproape relaþiile acestuia cu fiul sãu, Stãnescu A., plecat în S.U.A. imediat dupã 23 august 1944. Agenta poate sã realizeze aceastã sarcinã deoarece soþii Stãnescu i-au vorbit de mai multe ori despre fiul lor ºi preocupãrile lui. Agentul „Rodion“ va fi dirijat pe lângã Stãnescu Paul pentru a ne informa ce anume lucrãri de specialitate are acesta ºi care sunt motivele concrete pentru care nu le poate publica. 575
Pentru a cunoaºte mai bine manifestãrile ºi concepþiile lui Stãnescu Paul, va fi dirijat pe lângã acesta ºi agentul „Cãlinescu“ din problemele P.N.Þ., cu care locuieºte pe aceeaºi stradã ºi cu care se viziteazã. Sarcinã permanentã Rãspunde: lt. maj. Horotan Gh. 5. Pe lângã Stambuleanu Adrian, va fi dirijat agentul „Popescu Dumitru“ al Serviciului VI, împreunã cu care lucreazã la acelaºi loc de muncã. Prin acest agent vom urmãri sã cunoaºtem comportarea ºi atitudinea lui Stambuleanu Adrian faþã de sarcinile lui pe linia învãþãmântului superior, întrucât el este încadrat conferenþiar la Institutul Politehnic Bucureºti. Pe mãsurã ce relaþiile dintre agent ºi Stambuleanu Adrian se vor îmbunãtãþi, acesta va fi dirijat sã stabileascã ºi eventualele relaþii ale lui Stambuleanu Adrian cu elemente fruntaºe P.S.D.I. În legãturã cu agentul „Dumitrescu“ din problema P.N.L., care a mai furnizat materiale despre Stambuleanu Adrian, acesta va fi instruit sã menþinã legãtura cu el pentru a-ºi permanentiza relaþiile întrucât, pânã în prezent, s-au vãzut numai întâmplãtor dupã o perioadã îndelungatã de timp. Cu ajutorul acestor agenþi, urmãrim sã cunoaºtem dacã Stambuleanu Adrian continuã sã adopte mai departe o atitudine pozitivã, aºa cum ne-a fost semnalat pânã în prezent. Sarcinã permanentã Rãspunde: lt. maj. Horotan Gh. 6. Având în vedere cã Dimitriu Adrian îl viziteazã periodic pe Romulus Dan, Stãnescu Paul ºi Arhip Jean cu care poartã discuþii al cãror conþinut n-am reuºit sãl cunoaºtem prin agenturã, apreciem cã este necesar instalarea tehnicii operative la locuinþele lui Romulus Dan ºi Stãnescu Paul. Ne-am orientat asupra locuinþelor acestor douã elemente deoarece Dimitriu Adrian face cele mai multe vizite la acestea. Prin instalarea tehnicii operative vom putea verifica ºi sinceritatea agenþilor dirijaþi pe lângã Romulus Dan ºi Stãnescu Paul. Termen: 25 mai Rãspunde: lt. maj. Horotan Gh. 7. Întrucât Dimitriu Adrian este foarte prudent ºi nu spune agenþilor cu cine întreþine relaþii, considerãm cã este util sã fie pus sub supraveghere operativã pe timp de 15 zile, cu scopul de a stabili dacã întreþine legãturi ºi cu alte persoane în afarã de Romulus Dan, Stãnescu Paul, cu cine anume ºi în ce scop. Aici avem în vedere ºi faptul cã s-ar putea sã menþinã legãtura directã cu unele elemente foste în P.S.D.I. din provincie. Termen 20 mai Rãspunde lt. maj. Horotan Gh. 576
8. Se vor intercepta convorbirile telefonice ale lui Stambuleanu Adrian pentru a se stabili ºi pe aceastã cale legãturile mai apropiate ºi cine sunt acestea. Termen: 15 mai Rãspunde: lt. maj. Horotan Gh. 9. Se va intercepta corespondenþa lui Dimitriu Adrian, Romulus Dan, Arhip Jean, Stãnescu Paul ºi Adrian Stambuleanu, cu scopul de a cunoaºte cu ce persoane din þarã ºi strãinãtate întreþin relaþii ºi natura acestora. Termen: 1 mai Rãspunde: lt. maj. Horotan Gh. Lt. maj. Horotan Gh. [Rezoluþie:] Supravegherea operativã a lui D. A. se va efectua mai repede în aºa fel încât sã cuprindã ºi zilele de 1 ºi 2 mai. Cpt. [Indescifrabil] A.C.N.S.A.S., fond informativ, dosar nr. 2549, vol. 1, f. 217–221.
138. 1963 august 9. Notã privind acþiunile C.I.A. ºi „Europa Liberã“ de reorganizare a „Comitetului Naþional Român“. Ministerul Afacerilor Interne U. M. 0123/I
Strict Secret 9 august 1963
Notã nr. 148 priveºte acþiunile C.I.A. ºi „Europa Liberã“ de reorganizare a „Comitetului Naþional Român“. În ultimul timp elemente conducãtoare din C.I.A., „Europa Liberã“ ºi unii congresmeni ai S.U.A. ridicã tot mai des problema incompetenþei C.N.R. de a îndeplini cu randament acþiunile duºmãnoase ce le pun la cale împotriva R.P.R. 577
Organele noastre deþin informaþii ca în urma discuþiilor ce au avut loc între reprezentanþii organizaþiilor de mai sus, s-a ajuns la concluzia ca sã se reorganizeze C.N.R., înlãturându-se în acest sens elementele în vârstã ºi compromise, care sã fie înlocuite cu cadre tinere, dinamice ºi apropiate lor. În acest scop a fost prelucrat sistematic agentul lor Ion Raþiu, colaborator activ al „Europei Libere“ din Londra care a fost îndemnat sã-l atragã pe Romulus Boilã, actualul membru C.N.R. ºi George Serdici, membru al „C.C. al P.N.Þ. în exil“ pentru a forma un „guvern românesc în exil“, care ar urma sã fie apoi recunoscut de principalele guverne imperialiste aflate sub influenþa S.U.A. În acest scop Ion Raþiu a întreprins o serie de mãsuri. Astfel: Începând din luna martie a.c. Ion Raþiu a contactat pe „conducãtorii“ mai multor organizaþii de fugari români din Europa, cu care ocazie le-a expus planul sãu ºi le-a cerut sprijinul necesar. Primind consimþãmântul lor ºi stabilind cã în general existã dorinþa pentru unirea actualelor organizaþii sub o conducere unicã, Ion Raþiu a hotãrât intensificarea mãsurilor de înlãturarea a actualei conduceri a C.N.R. în frunte cu Viºoianu Constantin. Pentru reuºita acþiuni, Ion Raþiu a recurs la urmãtoarea tacticã: La începutul lunii mai a.c. el s-a întâlnit la Londra cu Romulus Boilã ºi George Serdici unde au hotãrât ca Romulus Boilã sã demisioneze din C.N.R. în semn de protest împotriva inactivitãþii actualei conduceri ºi apoi împreunã sã meargã în audienþã la Mihai de Hohenzollern pentru a-i explica situaþia de fapt ºi sã-i cearã pe cale „constituþionalã“ înlãturarea din C.N.R. a actualei conduceri în frunte cu Viºoianu. În cadrul unor discuþii cu un grup de fugari Iancu Raþiu a afirmat cã la întrevederea cu Mihai va ridica urmãtoarele probleme: „În sânul exilului politic existã o dorinþã de unitate însã în calea acestei realizãri un obstacol serios îl reprezintã Constantin Viºoianu împreunã cu alþi câþiva îmbãtrâniþi pensionari care se considerã membri pe viaþã în Comitet ºi au monopolizat, cu concursul anumitor cercuri politice americane, dreptul de reprezentanþã ºi luptã anticomunistã în exil. Intenþia noastrã nu este de a despãrþi activitatea viitorului Comitet Naþional de ajutorul moral ºi material primit în prezent de la Departamentul de Stat ºi Europa Liberã, ci numai de a înlãtura pe cale constituþionalã anumite elemente obosite fizic ºi complet aservite politicii actuale de zig-zag americane care, în mod natural nu este întotdeauna în unison cu interesele fugarilor. Asemenea elemente obosite ºi îmbãtrânite, în frunte cu Viºoianu Constantin, sunt obsedate de grija de a-ºi permanentiza privilegiile de care se bucurã în prezent ºi ca atare sunt înclinate sã accepte orbeºte directivele americane fãrã protest ºi aceasta pentru a-ºi asigura pensia de la Europa Liberã. O remaniere drasticã a actualei conduceri a C.N.R. va infuza sânge tânãr în sânul acestei organizaþii, va permite o cât mai mare unitate cu celelalte organizaþii 578
opoziþioniste ºi va garanta o atitudine demnã de rezistenþã contra tuturor directivelor americane ce nu corespund cu interesele naþional-româneºti“. Grupul Raþiu-Serdici-Boilã nu a putut obþine audienþa respectivã la Mihai, din cauza fostului general Petre Lazãr, aºa-zisul ºef al protocolului Curþii regale, care aflând de intenþia lor, a întârziat sub diferite pretexte întrevederea ºi între timp l-a informat pe Viºoianu de ceea ce se pune la cale împotriva lui în Europa. Pus în faþa acestei situaþii, Viºoianu a venit de urgenþã la Londra, unde a discutat cu Mihai cerându-i sã nu accepte propunerile lui Raþiu. Mihai, pentru a evita cearta, i-a promis lui Viºoianu cã nu îl va primi în audienþã pe Raþiu ºi l-a sfãtuit sã aplaneze situaþia creatã în C.N.R. În timpul ºederii la Londra Viºoianu a avut întrevederi cu V. Tilea ºi sperând cã va aplana situaþia creatã a luat legãtura cu I. Raþiu cãruia i-a propus sã se înscrie în C.N.R. promiþându-i o situaþie avantajoasã din punct de vedere politic ºi material, propunere pe care însã Ion Raþiu a refuzat-o. De la Londra Viºoianu s-a deplasat la Paris pentru a-l convinge pe Romulus Boilã sã-ºi retragã demisia însã acesta s-a menþinut pe poziþia sa, susþinând punctul de vedere al lui I. Raþiu. Fiind informat de Viºoianu referitor la insuccesul înregistrat de el la Londra ºi Paris, Mihai a plecat cu „treburi urgente“ în Elveþia pentru a nu-l primi pe I. Raþiu, iar fostul general Petre Lazãr a plecat la Paris pentru a stabili la faþa locului poziþia celorlalþi membri ai C.N.R. ºi sã comunice lui Romulus Boilã cã „regele“ nu-i aprobã demisia. Acest sprijin moral acordat de Mihai lui Viºoianu ºi greutãþile pe care le întâmpinã Raþiu în vederea întâlnirii cu Mihai, a determinat grupul Raþiu-Boilã-Serdici sã cearã public înlãturarea actualei conduceri a C.N.R. ºi formarea unui „guvern“ capabil sã realizeze „unitatea de acþiune naþionalã în exil“. În acest scop George Serdici în calitate de membru al aºa-zisului Comitet Executiv al P.N.Þ. în exil, a dat publicitãþii douã scrisori intitulate „Pânã când?“ ºi „Punerea la punct“, iar prin fiþuica „Buletinul informativ al românilor din exil“ (B.I.R.E.), începând din 1 iunie 1963, s-a dat publicitãþii un numãr de trei articole pe tema: „Ineficacitatea actualei conduceri a C. N. R“; „Necesitatea formãrii unui nou guvern român în exil“ ºi „Obiectivele ºi sarcinile ce trebuie sã stea în faþa guvernului“, fãcându-se referiri directe la Mihai de Hohenzollern cãruia i se cere sã sprijine acþiunea respectivã. Aceastã mãsurã propagandisticã are drept scop sã demaºte inactivitatea actualei conduceri a C.N.R. în frunte cu Viºoianu, sã intimideze pe Mihai, sã popularizeze în rândul fugarilor „meritele“ unor elemente active cu pretenþii la acapararea conducerii emigraþiei române, printre care se numãrã îndeosebi I. Raþiu. Deºi I. Raþiu ºi-a manifestat hotãrârea sã înlãture actuala conducere a C.N.R. ºi fãrã asentimentul lui Mihai, Raþiu continuã sã încerce obþinerea unei întâlniri cu Mihai pentru a-i explica situaþia creatã ºi punctul lui de vedere. 579
Astfel, în cursul lunii iulie a.c., I. Raþiu, sub pretextul cã participã ca observator al organizaþiei „Europa Liberã“ la o conferinþã la Geneva, a plecat în Elveþia pentru a se întâlni cu G. Serdici, pentru ca împreunã sã ia legãtura cu Mihai care se gãseºte tot în Elveþia, în scopul de a discuta problemele actualei conduceri a C.N.R. ºi reorganizarea fugarilor români sub o conducere unicã. Potrivit unor informaþii recent primite rezultã cã I. Raþiu a reuºit sã mai atragã de partea sa pe Brutus Coste, secretar general al A.N.E.C. ºi pe alþi câþiva legionari cu funcþii, stabiliþi la Paris. Din informaþiile pe care le deþinem rezultã cã I. Raþiu subvenþioneazã acþiunea pentru înlãturarea lui Viºoianu din C.N.R. ºi formarea unui „guvern“ în exil, din banii primiþi de la C.I.A. prin intermediul generalului american M. F. Delgado, cadru al acestui serviciu de spionaj, care lucreazã la Londra ca ºef al organizaþiei „Europa Liberã“. Banii sunt depuºi pe numele lui I. Raþiu la sucursala „Kurts Bank London“ din Piccadily Street. Grupul Raþiu-Serdici-Boilã intenþioneazã ca dupã formarea „guvernului“ respectiv, în care I. Raþiu va ocupa postul de „prim-ministru“, sã se cearã recunoaºterea lui de cãtre puterile imperialiste ca singurul „reprezentant legal“ al poporului român în diferite organisme internaþionale. Ecoul acþiunii propagandistice iniþiate de grupul Raþiu-Serdici-Boilã, în Europa, s-a fãcut simþit ºi în S.U.A. ca urmare a difuzãrii celor douã scrisori ale lui Serdici, tuturor organizaþiile de fugari din S.U.A. Ideea eliminãrii actualei conduceri a C.N.R., reorganizarea lui ºi pe aceastã bazã „realizarea unitãþii naþionale de acþiune“ sub un „guvern“ format din elemente tinere a fost îmbrãþiºatã ºi de trãdãtorii de patrie: Emil Onaca, preºedintele „Comitetului Central al Tineretului din Þãrile Captive“, Viorel Trifa, conducãtorul grupului de biserici ortodoxe româneºti aflate sub influenþa fugarilor ºi conducãtorul organizaþiei de tineret „Aroy“, Pãtru Mircea, agent provocator al F.B.I., Smãrãndescu Nicolae, Haþeganu V., Petre Nicoarã ºi alþii. De menþionat este faptul cã începând de la 22 iunie a.c., fostul comandor Pãtru Mircea s-a deplasat prin S.U.A., unde sunt concentraþi fugarii români, cu misiunea de a discuta cu fugarii ºi mai ales cu legionarii, care þin sub influenþã organizaþiile ºi asociaþiile româneºti în scopul de a stabili cine se pronunþã pentru C.N.R. în forma actualã ºi cine se pronunþã pentru reorganizarea comitetului ºi alcãtuirea lui pe baze noi. Pãtru Mircea face acest sondaj pentru a stabili punctele de vedere ale fugarilor dupã care îl va informa pe Viºoianu. O astfel de acþiune întreprinde printre fugarii români ºi trãdãtorul Butariu Miron în scopul de a-l informa la rândul sãu pe Viºoianu. Un alt grup, în frunte cu legionarul Aristide Nicolae, ºef de garnizoanã ºi Lucia Trandafir, comandant legionar, nu se aratã de acord cu nici una dintre formulele ce se discutã. Ei susþin cã emigraþia trebuie constituitã din acele organizaþii naþionale care sã fie afiliate la organizaþiile politice autohtone ºi care în decursul activitãþii lor 580
s-au dovedit cele mai consecvente în lupta împotriva comunismului ºi pentru „eliberarea“ þãrilor socialiste. Unii legionari, ca de exemplu Roman Gheorghe, înclinã spre un C.N.R. reorganizat, unde legionarii sã aibã rolul conducãtor. În zilele de 4, 5 ºi 7 iulie a.c., la Detroit a avut loc o convorbire a ºefilor grupurilor legionare din S.U.A. ºi Canada, pe aceastã temã, cei mai mulþi dintre ei fiind de pãrere cã nu trebuie sã sprijine acþiunea lui Serdici George ºi Onaca Emil de a elimina actualii conducãtori ai C.N.R. Aceºtia considerã cã C.N.R. ºi aºa este compromis iar elementele tinere din S.U.A. ºi Canada trebuie recrutate ºi educate în spirit legionar pentru a fi capabile de acþiuni concrete împotriva þãrii noastre. Organele noastre urmãresc evoluþia acþiunii preconizate ºi vor întreprinde noi mãsuri pentru adâncirea contradicþiilor ºi dezmembrarea organizaþiilor fugarilor români. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 45, vol 3, p. 191–196.
139.
1963 septembrie 4. Nota sintezã privind acþiuni ale organizaþiilor „Europa Liberã“ ºi „A.N.E.C. – Adunarea Naþiunilor Europene Captive“. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia I „132“
Strict secret 4 septembrie 1963
Nota sintezã privind acþiuni ale organizaþiilor „Europa Liberã“ ºi A.N.E.C. (Adunarea Naþiunilor Europene Captive) Organele noastre au obþinut date din care rezultã cã organizaþia „Europa Liberã“ din S.U.A. are în Austria, la Viena, o filialã în cadrul cãreia funcþioneazã o secþie care se ocupã cu culegerea de informaþii. Aceastã secþie reprezintã în realitate un serviciu propriu de informaþii a cãrui activitate este foarte costisitoare pentru organizaþia „Europa Liberã“. Informaþiile culese de acest serviciu sunt folosite pentru propagandã duºmãnoasã la adresa þãrilor socialiste, dupã ce sunt verificate ºi completate cu informaþiile culese de agenþi ai serviciului de spionaj al S.U.A. Ajungându-se la concluzia cã în fond activeazã douã servicii de informaþii pentru postul de radio al „Europei Libere“ din Viena, în S.U.A. s-a hotãrât desfiinþarea 581
serviciului de informaþii al „Europei Libere“ din Viena, urmând ca postul de radio sã fie alimentat cu materiale de propagandã pentru emisiunile sale numai de cãtre serviciul de spionaj al S.U.A. În mod concret s-a hotãrât concedierea unui numãr mare de colaboratori ai biroului „Europa Liberã“ din Viena, rãmânând numai personalul tehnic de serviciu. Dupã restructurarea fãcutã, biroul „Europa Liberã“ din Viena funcþioneazã sub denumirea de biroul „ªtiri“ (News). A primit dispoziþii de la Centrala „Europei Libere“ din München sã evite culegerea de informaþii de la agenþii din þãrile socialiste care au declarat în faþa autoritãþilor austriece cã se vor abþine de la orice activitate politicã. În schimb, biroul a primit asigurãri cã va primi informaþii de la alte organe. Colaboratorii care au rãmas la biroul din Viena ºi lucreazã sub acoperirea de ziariºti, au primit indicaþii sã-ºi axeze activitatea pe „actualitãþi“, sub formã de reportaje imprimate pe bandã de magnetofon. Aceste reportaje urmeazã sã fie trimise la Centrala din München, unde, în vederea transmisiei, se va construi un studio cu aparaturã modernã. Se intenþioneazã ca în viitor, Centrala de la München sã-ºi întãreascã postul de radio. Totodatã, organizaþia „Europa Liberã“ a încheiat un acord cu Portugalia pentru folosirea unor posturi de radio puternice existente în aceastã þarã în vederea asigurãrii transmisiunilor radio spre þãrile din rãsãritul Europei. Se intenþioneazã, de asemenea, instalarea unui post de radio-emisie în oraºul Tanger din Maroc. * *
*
Referitor la activitatea secþiei române de radio din cadrul centralei de la München, deþinem date din care rezultã cã americanii au fãcut unele verificãri cu privire la eficacitatea practicã a emisiunilor în limba românã ºi au ajuns la concluzia cã acestea nu-ºi ating scopul. Astfel, în urma cercetãrilor întreprinse cu privire la rezonanþa transmisiunilor au constatat cã sunt total ineficace. Dacã acestea ar fi avut o oarece importanþã sau ar fi prezentat vreun interes deosebit, atunci dupã pãrerea americanilor, oamenii de stat din R.P. Românã ºi presa ar fi luat atitudine împotriva emisiunilor respective. În aceastã situaþie, conducerea centralei „Europei Libere“ din München a gãsit de cuviinþã sã destituie din funcþia de ºef al secþiei române pe fugarul Ghiþã Ionescu ca fiind incapabil ºi numind în mod provizoriu în locul sãu pe fugarul Marius Bunescu. Aceasta s-a petrecut la 10 august 1963. Dupã destituire, Ghiþã Ionescu pare a fi resemnat, însã în sinea lui este complet nemulþumit deoarece, dupã cât se ºtie, pânã în prezent n-au mai avut loc destituiri din funcþiile de ºefi de secþii, ci atunci când se ajungea la o astfel de situaþie, erau sfãtuiþi în prealabil sã-ºi cearã demisia. 582
În prezent el se aflã tot la München unde lucreazã la ultima parte a unei cãrþi intitulatã „România sub comuniºti“ pe care intenþioneazã sã o publice în anul 1964 la Londra ºi New York. Din materialele pe care le deþinem rezultã cã centrala organizaþiei „Europa Liberã“ a dat dispoziþii filialelor sale din Europa sã-ºi intensifice activitatea în rândul fugarilor, explicându-le poziþia pe care trebuie s-o adopte în legãturã cu activitatea în cadrul acestei organizaþii. Se constatã cã problemele ridicate de conducãtorii organizaþiei „Europa Liberã“ sunt oarecum similare cu acelea ridicate de A.N.E.C. (Adunarea Naþiunilor Europene Captive) la sesiunea din 3–7 mai 1963 la Strassbourg. În prezent elemente fugare din cadrul A.N.E.C. cât ºi din C.N.R. (Comitetul Naþional Român) fac deplasãri în Europa Occidentalã, S. U. A ºi America Latinã, vizitând membrii guvernelor din aceste þãri ºi diverºi parlamentari cãrora le prezintã concluziile ºi propunerile adoptate la sesiunea A.N.E.C. din mai 1963. În discuþiile ce le au cu personalitãþile respective, delegaþii A.N.E.C. recomandã guvernelor puterilor occidentale sã evite „acomodarea iluzorie“ cu þãrile socialiste ºi sã ajute aºa-zisele naþiuni captive pentru câºtigarea „independenþei“. La baza discuþiilor lor stau cele cinci puncte formulate în programul adoptat la sesiunea din mai de la Strassbourg în care se aratã: – Sã se menþinã principiile declaraþiei consiliului N.A.T.O. (Organizaþia pactului nord atlantic) din decembrie 1956 privind politica N.A.T.O. faþã de þãrile din Europa Rãsãriteanã. – Sã se ridice la conferinþele la nivel înalt cu conducãtorii U.R.S.S. problema restaurãrii dreptului la autodeterminare al popoarelor din Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Estonia, Letonia, Polonia, Ungaria ºi România. – Contracararea cererii U.R.S.S. privind Berlinul Occidental ºi soluþionarea problemei germane. – Înscrierea pe ordinea de zi a sesiunii O.N.U. a problemei negãrii dreptului la autodeterminare a naþiunilor captive, din estul ºi centrul Europei ºi cererea ca principiile declaraþiei O.N.U. din 14 decembrie 1960 privind garantarea drepturilor de independenþã a þãrilor coloniale ºi prevederile formulate de comitetul celor 24 al O.N.U. sã fie extinsã ºi asupra „naþiunilor captive“. – Abþinerea de la orice acþiune sau miºcare care ar putea da respectabilitate regimurilor socialiste sau care ar indica din partea puterilor occidentale recunoaºterea lor ºi statul-quo instituit. – Semnarea unui pact de neagresiune între N.A.T.O. ºi Tratatul de la Varºovia ar constitui o abandonare a poziþiei puterilor occidentale ºi ar fi în mod sigur interpretat ca atare de cãtre U.R.S.S. ºi celelalte þãri socialiste. Problemele de mai sus constituie planul de acþiune politic al organizaþiei A.N.E.C., pe care conducãtorii ei îl susþin în faþa guvernelor occidentale, cerându-le sã-l admitã ca principiu de bazã al politicii lor externe ºi sã-l prezinte la viitoarea sesiune a O.N.U. 583
Acest plen a fost însuºit în întregime de un grup de fugari din þãrile socialiste ce activeazã în cadrul filialei „Europa Liberã“ din Paris. Ei l-au completat cu încã trei puncte ºi l-au intitulat memorandum, în preambulul cãruia au menþionat urmãtoarele: „Pentru a pune în practicã politica popoarelor din Occident, politicã care coincide cu dorinþa organizaþiilor de emigranþi din þãrile socialiste, guvernul Statelor Unite ale Americii ºi al principalelor þãri aliate S.U.A. trebuie sã acþioneze dupã cum urmeazã…“ ºi se dau punctele din programul adoptat la sesiunea A.N.E.C. la care se adaugã celelalte trei puncte ºi anume: „– sã se susþinã menþinerea pe ordinea de zi a ºedinþelor O.N.U. aºa-zisa problemã din þarã; – sã se asigure poporului albanez integritatea teritorialã în ciuda intervenþiilor expansioniste ale vecinilor sãi; – sã nu se recunoascã integrarea „forþatã“ a þãrilor Baltice la U.R.S.S. “ Memorandumul a fost redactat sub conducerea fugarului lituanian Vaclavas Sidaikauskas în ziua de 2 iulie în sala Jena din Paris cu ocazia unei conferinþe organizatã de cãtre americanul Eugen Metz, ºef al filialei „Europa Liberã“ din Paris. La aceastã conferinþã Eugen Metz a încercat sã explice reprezentanþilor organizaþiilor de fugari din Franþa, politica þãrilor occidentale faþã de þãrile din Europa rãsãriteanã. Astfel, el a arãtat cã politica acestor þãri urmãreºte în principal douã aspecte: 1. „Independenþa“ completã a þãrilor din Europa Centralã ºi Rãsãriteanã. Lupta pentru realizarea acestei „independenþe“ este obiectivul principal al politicii S.U.A. Acest obiectiv va fi îndeplinit în mod treptat prin punerea în practicã a unei politici de extindere a influenþei americane ºi occidentale, concretizatã prin dezvoltarea relaþiilor cu þãrile socialiste. Aceastã dezvoltare a relaþiilor va avea loc fãrã a se renunþa la principiile politice de bazã ºi fãrã a se recunoaºte „Statul-quo“ în Europa Rãsãriteanã. 2. „Independenþa ºi libertatea“ þãrilor socialiste este un domeniu al unei politici de ordin moral. În susþinerea acestui aspect a arãtat cã relaþiile comerciale ale þãrilor capitaliste cu cele socialiste prezintã pentru toate þãrile un interes naþional ºi practic. În privinþa orânduirii politice din þãrile socialiste, a arãtat cã aceasta va fi subordonatã unui proiect pe termen lung al Occidentului care prevede o Europã Continentalã de la Oceanul Atlantic pânã la Munþii Urali. A adãugat apoi cã acest lucru corespunde de fapt proiectului De Gaulle. Pentru a ajunge la realizarea acestui proiect a menþionat cã situaþia actualã din þãrile socialiste nu poate fi modificatã decât cu preþul unui rãzboi care, în momentul de faþã, a devenit inevitabil. Dacã Occidentul ar acþiona altfel, se apreciazã cã nu ºiar da seama de responsabilitatea pe care o are asupra destinelor popoarelor din þãrile socialiste. 584
Dacã se va merge numai pe insistenþã în ceea ce priveºte asigurarea „independenþei“ þãrilor socialiste ºi se va scãpa din vedere aspectul declanºãrii unui rãzboi, atunci nu se va face altceva decât compromiterea tendinþelor de oarecare libertate care au început sã se facã simþite în þãrile socialiste. Afirmaþiile americanului Eugen Metz n-au fost în întregime pe placul fugarilor care au ripostat pe loc afirmând urmãtoarele: „politica Occidentului este o politicã de conciliere pe care o duce guvernul fiecãrei þãri capitaliste, însã popoarele acestor þãri nu sunt de acord cu politica guvernelor lor în privinþa soartei popoarelor din þãrile socialiste. De aceea, popoarele din Occident, în deplin acord cu organizaþiile de fugari au întocmit memorandumul de faþã“. Printre fugarii români participanþi la conferinþa organizatã de directorul „Europei Libere“ filiala Paris ºi la redactarea memorandumului menþionat mai sus, au fost urmãtorii: – Lt.-col. Ionescu Ioan, ºef al biroului Europa Liberã Paris, secþia românã. – Arsene Constantin, redactor al fiþuicii reacþionare „Curierul Român“. – Theodosiadis René redactor al fiþuicii reacþionare B.I.R.E. (Buletin de Informaþii pentru Românii din Exil). – [Rãut] George ºef al organizaþiei de fugari L.R.L. (Liga Românilor Liberi) filiala Paris. – Cazaban Theodor, secretar general al organizaþiei de fugari „Fundaþia Carol I“ din Paris. – Comandor Bailã Eugen, legionar simist, membru în organizaþia de fugari „Asociaþia foºtilor combatanþi“. * *
*
În data de 22 iulie a.c., la invitaþia directorului „Europei Libere“ din Franþa, Eugen Metz, corul ºi echipa de dansuri „Carmen“ de pe lângã biserica ortodoxã din Paris a dat un spectacol la castelul Pourtalez, de pe lângã Strassbourg pentru „cursurile de varã“ ale colegiului american (Europa Liberã). Au participat studenþi de toate naþionalitãþile care se aflau la „cursuri“. Urmare succesului realizat de cãtre corala „Carmen“ americanul Eugen Metz ºia creat relaþii ºi prieteni în rândul membrilor coralei, promiþând mãrirea numãrului de burse pentru cei care vor sã devinã studenþi. A reamintit cu aceastã ocazie în discuþiile pe care le-a avut cu legionarul Cuºa Ion responsabil administrativ al coralei „Carmen“ cã în anul ºcolar 1962–1963 a pus la dispoziþie burse pentru fugarii Chiriac Nic., Rãsvan Noica ºi pentru cei trei copii ai fugarului Veniamin Virgil, director al organizaþiei „Fundaþia Carol I“ din Paris. A promis cã va spori numãrul de burse din partea organizaþiei „Europa Liberã“ pentru fugarii sau copii fugarilor români care vor face dovada cã sunt studenþi ºi nu au alte mijloace materiale. 585
Pentru deplasarea coralei „Carmen“ la Strassbourg, în vederea spectacolului menþionat, Eugen Metz a acordat organizatorilor suma de 500 dolari S.U.A. ºi totodatã a promis ajutor pentru deplasarea coralei în anul viitor în Canada ºi S.U.A. Rezultã din cele de mai sus cã organizaþia „Europa Liberã“ – filiala Franþa, de sub conducerea americanului Eugen Metz îºi intensificã activitatea ºi îºi face tot mai mult simþitã prezenþa în rândul fugarilor români prin conferinþe, spectacole, ajutorare de studii (burse) etc. Organele noastre au luat mãsuri de a urmãri în continuare acþiunile organizaþiilor „Europa Liberã“ ºi A.N.E.C., urmând a raporta noile aspecte. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 16, f. 97–103.
140. 1963 noiembrie 8. Referat privind activitatea desfãºuratã de Serviciul ºi birourile K. pe perioada 1 noiembrie 1962–1 noiembrie 1963. Ministerul Afacerilor Interne – Serviciul K.-
Strict secret 08.11.1963
Referat privind activitatea desfãºuratã de Serviciul ºi birourile K. pe perioada 01 noiembrie 1962–01 noiembrie 1963
În aceastã perioadã Serviciul ºi birourile K. ºi-au desfãºurat activitatea pe baza sarcinilor ordonate de conducerea ministerului din 23 octombrie 1962, a ordinului M.A.I. nr. 87 privind munca informativ-operativã în unitãþile de detenþie, lucrarea informativã a unitãþilor economice M.A.I. ºi îndeplinirea ordinelor privind munca de reeducare în rândul deþinuþilor. În aceastã perioadã conducerea serviciului a luat mãsuri pentru ridicarea calitãþii agenturii în vederea îndeplinirii sarcinilor în condiþii cât mai bune, aºa cum prevede ordinul din 23 octombrie 1962. Dirijarea, instruirea ºi educarea agenturii s-a fãcut în mai bune condiþiuni, în urma cãrui fapt aportul adus în muncã de agenþi a fost mai calitativ. 586
Noile recrutãri fãcute sunt mai bune. Alegerea, studierea ºi recrutarea candidaþilor s-a fãcut cu mai mult simþ de rãspundere ºi s-a avut în vedere necesitãþile operative privind încadrarea informativã a acþiunilor, a dosarelor de semnalare ºi acoperirea informativã a punctelor vulnerabile. În urma mãsurilor luate pentru îmbunãtãþirea muncii, un numãr mare de agenþi au furnizat materiale importante pe baza cãrora au fost clarificate ºi definitivate mai multe dosare de semnalare cât ºi unele acþiuni. Totodatã, pe baza informaþiilor primite de la agenturã, au fost deschise noi dosare de semnalare. Cu ajutorul agenturii au fost clarificate ºi definitivate mai multe materiale existente asupra unor cadre din obiectivele ce le deservim, semnalate cu diferite aspecte negative, fiind luate mãsuri pe linie de cadre de sancþionare sau îndepãrtare din M.A.I. Pe baza unui plan, în aceastã perioadã s-a analizat aportul fiecãrui agent în munca informativã în funcþie de scopul recrutãrii, calitãþile personale ºi posibilitãþile de informare. Asupra agenþilor corespunzãtori care au rãmas în reþeaua serviciului, s-au întocmit caracterizãri. Întâlnirile cu cea mai mare parte din agenþi se efectueazã la 10 zile cu agenþii ce lucreazã în acþiuni ºi la 2 sãptãmâni cu ceilalþi agenþi, ele efectuându-se în case de întâlniri. Întâlnirile cu agentura din rândul deþinuþilor se efectueazã în raport de posibilitãþile de legendare pentru scoaterea din camere de detenþie, preocupându-se de gãsirea legendelor verosimile care sã asigure conspirativitatea întâlnirilor. Majoritatea întâlnirilor cu agenþii deþinuþi se fac aproximativ o datã pe lunã. Serviciul ºi birourile K., desfãºurând o activitate mai organizatã ºi mai calificatã, au obþinut unele rezultate în lucrarea informativ-operativã a elementelor din obiectivele ce le deservim. Astfel, la semnalarea organelor de miliþie cãpitanul Barbus Gheorghe a deschis dosar de verificare asupra deþinuþilor Murgoci Gheorghe ºi Ioniþã Constantin, suspecþi de comiterea unei crime. Prin mãsurile informativ-operative luate, s-a stabilit cã autorul crimei este deþinutul Murgoci Gheorghe. În penitenciarul Vãcãreºti au fost lucraþi prin dosar de verificare de cãtre cãpitanul Adomniþei Dumitru numiþii Prunã Constantin, Sburlea Ion ºi alþii, care au fost semnalaþi cã sustrag alimente din magazia penitenciarului. În timpul verificãrii, materialele informative s-au confirmat. Documentându-se activitatea infracþionistã a celor arãtaþi, au fost îndepãrtaþi din M.A.I. ºi luaþi în ancheta procuraturii. Acþiunea de verificare deschisã asupra fostului locotenent major Scurtu Aurel, lucratã de cãpitanul Kiss Iuliu pentru favorizare de infractori ºi luare de mitã, a fost închisã prin demascarea ºi scoaterea acestuia din M.A.I. 587
Acþiunea deschisã asupra unui ofiþer dintr-un obiectiv lucratã de cãpitanul Vasiliu Aristide pentru favorizare de infractori, a fost închisã prin semnalarea acestuia la Direcþia de cadre care a luat mãsuri de sancþionarea lui pe linie de comandã. Conform ordinului conducerii ministerului, Serviciul K. pe lângã acþiunile arãtate mai sus, a lucrat în aceastã perioadã unele elemente pe bazã de dosare de semnalare. Astfel, cãpitanul Popa Gheorghe a deschis dosare de semnalare asupra unui numãr de trei salariaþi de la G. A. S. Periº. La deschiderea lor au stat materiale informative furnizate de unii agenþi din care rezulta cã aceste elemente nu-ºi îndeplinesc îndatoririle de serviciu din sectoarele importante de care rãspund, datoritã cãrui fapt au loc pierderi de animale ºi pagube, prejudiciind în acest fel avutul obºtesc. În urma mãsurilor luate, au fost documentate abaterile ºi abuzurile comise ºi s-a raportat organelor superioare care au dispus mãsuri împotriva celor vinovaþi ºi mãsuri de îmbunãtãþirea muncii în aceste sectoare. Cãpitanul Roateº Ioan a deschis dosar de semnalare asupra unei angajate civile din Direcþia Evidenþei Populaþiei care iniþial era semnalatã numai cu abateri de la moralã, iar în urma mãsurilor luate în cadrul dosarului de semnalare s-a stabilit cã aceasta a intervenit pentru eliberarea unui carnet de conducere, mutaþii ºi vize pe biroul populaþiei pentru Capitalã în schimbul unor avantaje materiale. De asemenea, a lucrat pe cãpitanul Toma Aron, care a fost semnalat cã favorizeazã diferite elemente suspecte prin acordarea de autorizaþii de port-armã ºi maºini de scris în schimbul unor avantaje materiale ºi cã este descompus din punct de vedere moral. În urma verificãrilor, materialele furnizate de agent s-au confirmat ºi ofiþerul a fost scos din cadrele M.A.I. ºi sancþionat pe linie de partid. Cãpitanul Ioniþã Stelian pe baza materialelor primite de la agenturã a stabilit cã sergentul major ªerban Constantin de la penitenciarul Vãcãreºti, mijloceºte legãtura unor deþinuþi cu unele elemente din exterior pentru aranjarea unor afaceri judiciare. În urma mãsurilor luate materialele informative s-au verificat în întregime ºi cu aprobarea conducerii ministerului s-a luat mãsuri de demascarea sergentului major ªerban Constantin în faþa întregului personal al penitenciarului Vãcãreºti ºi a fost îndepãrtat din M.A.I. Pe baza unor semnalãri primite de la agenturã a fost lucratã prin dosar de semnalare de cãtre locotenentul major Rabacel Ion, numita Barna Elena, angajatã civilã la D.M.C., stabilindu-se cã aceasta este un element afacerist ºi descompusã moraliceºte. Pe baza acestor materiale a fost îndepãrtatã din M.A.I. Agentul „Zotta Aurel“ de la D.G.P.C.M. din legãtura locotenentului Dãnescu Marin, în cursul lunii iulie 1963, ne-a semnalat cã ºeful serviciului agricol din cadrul D.G.P.C.M., prin întocmirea unor rapoarte eronate cãtre conducerea ministerului, urmãrea sã obþinã aprobare pentru primirea unei sume importante de la Banca de Stat care urma sã fie folositã nu în conformitate cu Hotãrârea Consiliului de Miniºtri la 588
care se referea, ci în scopul acoperirii lipsurilor în îndeplinirea planului în problema furnizãrii cãrnii cãtre stat. Raportându-se conducerii ministerului, materialul s-a dovedit a fi real ºi s-au luat mãsuri pentru împiedicarea comiterii unei ilegalitãþi grave. În aceastã perioadã agentura de la Clubul sportiv „Dinamo“ a fost dirijatã în problemele specifice acestui obiectiv, obþinându-se materiale informative de valoare. S-a acordat o atenþie mai mare supravegherii informative a sportivilor ce fac deplasãri în þãrile capitaliste, pentru stabilirea persoanelor cu care intrã în contact în strãinãtate, natura relaþiilor cu acestea, dacã duc ºi aduc corespondenþã suspectã, pachete ºi alte obiecte cât ºi aspecte de contrabandã. Agentura care face deplasãri în strãinãtate a fost folositã ºi pentru rezolvarea unor combinaþii operative împreunã cu organele Direcþiei a II-a M.A.I. aºa cum a fost cazul agentului „Pãtraºcu“ dirijat pe lângã un fugar român din R.F. Germanã. Pe baza materialelor furnizate de agentura din rândul sportivilor din legãtura maiorului Badea Constantin, a fost documentatã în colaborare cu Direcþia a IV-a, activitatea de contrabandã a doi sportivi care au aprobarea conducerii M.A.I., au fost demascaþi, luându-se mãsuri disciplinare împotriva lor. Biroul K. de la Regiunea M.A.I. Galaþi a lucrat pe bazã de acþiune pe numitul Samoilã Constantin, fost ºef al biroului de evidenþã la penitenciarul Tecuci, stabilind cã acesta a falsificat fiºe cu zile muncite ale deþinuþilor, a sustras mandate de executarea pedepsei ºi a pus în libertate înainte de termen pe unii deþinuþi. În urma documentãrii acþiunii, a fost trimis în justiþie ºi condamnat pentru favorizarea deþinuþilor ºi luare de mitã. A lucrat pe deþinutul Caracaleanu Ion care a fãcut un canal de legãturã cu exteriorul prin intermediul unor cadre. Tot în aceastã perioadã a lucrat doi salariaþi de la gospodãria agricolã M.A.I. Tichileºti care au furat cereale. Documentându-se activitatea acestora, au fost luate mãsurile corespunzãtoare. Biroul K. de la Regiunea M.A.I. Dobrogea, a obþinut în aceastã perioadã unele rezultate. Astfel, a documentat activitatea a.c. Marcovici Reghina de la colonia Peninsula care a fãcut legãtura unor deþinuþi cu exteriorul, a demascat ºi au fost îndepãrtaþi din M.A.I. sergentul major Manea Stratulat de la colonia Poarta Albã ºi sergentul major Eftimie Teodor de la penitenciarul Tulcea care au favorizat pe unii deþinuþi fãcându-le legãtura cu exteriorul. Biroul K. de la Regiunea M.A.I. Bucureºti, a documentat activitatea de favorizare a unor deþinuþi de cãtre plutonierul Penda Marin ºi Radu Gheorghe, împotriva cãrora s-a luat mãsuri de sancþionare. De asemenea, au documentat activitatea sergentului major Cristea Marin care a favorizat pe un deþinut mergând pânã acolo încât a creat deþinutului posibilitatea de a vorbi la telefon cu sora sa, fapt pentru care a fost scos din M.A.I. Biroul K. de la Regiunea M.A.I. Iaºi, a lucrat pe sergentul major Bucãtaru Gheorghe de la miliþia raionului Paºcani, care, transferând o reþinutã de la arestul miliþiei Paºcani la regiunea Criºana, a mers împreunã cu reþinuta la domiciliul pãrinþilor 589
ei unde a petrecut o noapte. Documentându-se abaterile comise, acesta a fost scos din M.A.I. A mai lucrat pe locotenentul major Piseru Nicolae ºi locotenentul major Maftei Gheorghe, ofiþeri de miliþie care au favorizat diferiþi infractori. Pe baza materialelor strânse, a fost sesizatã conducerea regiunii de miliþie care a luat mãsuri disciplinare împotriva ofiþerilor. De asemenea, a mai informat Direcþia regionalã de miliþie Iaºi despre abaterile ºi abuzurile comise de cãtre unii ofiþeri ºi subofiþeri împotriva cãrora s-au luat diferite mãsuri disciplinare. Birourile ºi grupele K. din regiuni au deschis în cursul acestui an dosare de semnalare asupra unor cadre din miliþie care erau semnalate cu diferite aspecte negative, reuºind sã lãmureascã o mare parte din materialele ce le deþineau. Birourile K. din regiunile: Hunedoara, Argeº ºi Galaþi, care au pe raza lor centre de instrucþii ºi operaþii de miliþie, au organizat munca informativã în aceste obiective în aºa fel încât au reuºit sã cunoascã o serie de abateri ºi abuzuri comise de unele cadre din aceste obiective. Materialele privind problemele respective au fost raportate conducerii ministerului care a ordonat mãsuri de verificare ºi tragere la rãspundere a celor vinovaþi. În cursul acestui an munca de reeducare în rândul deþinuþilor contrarevoluþionari s-a desfãºurat pe baza unor planuri de mãsuri în vederea îndeplinirii în cât mai bune condiþiuni a acestei sarcini ºi ca urmare a unei munci mai calificate în aceastã perioadã au fost obþinute unele rezultate. Din materialul informativ furnizat de agentura folositã în acest scop rezultã cã majoritatea deþinuþilor contrarevoluþionari manifestã interes faþã de activitãþile culturale ce se duc cu ei (citirea de cãrþi, citirea zilnicã a presei ºi a unor reviste, vizionarea de filme ºi diafilme, conferinþe ºi altele), mulþi manifestã admiraþie faþã de realizãrile regimului. Datoritã muncii de reeducare dusã cu deþinuþii contrarevoluþionari, s-a ajuns la situaþii când cu ocazia þinerii unor conferinþe sau alte activitãþi în care sunt pe de o parte arãtate realizãrile regimului nostru, iar pe de altã parte se demascã activitatea trãdãtoare a fostelor partide ºi grupãri politice din trecut, unii deþinuþi contrarevoluþionari din proprie iniþiativã – în astfel de ocazii – cer cuvântul ºi-ºi manifestã deschis admiraþia faþã de regimul nostru ºi realizãrile sale, iau atitudine faþã de gruparea politicã din care au fãcut parte ºi dezaprobã acþiunile duºmãnoase întreprinse de ei. De asemenea, ca urmare a unei munci individuale dusã cu unii deþinuþi contrarevoluþionari de la penitenciarul Jilava ºi Botoºani, care au deþinut funcþii în vechile partide „istorice“, s-a reuºit ca unii din ei sã pãrãseascã poziþiile reacþionare, sã ia atitudine ºi sã demaºte propria activitate duºmãnoasã a lor ºi a grupãrii politice din care au fãcut parte, sã se desolidarizeze de vechile concepþii politice, sã recunoascã trãinicia regimului democrat popular din þara noastrã ºi sã se încadreze necondiþionat în noua orânduire de stat. Unii din aceºtia au fost recrutaþi ca agenþi, graþiaþi de restul pedepsei ºi puºi în libertate. 590
Dacã acestea au fost în linii mari unele rezultate pozitive obþinute în munca noastrã, analizând însã munca desfãºuratã de Serviciul ºi birourile K. din regiuni în aceastã perioadã, rezultã cã în activitatea noastrã au avut loc ºi serioase lipsuri care au fãcut ca sarcinile ce ne revin sã nu fie îndeplinite în cele mai bune condiþiuni. S-a stabilit cã în reþeaua noastrã informativã era un numãr însemnat de agenþi care nu corespundeau sarcinilor pentru care au fost recrutaþi ºi care constituiau un balast, fapt pentru care s-au luat mãsuri de excluderea lor din reþeaua informativã ºi prelucrarea cazurilor respective cu lucrãtorii operativi pentru a trage învãþãminte. Astfel, agenþii deþinuþi „Claudiu Ionescu“ ºi „Radu Ionescu“ din legãtura cãpitanului Telenche Florea; agentul deþinut „Vlad Ion“ din legãtura cãpitanului Popa Gheorghe; agentul cadru „Nãstase I. “ din legãtura cãpitanului Kiss Iuliu ºi alþii, sau dovedit a fi nesinceri prin aceea cã deºi cunoºteau despre activitatea unor elemente urmãrite de cãtre noi, fiind dirijaþi pe lângã aceºtia, nu ne-au semnalat nimic. Din verificãrile fãcute s-a stabilit cã agenþii: „Cristea“ din legãtura cãpitanului Nicolae Vasile, „Sârbu Ion“ din legãtura cãpitanului Vasiliu Aristide, au fost deconspiraþi cu ocazia unor anchete efectuate de alte organe în verificarea sesizãrilor fãcute de agenþi. Cu ocazia verificãrii agenturii s-a mai stabilit cã un numãr de 16 agenþi s-au sustras în mod sistematic de la colaborarea cu organele noastre, iar un numãr de 23 agenþi nu aveau calitãþi pentru munca informativã ºi posibilitãþi de informare. Analizând cauzele existenþei acestor agenþi în reþeaua informativã, s-a stabilit cã în munca noastrã s-a manifestat formalism în ceea ce priveºte punctarea, studierea ºi recrutarea lor. Lucrãtorii operativi, în scopul obþinerii aprobãrii de recrutare, au exagerat în propunerile de recrutare calitãþile personale ale candidaþilor, iar ºefii de birouri ºi conducerea serviciului au aprobat astfel de recrutãri cu uºurinþã. Menþinerea unor agenþi necorespunzãtori în reþeaua informativã s-a datorat ºi faptului cã nu s-au luat mãsuri de verificarea acestora pe timpul colaborãrii pentru a fi excluºi la timp din reþea. Unii agenþi nu au fost instruiþi, educaþi ºi dirijaþi în mod concret de cãtre lucrãtorii operativi din care cauzã randamentul în munca informativã a devenit din ce în ce mai scãzut, fapt care a fãcut ca aceºtia mai târziu sã se eschiveze de la muncã. Astfel de lipsuri s-au manifestat la cãpitanul Nicolae Vasile, cãpitanul Mocan Gheorghe, cãpitanul Mutiu Ilie, cãpitanul Pod Ion ºi alþii. Din analiza materialului informativ furnizat de unii agenþi pe o perioadã mai îndelungatã s-a constatat cã sunt lucrãtori operativi care iau de la agenþi note fãrã valoare operativã pentru organele de securitate. Se iau, de exemplu, de la agenþi cadre note care cuprind diferite aspecte negative cunoscute pe linie de cadre de ºefii profesionali asupra cãrora s-au luat mãsuri disciplinare: mahalagisme, intrigi ºi chiar unele note informative privind aspecte de nemulþumire din partea unor agenþi ºi unor cadre sau interpretãri greºite a unor ordine date de conducerea profesionalã din obiectivele respective. 591
Astfel, cãpitanul Drãgulin Gheorghe a luat materiale informative de la agentura de la spitalul „V. Babeº“ ºi policlinica M.A.I., care conþin certuri între salariaþi, nemulþumiri din punct de vedere profesional ale unor medici, aspecte de indisciplinã profesionalã din partea unor medici, manifestãri împotriva ordinelor date de cãtre ºefii profesionali. În urma informãrilor pe care noi le-am fãcut, practic organele competente nu au avut ce mãsuri sã ia. La 1 octombrie 1963, cãpitanul Vasiliu Aristide, a luat de la agentul „Dragnea“ o notã informativã din care rezultã aspecte dintr-o ºedinþã profesionalã din cadrul obiectivului. În aceastã ºedinþã ºeful direcþiei a criticat ºi a tras la rãspundere pe mai mulþi ofiþeri din subordine pentru lipsuri în munca profesionalã. În realitate aceste aspecte nu fac obiectul muncii noastre ºi datoria ofiþerului era de a instrui ºi combate pe agent ºi sã-i explice cã nu ne intereseazã ceea ce se discutã în ºedinþe, cã comandantul este competent sã aprecieze ce mãsuri trebuie sã ia. Lucrãtorul n-a fãcut acest lucru din care cauzã un alt agent „Vasilescu Ion“ tot din legãtura acestui ofiþer, la data de 10 mai 1963, semnaleazã cã un ofiþer de miliþie din D. G. M., fiind în misiune la Vatra Dornei, a frecventat unele localuri ºi cã a avut o discuþie „tare“ cu o ospãtarã. Agentul „Tudor Vasile“ din legãtura locotenentului major Cosmescu Gh. a semnalat cã un subofiþer din D. G. M. dupã ce a fost promovat în funcþie a cãzut pe panta îngâmfãrii. Agentul „Ilie Alexandru“ din legãtura aceluiaºi ofiþer, a semnalat printr-o notã informativã cã un plutonier din obiectiv, gãsind o femeie dormind pe iarbã, a ameninþat-o cã o amendeazã. Agentul „Vara Alexandru“ din legãtura locotenentului major Bobos Liviu, într-o notã informativã semnaleazã cã un ostaº în termen din batalionul sportiv „Dinamo“ „este un tip de bãiat ºmecher ºi descurcãreþ, acesta se considerã cã are trecere la femei“. Cãpitanul Csergö Ion de la Regiunea Mureº Autonomã Maghiarã, pe baza unor materiale informative primite de la agenturã a deschis trei dosare de verificare privind unii ofiþeri de miliþie în care ºi-a propus ca sarcinã principalã sã stabileascã activitatea profesionalã necorespunzãtoare, luându-i în evidenþã ca suspecþi. Tot la aceastã regiune s-a deschis dosar de verificare asupra unui ofiþer de miliþie pentru a stabili, printre altele, dacã acesta a luat în mod abuziv 3 kg de ardei. Biroul K. de la Regiunea M.A.I. Bacãu, a trimis în luna martie 1963, la Direcþia a IV-a un dosar privind pe un subofiþer de miliþie cu propunerea de a se aproba demascarea lui pentru unele fapte necinstite pe care le-a comis, printre altele, punându-i-se în sarcinã cã în perioada anilor 1943–1944 a urmat o ºcoalã de subofiþeri de jandarmi. Materialele privind unele fapte necinstite se refereau la aspecte petrecute cu mulþi ani în urmã (1955–1956), iar altele nu prezentau aspecte deosebite dar nici nu erau documentate. În aceste condiþiuni dosarul a fost restituit, propunerea fiind neîntemeiatã. Lipsã de orientare a dovedit ºi fostul ºef al Biroului K. de la Regiunea M.A.I. Ploieºti – locotenent major Matei Aurel – în documentarea unei sesizãri privind un 592
ofiþer de miliþie, când a audiat împotriva ofiþerului rude ale unui infractor care fusese anchetat de acest ofiþer ºi acestea au dat declaraþii împotriva ofiþerului. Direcþia de cadre fãcând o verificare în acest caz a stabilit cã declaraþiile sunt mincinoase, iar ofiþerul este nevinovat. Cãpitanul Nacu Victor de la Biroul K. al regiunii M.A.I. Iaºi, a dovedit superficialitate în executarea ordinului dat privind lucrarea unor cadre pe bazã de dosare de semnalare. Deºi în ordin este precizat cã dosare de semnalare se deschid numai asupra cadrelor, el a deschis dosar de semnalare asupra deþinutului de drept comun Popa Vasile pentru a-i stabili activitatea duºmãnoasã în detenþie. ªeful Biroului K. de la Regiunea M.A.I. Braºov, cãpitanul Czeinczok Mihai, în luna octombrie 1963, ne trimite un tabel cu mai multe elemente legionare în care apãrea ºi numele de Duzinchevici. Întrucât la arhivele statului de la Regiunea Braºov, existã un salariat cu nume asemãnãtor, ne-a trimis acest tabel pentru a-l înainta la Direcþia de cadre fãrã sã ia nici un fel de mãsuri în identificarea ºi verificarea celui de la arhivele statului din Sibiu – obiectiv deservit de Biroul K. Braºov. Din cele de mai sus rezultã cã unii lucrãtori operativi au dirijat agentura în mod superficial ºi au luat materiale informative care nu fac obiectul muncii noastre. Astfel de lucrãtori nu înþeleg cã muncind în felul acesta cu agentura o distrag de la sarcinile ºi problemele importante ale muncii noastre. Prin luarea materialelor de felul celor arãtate mai sus, lucrãtorii au dat de înþeles agenþilor cã sunt mulþumiþi de munca lor, iar agenþii care dau astfel de materiale sunt ºi ei mulþumiþi cã nu sunt dirijaþi cãtre probleme mai grele care incumbã ºi o rãspundere mai mare din partea lor. Acest lucru se petrece în timp ce în evidenþele noastre se mai gãsesc materiale care nu au fost clarificate. O altã lipsã serioasã care dãinuie în activitatea noastrã în mod deosebit la lucrãtorii care lucreazã cu agentura din rândul deþinuþilor, constã în aceea cã ei nu se ocupã permanent de educarea agenturii pentru a o scoate de sub influenþa elementelor duºmãnoase ºi, totodatã, agenþii nu sunt educaþi pentru a înþelege în mod just colaborarea cu organele noastre. Una din cauzele acestor lipsuri o constituie lipsa de control din partea ºefilor profesionali. ªefii de birou din centralã ºi regiuni, nu au controlat cum instruiesc ºi dirijeazã agentura existentã lucrãtorii operativi, nu au participat în mãsurã suficientã la întâlniri de control cu unii agenþi, iar atunci când au stabilit unele lipsuri în munca cu agentura nu au luat mãsuri pentru îmbunãtãþirea muncii. În aceastã perioadã în faþa serviciului K. ºi a birourilor din regiunile Dobrogea, Bucureºti ºi Galaþi, a stat sarcina de a lucra informativ gospodãriile agricole M.A.I., de a depista activitatea duºmãnoasã a unor elemente, descoperirea ºi prevenirea unor furturi ºi abuzuri care prejudiciazã avutul obºtesc, semnalarea abaterilor de la ordinele conducerii ministerului privind producþia agricolã, cazuri de indolenþã ºi altele. 593
Menþionãm cã s-au obþinut unele rezultate pe aceastã linie la G. A. S-M.A.I. Periº ºi la G. A. S.-M.A.I. Tichileºti din cadrul regiunii Galaþi. Din cele ºapte gospodãrii agricole ale ministerului, patru sunt pe teritoriul regiunii Dobrogea ºi douã pe teritoriul regiunii Bucureºti. Birourile K. care rãspund de aceste obiective, în aceastã perioadã au dovedit lipsuri serioase în îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Din unele controale efectuate la aceste gospodãrii s-a stabilit cã în cursul acestui an s-au produs pagube însemnate avutului de stat printre care citãm urmãtoarele: – La Gospodãria M.A.I. Periº, au murit: 10 450 pãsãri, 90 taurine ºi 146 porci; – La Gospodãria Tichileºti, au murit: 1 373 pãsãri, 410 porci, 16 taurine ºi 78 oi. Tot la aceastã gospodãrie au murit 1 292 boboci din cauza lipsei de alimentaþie corespunzãtoare. – La Gospodãria Vlãdeni, au murit: 255 porci, 210 oi, 17 taurine ºi 30 pãsãri, iar la Luciu-Giurgeni au murit 301 pãsãri, 27 taurine ºi 453 porci; – La Gospodãria Saligny, au murit: 611 pãsãri, 219 oi, 46 porci ºi 14 taurine; – La Gospodãria Salcia, au murit: 1 215 pãsãri, 1 055 porci, 408 oi, 17 taurine. Tot la aceastã gospodãrie, cu ocazia unui transport a unui însemnat numãr de boboci, au murit prin sufocare 260 de capete. Dintr-un incubator din 4 397 de ouã, au scos doar 350 boboci ºi aceºtia neviabili. – La Gospodãria Chilia-Veche, au murit: 350 pãsãri, 1 041 porci, 735 oi ºi 19 taurine. La Periprava – datoritã lipsurilor în îngrijirea ºi alimentarea purceilor – în lunile ianuarie-martie, au murit 191 purcei ºi tot din aceleaºi motive la Chilia Veche au murit 133 purcei ºi 241 capete viþei. Pe lângã aceste pagube provocate de mortalitãþi, s-au semnalat lipsuri în ce priveºte îngrijirea ºi alimentaþia animalelor. Lipsuri grave s-au stabilit ºi în ceea ce priveºte executarea la timp ºi în bune condiþiuni a lucrãrilor agricole cât ºi în ceea ce priveºte folosirea în cele mai bune condiþiuni a braþelor de muncã din rândul deþinuþilor. Din controlul ºi analiza fãcutã a mai rezultat cã multe gospodãrii nu au îndeplinit la timp planul de investiþii la construcþii ºi din aceastã cauzã s-au creat greutãþi în adãpostirea ºi îngrijirea animalelor. Nici una din lipsurile arãtate, n-au fost sesizate ºi raportate pe linia noastrã conducerii ministerului pentru a se lua mãsuri de prevenire. ªefii de birouri poartã o vinã foarte mare deoarece n-au luat toate mãsurile de încadrarea principalelor obiective cu agenturã calificatã, capabilã sã semnaleze la timp lipsurile grave ce au loc în întreprinderile noastre economice, n-au controlat îndeaproape în ce fel lucreazã ofiþerii cu agentura, în ce probleme ºi cum o dirijeazã. Este cazul sã întrebãm pe cpt. Ivaºcu Ion, ºeful biroului K. din regiunea Dobrogea, în ce probleme sunt dirijaþi cei 243 de agenþi deþinuþi ºi 153 agenþi cadre din colonii ºi gospodãrii, dacã în gospodãriile de pe teritoriul regiunii Dobrogea au fost constatate lipsuri atât de mari? 594
Birourile K. deºi au avut unele materiale informative, n-au considerat însã de datoria lor sã raporteze ºi numai dupã ce au primit ordinul nostru din iulie 1963, au raportat unele lipsuri din obiectivele economice. Multe din ele sunt importante ºi au fost raportate conducerii ministerului ºi s-au ordonat mãsuri de verificare. Mã întreb cui folosesc materialele închise în fichetele birourilor K. în care sunt semnalate lipsurile? Regiunea Banat, printre altele, a raportat cã în depozitele întreprinderii industriale de pe lângã penitenciarul Arad sunt mãrfuri refuzate de beneficiar în valoare de peste 100 000 lei ºi nu se ia nici o mãsurã pentru valorificarea lor. Asemenea informaþii care nu au fost raportate au avut ºi birourile K. de la regiunile Ploieºti, Argeº, Galaþi ºi Dobrogea. De asemenea, maiorul Viºan N., ºeful Biroului K. din Regiunea Bucureºti, n-a luat mãsurile cuvenite pentru a asigura cu agenturã cele douã gospodãrii agricole unde s-au constatat lipsuri serioase ce au adus pagube materiale statului. Mai grav este faptul cã în toate gospodãriile ºi coloniile existã câte un lucrãtor operativ, în unele obiective existã ºi agenturã numeroasã, însã aceasta dupã cum am arãtat este dirijatã formal sau nu este dirijatã deloc în problemele cele mai importante. Altfel nu se explicã de ce avem atâtea lipsuri ºi în domeniile atât de importante la activitatea economicã. Din analiza efectuatã de cãtre conducerea Serviciului K. în cursul lunii septembrie 1963, cu ºefii de birouri din regiunile: Dobrogea, Bucureºti, Suceava, Cluj, Mureº Autonomã Maghiarã ºi Criºana, asupra felului cum se desfãºoarã munca de reeducare a rezultat cã unele birouri desfãºoarã aceastã muncã cu multe lipsuri. ªeful Biroului K. de la Regiunea Cluj, cãpitanul Pop Alexandru deºi a fost sprijinit în mai multe rânduri în vederea desfãºurãrii muncii de reeducare cu deþinuþii din penitenciarul Gherla, unde este încarcerat un numãr însemnat de deþinuþi contrarevoluþionari, desfãºoarã o muncã cu multe lipsuri. Nu s-a studiat temeinic activitatea elementelor încarcerate în acest penitenciar ºi necunoscând aceasta, munca a fost dusã în general. De asemenea, cei doi lucrãtori care deservesc penitenciarul Gherla nu s-au ocupat în mod individual de prelucrarea ºi demascarea activitãþii unor deþinuþi care au avut diferite funcþii de rãspundere în trecut ºi nu au urmãrit cum sunt îndeplinite sarcinile reeducãrii de cãtre conducerea penitenciarului. Agentura existentã nu este judicios folositã în aceastã acþiune. Lipsuri mai grave au ºeful biroului K. Dobrogea, cãpitanul Ivaºcu Ion ºi locþiitorul sãu, maior Ene Constantin, în munca de reeducare a deþinuþilor contrarevoluþionari de la coloniile Periprava ºi Salcia. Deºi Biroul K. din regiunea Dobrogea, a fost printre primele care a început aceastã muncã de reeducare din ordinul conducerii ministerului, la sfârºitul anului 1960, cu sprijinul direct al conducerii Serviciului K. a reuºit sã obþinã primele rezultate de început, pe baza cãrora s-a extins aceastã muncã ºi în alte penitenciare, însã nu a 595
continuat munca în acelaºi ritm, nu au dezvoltat-o conform sarcinilor ºi ordinelor date de conducerea ministerului. La ºedinþa din 6 decembrie 1962, când s-a analizat ºi felul cum se executã acest ordin, conducerea ministerului a criticat în mod deosebit pe tovarãºii de la Biroul K. Dobrogea, care nu au obþinut rezultatele la nivelul cerinþelor muncii ºi posibilitãþilor lor. Agentura din rândul deþinuþilor contrarevoluþionari în numãr de 33 agenþi, este cu totul insuficientã pentru supravegherea informativ-operativã a celor cca. 2 900 deþinuþi contrarevoluþionari, pentru susþinerea muncii de reeducare. În regiunea Dobrogea nu s-a fãcut aproape nimic în ce priveºte munca individualã de prelucrare a unor deþinuþi ce au avut funcþii de rãspundere în trecut. Materialul informativ în problema reeducãrii este confuz ºi prezintã unele manifestãri pozitive ºi negative ale unor deþinuþi care nu prezintã mare importanþã în acþiunea de reeducare. Cãpitanul Ivaºcu Ion trebuie sã lichideze cu lipsurile ºi sã treacã la executarea ordinelor conducerii ministerului în ce priveºte sarcinile ce ne revin în munca de reeducare. Tovarãºul Ivaºcu trebuie sã analizeze situaþia de pe urmãtoarea poziþie: a) în reg. Dobrogea este concentrat cel mai mare numãr de deþinuþi; b) aproape toþi deþinuþii din regiunea lor muncesc în unitãþile productive ale ministerului; c) din totalul gospodãriilor agricole M.A.I., cel mai mare numãr se aflã pe teritoriul Dobrogei. Iar ponderea economicã a acestor gospodãrii este foarte mare; d) numeric, biroul K. Dobrogea este cel mai mare în comparaþie cu celelalte birouri K. din þarã. Consider cã tovarãºul Ivaºcu Ion trebuie sã judece lucrurile în felul acesta înainte de toate. Locþiitorul sãu, maiorul Ene Constantin, care a condus biroul un an de zile, timp în care tovarãºul Ivaºcu a fost la ºcoalã, a lucrat foarte prost, a dat dovadã de multe lipsuri. Dupã pãrerea mea, maiorul Ene Constantin, ori este un leneº, ori un incapabil. Pentru îndreptarea muncii, tovarãºul Ivaºcu, printre alte mãsuri, trebuie sã analizeze serios dacã maiorul Ene poate sã îndeplineascã mai departe funcþia de locþiitor ºef birou. Însã nu aceasta este cauza principalã a lipsurilor biroului. Principalul este cã în birou n-a fost imprimatã rãspunderea, simþul datoriei, n-a fost exercitat un control sistematic pe baza ordinelor conducerii ministerului. Din analizele fãcute a rezultat cã majoritatea lucrãtorilor operativi depun eforturi pentru îndeplinirea în condiþiuni cât mai bune a sarcinilor profesionale de care rãspund, ceea ce a fãcut ca în comparaþie cu situaþia din trecut starea disciplinarã din muncã sã se îmbunãtãþeascã. Totuºi, în cadrul serviciului au fost cazuri când datoritã unor abateri de la disciplina în muncã ºi disciplina militarã, am luat mãsuri de sancþionare. 596
Astfel, cãpitanul Mocan Gheorghe a fost sancþionat pentru superficialitate ºi lipsã de rãspundere în executarea unei lucrãri, cãpitanul Barbus Gheorghe a fost sancþionat cu zile de garnizoanã ºi retrogradat de la funcþia de locþiitor ºef birou la funcþia de lucrãtor operativ prim, deoarece a dovedit cã nu este corespunzãtor acestei funcþii, cãpitanul Mutiu Ilie, sancþionat pentru comentarii de ordine; locotenent Dãnescu Marin, pentru cã a invitat un cetãþean ca sã-l audieze ºi a uitat de aceastã audiere. În urma mãsurilor de sancþionare a acestor ofiþeri ºi prelucrarea lor în cadrul birourilor, starea disciplinarã în unitatea noastrã s-a îmbunãtãþit. * *
*
Analizând felul cum sunt îndeplinite ordinele conducerii ministerului, rezultã cã în aceastã perioadã Serviciul K. ºi birourile din regiuni ºi-au îndreptat activitatea pentru realizarea sarcinilor ºi putem spune cã ele au fost îndeplinite în bunã parte, calitatea muncii a crescut simþitor. Recrutarea, dirijarea ºi instruirea agenturii se face mai calificat, o bunã parte din agenturã atât din rândul cadrelor cât ºi din rândul deþinuþilor, a furnizat materiale importante asupra unor probleme ºi elemente care prezentau interes pentru organele noastre. Pe de altã parte, agenþii slabi ºi fãrã perspective au fost abandonaþi, în locul lor fiind recrutaþi agenþi cu posibilitãþi de informare. Prin lucrarea mai calificatã a acþiunilor ºi dosarelor de semnalare atât serviciul cât ºi birourile K. din regiuni au reuºit sã clarifice diferite materiale existente cu privire la activitatea necinstitã a unor elemente. De asemenea, apreciez cã într-o bunã mãsurã am reuºit sã îndeplinim sarcinile privind munca de reeducare cât ºi prevederile ordinului nr. 87. Din analiza fãcutã a rezultat însã cã în munca noastrã se mai manifestã lipsuri în organizarea ºi desfãºurarea muncii informative în obiectivele de care rãspundem. Unii lucrãtori operativi au dovedit superficialitate, lipsã de orientare, lipsã de rãspundere ºi formalism în muncã, datoritã acestui fapt nu au reuºit sã-ºi axeze munca pe principalele sarcini din activitatea lor concretã ci dimpotrivã s-au ocupat de probleme care le-au îngreunat activitatea ºi care nu prezintã importanþã pentru munca noastrã. Una din cauzele principale care a contribuit la aceste lipsuri o constituie lipsa de control permanent atât din partea ºefilor de birou cât ºi din partea conducerii serviciului. Consider cã lipsurile manifestate în activitatea noastrã pot fi lichidate, iar munca sã fie dusã la un nivel mai înalt dacã toþi lucrãtorii se vor ocupa în mod serios ºi permanent de îndeplinirea sarcinilor sub toate aspectele de care am vorbit. 597
Pentru îndeplinirea ordinelor conducerii ministerului ºi pentru îmbunãtãþirea muncii, în faþa serviciului ºi a birourilor K. din regiuni, stau urmãtoarele sarcini mai importante: -Executarea sarcinilor prevãzute în ordinele conducerii ministerului din 23 octombrie 1962 ºi 21 octombrie 1963; -Lucrarea informativ-operativã activã a gospodãriilor agricole ºi întreprinderilor industriale M.A.I. în scopul de a preveni daunele care se aduc statului prin sacrificãri de animale ºi mortalitãþi, furturi, neglijenþe ºi alte ilegalitãþi comise în procesul de producþie. Ca urmare a lipsurilor existente în gospodãriile agricole ºi cele industriale ce aparþin M.A.I.-ului, tovarãºul vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi ministru al Afacerilor Interne, general colonel Alexandru Drãghici, a ordonat ca de aceste obiective, în afarã de organele K. sã se ocupe ºi organele de miliþie pentru lichidarea stãrii infracþionale pe linie economicã. În vederea executãrii acestui ordin, Serviciul K. a dat instrucþiuni birourilor ºi grupelor K. asupra modului cum trebuie sã procedeze în viitor în lucrarea obiectivelor menþionate mai sus, atât de lucrãtorii pe linie de K. cât ºi de lucrãtorii pe linie de miliþie, care au primit ordin de la D. G. M. în acest sens. Atragem atenþia cã prin lucrarea acestor obiective ºi de cãtre organele de miliþie nu înseamnã cã lucrãtorii operativi care deservesc astfel de obiective nu trebuie sã se mai ocupe de ele. Ordinele conducerii ministerului în legãturã cu lucrarea informativ-operativã a acestor obiective de cãtre organele K. rãmân în vigoare ºi birourile K. trebuie sã se ocupe mai departe ºi de problemele economice. Unele din ele ºi anume acelea care sunt justiþiabile sau necesitã control sau anchete care nu pot fi fãcute de organele K. din motive de conspirativitate, se vor preda organelor de miliþie. Alte materiale privind diferite lipsuri ale conducerii întreprinderilor, conducãtorilor diferitelor sectoare ca: indolenþa, abateri de la ordine, lipsa de rãspundere ºi de preocupare, imoralitãþi ºi alte asemenea fapte trebuie sã fie raportate ministerului, verificându-le în prealabil temeinic. Pentru aceasta este necesar sã creãm agenturã în toate unitãþile de detenþie ºi producþie aºa cum prevede ordinul M.A.I. nr. 87, sã încadrãm informativ toate camerele de detenþie ºi toate sectoarele unitãþilor de producþie, în scopul prevenirii pagubelor materiale în gospodãrii ºi a activitãþii duºmãnoase în detenþie. – Intensificarea muncii informativ-operative în procesul muncii de reeducare cu deþinuþii contrarevoluþionari ºi îndeosebi recrutarea de agenturã în vederea susþinerii muncii de reeducare; – Lucrarea informativ-operativã a obiectivelor de miliþie, spate ºi penitenciare în scopul descoperirii ºi prevenirii activitãþi necinstite din partea unor cadre; – La unele secþii ale Arhivelor Statului au pãtruns elemente strãine regimului nostru pentru a consulta documente istorice, care apoi sã le interpreteze în mod naþionalistºovin, cu scopul sã alimenteze politica revizionistã privind apartenenþa Ardealului. 598
De asemenea, la Arhivele Statului din Bucureºti au venit unii cetãþeni polonezi sã studieze documente privind tezaurul polonez furat de hitleriºti, pretinzând cã în arhivele noastre s-ar gãsi documente din care sã rezulte cã acesta a fost depus în þara noastrã ºi în felul acesta sã ridice pretenþii materiale neîntemeiate faþã de statul român. Pentru a preveni în viitor astfel de situaþii, suntem obligaþi de a ne ocupa îndeaproape de aceste obiective prin crearea de agenturã care sã ne poatã informa la timp asupra tuturor încercãrilor din partea unor elemente duºmãnoase ºi necinstite. Pentru ºefii de birouri ºi conducerea Serviciului K. sarcina principalã este de a ne ocupa concret de problemele muncii pentru a ne achita cu cinste de sarcinile încredinþate. ªeful Serviciului K Colonel de securitate Petruc Mihai A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 106, f. 29–46.
141. 1963 noiembrie 11. Concluziile adjunctului ministrului Afacerilor Interne, Negrea Vasile, în urma ºedinþei de analizã a activitãþii Serviciului K. Concluziile Tov. adj. Negrea Vasile, la ºedinþa cu Serviciul K Tovarãºi, S-au înscris ºi au luat cuvântul la discuþii 7 tovarãºi: 5 din regiuni ºi 2 din centralã. Cred cã s-au dezbãtut toate problemele puse aici în discuþie, în baza materialului prezentat de tov. col. Petruc. Analiza care a fost fãcutã în materialul prezentat a cuprins aproape toate problemele necesare a fi puse în faþa dvs. ºi cu completarea care s-a fãcut în discuþie, se poate spune cã s-a întregit materialul tov. col. Petruc. Se poate aprecia cã Serviciul K în perioada care s-a scurs, ºi-a îmbunãtãþit munca atât cu agentura, în dosarele de semnalare, în dosarele de verificare pe care le lucreazã. În sectoare ca: miliþie, spate, arhive – unde s-au fãcut mai puþin decât în celelalte sectoare – ºi penitenciare s-au fãcut multe lucruri bune în perioada la care se referã analiza noastrã. Materialele prezentate de tov. col. Petruc conducerii ministerului în cursul acestui an, mare parte au fost corespunzãtoare, de valoare, în baza lor fiind luate mãsuri de direcþiile noastre informative. 599
Tovarãºii din Serviciul K au sprijinit munca ºi altor sectoare din minister prin aceea cã o serie de agenþi eliberaþi din puºcãrie au fost predaþi, pentru a se continua munca cu ei, direcþiilor a II-a ºi a III-a: de asemenea, au mai fost predaþi agenþi ºi la unele regiuni. Trebuie spus, tot ca parte pozitivã, cã Serviciul K a semnalat multe lucruri privind elementele contrarevoluþionare existente în detenþie, precum ºi cele de drept comun, materiale în baza cãrora au fost întreprinse acþiuni corespunzãtoare. Þin sã mai subliniez faptul cã faþã de trecut – pe când era la conducerea serviciului, Barbu – s-au lichidat multe lipsuri care dãinuiau de multã vreme. Noi am vrut ca în ºedinþa de astãzi, în afarã de pãrþile pozitive, sã vedem totuºi lipsurile manifestate în munca acestui serviciu. De la început pot face o apreciere în sensul cã discuþiile purtate aici au fost deficitare la capitolul autocriticã, tovarãºii (aproape toþi care au luat cuvântul) au þinut sã arate mai mult cum ºi-au organizat munca, cum au deschis dosare de semnalare ºi verificare etc., dar au vorbit mai puþin de lipsurile din Serviciul K ºi a birourilor din regiuni. Iatã, eu am sã arãt un aspect al muncii care constituie o lipsã gravã. Noi avem foarte multe gospodãrii agricole în cadrul Ministerului ºi în mod deosebit în regiunile Dobrogea ºi Bucureºti, dar avem ºi în celelalte regiuni unele întreprinderi industriale, care aduc un aport economiei noastre naþionale. Dacã Serviciul K ar fi luat mai din timp mãsuri sã sesizeze lipsurile de organizare care se manifestã în aceste gospodãrii agricole, risipa de braþe de muncã care s-a constatat în activitatea lor, multe lucruri ar fi fost prevenite. De asemenea, n-a fost sesizat aspectul acesta de dezinformare, de minciunã, practicat în gospodãriile noastre. Spun acest lucru fiindcã am avut multe gospodãrii agricole care în acest an au obþinut produse însemnate. Noi trebuia sã dãm cãtre stat o cantitate mai mare de produse agricole decât aceea contractatã iniþial. Ce se întâmplã însã? Directorii gospodãriilor ºi unii colaboratori ai lor raporteazã D.G.P.C.M cifre ireale privind situaþia din gospodãrii, iar penitenciarele – la rândul lor – ne raporteazã nouã aceste inexactitãþi, iar noi – luându-le drept reale – le raportãm la partid ºi pentru acest fapt nu de mult am fost martorii unui lucru destul de neplãcut. Despre ce este vorba. Acum o lunã s-a fãcut o situaþie a existentului de cereale din gospodãriile noastre, pentru a raporta organelor de partid cu cât putem suplimenta planul de contractãri pentru stat. Pe baza celor ce ni s-a raportat, am arãtat cã nu putem furniza decât 4 000 t. porumb, ca sã meargã dupã aceea în teren o comisie din partea secþiei de partid ºi sã constate cã de fapt avem posibilitatea sã dãm încã 12 000 t. în plus. Acest exemplu dovedeºte cã unii oameni ascund adevãrul, cã vroiau sã foloseascã acest porumb în alte scopuri. În felul acesta a pus într-o situaþie proastã conducerea ministerului în faþa conducerii de partid, raportând o altã situaþie decât cea realã. 600
Dacã organul nostru contrainformativ de la regiunea Dobrogea avea în vedere acest lucru, fãrã îndoialã cã am fi putut evita din timp aceste lucruri neplãcute. La fel stau lucrurile ºi în ce priveºte producþia noastrã de carne. Noi avem un mare numãr de porci, oi, pãsãri aduse din import, plãtite cu valutã, pe care le-am dat pe la toate gospodãriile noastre. Am adus porci rasã Landras, vaci de mare productivitate, gãini care fac 260 ouã pe an, toate acestea cumpãrate cu valutã. S-a avut în atenþie dotarea gospodãriilor noastre cu aceste animale ºi pãsãri tocmai în scopul ridicãrii economiei noastre naþionale. Unii din directorii noºtri de gospodãrii lucreazã bine, îndeosebi cel de la Tichileºti, care se îngrijeºte cu pasiune de toate animalele ce i se trimit acolo. La fel trebuie apreciat ºi directorul de la Periº, în afarã de defecþiunile care s-au întâmplat acolo. Avem în subordine o serie de întreprinderi industriale create pe lângã penitenciarele: Gherla, Mislea, Mãrgineni, Târgºor ºi în multe alte locuri. O primã sarcinã a Serviciului K ar fi aceea ca, cu ajutorul agenturii informative creatã din rândul deþinuþilor, sã cunoascã ce pun elementele din detenþie la cale, dacã nu cumva unele din aceste elemente intenþioneazã sã saboteze activitatea întreprinderii, dar, în acelaºi timp sã vadã ºi aspectele celelalte, fiindcã ei tot contrainformativ lucreazã în rândul cadrelor din penitenciare ºi miliþie. Degeaba vom avea noi agenturã în rândul deþinuþilor contrarevoluþionari, degeaba vom ºti ce fac ori ce intenþioneazã sã facã aceºtia dacã în rândul cadrelor din penitenciare, acolo unde de fapt se organizeazã munca, nu ºtim care este situaþia realã. Nu este suficient ca într-o parte sã lucrezi bine ºi în alta prost. Noi trebuie sã lucrãm peste tot bine, sã vedem ce aport aduc economiei noastre naþionale sectoarele acestea din subordinea M.A.I. Executând aºa cum se cuvine ºi la timp aceste atribuþiuni, se poate spune cã aparatul nostru de contrainformaþii al serviciului K îºi aduce pe de-a întregul aportul sãu. Aºa cum de altfel rezultã ºi din discuþiile fãcute aici, dv. v-aþi ocupat puþin de problemele economice, doar pe ici pe colo, mai sesizaþi cã la Arad au fost stricate niºte maºini aducându-se un prejudiciu de 100 000 lei. Aici însã nu v-aþi ocupat sã vedeþi care sunt totuºi cauzele acestei defecþiuni. Uitaþi, aºa se petrec lucrurile ºi cu gospodãriile noastre din baltã, mai ales cã ei au ºi unele motive pentru a justifica incorectitudinile ce se comit aducând ca argument unele inundaþii ce se produc. În felul acesta nelucrarea la timp ºi în condiþii corespunzãtoare a unui teren, fapt ce duce la compromiterea recoltei, este aruncat pe seama „inundaþiilor“ ori a altor factori naturali. Probabil cã vreunul din lucrãtorii pe linie de K care sunt mai mereu în jurul acestor salariaþi din gospodãrii, scapã din atenþie sã ne sesizeze aceste aspecte necorespunzãtoare, având în vedere cã ºi el a mai „ciupit“ câte ceva de pe acolo ºi cã dacã va da în vileag realitatea din gospodãrie s-ar putea sã fie ºi el luat la rost. Totodatã trebuie arãtat cã aceste aspecte negative se mai petrec ºi datoritã faptului cã unii lucrãtori de ai noºtri lucreazã slab cu agentura. 601
Este cunoscut cã agentura din rândul deþinuþilor trebuie sã fie bine aleasã, conspiratã, sincerã faþã de noi, pe care s-o creºtem zi de zi aºa încât, la ieºirea din detenþie, ea sã poatã fi folositã în continuare de organele noastre contrainformative. Dar, trebuie spus cã din cauza lipsei de educaþie, aceastã agenturã în general e slabã, nu se prezintã la nivelul cerinþelor muncii noastre prezente. În trecut în munca Serviciului K au existat multe provocãri. Eu vã reamintesc de cazul de la Brãila – datând de pe timpul când era Barbu ºeful acestui organ – când s-a venit cu un singur referat în care se spunea cã ºeful securitãþii de la raionul Brãila împreunã cu alþi ofiþeri au furat, au fãcut contrabandã ºi – dupã mintea lui Barbu – se arãta cã sunt în legãturã cu marinari strãini. I-am þinut 6 luni de zile arestaþi, ca în cele din urmã sã le dãm drumul. De ce s-a întâmplat aºa ceva? Pentru cã un ticãlos ca Barbu ne-a prezentat un referat denaturat. Eu v-am atras atenþia în timpul ºedinþei ºi vã atrag din nou, foarte serios, cã dacã se va continua a se munci fãrã simþ de rãspundere, ca în trecut, cei ce se vor face vinovaþi vor fi fãcuþi rãspunzãtori. Noi nu avem nevoie de aºa ceva. Avem nevoie în cadrul acestui sector de muncã de oameni serioºi, obiectivi. Noi lucrãm cu oameni ºi nu avem nici un interes sã ne creãm duºmani artificiali. Mai existã în capul unor lucrãtori anumite fantezii privind lupta împotriva duºmanului ºi tovarãºul vicepreºedinte a atras atenþia foarte serios la recenta ºedinþã þinutã pe minister, asupra acestui lucru. Eu þin sã atrag din nou atenþia asupra acestui lucru, sã vã feriþi de provocãri. Noi trebuie sã educãm aparatul din subordine pentru a-l determina sã lucreze ºi sã acþioneze numai pe bazã de documente neîndoielnice, bine verificate, nu la întâmplare. S-a arãtat aici despre un cadru de la miliþie cã a schimbat 3 case. Nu este bine sã ne pierdem vremea cu fel de fel de nimicuri ºi mai ales nu este bine sã se ia drept bunã orice sesizare. Sesizarea sã fie bine verificatã ºi numai dupã aceea sã se facã caz. ªi despre voi vin multe materiale prin care sunt sesizate diverse lucruri. Dacã ºi noi am lua de bun toate aceste lucruri ar însemna sã luãm multe mãsuri negândite. Vedeþi însã cã nu ne lãsãm induºi în eroare, le dãm spre verificare mai întâi. Din penitenciare vin fel de fel de sesizãri din partea deþinuþilor ºi voi vã bucuraþi cã aþi descoperit cine ºtie ce. În realitate, sunt multe minciuni în care voi vã risipiþi, consumându-vã toatã energia în a le verifica. Un ticãlos de la Sighet a trimis tovarãºului ministru o sesizare prin care arãta cã directorul penitenciarului de acolo „mãnâncã“ oameni, cã a „îngropat“ nu ºtiu câþi oameni; cã lucrãtorul politic nu ºtiu ce a mai fãcut. Cum citeai scrisoarea îþi dãdeai seama cã este ceva ireal. Am trimis un om acolo ºi când a verificat ºi-a dat seama cã este fãcutã de un provocator. Am ordonat atunci sã-l izoleze ca sã ne pomeneascã pânã s-o libera din puºcãrie. Aºa trebuie procedat cu asemenea elemente ticãloase, care cautã sã ne saboteze. 602
Voi aveþi foarte mult material de felul acesta. Eu vã atrag atenþia ca ºi organele noastre informative sã lucreze cu mai multã grijã, sã vadã ce este adevãr ºi ce este minciunã. Sigur, mai sunt foarte mulþi condamnaþi contrarevoluþionari sau de drept comun care n-au spus totul în timpul anchetei. În arest, prin agentura informativã, noi putem sã scoatem ceea ce nu au dat în anchetã, sã descoperiþi elementele contrarevoluþionare rãmase în libertate; se pot descoperi, de asemenea, valori care se mai pãstreazã ascunse. Aceasta trebuie sã fie o preocupare de seamã pentru ofiþerii noºtri care lucreazã pe linie de K. La Galaþi avem pe fostul fabricant de ºampanie. El a fost agentul nostru, ca sã primim sesizare pe linie de miliþie cã el are valutã acasã. S-a trecut la verificarea informaþiei ºi când o ancheteazã pe sora lui ºi încã un element, a rezultat cã deþin valutã. Atunci am dat dispoziþie sã-l aresteze. Mai sunt asemenea elemente în puºcãrie care deþin valutã, de care statul nostru are nevoie. Dacã organele noastre K ar avea în atenþia lor toate aceste probleme, sigur cã ar putea sã aducã un aport mai mare muncii. În ce priveºte problema reeducãrii. S-a vorbit mult aici în sensul cã în aceastã direcþie au fost realizate multe lucruri. Eu consider cã nu s-a fãcut chiar mult. Într-adevãr, la Aiud s-a fãcut mult fiindcã s-au creat ºi condiþii, a fost trimis acolo un fost ºef de regiune, tovarãºul ministru i-a dat ordin sã se ocupe de vârfurile legionare ºi el, într-adevãr, a fãcut treabã bunã în sensul cã din rândul vârfurilor legionare a reuºit sã obþinã o serie de note informative, ºi-a creat agenturã, a introdus-o în rândul elementelor urmãrite – care implorau toatã ziua pe „sfinþi“ sã-i scape de puºcãrie – iar dupã ce a cunoscut întreaga lor activitate a început ofensiva împotriva lor, a urmãrit sã vadã care sunt mai puþin rezistenþi concepþiilor ideologiei vechi ºi a gãsit foarte mulþi din aceºtia. Aºa a fost posibil, dupã cum aþi vãzut, ca noi sã graþiem pe Nichifor Crainic, preotul Borºa ºi pe Budiºteanu. Au fost puºi unii din ei sã scrie la „Glasul Patriei“, articole ce au ajuns în mâna legionarilor transfugi care, fireºte, n-au privit cu ochi buni – nici chiar Horia Sima – tot ce a scris pãrintele Borºa, unul dintre legionarii fruntaºi din þara noastrã ºi, totuºi, printr-o temeinicã muncã de reeducare, cu ajutorul nostru, prin felul de a munci al tov. Crãciun, s-a reuºit un lucru bun. A reuºit ca ºi pe Petraºcu, care este înlocuitorul lui Horia Sima, sã-l determine sã vorbeascã într-o salã mare, în faþa a peste 200 de deþinuþi, arãtând cã: „gata, s-a terminat cu Garda de Fier“ ºi dupã felul cum a vorbit, unii legionari au afirmat cã „Petraºcu a înmormântat Garda de Fier“. Iatã, s-au obþinut unele rezultate bune dar noi nu ne facem iluzii. Noi nu spunem cã de acum, scoþându-i din închisoare pe Radu Gyr, pe Budiºteanu, Borºa ºi Nichifor Crainic, am terminat cu ei, pentru cã legionarii sunt legionari ºi pot sã întreprindã acþiuni, chiar dacã nu ei, pot îndemna pe alþii. 603
Elementele legionare existã nu numai la Aiud ci ºi la Botoºani. Tovarãºul de la Suceava a prezentat un raport bun ºi bine pregãtit. El cunoaºte situaþia de la Botoºani. ªi tovarãºii de acolo au fãcut un pas bun în aceastã muncã, dar puteau face ºi mai mult. Acolo sunt multe epave, bolnavi, dar sunt ºi elemente sãnãtoase, capabile, sunt ºi câteva vârfuri naþional-þãrãniste acolo ºi ar fi putut face mai mult în aceastã muncã. Pot sã-ºi spunã ºi ei pãrerea, sã ia atitudine faþã de conducerea lor, dar în scris, nu în vorbe. Putem realiza acest lucru fãrã însã a le spune cã dupã aceea le vom da drumul, pentru cã nu facem târg cu ei. Noi trebuie sã le demonstrãm cã statul nostru democratpopular este un stat care construieºte socialismul, care ºi-a construit o industrie, lucru ce n-a fost realizat în sute de ani de burghezie, cã toate aceste succese au fost obþinute numai în 19–20 ani de noi. În felul acesta a procedat Crãciun cu cei de la Aiud, ba i-a luat ºi i-a plimbat peste tot, completând discuþia cu observarea pe viu a realitãþii. Eu îl cunosc pe Penescu, îl cunosc pe Lazãr ªtefãnescu pentru cã l-am anchetat în 1950. Penescu poate sã ne pãcãleascã. Lazãr ªtefãnescu este un pãcãtos de profesor care a reuºit sã strângã în jurul lui unele elemente care spuneau cã sunt apropiate nouã. Acum îi este greu sã vinã ºi sã ne declare nouã cã a terminat cu trecutul lui. Va trebui sã-l verificãm bine, sã nu ne înºele el pe noi, ci noi pe el. Tov. Petruc a venit la mine ºi mi-a raportat cã Penescu nu este cinstit. Sã luãm mãsurile corespunzãtoare. Cunosc un caz. Un element scos din puºcãrie, care în timpul detenþiei a avut o comportare bunã, a început de acum sã oscileze. Ce se întâmplase? Întâlnindu-se cu unul de ai lor, a fost avertizat, spunându-i-se cã ei s-au angajat sã meargã pe un drum ºi dacã nu va continua va fi rãu de ei. S-ar putea ca în munca noastrã sã întâlnim ºi elemente care nu ºtiu încotro s-o apuce. Aceasta nu înseamnã cã nu va trebui sã muncim cu ei. Va trebui sã muncim ºi sã-i determinãm aºa cum dorim noi. Apreciez cã la regiunea Dobrogea ºi în mod special la Periprava s-a lucrat slab. Acolo avem majoritatea elementelor transferate de la Aiud, care în penitenciar au avut o atitudine pãcãtoasã. Nu ne-am mai ocupat însã de ele pe motiv cã au fost aruncate de la Aiud. Nu este bine sã fie privitã aºa problema, trebuie sã vã ocupaþi de ei, iar dacã vreunii din ei reuºesc sã iasã afarã fãrã ca noi sã-i convingem, atunci sã-i predãm aparatului informativ, ca sã clarifice ei problema. Se vede treaba cã tov. Ivaºcu – de la Dobrogea, care spune cã este nou – nu a vrut sã aibã o poziþie bunã iar noi nu ne putem declara de acord cu ceea ce a spus. Tovarãºul a ridicat problema ajutorului pe care trebuie sã-l primeascã. Acest lucru însã nu-l scuteºte de muncã. Biroul acesta trebuie sã lucreze, sã vinã deci cu mãsuri. Nu trebuie sã aruncaþi totul numai pe Serviciul K, cum cã nu v-a ajutat, fiindcã acolo aveþi ºef de regiune, sunt acolo doi locþiitori care au experienþã în munca informativã ºi puteaþi cere ajutor în problema de reeducare a acestor deþinuþi. Tovarãºul în loc sã analizeze lucrurile aºa cum se prezintã ele, a spus cã vina o poartã tov. col. Petruc, care nu l-a ajutat. 604
Trebuie avut în vedere cã în regiunea Dobrogea, în baltã, existã în detenþie un numãr mare de legionari, mai mulþi chiar cât toþi ceilalþi deþinuþi legionari din alte penitenciare din þarã ºi ca atare, trebuie sã ne îndreptãm atenþia asupra problemei reeducãrii lor. Este foarte important sã cunoaºtem ce se petrece în rândul lor. Când a luat fiinþã Serviciul K s-a analizat cu multã rãspundere, pentru cã ei au de-a face pe lângã deþinuþi ºi cu cadrele M.A.I. din sectoarele de: spate, miliþie, arhive, penitenciare. Luându-se exemplu numai miliþia, s-a avut în vedere cã ea cuprinde un aparat mare, cu posibilitãþi mari de a scãpa de sub control, cã acolo se efectueazã o muncã care prezintã multe tentaþii spre lucruri necinstite; s-a þinut seamã cã oamenii din acest sector de muncã vin în contact cu foarte multe probleme, cu elemente de tot felul ºi cã oamenii slabi îºi pot pierde controlul. Dv. aþi întâlnit de fapt foarte multe cazuri de elemente care au luat mitã, care au comis acte de imoralitate, unele devenind chiar elemente contrarevoluþionare (exemplul fostului ºef al Direcþiei financiare – Neagu Ovidiu, care împreunã cu alte câteva elemente – tot salariaþi M.A.I. – au adus elogii capitalismului ºi au denigrat regimul nostru. El a fost arestat, condamnat. Iatã cum acesta, din director în M.A.I. a fost trimis în detenþie ca duºman). Pentru a cunoaºte toate aceste aspecte negative din activitatea acestor unitãþi noi punem problema ca organul K sã lucreze mult mai bine, sã recruteze o agenturã cât mai capabilã. Numai în felul acesta va putea sã desfãºoare o muncã corespunzãtoare sarcinilor ordonate. Este just ce s-a arãtat aici. Sã prevenim o serie de elemente care sunt tentate la apucãturi necorecte. Am avut nu de mult un caz în Capitalã, un salariat de al nostru care obiºnuia sã meargã mereu pe la magazinul corpului diplomatic. I s-a atras atenþia cã dacã mai umblã pe acolo nu are ce cãuta la noi ºi sperãm sã-l îndreptãm. În felul acesta l-am prevenit de a comite un lucru poate ºi mai grav. Nu i-am deschis acþiune informativã pentru cã el a fost acolo dupã bãuturã ºi þigãri ºi nicidecum dupã altceva. Noi am socotit cã este bine sã prevenim omul ºi s-a dat ordin ca cineva competent sã discute cu el. Noi avem agenturã ºi pe alte linii ºi oricum ar încerca sã ne pãcãleascã, tot cade într-un loc ºi atunci va fi tras la rãspundere cu toatã seriozitatea. La fel ca în cazul exemplificat, ºi în aparatul de miliþie ºi spate sunt unii oameni care se lasã tentaþi de anumite elemente cu care vin în contact. Trebuie spus cã Serviciul K nu s-a ocupat de Arhive. S-a spus cã aceºti oameni prelucreazã material istoric ºi de arhivã, cã la ei mai vin unii istorici, filozofi ºi cã este puþin probabil ca aici sã intre elementele contrarevoluþionare, ipotezã care s-a dovedit a fi nejustã. Din documentele existente în arhivele statului, unele prezintã importanþã foarte mare ºi spre asemenea documente cautã sã-ºi croiascã drum unele persoane care vor sã întocmeascã o istorie aºa cum vor ele ºi când spun aceasta mã refer în primul rând la unele elemente din afara þãrii. De pildã, din Polonia a venit o echipã de arhiviºti care intenþionau sã studieze documente legate de materialele intrate în þara noastrã 605
în anul 1939, odatã cu refugierea unor polonezi la noi, fiindcã – spuneau ei – sunt „informaþi“ cã aceºti polonezi în anul 1939 au adus în România „tezaur“, cu toate cã noi ºtim cã aceºti polonezi au venit nu cu averi ci cu picioarele goale, dezbrãcaþi, aºa încât a trebuit sã-i îmbrace statul român. Unii tovarãºi polonezi au pierdut din memorie aceste realitãþi triste ale istoriei ºi pretind cã s-ar fi adus la noi „tezaur“. Tezaurul, burghezia polonezã l-au dus acolo unde ºtiau cã n-au sã ajungã fasciºtii, l-au trecut în Apus. Tovarãºii noºtri de la Arhive erau cât pe aici sã caute acolo asemenea „documente“. S-a dat ordin sã nu le fie satisfãcutã o asemenea cerere, nejustã, de altfel. Sau, de pildã, vin unii din Ungaria – care vor sã se documenteze despre trecutul istoric al Transilvaniei. Unii vin pe linie turisticã, alþii pe linia Academiei R.P.R. ºi alþii ca invitaþi ai Ministerului Învãþãmântului. Aceºtia încearcã sã arate cã ar fi mai justã existenþa unui Ardeal autonom, ori a reîntregirii Ardealului cu „Ungaria mare“ etc., cãutând sã convingã pe alþii cã istoria a început de când Austro-Ungaria a ocupat Transilvania. Ei de fapt încearcã fel de fel de jonglerii tocmai în scopul de a falsifica istoria. Au fost luate mãsuri de cãtre noi ºi s-a oprit intrarea unor asemenea elemente la Arhive. Dacã ei vor sã demonstreze pe linie de partid acest lucru, n-au decât sã-l facã, dar nu le admitem sã vinã aici pentru a strânge documente de a falsifica istoria. Dacã ar spune cel puþin adevãrul nimeni nu s-ar opune, dar ei mint. Dacã aþi citit bine o istorie scrisã de un neamþ din R.F.G. intitulatã „Istoria muncii“, o sã vedeþi acolo o tezã cum cã nemþii „care au venit la noi de peste 800 de ani, ar fi stãpânii de drept ai unei pãrþi din pãmântul nostru, cã acest pãmânt ar fi de fapt pãmânt nemþesc“. Iatã ce inepþii pot debita unii, deºi ei vorbesc despre niºte cetãþeni ai statului nostru. S-a luat atitudine ºi oamenii au început sã-ºi revinã la realitate. Trebuie sã reþineþi cã sunteþi obligaþi sã lucraþi acest aparat de la arhive pentru cã acolo sunt elemente vechi, buni arhiviºti, care se pricep sã pãstreze aceastã avuþie a statului nostru ºi noi nu avem nimic cu ei atâta timp cât sunt corecþi. Voi trebuie sã ºtiþi tot ce se face acolo ºi în momentul când vin asemenea elemente necinstite ºi cautã sã se introducã în arhivã, sã fim încunoºtiinþaþi ºi-i vom da imediat afarã. Acum, tovarãºi, în legãturã cu o problemã care a fost ridicatã aici, referitor la conducerea Serviciului K, problemã pe care o apreciez ca fiind justã. Cu toate îmbunãtãþirile care au fost aduse muncii de tovarãºii Petruc ºi Tiriachiu, ei scapã un lucru foarte principal, adicã ajutorarea mai consistentã a regiunilor. Ei au cãutat sã facã treabã ºi au mers mai mult în jurul ministerului, la Jilava, la Vãcãrãºti, dar nu ºi-au luat rolul lor de coordonatori ai muncii K în regiuni, aºa cum de fapt fac alte direcþii din aparatul nostru central. Tovarãºii s-au mulþumit numai sã cearã unele lucrãri prin adrese, în cel mai rãu caz au chemat ºi câte un om aici, în loc sã vadã cum muncesc oamenii în teren, ce materiale au acolo ºi dacã eventual este nevoie de un ajutor concret. Rãmâne ca tovarãºii Petruc ºi Tiriachiu sã meargã jos ºi eu le 606
recomand sã-ºi facã un plan de muncã care sã cuprindã nu numai aparatul de aici ci ºi aparatul din regiuni, sã ajute aparatul de la regiunea Dobrogea cât ºi din celelalte regiuni. Sã vadã ce se petrece jos, sã ia legãtura cu agentura, sã vadã dacã nu se fac provocãri; sã urmãreascã la aparatul de miliþie ce agenturã existã, munceºte ea cu dragoste ºi sã facã un plan de felul cum pot raporta într-un termen scurt, mãsurile pe care le-am ordonat în legãturã cu controlul ºi sprijinul. O altã problemã este legatã de disciplinã. Vedeþi, disciplina la noi ar trebui sã fie un lucru foarte serios, de care sã fie pãtruns fiecare din ofiþerii noºtri. Aþi observat ºi dv. în ºedinþa de astãzi un lucru foarte neplãcut. Fiind pusã întrebarea cine doreºte sã se înscrie la discuþii, se ridica câte un tovarãº, spunea „eu“ ºi se aºeza jos. Este un lucru în aparenþã minor, dar destul de semnificativ, în ce priveºte disciplina de care sunt pãtrunºi unii tovarãºi ofiþeri. Tov. col. Petruc foarte anemic a prins în analizã problema disciplinei. Trebuie reþinut cã problema aceasta este pentru noi de o foarte mare importanþã fiindcã de ea depinde mult realizarea sarcinilor noastre, de ea depinde mult executarea ordinelor, fiindcã dacã nu existã disciplinã degeaba discutãm noi zile întregi. Dacã nu recrutaþi agenturã corespunzãtoare, dacã nu deschideþi la timp acþiuni ºi dosare de semnalare, dacã nu faceþi legende corespunzãtoare în acþiuni, toate acestea se datoresc în primul rând lipsei de disciplinã, fiindcã toate aspectele muncii noastre sunt legate de disciplinã aºa încât tov. col. Petruc ºi col. Tiriachiu precum ºi ceilalþi tovarãºi, trebuie sã fie foarte exigenþi în privinþa disciplinei, sã ia mãsuri severe împotriva celor care dau dovadã de indisciplinã, fiindcã astfel nu va exista o garanþie cã lipsurile analizate astãzi aici se vor îndrepta. Astfel, ne vom trezi din nou cu agenturã slabã, cu provocatori ºi multe alte necazuri în muncã, vom fi puºi sã facem autocriticã, cum face tov. Matei, pentru un ticãlos de ºofer care fiind beat, a lovit stâlpul electric de la Periº, din care cauzã s-a întrerupt curentul electric la incubatoare ºi au murit 1 050 pui. Aici nu e vina tovarãºului Matei ci a ºoferului. Noi nu putem pune un grup electrogen pentru fiecare întreprindere în parte. Noi nu-l vom critica pe tov. Matei din aceastã cauzã. Îl vom critica însã pe tov. Matei când pãsãrile vor muri din cauzã cã nu li se dã mâncare la timp, ori nu sunt îngrijite cum trebuie. Este bine sã analizãm cu rãspundere atunci când ne facem autocritica ºi când criticãm pe alþii fiindcã aceastã criticã ºi autocriticã are un rol foarte important în viaþa noastrã ºi dacã arunci o vorbã ºi când trebuie ºi când nu trebuie, ajunge omul sã se întrebe, este oare serios ori nu cel care foloseºte aceastã criticã sau autocriticã? Eu am pus problema nu fiindcã tov. Matei nu este om serios, fiindcã ºtiu cã este serios, dar ca sã fiþi atenþi în general atunci când folosiþi critica ºi autocritica. Eu am convingerea cã, cu aparatul care este acum aici ºi cu ajutorul conducerii serviciului, lucrurile pot fi îndreptate ºi cã la viitoarea analizã a muncii Serviciului K nu vom avea de discutat atâtea lipsuri. A.C.N.S.A.S, fond documentar, dosar nr. 106, f. 16–28. 607
142.
1964 martie 5. Plan de mãsuri în acþiunea de grup deschisã asupra unor fruntaºi ai P.S.D.I. Se aprobã [Indescifrabil] 10. 03. 64 302/2/RP/5 martie 64 Strict secret Ex. nr. 1 Plan de mãsuri în acþiunea de grup nr. 90, deschisã asupra unor foºti fruntaºi ai P.S.D.I. Ca urmare a analizei ce s-a fãcut în ziua de 18. II. 1964 la conducerea direcþiei, s-a stabilit cã pânã în prezent în aceastã acþiune nu am reuºit sã stabilim: – Caracterul legãturilor dintre elementele urmãrite prin acest dosar ºi ce probleme pun în discuþie când se întâlnesc, dacã s-a format un nucleu care sã conducã activitatea fostului P.S.D.I. sau fiecare îºi menþine concepþiile lui în mod izolat. – Dacã ºi-au pus problema sã atragã în activitatea lor elemente mai tinere capabile sã desfãºoare activitate duºmãnoasã. – Ce pãrere au despre social-democraþii de dreapta fugiþi în strãinãtate ºi dacã s-au gândit sau se gândesc sã-ºi reia legãturile cu ei, pe ce cale ºi în ce scop. – Dacã întreþin legãturi cu elemente social-democrate de dreapta din provincie ºi dau indicaþii în legãturã cu atitudinea pe care s-o adopte împotriva regimului. – Documentarea activitãþii acestor elemente. Pentru îndeplinirea acestor sarcini în viitor se vor lua urmãtoarele mãsuri: 1. Dirijarea în continuare pe lângã Dimitriu Adrian a agenþilor „Prahoveanu Paul“ ºi „Dumil“ din problema P.S.D.I. Prin agentul „Prahoveanu P. “ care se aflã în relaþii bune cu Dimitriu Adrian ºi este apreciat, vom urmãri sã aflãm poziþia ºi manifestãrile, dacã acesta cautã, cu toatã prudenþa de care dã dovadã, sã facã cunoscut ºi altor membri P.S.D.I. pãrerile ºi poziþia sa prin care sã-i îndemne sã nu renunþe la concepþiile lor (agentului „Dumil“ i-a reproºat cã de ce a cerut pensia, deoarece nu murea, ci trebuia sã aºtepte, deoarece lui i s-au oferit posturi bune, însã a refuzat sã primeascã de la comuniºti ºi se mulþumeºte cu câteva sute pe care le câºtigã prin traduceri), natura legãturilor cu Arhip Jean ºi în acelaºi timp, dacã Arhip Jean mai întreþine legãturi cu elemente P.S.D.I. din fosta organizaþie Galaþi, unde el ºi-a desfãºurat activitatea. 608
Pentru ca sã stabileascã cele de mai sus, agentul îi va spune lui Dimitriu Adrian cã el, cu ocazia deplasãrilor pe care le-a fãcut în interes de serviciu în diferite localitãþi, ºi-a dat seama cã unii P.S.D.I.-ºti sunt oarecum dezorientaþi ºi chiar îl întreabã ce atitudine sã adopte, însã fiind în necunoºtinþã de cauzã, nu a rãspuns la asemenea întrebãri. Îi pune în acest fel problema pentru a vedea cum reacþioneazã Dimitriu Adrian ºi ce anume rãspunsuri dã la problemele pe care agentul le pune în discuþie. În ce priveºte pe Arhip Jean, dirijarea se va face ºi în direcþia de a stabili pe cine considerã el în prezent cã ar merita sã înlocuiascã pe C. T. Petrescu ºi cu asentimentul cãror elemente a fost ales. (Vrem sã vedem dacã ºi acesta îºi îndreaptã atenþia tot spre Dimitriu Adrian sau înspre alt element). Aceasta pentru cã, prin 1959–1960, Arhip Jean a afirmat cã nu Dimitriu Adrian ar fi cel mai indicat, ci alt element, chiar unul din strãinãtate. Pentru ca sã stabileascã cele de mai sus, agentul, în discuþiile cu Arhip Jean, va analiza situaþia prezentã a unor foºti conductori ai P.S.D.I. din Bucureºti ºi provincie, pe care îi cunoaºte, urmând ca apoi sã canalizeze discuþiile ºi pe linia de a stabili dacã s-a luat vreo mãsurã de realegerea unui nou element care sã conducã fostul P.S.D.I., cine este acesta, dacã mãsura luatã a fost adusã ºi la cunoºtinþa celorlalþi fruntaºi P.S.D.I., care a fost poziþia lor. Agentul „Dumil“, fost din biroul politic al fostului P.S.D.I., va fi dirijat cu scopul sã stabilim dacã Dimitriu Adrian se intereseazã sau nu de unele elemente mai tinere foste membre P.S.D.I., pe care sã le pregãteascã pentru a duce mai departe ideile socialdemocrate de dreapta. De cine anume se preocupã ºi de ce mijloace se foloseºte. Avem în vedere acest lucru, cu toate cã nu deþinem nici o semnalare în acest sens, întrucât Dimitriu Adrian este un înfocat adept al concepþiilor sale, iar cu ocazia morþii lui C.T. Petrescu a afirmat cã „prin pierderea unui om nu se pierde ideea politicã a P.S.D.I. “, cã aceastã idee va continua sã existe. De asemenea, agentul „Dumil“ va fi dirijat ºi cu scopul de a stabili natura legãturilor dintre Dimitriu Adrian ºi dr. Turcu Ion ºi dacã nu cumva chiar pe acesta îl pregãteºte pentru viitor, având în vedere vizitele repetate pe care i le face, lucru rezultat din supravegherea operativã din 1963 ºi cã este mai tânãr ca vârstã (nãscut 1924). Pentru ca sã stabilim acest lucru, agentului îi indicãm ca atunci când discutã cu Dimitriu Adrian, sã-i spunã cã este bolnav ºi ar vrea sã caute pe dr. Turcu sã-i recomande sau sã-l ducã la un medic specialist ºi chiar sã-i cearã sã vorbeascã el (Dimitriu Adrian) cu dr. Turcu Ion, pe care-l cunoaºte din activitatea trecutã. Agentul va motiva aceastã cerere a lui, prin aceea cã a auzit cã Turcu I. este foarte rezervat ºi evitã sã ajute pe vechii lui cunoscuþi, în special din P.S.D.I. Indicãm agentului sã procedeze aºa pentru a vedea ce zice Dimitriu Adrian despre Turcu I. ºi eventual, prin Adrian Dimitriu, agentul sã intre în contact cu dr. Turcu pentru a vedea poziþia pe care o adoptã. Agentul „Dumil“ va fi dirijat ºi pe lângã Romulus Dan cu scopul de a-i stabili pe mai departe atitudinea pe care o adoptã acesta ºi în special de unde primeºte el 609
ziarele germane pe care mai înainte i le-a arãtat agentului. Totodatã, agentul va cãuta sã stabileascã ce informaþii mai deþine acesta despre social-democraþii de dreapta fugiþi în strãinãtate ºi în special despre Eftimie Gherman cãruia, în anul 1949 i-a dat mandat sã reprezinte P.S.D.I.-ul în strãinãtate. Pentru ca sã stabileascã acest aspect, agentul îi va spune lui Romulus Dan cã deºi el a cunoscut puþin pe Eftimie Gherman, este de pãrere cã mai indicat ar fi fost altul sã reprezinte P.S.D.I.-ul, spunându-i chiar numele lui Butler pe care agentul îl cunoaºte foarte bine ºi este mai tânãr decât Eftimie Gherman. Îi pune aºa problema pentru a vedea cum reacþioneazã Romulus Dan ºi ce argument aduce în susþinerea pãrerilor sale, în cazul când susþine pe mai departe pe Eftimie Gherman. – Sarcinã permanentã – Rãspunde: cpt. Rãdulescu P. 2. Agentul „Liviu“ va fi dirijat în continuare pe lângã Arhip Jean ºi va relua discuþiile referitoare la „reînfiinþarea P.S.D. “ din toamna 1963, cu scopul de a stabili concret de unde deþine aceastã ºtire, dacã a mai discutat-o ºi cu alþi socialidemocraþi, cine sunt, ce pãrere au avut ºi în special care a fost pãrerea lui Dimitriu Adrian. Va cãuta prin discuþiile pe care le poartã sã stabileascã în ce scop îl viziteazã Dimitriu Adrian pe el ºi pe ceilalþi foºti fruntaºi ai P.S.D.I.-ului ºi îi va spune cã a auzit cã Dimitriu Adrian se considerã ºeful P.S.D.I.-ului. Pune în acest fel problema pentru a vedea pãrerea lui Arhip Jean, având în vedere faptul cã ºi agentul cunoaºte atât pe Dimitriu Adrian, cât ºi pe alþi foºti conducãtori P.S.D.I., însã pe ultimul nu poate sã-l contacteze deoarece este suspicionat. Agentul poate sã stabileascã problemele de mai sus pentru cã se aflã în relaþii apropiate cu Arhip ºi totdeauna ia dat sfaturi juridice care i-au ajutat lui Arhip. – Sarcinã permanentã – Rãspunde: cpt. Rãdulescu P. 3. Pe lângã Stãnescu Paul vor fi dirijaþi în continuare agenþii „Rodion“ ºi „Elena Marinescu“. Prin agentul „Rodion“, urmãrim sã stabilim poziþia lui Stãnescu Paul ºi pe ce cale întreþine legãturi cu fiul sãu care se aflã în strãinãtate, dacã este ajutat de acesta ºi caracterul legãturilor lui cu Motaº Constantin. Agentul poate sã stabileascã aceste lucruri deoarece îl cunoaºte bine pe Stãnescu Paul, pentru cã au stat în închisoare mai mulþi ani. Prin agenta „Elena Marinescu“ urmãrim sã stabilim cu ce persoane face Stãnescu Paul excursii în jurul Bucureºtiului, precum ºi în ce scop este vizitat de Dimitriu A., ce discuþii poartã împreunã ºi ce pãrere are el despre situaþia fostului P.S.D.I. Menþionez cã agenta poate sã discute aceste probleme cu Stãnescu P. deoarece ea a fãcut parte din C.C. al P.S.D.I. ºi îl cunoaºte ºi pe Dimitriu Adrian. – Sarcinã permanentã – Rãspunde: cpt. Rãdulescu P. 610
4. În scopul de a stabili activitatea pe care eventual o desfãºoarã Arhip Jean ºi ceilalþi foºti conducãtori ai P.S.D.I. din Bucureºti ºi dacã se intereseazã de situaþia social-democraþilor din provincie se vor lua mãsuri de verificarea situaþiei prezente ºi posibilitãþi de marºrutizare la Bucureºti a agenþilor „Mihãilescu Ion“ al Dir. Reg. M.A.I.-Dobrogea ºi „Mihãilescu Ghiþã“ al Dir. Reg. M.A.I.-Galaþi, agenþi care, prin 1959–1960 au furnizat materiale importante referitoare la atitudinea ºi legãturile lui Arhip Jean. Apreciem cã prin aceste marºrutizãri ne putem da seama dacã Arhip Jean ºi ceilalþi foºti conducãtori ai P.S.D.I. din Bucureºti intenþioneazã ca prin agenþii respectivi sã facã cunoscut elementelor social-democrate din provincie pãrerile ºi poziþia lor prezentã. – Termen 15 aprilie 1964 – Rãspunde: cpt. Rãdulescu P. În acelaºi scop se va folosi ºi agentul nostru „Enãchiþã“ ce se aflã în relaþii foarte apropiate cu Novac Traian, fost în C.C. al P.S.D.I. ºi ºeful organizaþiei judeþene din fostul judeþ Timiº-Torontal, în prezent urmãrit de cãtre Dir. Reg. M.A.I.-Banat ºi cunoscut cã întreþine legãturi cu Dimitriu Adrian. Agentul va fi marºrutizat la Timiºoara pe lângã Novac ºi alte elemente social-democrate pe care le cunoaºte pentru a stabili atitudinea pe care aceºtia o adoptã. Cu ocazia marºrutizãrii, va pune în discuþie problema fostului P.S.D.I. dupã moartea lui Titel Petrescu ºi va cãuta sã afle cine este socotit în prezent conducãtor al fostului P.S.D.I. De asemeni, agentul îl va întreba pe Novac Traian ce mai ºtie despre Eftimie Gherman, fugit în strãinãtate, dacã a mai primit sau nu veºti de la el, pe ce cale ºi ce anume comunicã acesta. Menþionez cã, în principiu, am stat de vorbã cu agentul ºi mi-a comunicat cã poate sã discute cu Novac Traian orice problemã pentru cã l-a ajutat ºi în scrisorile pe care i le trimite îi spune cã îl aºteaptã sã vinã la Timiºoara pentru cã ºi-a dat seama cã este cu adevãrat socialist. – Termen 1 aprilie 1964 – Rãspunde: cpt. Rãdulescu P. 5. Vom lua mãsuri de verificarea anturajului de la locul de muncã al dr. Turcu Ion, iar pentru cel mai corespunzãtor vom face propuneri de recrutare pentru a ne semnala atitudinea pe care acesta o adoptã. Este necesar acest lucru, având în vedere cã este un element tânãr care nu a renunþat la concepþiile sale social-democrate de dreapta ºi este des vizitat de Dimitriu Adrian, fãrã ca sã cunoaºtem scopul acestor vizite. Faptul cã dr. Turcu Ion nu a renunþat la concepþiile sale a fost stabilit cu ocazia contactãrilor pe care le-am fãcut în vederea recrutãrii, când el a refuzat, susþinând cã nu-i stã în caracter sã-ºi trãdeze prietenii. – Termen 1 aprilie 1964 – Rãspunde: cpt. Rãdulescu P. 611
6. Vom lua mãsuri de supravegherea informativã a elementelor care au apãrut sau vor apare ca legãturi a elementelor urmãrite prin acest dosar, cu scopul de a stabili atitudinea pe care o adoptã ºi dacã eventual au cunoºtinþã de activitatea duºmãnoasã pe care aceste elemente o desfãºoarã. Aceste elemente sunt: Benderil Manole, Romaºcanu Constantin, Mitulescu Alexandru, Sãvulescu Ion, Botezat Eugen ºi Antonescu Gheorghe, toþi apãruþi în supravegherea operativã efectuatã în 1963 asupra lui Dimitriu Adrian. Supravegherea acestor elemente se va face atât la locul de muncã, cât ºi la domiciliu. – Sarcinã permanentã – Rãspunde: cpt. Rãdulescu P. 7. Întrucât prin supravegherea operativã s-a stabilit cã Dimitriu Adrian viziteazã la domiciliu pe dr. Turcu Ion, iar noi nu cunoaºtem în ce scop ºi ce discuþii poartã împreunã, plus persoana acestuia, cum s-a menþionat mai sus, vom lua mãsuri de instalarea T. O. la domiciliul lui Turcu Ion. – Termen 1 aprilie 1964 – Rãspunde: cpt. Rãdulescu P. 8. Instalarea T. O. se va face ºi la domiciliul lui Stãnescu Paul, tot pe considerentul cã este des vizitat de Dimitriu Adrian ºi nu ºtim ce se discutã. Cu ocazia instalãrii T. O. îi vom face ºi percheziþie, iar în cazul cã vom gãsi materiale care ne intereseazã, acestea vor fi fotocopiate pe loc. Aceasta deoarece arestata Chiriþescu Sanda a declarat cã Stãnescu P. a trimis prin ea ºi ea la rândul ei printr-o diplomatã de la Legaþia Greciei, dr. Raftopol din Grecia, scrisori ºi chiar unele poezii, al cãror conþinut nu ne este cunoscut. – Termen 15 aprilie 1964 – Rãspunde: cpt. Rãdulescu P. 9. Vom lua mãsuri de supravegherea operativã a numitului Dimitriu Adrian, dr. Turcu Ion, Arhip Jean ºi Stãnescu Paul pentru a vedea elementele cu care întreþine legãturi, precum ºi pentru verificarea agenþilor ce sunt dirijaþi pe lângã aceste elemente. Supravegherea operativã se va face periodic, în funcþie de necesitãþi ºi în special atunci când, pe linie informativã, rezultã cã elementul respectiv are preocupãri mai deosebite (deplasarea în provincie, cautã sã contacteze un element etc.). – Sarcinã permanentã – Rãspunde: cpt. Rãdulescu P. 10. Vom face deplasare la Penitenciarul Botoºani unde se aflã arestat Krasnoselschi Vladimir ºi vom sta de vorbã cu el sã ne spunã concret ce anume a cunoscut Dimitriu Adrian ºi alþi conducãtori P.S.D.I. despre activitatea pe care el cu cei de la Craiova au desfãºurat-o. Totodatã, vom cãuta sã stabilim concret posibilitãþile pe care le-ar 612
avea pe lângã diferiþi conducãtori P.S.D.I. ºi în special pe lângã Dimitriu Adrian, în cazul când ar fi eliberat ºi recrutat. Considerãm cã acesta, acum, va spune tot despre Dimitriu Adrian deoarece adoptã o poziþie bunã. De altfel ºi în 1958 când a fost arestat, în anchetã a spus cã el ºi-a continuat activitatea deoarece ºi-a dat seama, prin discuþiile purtate cu Dimitriu A., cã acesta se menþine pe poziþia duºmãnoasã. – Termen 1 aprilie 1964 – Rãspunde: cpt. Rãdulescu P. 11. Dat fiind cã în 1959 arestata Chiriþescu Sanda a declarat în anchetã cã Stãnescu P. a trimis prin secretara Legaþiei Greciei din Bucureºti, numitului Raftopol Spiru din Grecia, scrisori ºi chiar unele poezii al cãror conþinut nu ne este cunoscut, se vor lua mãsuri de reanchetarea acesteia pentru a ne da noi amãnunte în aceastã problemã, în scopul de a ne edifica mai precis asupra persoanei lui Stãnescu P. ºi a legãturilor sale. Dupã audieri, vom cere Serv. K sã ia mãsuri de supravegherea ei pentru a vedea ce anume vorbeºte. – Termen 1 aprilie 1964 – Rãspunde: cpt. Rãdulescu P. La data de 15 iunie 1964 vom raporta conducerii direcþiei rezultatele pe care le vom obþine ca urmare a executãrii mãsurilor de mai sus. Cpt. de securitate, Rãdulescu P. De acord, ªef birou, [Indescifrabil]
ªef serviciu, [Indescifrabil]
A.C.N.S.A.S., fond informativ, dosar nr. 2549, vol. 1, f. 214–216.
613
143. 1964 aprilie 15. Hotãrâre de închidere a dosarului de obiectiv „Hook“ al filialei „Europei Libere“ din Viena. Direcþia C 21
Strict Secret
16. 04. 1964 Se aprobã Lt. col. [Indescifrabil]
Hotãrâre de închiderea dosarului de obiectiv* ºi predarea lui în pãstrare la arhivã. Azi 15 aprilie 1964 subsemnatul cpt. Dorobanþu Lazãr analizând materialul din dosarul de obiectiv am gãsit cã acesta fiind vechi ºi deschizându-se noi dosare conform ordinului conducerii Direcþiei Generale, materialele nu ne mai sunt necesare în rezolvarea problemelor actuale din acest obiectiv. Pe baza celor de mai sus am hotãrât închiderea dosarului de obiectiv „Hook“ nr. 2520, filiala „Europei Libere“ din Viena ºi predarea lui la arhivã.
Cpt. Dorobanþu Lazãr „De acord“ ªef serviciu Cpt. [Indescifrabil] A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr 15, f. 286.
* Dosarul de obiectiv „Hook“ a fost deschis la 8 februarie 1961 (A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 15, f. 5)
614
144. 1964 noiembrie 17. Expunerea ministrului Afacerilor Interne, Alexandru Drãghici, referitoare la munca organelor de securitate în perioada octombrie 1963–octombrie 1964, cu prilejul ºedinþei organizatã la minister cu toate cadrele de conducere din aparatul central ºi regional M.A.I. Ministerul Afacerilor Interne Direcþia Secretariat
Strict secret
Stenograma ºedinþei din 17 noiembrie 1964 -ªedinþa a fost deschisã de tov. adjunct al ministrului general-locotenent Negrea Vasile, care dã cuvântul tovarãºului vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi ministru al Afacerilor Interne, general-colonel Alexandru Drãghici, pentru a prezenta expunerea cu privire la munca organelor de securitate pe perioada octombrie 1963–noiembrie 1964. […] Tovarãºi, De la ultima noastrã analizã pe þarã a trecut un an de zile, perioadã în care, pentru asigurarea securitãþii statului nostru, aparatul de securitate a executat importante sarcini operative izvorâte din Hotãrârile de partid ºi de stat. Apreciem cã dupã convocarea din octombrie 1963, în urma îndeplinirii în mai bune condiþiuni a ordinelor, s-a realizat o creºtere a calitãþii, operativitãþii ºi eficacitãþii mãsurilor întreprinse, precum ºi o cunoaºtere mai realã a poziþiei multor elemente aflate în atenþia organelor noastre. Mãsurile luate pe linie de comandã, sprijinite efectiv prin munca politicã a organizaþiilor de partid, au avut ca rezultat faptul cã în prezent aparatul operativ, în ansamblul sãu, munceºte cu mai multã pasiune ºi simþ de rãspundere, depune eforturi pentru executarea la un nivel tot mai calificat a ordinelor. Starea disciplinarã este mai bunã ºi în continuã creºtere, fiind tot mai frecvente cazurile când, paralel cu evidenþierea ofiþerilor merituoºi ºi a metodelor bune de muncã, sunt combãtute ºi se creeazã opinie colectivã împotriva neajunsurilor ºi abaterilor constatate în activitatea ºi conduita ofiþerilor. Executând ordinele în vigoare, cadrele de conducere, în majoritatea lor, ºi-au perfecþionat stilul de muncã, sesizeazã mai bine situaþiile operative ivite ºi le soluþioneazã mai competent, se ocupã mai mult ºi mai organizat de creºterea pregãtirii profesionale a ofiþerilor operativi, de analiza agenþilor, a materialelor din acþiuni ºi 615
din mapele de evidenþã activã, participã mai activ la realizarea în practicã a multor sarcini concrete. Controlul executãrii sarcinilor este în general mai de calitate, mai legat de realitãþi ºi termene, mai eficient. Cadrele din conducerea unitãþilor centrale ºi regionale de securitate au îndeplinit cu mai mult simþ de rãspundere obligaþiile lor profesionale, au depus un volum mai mare de muncã, mobilizând ºi sprijinind efectiv ofiþerii operativi. -O activitate importantã s-a depus pentru îmbunãtãþirea muncii cu agentura. Cu o bunã parte din agenþi se desfãºoarã o muncã mai calificatã, li se dau periodic sarcini pe mãsura posibilitãþilor, au continuitate ºi furnizeazã informaþii utile. A fost restabilitã legãtura întreruptã cu un mare numãr de agenþi. În prezent mulþi din aceºtia, fiind antrenaþi în lucrãri concrete, îºi aduc aportul la rezolvarea unor sarcini operative. Faþã de perioadele anterioare, analiza ºi aprecierea agenþilor s-a fãcut mai temeinic ºi cu mai multã obiectivitate. Ca urmare a studierii cu atenþie a dosarelor agenþilor, cadrele de conducere cunosc mai bine potenþialul informativ al compartimentelor pe care le conduc ºi au luat mãsuri pentru activizarea multor agenþi. În urma analizei fãcute, precum ºi cu prilejul altor verificãri, s-a stabilit cã în agenturã figureazã numeroase elemente complet inutile sau dubioase, din care peste 11 400 au fost excluse pânã la 30 septembrie 1964. Nevoile operative specifice fiecãrei direcþii au impus ca în perioada la care ne referim sã se recruteze un numãr mare de agenþi, cele mai multe recrutãri fiind fãcute de cãtre direcþiile a III-a ºi a V-a, direcþiile regionale M.A.I. Banat, Bacãu, Cluj, Ploieºti ºi Criºana. Ca urmare, în prezent agentura prezintã o uºoarã creºtere numericã (3%). Din controalele ºi analizele fãcute rezultã cã unele unitãþi sau compartimente au lichidat multe din lipsurile criticate anterior în legãturã cu punctarea, verificarea ºi studierea candidaþilor la recrutare. În pregãtirea ºi desfãºurarea procesului de recrutare, de regulã se folosesc cu pricepere condiþiile reale ºi particularitãþile fiecãrui candidat, o extindere tot mai mare cãpãtând metoda atragerii treptate la colaborare. Mulþi agenþi noi folosiþi în acþiuni au posibilitãþi mai bune decât alþii care erau consideraþi cã lucreazã pe lângã elementele urmãrite ºi sunt perspective ca prin instruirea lor sistematicã sã se asigure clarificarea mai operativã a multor acþiuni informative. -Participarea ºefilor de post la activitatea organelor de securitate este tot mai de conþinut. Conducerea direcþiilor regionale, ocupându-se de verificarea cazurilor în care ºefii de post aveau în legãturã un numãr de agenþi mai mare decât cel prevãzut de ordin, a luat mãsuri de a pune de acord posibilitãþile reale de lucru ale miliþienilor cu situaþia operativã. În prezent, ºefii de post au în legãturã aproape 45% din agentura direcþiilor regionale, revenind fiecãruia în medie 7 agenþi ºi au în lucru peste 54% din totalul dosarelor de verificare deschise de unitãþile de teritoriu. 616
-Spre deosebire de analizele anterioare, în prezent se constatã cã organele de securitate, mai ales Direcþia a II-a ºi direcþiile regionale M.A.I. Cluj, Ploieºti ºi MureºAutonomã Maghiarã, eliminând în mare mãsurã practicile criticate anterior ºi conformându-se indicaþiilor date, studiazã ºi folosesc mai mult posibilitãþile multor agenþi de a rezolva anumite sarcini concrete ale acþiunilor informative deschise pentru urmãrirea unor elemente din strãinãtate. -Pe baza ordinelor date, unele cadre din Direcþia a II-a, direcþiile regionale M.A.I. Ploieºti, Bacãu, Dobrogea, Galaþi ºi Hunedoara au folosit diferite împrejurãri naturale sau pretexte pentru contactarea, studierea ºi atragerea treptatã la colaborare a unor cetãþeni strãini. Cu prilejul controalelor fãcute au fost constatate cazuri de contactãri în care unii ofiþeri cunoscuþi ca atare sau sub diferite acoperiri, acþionând cu pricepere, au reuºit sã aprofundeze calitãþile ºi posibilitãþile de informare ale unora dintre cetãþenii strãini, sã obþinã de la ei materiale utile pentru organele de securitate ºi instituþiile economice. -Dupã convocarea din octombrie 1963 aparatul de securitate a muncit pentru a executa ordinele date în legãturã cu baza operativã. S-a continuat cu operaþiunea de verificare a materialelor îndoielnice ºi mai ales cu identificarea persoanelor cu trecut politic necunoscut ºi neprinse în evidenþã. Se constatã, de asemenea, un mai mare interes pentru cunoaºterea ºi stabilirea pericolului social real al elementelor cuprinse în evidenþa operativã activã de la dosarele de obiectiv sau problemã. Sunt folosite mai bine posibilitãþile agenþilor de a da relaþii despre activitatea, poziþia ºi conduita prezentã a elementelor supuse verificãrii. Cadrele de conducere au analizat atât materialele neîndoielnice ce formau baza luãrii în evidenþã pentru corespondenþã suspectã, cât ºi materialele provenite de la agenturã ºi din alte surse, fiind selecþionate ºi puse în lucru multe informaþii ce se refereau la acþiuni ºi relaþii suspecte. Aceste date cât ºi altele au constituit temei pentru a se deschide 1 153 dosare informative ºi 4 576 dosare de verificare, iar 5 953 persoane sunt în verificãri prealabile, existând perspective ca în baza materialelor strânse la multe din mapele de evidenþã activã sã se deschidã alte dosare de verificare. -ªi în aplicarea ordinelor privind modul de a începe, lucra ºi închide acþiunile informative s-au obþinut îmbunãtãþiri. Multe din acþiunile informative existente ºi mai ales cele deschise în ultimul an, au bazã mai realã de lucru. Majoritatea cadrelor medii, respectând ordinul dat, analizeazã sãptãmânal 3 acþiuni informative, iar cadrele din conducerea direcþiilor au în control ºi analizeazã periodic principalele dosare informative, contribuind la o mai bunã orientare a ofiþerilor în lucrarea acþiunilor ºi la grãbirea ritmului de rezolvare a sarcinilor propuse în ele. -Acþiunile informative duse asupra unor diplomaþi sunt lucrate mai calificat, se folosesc surse de informare mai corespunzãtoare ºi ca urmare dispunem de informaþii din care rezultã neîndoielnic cã culeg date secrete cu caracter militar, economic, social, politic ºi ºtiinþific, folosind în acest scop legãturile oficiale sau particulare create în 617
rândul cetãþenilor români ºi strãini, observarea directã cu ocazia deselor deplasãri pe diferite itinerarii, fotografierea sau filmarea în secret a aspectelor ce-i intereseazã, exploatarea publicaþiilor oficiale ºi alte posibilitãþi. În munca de urmãrire a diplomaþilor sunt unele progrese pe linia conlucrãrii dintre Direcþia a II-a ºi Direcþia a V-a. -Cu ajutorul agenturii ºi a altor surse de informare, Direcþia a II-a a stabilit cã unii comercianþi strãini recurg la activitãþi duºmãnoase, corupând în acest scop diferiþi salariaþi ai organizaþiilor de comerþ române, de la care au obþinut informaþii cu ajutorul cãrora au încheiat contracte prin care statul nostru a fost pãgubit cu zeci de milioane lei valutã. -Pentru sezonul de varã din anul trecut ºi din acest an, Direcþia a II-a ºi Direcþia regionalã M.A.I. Dobrogea au luat din timp unele mãsuri organizatorice mai bune, asigurând o permanentã muncã de informare ºi de studiu asupra turiºtilor cazaþi la staþiunile de pe litoralul Mãrii Negre în vederea selecþionãrii ºi lucrãrii mai active a acelora care prezintã interes operativ. Asemenea mãsuri au luat ºi alte unitãþi pe raza cãrora se stabilesc, staþioneazã sau circulã turiºti. -Direcþiile regionale M.A.I. Cluj, Banat ºi Criºana, organizând mai bine munca de urmãrire a unor cetãþeni strãini ºi acþionând cu operativitate în vederea documentãrii semnalãrilor primite, au lichidat activitatea duºmãnoasã ºi de contrabandã dusã de ei ºi au propus ridicarea dreptului de ºedere în þarã unor turiºti de la care s-au confiscat materiale de propagandã, însemnate sume de bani ºi alte valori. -Prin recrutarea unor agenþi valoroºi care cunosc limbi strãine ºi au o pregãtire generalã corespunzãtoare, Direcþia a II-a ºi direcþiile regionale M.A.I. Iaºi, Braºov, Ploieºti, Bacãu, Hunedoara, Argeº, Bucureºti ºi Galaþi au obþinut rezultate mai bune în supravegherea specialiºtilor ºi tehnicienilor strãini, în cunoaºterea poziþiei lor, iar prin contactarea unora din ei organele noastre au intrat în posesia unor materiale importante pentru economie. -Studiind cu atenþie unele obiective ºi asigurând din timp condiþiile necesare, Direcþia a II-a a iniþiat ºi realizat în colaborare cu direcþiile a VII-a ºi „T“ mai multe mãsuri speciale complexe soldate cu obþinerea de materiale importante pentru informarea conducerii superioare, pentru organele de securitate ºi economia naþionalã. Asemenea mãsuri au fost aplicate ºi de cãtre direcþiile regionale, mai ales la Ploieºti ºi Bacãu. -Ca urmare a muncii mai calificate dusã cu unii agenþi cât ºi prin recrutarea unor persoane care se bucurã în mod real de încrederea foºtilor legionari pe lângã care au fost dirijaþi, direcþiile regionale M.A.I. Argeº, Bacãu, Oltenia, Ploieºti ºi Suceava posedã în prezent mai multe materiale importante. De asemenea, au închis acþiuni informative prin arestarea, demascarea sau avertizarea celor urmãriþi deoarece s-a stabilit cã aceºtia aveau repetate ºi grave manifestãri duºmãnoase, interpretau de pe poziþie legionarã evenimentele politice interne ºi externe, instigau pe unii colectiviºti sã nu se prezinte la muncã ºi prin exploatarea tendenþioasã a unor lipsuri creau o stare de spirit nefavorabilã. 618
-Intensificând în ultima vreme munca de urmãrire, Direcþia a III-a ºi regiunile de securitate Cluj, Criºana, Banat ºi Braºov au obþinut ºi au în lucru informaþii din care rezultã cã elementele naþionaliste germane, maghiare ºi ucrainiene, îndeosebi cele provenite din rândul intelectualilor ºi funcþionarilor, ºi-au intensificat acþiunile de propagandã naþionalistã, fiind deseori sprijinite sau instigate de clericii reacþionari care deservesc cultele din care fac parte minoritãþile naþionale menþionate. Direcþia regionalã M.A.I. Criºana a descoperit o organizaþie subversivã formatã din 30 elemente din care 13 au fost arestate ºi judecate, iar 17 avertizate. Membrii acestei organizaþii au confecþionat ºi difuzat manifeste cu conþinut naþionalist, prin care cereau alipirea Ardealului la Ungaria ºi se interesau de procurarea de armament ºi explozibil în vederea întreprinderii unor acte de teroare. Se cunoaºte, de asemenea, cã din proprie iniþiativã sau la sugestia unor elemente reacþionare din R.P. Ungarã unii cetãþeni români de naþionalitate maghiarã întocmesc lucrãri etnografice, istorice ºi de altã naturã prin care falsificã realitãþile istorice, încercând sã dovedeascã, chipurile, originea maghiarã a Transilvaniei, lucrãri care sã fie apoi publicate în strãinãtate. Acþionând operativ ºi eficace, direcþiile regionale M.A.I. Cluj ºi Banat au prevenit trecerea peste graniþã a unor materiale în care se descria de pe poziþii duºmãnoase situaþia minoritãþii naþionale maghiare din România. – Cu ajutorul unor agenþi infiltraþi în conducerea centralã sau regionalã a unor secte interzise, Direcþia a III-a ºi direcþiile regionale M.A.I. Criºana ºi MureºAutonomã Maghiarã au reuºit sã cunoascã mai bine activitatea acestora, sã intercepteze unele materiale propagandistice ºi instrucþiuni transmise din strãinãtate prin diferiþi emisari pãtrunºi în þarã îndeosebi ca turiºti. Direcþia a III-a ºi direcþiile regionale M.A.I. Braºov, Maramureº, Galaþi, Bacãu ºi Criºana, în baza materialelor documentare strânse, au închis cu rezultate operative unele acþiuni ºi au descoperit importante cantitãþi de materiale propagandistice, precum ºi mijloace tehnice de multiplicare. -Munca informativã din obiectivele de învãþãmânt, ºtiinþã, artã ºi culturã este organizatã mai bine. Dupã ordinul dat în octombrie 1962 s-au recrutat ca agenþi persoane cu calitãþi ºi reale posibilitãþi de informare de la care s-au obþinut materiale despre o serie de acþiuni duºmãnoase ºi huliganice, iar în urma verificãrilor fãcute unele acþiuni au fost finalizate prin mãsuri cu caracter educativ ºi s-au fãcut informãri cãtre forurile competente, cu mai multe aspecte negative din aceste obiective. -Respectând ordinul dat, cadrele care muncesc pe linie de manifeste ºi ºefii de post, depunând o muncã mai organizatã ºi mai calificatã, studiind cu mai multã atenþie înscrisurile ºi folosind cu mai multã pricepere ºi mai operativ indicii rezultaþi, au reuºit sã descopere autorii unor fiþuici ºi scrisori anonime duºmãnoase confecþionate ºi difuzate în numele unor grupuri sau organizaþii. În perioada 1 noiembrie 1963–30 septembrie 1964 Direcþia a III-a ºi direcþiile regionale, având sprijinul calificat al organelor Direcþiei „T“ ºi Serviciului „F“, au descoperit autorii unui numãr de 617 fiþuici ºi scrisori anonime, împotriva cãrora au 619
fost luate mãsuri de avertizare sau demascare. Cele mai bune rezultate au fost obþinute de cãtre organele de securitate din Capitalã ºi din regiunile Oltenia, Banat, Bacãu, Mureº-Autonomã Maghiarã, Argeº, Bucureºti ºi Suceava. -Organele de contrasabotaj au manifestat mai multã preocupare pentru îmbunãtãþirea muncii informativ-operative din instituþii, întreprinderi, ºantiere ºi alte unitãþi economice, au asigurat mai bine din punct de vedere informativ diferite sectoare vulnerabile, au acordat mai multã atenþie recrutãrii unor agenþi din rândul inginerilor, tehnicienilor ºi altor specialiºti cu înaltã calificare. Ofiþerii care deservesc informativ obiectivele economice, cunoscând mai bine politica economicã a statului nostru ºi procesul de producþie, reuºesc sã dirijeze agentura mai calificat, sesizeazã din timp unele fenomene negative ºi informeazã organele de partid ºi de stat pentru luarea unor mãsuri de prevenire. Se constatã, de asemenea, mai mult interes pentru cercetarea ºi clarificarea operativã a unor evenimente extraordinare ºi acte suspecte de diversiune. -Pe linia apãrãrii secretului de stat, direcþiile informative centrale ºi regionale au depus un mare volum de muncã pentru verificarea ºi avizarea persoanelor propuse a avea acces la documente secrete ºi au executat mai multe controale de fond ºi inopinate la unele obiective economice ale administraþiei de stat ºi militare, semnalând conducerii acestora o serie de încãlcãri ale normelor legale ºi propunând mãsuri de îmbunãtãþire a muncii. -Aparatul Direcþiei a V-a, în urma muncii depuse, a completat în aceastã perioadã reþeaua cu agenþi care, prin funcþie, loc de muncã, relaþii ºi calitãþi personale, au posibilitãþi sã contribuie activ la prevenirea ºi descoperirea eventualelor încercãri de a se culege informaþii din compartimentele militare în care sunt concentrate ºi folosite curent date de interes deosebit. Progrese au fost realizate ºi pe linia folosirii în scop contrainformativ a agenþilor care fac deplasãri în alte state, precum ºi în identificarea ºi supravegherea mai activã a militarilor sau foºtilor militari semnalaþi cã au furnizat date unor servicii de informaþii strãine. În ultima vreme, organele de contrainformaþii au obþinut materiale informative despre atitudinea necorespunzãtoare ºi adesea reacþionarã a mai multor militari proveniþi din rândul minoritãþilor naþionale, având în lucru mai multe dosare de verificare deschise pe baza unor astfel de semnalãri. Prin munca depusã de organele de contrainformaþii cu agentura ºi verificãrile efectuate mai bine ºi mai operativ în perioada la care ne referim au fost demascaþi, prelucraþi sau scoºi din armatã un numãr de 300 militari ºi angajaþi civili pentru diverse fapte, ca: divulgãri de secrete militare, aprecieri calomnioase la adresa unor hotãrâri ale partidului ºi guvernului, activitate de contrabandã, manifestãri naþionalist-ºovine ºi legãturi suspecte. -Pe linia Serviciului K, datoritã îmbunãtãþirilor realizate în organizarea ºi conducerea agenturii precum ºi a verificãrilor efectuate cu mai multã atenþie, s-au întocmit ºi prezentat materiale cuprinzând diferite aspecte importante din obiectivele 620
de care rãspund. Unele rezultate au fost obþinute ºi în munca desfãºuratã în locurile de detenþie, mai ales în privinþa reeducãrii celor condamnaþi. -Ca urmare a unei mai bune organizãri a muncii, a creºterii exigenþei, îmbunãtãþirii controlului, a conþinutului analizelor ºi îndrumãrii ofiþerilor, Direcþia I a realizat o creºtere a eficacitãþii muncii concretizatã prin obþinerea unor rezultate mai bune faþã de trecut. Sunt tot mai mulþi ofiþeri care au reuºit sã realizeze pãtrunderi informative în principalele obiective ale duºmanului, ceea ce a permis sã cunoaºtem la timp acþiunile întreprinse de statele capitaliste pe plan politic, militar ºi economic, sã obþinem mai multe date despre intenþiile ºi acþiunile organelor de spionaj ºi contraspionaj duºmane. Totodatã s-a îmbunãtãþit munca informativã în rândul organizaþiilor reacþionare ale emigraþiei, obþinându-se rezultate pe linia destrãmãrii acestora ºi a compromiterii unor conducãtori. La rezultatele obþinute pe linie de emigraþie o bunã contribuþie o are ziarul „Glasul Patriei“, a cãrui eficacitate a crescut ca urmare a propagandei ce o face prin popularizarea realizãrilor din þara noastrã. Materialele publicate în acest ziar au contribuit la ruperea elementelor de rând de vârfurile reacþionare ale emigraþiei ºi la compromiterea acestor vârfuri. S-a înregistrat, de asemenea, o creºtere a activitãþii pe linia problemelor tehnicoºtiinþifice, obþinându-se un numãr însemnat de documente ºi documentaþii tehnice ce au ajutat la rezolvarea unor probleme complexe ale industriei ºi agriculturii ºi la realizarea de economii importante în lei ºi valutã. Cadrele repartizate în ultima perioadã au fost mai bine selecþionate ºi, în marea lor majoritate, s-au încadrat mai repede în muncã. În aceastã perioadã a existat o preocupare mai mare pentru îndrumarea ºi sprijinirea muncii pe linia Direcþiei I duse în direcþiile regionale M.A.I. cãrora li s-au trimis instrucþiuni privind sarcinile ce le revin ºi modul în care sã le îndeplineascã. La o serie de regiuni, printre care Ploieºti, Galaþi, Braºov, Banat, Dobrogea ºi Cluj, echipe conduse de ºefii de direcþii ºi locþiitorii lor au analizat modul în care au fost însuºite ºi aplicate prevederile acestor instrucþiuni ºi au întocmit planuri cu mãsuri concrete pentru dezvoltarea muncii. Ca urmare, s-a constatat mai multã preocupare din partea conducerii unor regiuni pentru îmbunãtãþirea activitãþii pe linia birourilor I. Astfel, conducerea Direcþiei regionale M.A.I. Ploieºti, acordând atenþie ºi sprijin corespunzãtor muncii biroului I, a reuºit sã obþinã unele rezultate pozitive îndeosebi pe linia specialiºtilor strãini existenþi pe ºantierele de pe teritoriul regiunii. Direcþiile regionale M.A.I. Galaþi, Banat ºi Braºov au obþinut unele rezultate în pregãtirea ºi verificarea temeinicã a unor agenþi interni cu reale posibilitãþi, care au fost instruiþi ºi trimiºi definitiv cu sarcini informative în exterior. 621
Direcþiile regionale M.A.I. Banat, Braºov ºi Oltenia au reuºit sã contribuie în mod efectiv la aducerea în þarã a unor însemnate cantitãþi de valutã. -Progresele realizate în consolidarea agenturii ºi îmbunãtãþirea muncii informative rezultã ºi din aceea cã într-o perioadã de 11 luni organele de securitate din Capitalã ºi teritoriu au clarificat, documentat ºi închis 8 035 dosare. Din acest total, 6 618 acþiuni au fost închise deoarece în urma verificãrilor fãcute, în sarcina persoanelor urmãrite nu s-au stabilit fapte cu caracter penal sau alte activitãþi dãunãtoare statului, astfel cã n-a mai existat motiv pentru continuarea urmãririi; 50 dosare au fost închise prin arestare; 146 prin demascare ºi 598 prin prelucrare ºi avertizare. Anchetatorii penali de securitate, ca ºi ofiþerii operativi, au muncit cu mai mult interes ºi simþ de rãspundere pentru respectarea legalitãþii populare, fiind preocupaþi sã execute cercetãri de calitate, multilaterale ºi obiective, sã aplice în viaþã ordinele date. De exemplu. Direcþia regionalã M.A.I. Suceava, în urma verificãrilor ºi cercetãrilor efectuate a stabilit cã în oraºul Câmpulung s-a înfiinþat o grupare subversivã denumitã „Partidul creºtin democrat“ ai cãrei membri au „depus jurãmânt într-un cadru mistic“. Scopul organizaþiei era sã recruteze noi membri dintre persoanele cu vederi duºmãnoase sau nemulþumite, sã confecþioneze ºi difuzeze fiþuici antipopulare, sã procure arme ºi explozibili ºi sã se retragã în munþi, de unde sã întreprindã acþiuni de teroare ºi diversiune. Cu ocazia percheziþiei au fost gãsite ºi ridicate mai multe materiale din care rezultã activitatea grupului duºmãnos în cele 10 luni de existenþã. În oraºul Curtea de Argeº, într-o adunare publicã de 800 oameni, mulþi cu antecedente politice, a fost demascat protoiereul raionului, care a polarizat în jurul sãu o serie de elemente împreunã cu care purta discuþii duºmãnoase la adresa statului ºi denaturau sensul unor evenimente interne ºi externe. Atât în timpul ºedinþei cât ºi dupã aceea, o serie de cetãþeni printre care preoþi, funcþionari ºi muncitori, au luat atitudine împotriva faptelor protoiereului ºi a celorlalte elemente ºi au apreciat rolul educativ-instructiv al unor asemenea mãsuri. Atenþia mereu crescândã manifestatã pentru realizarea cauzelor în lucru în conformitate cu indicaþiile conducerii partidului, modul cum organele de securitate au aplicat în practicã mãsura de prelucrare ºi avertizare ºi felul cum au decurs adunãrile publice de demascare au influenþat pozitiv asupra creºterii vigilenþei revoluþionare a oamenilor muncii, au creat premise mai bune pentru prevenirea ºi curmarea din timp a manifestãrilor duºmãnoase fãþiºe ºi a altor stãri infracþionale sau dãunãtoare statului. -Þinând seama de neajunsurile manifestate în trecut, organele de securitate au organizat mai bine munca de informare a organelor de partid ºi de stat asupra celor mai principale aspecte negative din activitatea curentã a unor obiective economice ºi militare, instituþii ale administraþiei de stat, de învãþãmânt, ºtiinþifice ºi culturalartistice, precum ºi despre unele evenimente ºi comentarii negative din mediul rural. Informarea a avut un conþinut mai concret ºi mai operativ, permiþând organelor de 622
partid ºi conducãtorilor de întreprinderi, instituþii ºi unitãþi socialiste agricole sã preîntâmpine sau sã înlãture din vreme unele anomalii ce puteau periclita ducerea unei activitãþi normale. -Rezultate pozitive au fost obþinute ºi în problemele muncii de cadre, fiind eliminate unele lipsuri criticate la analiza din anul trecut. Dintre mãsurile bune realizate subliniem introducerea nomenclaturii conducerii ministerului ºi a ºefilor de unitãþi, cu ajutorul cãreia s-au redus unele din aspectele de centralism excesiv ºi de birocratism, întãrind rolul ºi rãspunderea comandanþilor. Conducerea unitãþilor ºi organele de cadre s-au ocupat mai mult de completarea funcþiilor vacante ºi înlocuirea din funcþii a multor cadre necorespunzãtoare. Pozitiv este cã majoritatea ofiþerilor promovaþi au fost aleºi din rezerva de cadre, ceea ce dovedeºte cã ºefii de unitãþi ºi organele de cadre au acordat faþã de trecut o atenþie mai mare acestei sarcini importante ºi actuale. În urma încadrãrilor fãcute a crescut numãrul celor care au pregãtire generalã superioarã, iar în aparatul operativ de securitate predominã elementul provenit din mediul muncitoresc cu pregãtire culturalã corespunzãtoare. Cu mai mult simþ de rãspundere s-a muncit ºi pentru aplicarea mãsurilor ordonate cu privire la organizarea ºi desfãºurarea învãþãmântului profesional la locul de muncã. Activitãþile de învãþãmânt au fost orientate într-o mãsurã mai mare spre însuºirea esenþei ordinelor, dezbaterea problemelor concrete ºi legarea teoriei de activitatea practicã, iar cadrele de conducere au manifestat exigenþã sporitã faþã de conþinutul învãþãmântului profesional. Conducerea unitãþilor, preocupându-se de stimularea cadrelor merituoase, a obþinut un efect pozitiv ºi mobilizator mai ales acolo unde mãsurile de stimulare au avut la bazã o analizã obiectivã a meritelor obþinute în muncã. La propunerea comandanþilor, în deplin acord cu organele de partid, pe lângã promovãrile în funcþie, în perioada aceasta multe cadre au fost decorate cu ordine ºi medalii ale R.P.R., avansate în grad la excepþional sau premiate. -O contribuþie importantã la buna desfãºurare a muncii operative în unitãþile ºi subunitãþile de securitate a avut-o activitatea dusã de organele ºi organizaþiile de partid. Prin mãsurile întreprinse pe linia educaþiei comuniste, pregãtirea ºi þinerea unor ºedinþe ºi adunãri generale cu teme legate de atitudinea comuniºtilor în activitatea concretã ºi în comportare, organele ºi organizaþiile de partid au contribuit la ridicarea simþului de rãspundere în muncã, formarea unei atitudini disciplinate faþã de obligaþiile profesionale, dezvoltarea simþului vigilenþei revoluþionare ºi al conspirativitãþii. Toate acestea au constituit un sprijin preþios pentru ºefii profesionali în mobilizarea ofiþerilor la executarea cu mai multã hotãrâre a ordinelor ºi sarcinilor puse de partid ºi guvern în faþa organelor de securitate. Este necesar ca ºi în viitor organele ºi organizaþiile de partid, folosind metode mai eficiente, sã lege munca politicã de activitatea profesionalã practicã, sã analizeze obiectiv, principial ºi multilateral modul cum ofiþerii se achitã de sarcinile lor curente, 623
cum respectã ordinele, scoþând în evidenþã mai ales aspectele esenþiale ºi caracteristice, cauzele ce genereazã neajunsurile ºi determinã persistenþa unor lipsuri ºi fenomene negative. * *
*
Tovarãºi, În activitatea aparatului de securitate sunt, desigur, ºi alte aspecte pozitive, mai ales acolo unde ºefii de unitãþi ºi ofiþerii din subordine au înþeles ºi executat ordinele aºa cum au fost date. Nu este însã mai puþin adevãrat cã în munca practicã depusã în perioada la care ne referim s-au manifestat o serie de lipsuri; unele persistã de mai multã vreme, iar altele au apãrut în procesul muncii, dar care, în fond, sunt tot o continuare a unor deficienþe vechi, criticate în dese rânduri. Din controalele ºi analizele fãcute rezultã cã în activitatea practicã a organelor de securitate se mai ivesc lipsuri organizatorice cu urmãri negative asupra calitãþii muncii, acte de indisciplinã, superficialitate, uºurinþã ºi metode înapoiate în rezolvarea lucrãrilor. Aceste aspecte negative, unele caracteristice întregii activitãþi iar altele prezente în proporþii diferite la unitãþi ºi subunitãþi, au diminuat posibilitãþile noastre de a dezvolta activitatea organelor de securitate. -În activitatea de supraveghere a diplomaþilor capitaliºti, Direcþia a II-a a fãcut progrese evidente faþã de anii anteriori, dar n-a reuºit încã sã stabileascã ºi sã documenteze decât în puþine cazuri formele, metodele, mijloacele ºi mai ales legãturile ilegale pe care le folosesc aceºtia în activitatea lor secretã de informare. Multe din acþiunile informative deschise diplomaþilor sunt lucrate simplist ºi au o dezvoltare lentã întrucât nu se depune suficient efort pentru a iniþia mãsuri calificate ºi a documenta ºi exploata la nevoie în interes operativ unele informaþii, situaþii favorabile, trãsãturi negative, ori interese personale ale celor urmãriþi. Mulþi ofiþeri nici în prezent nu respectã întotdeauna ordinul dat ca o datã cu sosirea diplomaþilor strãini în þarã sã foloseascã agentura ºi alte mijloace informativoperative deja existente pentru a-i studia ºi a identifica din rândul lor elementele venite cu misiuni subversive, în vederea lucrãrii lor mai active. Ca urmare, deºi posedãm date sigure cã unii colaboratori strãini ai misiunilor diplomatice obiºnuiesc sã plece de la locul de muncã sau de la domiciliu cu maºina ori pe jos, putând realiza contacte în scop de spionaj – totuºi nu se cunoaºte unde au fost ºi legãturile create. Neajunsurile existente în munca de urmãrire a diplomaþilor se datoresc atât insuficientei preocupãri pentru folosirea cu randament crescut a filajului, cât mai ales valorii reduse a multora din agenþii dirijaþi spre asemenea elemente. Interesul pentru a interpune agenþi a crescut, însã numai o micã parte din ei au continuitate în menþinerea legãturii ºi furnizeazã unele date de studiu, celelalte încercãri de contact rezumându-se la 1–2 întâlniri fãrã rezultat. Nereuºita majoritãþii încercãrilor 624
de interpunere se datoreºte mai multor cauze, între care: alegerea unor agenþi care nu suscitã interes mãcar din punct de vedere al trãsãturilor comune cu ale urmãriþilor; comportarea contraindicatã, de curiozitate ºi insistenþã fãrã motive plauzibile în prelungirea contactului; folosirea unor legende, metode ºablon ºi locuri de contactare necorespunzãtoare ºi utilizarea de agenþi a cãror sinceritate n-a fost suficient verificatã. -Prin mãsuri informativ-operative luate, organele de securitate reuºesc sã identifice majoritatea elementelor care viziteazã misiunile diplomatice ºi de multe ori stabilesc ºi motivul real al vizitei. Se constatã însã cã Direcþia a II-a nu are suficiente posibilitãþi de informare în cadrul unor misiuni diplomatice, iar în altele n-a acordat atenþia cuvenitã selecþionãrii ºi supravegherii informative a vizitatorilor semnalaþi cã s-au întreþinut numai cu diplomaþii. Mulþi dintre vizitatori, ca de altfel ºi legãturi ale diplomaþilor, sunt domiciliaþi pe raza regiunilor, dar organele de securitate regionale nu se ocupã în suficientã mãsurã de stabilirea motivului real pentru care s-a realizat contactul. Formalismul existent în urmãrirea vizitatorilor se datoreºte ºi Direcþiei a II-a care, pe de o parte, nu urmãreºte cu perseverenþã ºi nu studiazã sistematic rezultatele muncii în aceastã problemã ºi pe de altã parte în comunicãrile fãcute la regiuni de obicei nu atrage atenþia asupra vizitatorilor care, datoritã suspiciunilor concrete ce planeazã asupra lor, trebuie sã fie lucraþi activ. -Din materialele ce se deþin rezultã neîndoielnic cã serviciile de spionaj, transfugii români cunoscuþi cu activitãþi duºmãnoase ºi reprezentanþii unor firme capitaliste folosesc relaþiile comerciale, ºtiinþifice, culturale ºi turistice pentru a culege, completa sau verifica anumite informaþii, a studia ºi corupe unii cetãþeni români, a face propagandã reacþionarã sau a desfãºura alte acþiuni dãunãtoare. Deºi se cunoaºte cã unii diplomaþi folosesc pentru culegerea de informaþii cetãþeni strãini veniþi în þara noastrã, totuºi Direcþia a II-a, lucrând superficial, n-a stabilit caracterul legãturilor dintre membrii misiunilor diplomatice ºi diverºi cetãþeni strãini contactaþi în cadrul reprezentanþelor sau în alte locuri. Direcþia a II-a cunoaºte din timp comercianþii capitaliºti care vin în România, însã s-a ocupat insuficient de selecþionarea elementelor care prezintã interes operativ ºi mai ales de urmãrirea lor calificatã, neglijând organizarea muncii informativ-operative pentru a le cunoaºte activitatea ºi relaþiile în afara întreprinderilor de comerþ exterior. Din studierea materialelor existente în dosarele de obiectiv „Maºinimport“, „Chimimport“, „Prodexport“ ºi „Românoexport“ rezultã cã cca 50 cetãþeni români au fost contactaþi de comercianþi în împrejurãri deosebite sau în locuri dosnice, cu unii fãcând schimb de materiale, însã nu s-au luat suficiente mãsuri de verificare ºi în funcþie de rezultat sã fie luaþi în lucru ca legãturi ale comercianþilor în cauzã. Prin mãsurile luate, Direcþia a II-a ºi direcþiile regionale au identificat mulþi turiºti cu activitate suspectã ºi un mare numãr de legãturi, dar, exceptând unele cazuri, nu 625
s-a acþionat operativ ºi calificat pentru a stabili activitatea, comportarea ºi natura legãturilor realizate de strãini. De exemplu, la Direcþia a II-a se gãsesc materiale despre cca 60 de turiºti care prin activitatea ºi comportarea lor prezintã interes pentru organele noastre, dar în majoritatea acestor cazuri s-a acþionat cu mãsuri simpliste, insuficient analizate, iar ofiþerii lasã agentura sã-ºi piardã timpul cu orice strãin, despre care de obicei furnizeazã informaþii fãrã valoare. O situaþie ºi mai negativã existã în supravegherea turiºtilor ºi vizitatorilor sosiþi pe raza unor regiuni, ca: Braºov, Dobrogea, Mureº-Autonomã Maghiarã, Criºana ºi Bacãu, unde se manifestã delãsare ºi lipsã de operativitate atât în ce priveºte exploatarea unor împrejurãri favorabile de a intra în contact cu persoane pretabile pentru recrutare, cât ºi în privinþa selecþionãrii ºi lucrãrii active a turiºtilor care desfãºoarã activitate ostilã þãrii noastre. Sunt multe cazuri când elementele despre care se deþin informaþii cã folosesc calea turismului în scopuri duºmãnoase, nu sunt încadrate cu agenturã care sã le suscite interesul datoritã neluãrii unor mãsuri pregãtitoare mai înainte de sosirea lor pe raza regiunilor. Conform convenþiilor încheiate între România ºi unele state capitaliste, au venit în þara noastrã mulþi specialiºti ºi tehnicieni strãini, însã, datoritã faptului cã Direcþia a II-a, Direcþia a III-a ºi direcþiile regionale Galaþi, Iaºi, Braºov, Bacãu, Bucureºti, Oltenia, Cluj ºi Ploieºti s-au limitat de obicei la urmãrirea lor unilateralã ºi sporadicã, nu s-a reuºit sã se facã o selecþionare certã a elementelor suspecte asupra cãrora sã se întreprindã mãsuri de lucrare activã. Neajunsurile existente în urmãrirea specialiºtilor ºi tehnicienilor strãini se datoresc ºi faptului cã nu existã o colaborare corespunzãtoare între Direcþiile a II-a ºi a III-a deºi în planurile de muncã ale ambelor unitãþi sunt prevãzute mãsuri în acest sens, problema fiind lãsatã de cele mai multe ori la latitudinea ofiþerilor operativi. În activitatea Direcþiei a II-a ºi a direcþiilor regionale M.A.I. Dobrogea, Galaþi, Oltenia ºi Bucureºti sunt serioase deficienþe pe linia problemei navigatori strãini, mai ales în privinþa interpunerii ºi încadrãrii cu agenturã corespunzãtoare a marinarilor capitaliºti sosiþi în porturile româneºti, în scopul identificãrii ºi supravegherii elementelor care se dedau la activitãþi interzise de legile statului nostru. Unele din acþiunile deschise cu ani în urmã navigatorilor strãini cunoscuþi ca agenþi ai serviciilor de spionaj continuã sã fie lucrate în mod defectuos. -Deþinem date cã pentru a obþine mai ales informaþii politice ºi economice, organele de spionaj contacteazã unii specialiºti români prin cadre ºi agenþi trimiºi în þara noastrã sub diferite acoperiri sau cu ocazia deplasãrilor pe care le fac specialiºtii noºtri în strãinãtate. Deºi se cunoaºte aceastã situaþie, direcþiile centrale ºi regionale n-au asigurat executarea în bune condiþiuni a ordinului privind asigurarea cu agenturã a delegaþiilor ºtiinþifice, culturale, sportive ºi de altã naturã plecate în strãinãtate în interese oficiale, unele nefiind încadrate deloc, iar altele încadrate formal. 626
O slabã activitate se depune ºi în rândul marinarilor români care ating porturile strãine, din care motiv nu se pot cunoaºte acþiunile duºmãnoase realizate prin intermediul unor astfel de persoane ºi nu s-au putut elucida satisfãcãtor sursele de aprovizionare cu valutã româneascã a unor traficanþi din exterior. -Spre deosebire de trecut, sunt tot mai dese cazurile când organele noastre folosesc agenþi care fac deplasãri în strãinãtate pentru a realiza sarcini contrainformative sau chiar informative, în care sens au fost obþinute unele rezultate. Cu toate acestea, mai sunt agenþi verificaþi ºi capabili care, deºi au mers în exterior, n-au fost folosiþi pentru a realiza unele sarcini ale acþiunilor informative deschise transfugilor, comercianþilor, turiºtilor ºi altor elemente aflate în atenþia organelor de securitate. Insuficientele rezultate obþinute pe aceastã linie se datoresc ºi faptului cã unele din instructaje ºi combinaþii au avut un caracter ºablon, mulþi din agenþi devenind simpli intermediari între fugari ºi rudele lor din þarã. -Pentru a rezolva sarcini cu caracter contrainformativ în exterior de o certã valoare sunt agenþii recrutaþi din rândul cetãþenilor strãini veniþi cu diferite treburi oficiale în þara noastrã, dar realizãrile de pânã acum în privinþa contactãrii ºi recrutãrii unora din ei sunt reduse. Analizând utilitatea agenþilor recrutaþi de Direcþia a II-a ºi direcþiile regionale Oltenia ºi Galaþi dintre cetãþenii strãini a rezultat cã mulþi din aceºtia n-au adus ºi nu aduc nici un aport concret muncii noastre, deºi apar în reþea de câþiva ani. Verificând contactele începute sau continuate de cãtre Direcþia a II-a ºi direcþiile regionale în acest an, reiese cã în unele cazuri s-au obþinut progrese ºi ca urmare unii strãini pot fi socotiþi ca agenþi, dar se constatã cã multe din ele sunt formale datoritã îndeosebi uºurinþei cu care unii ofiþeri au privit realizarea acestei sarcini. Aºa, de exemplu, în aprilie 1963 ºi aprilie 1964, un ofiþer din Direcþia a II-a, sub acoperirea de funcþionar la Ministerul Comerþului Exterior, a contactat un diplomat, dar din cauzã cã în acest cadru oficial i s-au cerut date despre unii compatrioþi a refuzat sã se mai prezinte la alte întâlniri. În acest caz s-a comis ºi imprudenþa de a da diplomatului numãrul de telefon de la securitate, ceea ce permite acestuia sã stabileascã cu uºurinþã cã funcþionarul nu aparþine de Ministerul Comerþului Exterior. Un comerciant vest-german a fost contactat de un ofiþer sub legenda de funcþionar la C. S. P., dar atunci când din iniþiativa strãinului au început discuþiile în legãturã cu unii conducãtori ai instituþiei noastre amintite, a rezultat cã ofiþerul n-a fost pregãtit ca sã întreþinã o asemenea discuþie, necunoscând cel puþin amplasarea birourilor ºi numele unor ºefi ai instituþiei. Au existat, de asemenea, cazuri, ca de exemplu în lucrãrile „Ilie“ ºi „Mariana“, când ofiþerii interpuºi, nerespectând normele muncii, ºi-au declinat calitatea de ofiþeri de securitate, deºi pânã atunci erau acoperiþi, sau cum sunt cazurile „Tomescu“ ºi „Halter“ când ofiþerii au trecut la rezolvarea unor sarcini operative fãrã a lua mãsuri de a menþine secretul legendei, deconspirând astfel metoda de lucru. 627
O rãspundere principalã pentru neajunsurile existente în contactarea ºi recrutarea cetãþenilor strãini revine conducerii direcþiilor care au aprobat sau tolerat folosirea unor legende ºi împrejurãri necorespunzãtoare, n-a urmãrit pe parcurs desfãºurarea procesului de contactare, n-a sesizat ºi prevenit unele greºeli în elaborarea liniei de conduitã, iar cu prilejul multor analize de contactãri s-a mãrginit la înregistrarea faptelor, necontribuind la stabilirea pasului urmãtor în raport de situaþia operativã datã ºi scopul urmãrit. Sunt ºi cazuri din care rezultã cã unele organe de securitate, ca de exemplu Direcþia regionalã M.A.I. Hunedoara, continuã cu metodele de ºicanare a strãinilor. Aºa a procedat, spre exemplu, ºeful raionului Sebeº, care, luând cunoºtinþã cã un turist vestgerman s-a oprit sã viziteze biserica lutheranã din oraºul Sebeº, s-a dus la bisericã ºi dupã ce i-a spus cã nu are voie sã viziteze oraºul l-a întrebat de unde vine, unde se duce, de unde este originar etc., fapt ce a indignat pe turist. Un alt caz este cel din comuna Gârbova, unde ºeful de post, pe baza instrucþiunilor primite de la secþia raionalã de securitate Sebeº, a ridicat actele unui turist pe motiv cã s-a abãtut de la traseu ºi nu i le-a eliberat deºi cunoºtea cã turistul trebuia sã meargã la Sibiu. A doua zi s-a prezentat la postul de miliþie fratele turistului pentru a ridica actele, dar nu i s-au dat, explicându-i-se cã nu se pot elibera decât posesorului. Prezentându-se la postul de miliþie, turistul a fost contactat de un ofiþer de securitate care l-a întrebat în ce scop s-a abãtut de la traseu, la cine a mers, dacã cunoaºte legile noastre pe linia turismului etc. Deºi în ultimul timp pe linia Direcþiei a V-a s-au luat unele mãsuri ºi s-au obþinut rezultate pozitive, totuºi mai sunt compartimente de muncã în care persistã lipsuri. Datoritã neajunsurilor existente în munca de creare ºi instruire a reþelei informative, organele de contrainformaþii n-au reuºit sã asigure pânã în prezent cu suficienþi agenþi de calitate unele obiective deosebit de importante, cum sunt: comandamentele, direcþiile centrale, statele majore ºi unitãþile speciale ºi ca urmare nu pot sesiza din timp unele situaþii ce ar putea favoriza scurgerea unor informaþii. Nu se desfãºoarã o muncã temeinicã nici pe linia clarificãrii împrejurãrilor în care au dispãrut unele documente secrete din armatã. În multe situaþii ofiþerii operativi ajung la concluzia cã documentele s-au distrus din greºealã sau sunt „rãtãcite“, în loc sã desfãºoare o muncã calificatã cu agentura ca sã stabileascã împrejurãrile ce au favorizat dispariþia documentelor, iar atunci când sunt gãsite se abandoneazã munca informativã pentru a stabili în posesia cui au fost documentele pe timpul dispariþiei. De exemplu, Biroul de contrainformaþii al garnizoanei Sibiu, în urma dispariþiei unei hãrþi „Gauss Kruger“ a deschis dosar de caz, iar dupã douã luni a fost închis întrucât harta s-a gãsit dupã un difuzor dintr-un dormitor al militarilor, fãrã însã a se stabili împrejurãrile în care ea a dispãrut. În ultima vreme au apãrut multe semnalãri din care rezultã cã unii militari din rândul minoritãþilor naþionale maghiare au manifestãri naþionalist-iredentiste, cautã 628
sã atragã în discuþii duºmãnoase pe alþi militari din unitãþile din care fac parte ºi menþin legãturi cu diferite elemente duºmãnoase din mediul civil, însã din lipsa unei agenturi capabile multe semnalãri rãmân neclarificate. Sunt frecvente cazurile când unii ofiþeri de contrainformaþii, dovedind o slabã orientare ºi formalism, încearcã fãrã succes clarificarea unor asemenea semnalãri cu agenþi din rândul militarilor de altã naþionalitate decât a elementelor urmãrite. * -În ultimul timp, dar mai ales în cursul anului 1964 au fost eliberate în termen sau graþiate de restul pedepsei numeroase persoane condamnate pentru infracþiuni contra securitãþii statului. Activitatea pozitivã desfãºuratã în penitenciare ºi colonii de muncã pentru reeducarea deþinuþilor ºi contactul lor direct cu realitãþile din þarã au influenþat asupra concepþiei ºi atitudinii multor foºti condamnaþi. Din materialele pe care le posedãm rezultã, totodatã, cã o parte din foºtii condamnaþi continuã sã se menþinã pe poziþie duºmãnoasã, încearcã sã restabileascã legãturi suspecte ºi sã reorganizeze acþiuni subversive, defãimeazã ºi rãstãlmãcesc sensul mãsurii de graþiere, denigreazã realizãrile ºi colporteazã zvonuri tendenþioase, ceea ce demonstreazã încã o datã cã duºmanul, deºi dezorganizat, dezarmat din punct de vedere ideologic, cu convingerile politice zdruncinate ºi fãrã putere de influenþare, nu renunþã uºor la luptã cãutând sã-ºi arate prezenþa prin felurite activitãþi antipopulare. Apreciind pericolul social al foºtilor condamnaþi, conducerea ministerului a atras atenþia în repetate rânduri asupra necesitãþii urmãririi informative active a acestora. În baza ordinelor date s-a creat în decursul timpului o agenturã numeroasã, cu ajutorul cãreia se poate asigura supravegherea informativã a multor foºti condamnaþi chiar din momentul pãrãsirii locurilor de detenþie. Din controalele efectuate a rezultat cã, în general, munca de supraveghere a foºtilor condamnaþi de cãtre Direcþia a III-a ºi direcþiile regionale se desfãºoarã cu serioase lipsuri. Continuã sã se manifeste o slabã preocupare pentru identificarea, luarea în evidenþã ºi mai ales supravegherea informativã a foºtilor condamnaþi. De exemplu, la Direcþia a III-a, în serviciul care se ocupã de problema legionarã ºi serviciul care se ocupã de problema partide burgheze, apar cca 2 000 foºti condamnaþi necuprinºi în evidenþã, deºi mulþi din ei au fost eliberaþi cu mult înainte de ultimele graþieri. Verificând la Direcþia a III-a marea majoritate a mapelor aparþinând foºtilor condamnaþi luaþi în evidenþã la diferite obiective sau probleme, s-a stabilit cã numai despre 35% din aceºtia sunt unele materiale informative, dar ºi acestea superficiale, fiind de obicei furnizate de cãtre agentura de investigaþii. Direcþia regionalã M.A.I. Oltenia nu deþine nici un fel de material despre poziþia prezentã a 33% din totalul celor eliberaþi din detenþie în perioada 1962–1964. Direcþia regionalã M.A.I. Galaþi n-a identificat încã un mare numãr de foºti condamnaþi, iar 629
din totalul celor luaþi în evidenþã de cãtre Serviciul III numai despre 42% s-au primit unele note informative de suprafaþã. La regiunea Mureº-Autonomã Maghiarã n-au fost identificaþi mulþi din foºtii condamnaþi eliberaþi cu 4–5 ani în urmã, iar din totalul acestor elemente luate în evidenþã doar despre aproximativ 50% se deþin unele materiale. Direcþia regionalã M.A.I. Suceava nu avea la data controlului o evidenþã completã cu foºtii condamnaþi, tãrãgãna identificarea ºi luarea lor în evidenþã, iar încadrarea informativã se fãcea cu întârziere ºi de multe ori formal. Raionul de securitate Rãdãuþi, de exemplu, nu luase în evidenþã aproximativ 90 de foºti condamnaþi stabiliþi pe raza lui de activitate, iar munca de urmãrire este organizatã defectuos ºi ineficace. Un slab interes a existat ºi pentru încadrarea informativã a multor foºti condamnaþi cunoscuþi cã în trecut au deþinut funcþii de conducere în fostele organizaþii fasciste ºi partide burgheze, sau cã în timpul detenþiei ºi dupã punerea lor în libertate au continuat sã aibã poziþie duºmãnoasã, recalcitrantã, fãþarnicã. Pe lângã faptul cã nau fost luate în lucru prin dosare de verificare elementele semnalate cu relaþii ºi comportare suspectã, de obicei ºi faþã de acþiunile informative în lucru se manifestã lipsã de rãspundere, din care motiv sunt tãrãgãnate ori s-a abandonat lucrarea lor. La 30 septembrie 1964, pe întreaga þarã, erau deschise 1 943 dosare informative ºi 437 dosare de verificare prin care se urmãreau foºtii condamnaþi, un numãr redus având direcþiile regionale M.A.I. Hunedoara (7), Maramureº (16), Mureº-Autonomã Maghiarã (32), Argeº (46), Criºana (53), Cluj (58), Iaºi (59). Din totalul acestor acþiuni, aproape 4% nu sunt încadrate informativ, iar în peste 18% se prevede dirijarea a câte unui agent, dar ºi acesta este de multe ori necorespunzãtor. Cele mai multe acþiuni neîncadrate sau încadrate cu un singur agent sunt în evidenþa direcþiilor regionale M.A.I. Braºov, Oltenia, Dobrogea ºi a Direcþiei a III-a. Formalismul ºi superficialitatea de care dau dovadã mulþi ofiþeri în verificarea activitãþii foºtilor condamnaþi se datoreºte în principal atitudinii lipsite de exigenþã a multor cadre de conducere care n-au pretins activizarea muncii mai ales în jurul persoanelor cu poziþie consecvent duºmãnoasã, n-au cerut sã se studieze ºi exploateze cu pricepere posibilitãþile agenþilor existenþi în reþea sau de a se efectua recrutãrile necesare cunoaºterii poziþiei acestor elemente ºi n-au folosit toate mijloacele ce ne stau la dispoziþie. -Dintre categoriile de elemente luate în evidenþã pentru antecedente politice, numãrul cel mai mare îl formeazã foºtii legionari, care, datoritã organizãrii, ideologiei, metodelor ºi acþiunilor întreprinse, au fost ºi rãmân unul din principalele obiective ale organelor de securitate. Este adevãrat cã uriaºele transformãri înfãptuite în þara noastrã au produs anumite schimbãri în concepþiile ºi conduita unui mare numãr de foºti legionari, dar cu toate acestea din rândul lor apar cele mai multe elemente care desfãºoarã acþiuni ostile, dovadã fiind faptul cã din totalul elementelor cu antecedente politice arestate, demascate sau avertizate, numãrul cel mai mare provine din rândul foºtilor legionari. 630
Fãrã a diminua rezultatele pozitive obþinute, trebuie sã subliniem cã munca informativã în problema legionarã atât la Direcþia a III-a cât ºi în regiuni continuã sã se desfãºoare cu serioase lipsuri, mulþi ofiþeri se rezumã la mãsuri simpliste, lipsite de profunzime ºi ca urmare nu dispunem de materiale suficiente ºi verificate pentru a putea aprecia cu rãspundere situaþia operativã din problemã. În urma studierii unui numãr de peste 5 400 mape întocmite de Serviciul I din Direcþia a III-a pentru foºtii legionari, s-a stabilit cã în anii 1963–1964 nu s-a obþinut nici un fel de material despre cca. 91% din totalul acestor elemente luate în evidenþã. Nu s-au luat mãsuri în vederea activizãrii muncii de urmãrire a foºtilor legionari nici dupã ce cadrele de conducere au analizat mapele de evidenþã ºi aceasta din cauzã cã, de fapt, n-au fãcut o analizã, ci doar o simplã lecturã de formã a puþinelor materiale strânse în mape, pentru a se putea raporta executarea ordinului. O situaþie asemãnãtoare în privinþa supravegherii foºtilor legionari ºi stabilirea poziþiei lor prezente se constatã ºi la direcþiile regionale. Astfel, direcþiile regionale M.A.I. Galaþi ºi Suceava nu deþin nici un fel de materiale despre cca 50% din totalul foºtilor legionari trecuþi în evidenþã. La analiza fãcutã în luna mai de Direcþia regionalã M.A.I. Argeº s-a stabilit cã în urma verificãrii unui numãr de 5 550 mape de evidenþã din problema legionarã, numai pentru aproximativ 20% erau informaþii pe baza cãrora putem cunoaºte într-o mãsurã oarecare poziþia celor urmãriþi, despre ceilalþi foºti legionari, de timp îndelungat nu se obþinuserã nici un fel de informaþii sau se deþineau câteva note nesemnificative. În problema legionarã, pe întreaga þarã, sunt 4 358 dosare informative deschise de regulã elementelor care au avut grade ºi funcþii, marea lor majoritate având o vechime de peste 3 ani. Cu toate indicaþiile date de a se grãbi clarificarea dosarelor vechi, se constatã cã multe din aceste acþiuni sunt tãrãgãnate sau nu conþin nici un fel de material informativ cu privire la natura activitãþii prezente a persoanelor în cauzã. În loc sã execute ordinele ce li s-au încredinþat, mulþi ofiþeri operativi, cu aprobarea tacitã a ºefilor, pentru a prezenta o situaþie operativã pozitivã, obiºnuiesc sã raporteze în ºedinþe profesionale sau prin situaþii statistice date ireale privind încadrarea acþiunilor cu agenturã. Multe din acþiunile informative deschise în baza ordinului 70 puteau fi terminate, însã ºefii direcþiilor, în mod nejustificat, nu aprobã închiderea dosarelor, lãsând aparatul în subordine sã depunã o muncã în gol, fãrã perspectivã. Aceastã stare de lucruri se datoreºte indisciplinei, rutinei ºi formalismului în muncã. Ne întrebãm de ce nu se pretinde ofiþerilor sã execute ordinele, ce fac ºefii lor direcþi, de ce se tolereazã minciuna ºi dezinformarea? Aceeaºi atitudine lipsitã de simþul rãspunderii s-a manifestat ºi pentru clarificarea informaþiilor obþinute despre activitatea ºi legãturile suspecte ale foºtilor legionari. La 30 septembrie 1964, pe întreaga þarã, în problema legionarã erau deschise 690 dosare de verificare, din care la Direcþia a III-a numai 23, situaþie ce se datoreºte ºi faptului cã unele cadre de conducere, analizând superficial mapele de evidenþã ºi 631
dosarele agenþilor, n-au sesizat ºi pus în lucru multe informaþii în care se vorbeºte despre activitatea duºmãnoasã prezentã. Totodatã, s-a constatat cã unii ofiþeri, dovedind un slab simþ de rãspundere, n-au lucrat cu atenþie ºi operativ mãcar dosarele prin care sunt acþionate elemente semnalate cu activitãþi ºi relaþii suspecte sau cu intenþii de a desfãºura activitate subversivã organizatã. Aºa, de exemplu, într-o acþiune informativã dusã de Direcþia a III-a apar informaþii cã un anume Puiu a primit dispoziþii de la Ilie Gârneaþã sã organizeze ºi orienteze activitatea legionarã din þarã în direcþia menþinerii moralului legionar prin legãtura de la om la om. Începând din 1962, în aceastã acþiune s-au întocmit mai multe note-sinteze ºi planuri de mãsuri, de fiecare datã fiind prevãzutã ºi necesitatea de a fi identificat numitul Puiu, dar fãrã nici un rezultat. De asemenea, dosarul a fost analizat în repetate rânduri, însã datoritã modului superficial în care s-a fãcut analiza, nu s-a sesizat cã Puiu a fost anchetat în anul 1958 ºi apare chiar în reþeaua informativã activã a Serviciului I care are ºi acþiunea. Pe baza unui dosar de grup, Direcþia regionalã M.A.I. Argeº urmãreºte pe doi foºti instructori legionari despre care sunt unele materiale obþinute cu ani în urmã cã intenþioneazã sã treacã la reorganizarea foºtilor legionari. Aceastã acþiune este tãrãgãnatã deoarece în loc sã se foloseascã agenþi cu posibilitãþi reale de informare, se dirijeazã formal un agent care este evitat de cei urmãriþi. Nivelul necorespunzãtor al muncii din problema legionarã se datoreºte atât folosirii unor practici birocratice ºi lipsei de rãspundere în munca informativã, cât ºi slabului control exercitat de cadrele de conducere. În afarã de aceasta mulþi ofiþeri, în loc sã se ocupe cu grijã ºi consecvent de formarea ºi instruirea agenturii, se complac în situaþia nepermisã de a primi de la agenþi note cu tot felul de banalitãþi sau le indicã o asemenea linie de conduitã încât atrag asupra lor suspiciunea celor puºi în supraveghere. -În ultimii ani unii ziariºti ºi mai ales fugari maghiari, reactualizând întregul arsenal al propagandei horthiste, întreþin prin intermediul presei o campanie împotriva þãrii noastre pe seama unei pretinse persecutãri a minoritãþii maghiare ºi cu tendinþe revizioniste privind teritoriul Transilvaniei. Paralel cu aceastã campanie o parte din vizitatorii maghiari care vin în þara noastrã continuã sã agite ºi sã menþinã vechile concepþii iredentiste. Ca urmare a situaþiei create ºi a influenþei ce se exercitã asupra multor maghiari de cetãþenie românã care au mers în vizitã în R.P. Ungarã constatãm pe plan intern o intensificare a manifestãrilor naþionalist-ºovine, o atmosferã de tensiune ºi suspiciune crescândã în rândul locuitorilor din Transilvania. Analizând noua situaþie operativã din problema naþionaliºtilor maghiari, organele de securitate au luat unele mãsuri pentru a împiedica acþiunile iresponsabile ale unor elemente interesate în rãscolirea ºi aþâþarea sentimentelor ºovine. Totuºi pe aceastã linie, precum ºi în rândul clericilor care deservesc aceastã minoritate, preocupaþi tot 632
mai mult de a face agitaþie naþionalist-ºovinã, munca informativã continuã sã se desfãºoare cu numeroase lipsuri. Nici pânã în prezent Direcþia a III-a ºi regiunile de securitate Criºana, MureºAutonomã Maghiarã, Maramureº, Braºov ºi altele n-au identificat toate persoanele care au fãcut parte din fostele organizaþii naþionalist-maghiare, baza operativã nu este supravegheatã corespunzãtor, iar multe acþiuni sunt lucrate fãrã continuitate ºi insuficient de calificat, din care motiv mai sunt dosare deschise cu 4–7 ani în urmã, a cãror clarificare este tãrãgãnatã. Se constatã, de asemenea, cã organele de securitate realizeazã puþine mãsuri calificate împotriva acelor elemente care se folosesc de calea vizitelor reciproce cu R.P. Ungarã pentru a desfãºura activitatea de propagandã duºmãnoasã. Necunoscânduse din timp activitatea unor elemente naþionaliste, nu s-a putut preveni plecarea acestora în vizitã în R.P. Ungarã, unde au realizat contacte cu elemente reacþionare ºi reprezentanþi ai cultului romano-catolic, iar la întoarcere ºi-au intensificat activitatea ostilã regimului nostru. Toate acestea sunt ºi o consecinþã a faptului cã Direcþia a III-a nu s-a ocupat de coordonarea celor mai importante acþiuni, iar regiunile care au problema naþionaliºtilor maghiari nu dispun de o agenturã corespunzãtoare calitativ. -ªi pe linia problemei naþionaliºti germani ºi a cultului lutheran se manifestã multe neajunsuri atât în ce priveºte supravegherea bazei, cât ºi în contracararea activitãþii duºmãnoase a unor elemente care au fãcut parte din fostele partide ºi organizaþii naþionaliste, care, încurajate de unii reprezentanþi ai emigraþiei saºilor ºi ºvabilor din R.F.G. ºi Austria ºi de unii turiºti cu care vin în contact, continuã sã propage ideea emigrãrii ºi de rezistenþã faþã de politica partidului ºi statului nostru. -Nu s-au lucrat în suficientã mãsurã nici sectele interzise ºi asociaþiile religioase tolerate, ale cãror dogme, precepte ºi acþiuni au un pronunþat caracter dãunãtor intereselor statului. Direcþia regionalã M.A.I. Suceava, de exemplu, are o bazã numeroasã de iehoviºti, adventiºti-reformiºti, penticostali-disidenþi ºi membri ai asociaþiei „Oastea Domnului“, dar în loc sã ia mãsuri pentru a pãtrunde cu agenturã valoroasã în grupãrile sectanþilor ºi cunoaºterea întregii lor activitãþi, a mers pe linia greºitã de a nu dirija spre ei nici mãcar agenþii care erau atraºi în secte, interzicând agenþilor noºtri sã accepte cererea unor sectanþi de a se încadra sau de a ocupa funcþii în cadrul sectei. ªi pe raza regiunilor de securitate Mureº-Autonomã Maghiarã, Hunedoara, Cluj, Criºana, Maramureº, îndeosebi în mediul rural, sunt concentraþi numeroºi sectanþi ilegali – mai ales iehoviºti –, dar mulþi din agenþii recrutaþi pentru urmãrirea lor nu sunt dirijaþi ºi instruiþi cu sarcini concrete, s-a pierdut controlul prin agenturã asupra unor grupãri ºi se iniþiazã puþine mãsuri de avertizare, demascare sau compromitere cu scopul de a-i dezorganiza ºi fãrâmiþa, ceea ce dovedeºte cã organele noastre nu executã cu rãspundere sarcinile ce le revin pe aceastã linie. 633
-Cu toate cã s-a atras atenþia asupra importanþei ce trebuie acordatã urmãririi elementelor duºmãnoase din instituþiile de învãþãmânt ºi din domeniul artei, culturii, ºtiinþei, se constatã cã ºi în prezent în activitatea informativ-operativã ce se desfãºoarã pe aceastã linie continuã sã se manifeste numeroase lipsuri, mai ales în munca cu agentura. ªi acum sunt ofiþeri care, neînþelegând sarcinile organelor de securitate în asemenea obiective, superficiali ºi insuficient preocupaþi de muncã, în loc sã dirijeze agenþii spre elementele duºmãnoase care prezintã interes, pretind sau acceptã informaþii despre diferite nemulþumiri personale, animozitãþi în rândul salariaþilor, elevilor sau studenþilor, date tehnice ºi tot felul de note prin care sunt caracterizate diferite persoane, relaþii, atitudini, obiective ºi metode de lucru profesionale, transformându-se în niºte înregistratori de fapte, sugestii ºi mahalagisme. La Direcþia a III-a este caracteristic faptul cã pe de o parte în multe facultãþi sunt puþini agenþi în raport cu nevoile operative ºi aceasta din cauzã cã nu se are în vedere specificul instituþiilor de învãþãmânt superior unde numãrul de recrutãri nu depinde exclusiv de numãrul elementelor luate în evidenþã, ci ºi de necesitatea de a cunoaºte elementele care pot provoca dezordini ºi influenþa negativ starea de spirit, iar pe de altã parte întâlnirile cu mulþi agenþi se fac de regulã la intervale mari. În activitatea unor ofiþeri din regiunile Cluj, Iaºi, Banat etc., care au în rãspundere ºcoli ºi facultãþi, se remarcã tendinþa de a aplica în mod rigid prevederile ordinelor în vigoare, în sensul cã ºi-au planificat sã recruteze agenþi separat pentru fiecare grupã de învãþãmânt, dormitor, clasã, an de studiu, deºi în urma unei analize mai profunde se putea asigura deservirea informativã în condiþiuni corespunzãtoare prin recrutarea unui numãr mai redus de agenþi, dar care sã fie astfel plasaþi încât sã avem asigurate informativ toate locurile unde studenþii pot fi atraºi la diferite manifestãri negative ºi pentru a cunoaºte starea de spirit din rândul lor. -Deºi faþã de perioada anterioarã existã o îmbunãtãþire a muncii în obiectivele economice, totuºi se constatã cã unele cadre de conducere din aparatul central ºi cel regional nu întreprind mãsuri eficiente pentru cunoaºterea din timp a cauzelor ce pot provoca pagube economiei naþionale, iar în anumite situaþii iau cunoºtinþã cu întârziere de producerea unor acte suspecte. ªi în prezent sunt cazuri când cercetarea la faþa locului se face cu întârziere ºi necalificat, din care motiv nu se cunosc împrejurãrile în care s-a produs accidentul suspect, nu sunt valorificate operativ unele informaþii întemeiate ºi nu se stabilesc ipotezele cele mai verosimile care sã ducã la descoperirea adevãratelor cauze ºi a vinovaþilor. De exemplu, în lunile noiembrie ºi decembrie 1963, la uzina „Danubiana“, autori necunoscuþi au deteriorat unii condensatori de la tabloul de comandã de la secþia profilare ºi au introdus un corp strãin în cutia de alimentare a tubingului, care, dacã n-ar fi fost descoperite la timp, ar fi produs scoaterea din funcþiune a instalaþiilor. În ambele cazuri ofiþerul a fost sesizat cu întârziere, din care cauzã cercetãrile la faþa locului au fost ineficace. 634
În perioada martie-mai 1964, pe calea feratã în apropierea staþiei Herãstrãu, în trei rânduri au fost aºezaþi saboþi, dar despre aceste tentative de diversiune organele noastre n-au cunoscut decât dupã aproape o lunã de zile, din care motiv nu s-au mai putut efectua cercetãri la faþa locului. În luna aprilie 1964, Direcþia regionalã M.A.I. Hunedoara a primit informaþii din care rezulta cã la exploatarea minierã „Vulcan“, în douã rânduri s-au introdus în vagoneþi tuburi încãrcate cu oxigen ºi acetilenã, care, dacã nu erau observate, puteau provoca mari explozii, dar cu toate cã informaþia conþinea date ce puteau ajuta la identificarea autorilor, nu s-au luat mãsuri pentru clarificarea semnalãrii. La ºedinþa din anul trecut s-a criticat cã se tãrãgãneazã de ani de zile clarificarea cazurilor suspecte de diversiune de la C.F.R. Jilava-Abator, fabrica „Rãscoala din 1907“, tentativele de diversiune de la depoul Petroºani, staþia C.F.R. Târgoviºte ºi altele, dar cadrele de conducere n-au privit cu rãspundere critica fãcutã ºi ca urmare n-au luat mãsuri pentru clarificarea cazurilor menþionate. În privinþa avizãrii pentru acces la munci ºi documente secrete de stat mai sunt cazuri de tãrãgãnare ºi formalism, multe avize având la bazã numai rezultatul cãutãrii în evidenþele M.A.I., fãrã a se cere de la agentura deja existentã în obiective relaþii cu privire la poziþia ºi legãturile prezente ale persoanelor supuse verificãrii. Dupã trimiterea avizului – pozitiv ºi negativ – se abandoneazã de regulã cunoaºterea activitãþii ºi comportãrii persoanelor în cauzã, deoarece acestea nu sunt cunoscute de ofiþerii care au în rãspundere deservirea informativã a obiectivelor. Din aceleaºi considerente nu se întreprind mãsuri operative pentru a clarifica motivele ºi vinovaþii de pierderea ori distrugerea documentelor secrete sau încãlcarea regulilor de manipulare a acestora. Aºa, de exemplu, Serviciul XII din Direcþia a III-a, în urma controalelor fãcute în anii 1962–1963, a stabilit cã lipsesc 25 documente secrete redactate în 72 exemplare, iar 67 documente, însumând 741 exemplare, apar ca distruse fãrã forme legale. Clarificarea acestora a fost însã practic abandonatã din cauzã cã conducerea direcþiei n-a luat mãsuri ca asemenea cazuri sã fie aduse la cunoºtinþa ofiþerilor din serviciile care deservesc informativ obiectivele unde ele s-au petrecut. -Din datele pe care le posedãm rezultã cã ºi în perioada la care se referã analiza numãrul cazurilor de înscrisuri duºmãnoase ºi inscripþii antipopulare noi apãrute continuã sã se menþinã la nivelul anilor anteriori ºi în general au acelaºi conþinut de calomniere ºi defãimare ºi uneori se îndeamnã la acþiuni teroriste ºi huliganice, mai ales în mediul rural. La începutul lunii octombrie 1964, în problema manifeste erau deschise 2 505 dosare de caz pentru scrisori anonime ºi 1 753 dosare pentru fiþuici, cele mai multe aflându-se în evidenþa Direcþiei a III-a ºi a direcþiilor regionale M.A.I. Bucureºti, Oltenia, Banat, Suceava, Iaºi, Ploieºti, Bacãu ºi Argeº. Cu toate cã în ultima perioadã numãrul identificãrilor a depãºit pe cel al difuzãrilor, totuºi se constatã cã în prezent se mai folosesc metode învechite. 635
Slaba muncã desfãºuratã de unii ofiþeri din cadrul Direcþiei a III-a ºi din regiuni este reflectatã ºi de faptul cã nu s-a reuºit sã se descopere autorii unor documente duºmãnoase importante difuzate de mai multe ori ºi care sunt semnate în numele unor organizaþii ºi grupãri subversive, cum sunt de exemplu: cazul „P. C. I. “, „Vrem dreptate“, „Banu Manta“, „Hoinarul“, toate din Bucureºti, „Vrem Ardealul“ difuzate pe raza regiunii Mureº-Autonomã Maghiarã, „Preaslãvitã securitate“ – în regiunea Criºana, „Comandamentul H. “ apãrute în mai multe rânduri pe raza regiunii Bacãu, „Frontul de eliberare al românilor“ pe raza regiunii Braºov ºi altele. Au fost cazuri în care deºi situaþia operativã impunea folosirea de agenþi pe lângã persoanele bãnuite cã au redactat sau difuzat înscrisuri duºmãnoase, totuºi unii ofiþeri din Direcþia a III-a ºi direcþiile regionale M.A.I. Banat, Galaþi, Bacãu, Bucureºti, Braºov ºi altele, din comoditate ºi lipsã de rãspundere, n-au luat aceastã mãsurã, iar ca urmare se tãrãgãneazã descoperirea autorilor. Lipsurile existente pe aceastã linie se datoresc în mare mãsurã cadrelor de conducere care nu se ocupã cu seriozitate ºi rãspundere de lucrarea calificatã a dosarelor de caz deschise pentru înscrisuri duºmãnoase mai vechi ºi cu conþinut mai deosebit, nu sprijinã pe ofiþerii operativi cu indicaþii concrete în vederea îndeplinirii mãsurilor planificate. ªi în activitatea contrainformativã desfãºuratã pe linia Serviciului K în Capitalã ºi în teritoriu continuã sã se manifeste serioase neajunsuri, îndeosebi în munca cu agentura ºi în exploatarea ºi verificarea informaþiilor. În reþeaua informativã a Serviciului K ºi a direcþiilor regionale se mai introduc ºi menþin persoane necorespunzãtoare atât din punct de vedere al posibilitãþilor de informare, cât mai ales al calitãþilor personale ºi al conduitei la locul de muncã. Serviciul K ºi unele direcþii regionale, ca: Maramureº, Ploieºti, Cluj, Criºana, Banat ºi altele nu lucreazã întotdeauna cu suficientã rãspundere pentru a verifica operativ ºi obiectiv semnalãrile obþinute despre fenomenele negative ce au loc în obiectivele de care rãspund. La regiunile de securitate Bucureºti ºi Dobrogea sunt serioase lipsuri în ce priveºte munca informativã din unitãþile agricole, nu se urmãresc problemele economice ale acestora ºi se face puþin pentru a se preveni unele aspecte dãunãtoare. Au fost ºi cazuri când materialele întocmite ºi prezentate conducerii ministerului spre informare ºi luare de mãsuri n-au fost verificate în prealabil, iar uneori au conþinut date eronate. Cu toate cã pe linia Direcþiei I s-au obþinut unele progrese în îmbunãtãþirea muncii, acestea nu sunt încã la nivelul cerinþelor. Principalul neajuns constã în faptul cã mai sunt obiective care, deºi prezintã interes pentru organele noastre, n-au fost încã studiate temeinic pentru a se gãsi metodele cele mai eficiente în vederea realizãrii de pãtrunderi informative. În unele sectoare ale direcþiei eficacitatea muncii continuã sã fie necorespunzãtoare datoritã neexecutãrii ordinelor. Cauza principalã a acestor neajunsuri constã în faptul cã din partea unor cadre cu munci de rãspundere – ºefi de birouri, ºefi de servicii, locþiitori de directori ºi 636
directori – nu se exercitã un control sistematic ºi eficace asupra activitãþii subordonaþilor ºi nu se manifestã exigenþã la nivelul cerinþelor sarcinilor puse în faþa acestei unitãþi. Ca urmare, în unele unitãþi sunt încã ofiþeri care nu îndeplinesc ordinele primite cu simþ de rãspundere, întocmai ºi la timp, complãcându-se de vreme îndelungatã într-o activitate sterilã, fãrã rezultate corespunzãtoare. Deºi au fost luate mãsuri pentru întãrirea disciplinei mai sunt încã ofiþeri în conduita cãrora continuã sã persiste apucãturi strãine de morala ºi disciplina noastrã, care aduc daune însemnate muncii în exterior. De exemplu, foºtii ofiþeri Dumbravã Ion, Vasiliu Gheorghe ºi Stroescu Constantin, ºi-au însuºit bani din fondul operativ, ajungând la un grad înaintat de descompunere moralã; Ciolac Ion, pentru a-ºi ascunde inactivitatea, ticluia material informativ; Borzechian Arsene, element mic burghez, laº, în loc sã munceascã a folosit timpul petrecut în exterior pentru chefuri ºi cãpãtuialã, iar când se gãsea în þarã pãlãvrãgea despre munca noastrã. Conducerea Direcþiei I trebuie sã ia mãsuri eficace pentru remedierea lipsurilor existente. Sã se punã accent deosebit pe îmbunãtãþirea controlului ºi îndrumarea subalternilor, pe cunoaºterea profundã a fiecãrui ofiþer în procesul muncii ºi pe creºterea permanentã a exigenþei cadrelor de conducere. -Mai sunt încã o serie de direcþii regionale M.A.I. care nu contribuie, corespunzãtor cu posibilitãþile lor, la activitatea pe linia Direcþiei I. Astfel, ºefii direcþiilor regionale M.A.I. Iaºi, Cluj, Suceava, Criºana ºi Bacãu n-au luat mãsuri eficace pentru a îndeplini ordinele date cu privire la analiza bazei operative ºi a posibilitãþilor reale existente pe teritoriul regiunilor. Din aceastã cauzã, contribuþia lor pe linia muncii de informaþii externe este nesatisfãcãtoare. Ei n-au reuºit sã selecþioneze ºi sã pregãteascã agenþi capabili, temeinic verificaþi ºi devotaþi organelor noastre pentru a fi trimiºi cu sarcini informative în exterior. De multe ori n-au acordat atenþia cuvenitã nici mãcar folosirii corespunzãtoare a agenþilor din rândul persoanelor trimise temporar în strãinãtate, din care cauzã unii dintre ei, în loc sã-ºi aducã aportul la munca de informare, au comis abateri ºi încãlcãri de la normele de conduitã ºi chiar de la legile R.P.R. ªefii acestor direcþii regionale M.A.I. n-au reuºit sã-ºi aducã contribuþia nici la acþiunile pentru dezmembrarea ºi descompunerea organizaþiilor emigraþiei reacþionare, deºi pe teritoriul fiecãrei regiuni existã bazã operativã care putea fi folositã. Aceste neajunsuri ºi multe altele dovedesc cã nu toþi ºefii direcþiilor regionale M.A.I. trateazã cu rãspunderea cuvenitã sarcinile importante ce le revin pe linia muncii de informaþii externe. Este necesar ca fiecare ºef de direcþie regionalã sã depunã eforturi pentru a îndeplini cât mai competent ordinele ºi instrucþiunile ce au fost date pe linia Direcþiei I. Tovarãºi, Din cele expuse pânã acum reiese cã organele de securitate centrale ºi regionale deþin informaþii din care rezultã cã duºmanul ºi în prezent acþioneazã prin diferite 637
mijloace ºi procedee. Totodatã, constatãm cã în munca ce este dusã pentru clarificarea unor asemenea materiale persistã serioase neajunsuri determinate în special de neexecutarea întocmai ºi cu simþ de rãspundere a ordinelor date. -Este cunoscut faptul cã rezultatele muncii noastre depind în primul rând de modul cum reuºim sã formãm o agenturã devotatã ºi capabilã cu ajutorul cãreia sã putem preveni ºi curma orice activitate îndreptatã împotriva securitãþii statului. Organele de securitate centrale ºi teritoriale dispun de numeroºi agenþi utili, însã sunt insuficiente cazurile când ei îºi aduc contribuþia necesarã la definitivarea verificãrilor ce le executãm. Aceastã situaþie se datoreºte faptului cã mulþi ofiþeri nu se ocupã permanent, cu grijã ºi calificat, de a cultiva la agenþi deprinderile necesare muncii de informare, nu exploateazã cu pricepere posibilitãþile agenþilor, nu le cer sã-ºi lãrgeascã ºi consolideze legãturile în rândul elementelor care prezintã interes operativ, nu pregãtesc cu atenþie agenþii asupra modului de rezolvare a sarcinilor ºi n-au în vedere ca acestea sã fie astfel stabilite de la o întâlnire la alta încât sã contribuie treptat la elucidarea completã a scopului urmãrit. Cadrele de conducere permit ofiþerilor sã traseze multor agenþi luni de-a rândul una ºi aceeaºi sarcinã generalã, sã insiste pe lângã unele elemente cu întrebãri ºi discuþii deja suspectate ºi respinse de cei urmãriþi, sã stabileascã linii de conduitã contraindicate ºi uneori chiar cu caracter provocator. Aºa, de exemplu, un agent al raionului Tulcea, de profesie preot, a semnalat cã într-o discuþie avutã cu un fost legionar cunoscut cu manifestãri duºmãnoase, n-a aprobat punctul de vedere cã partidul e vinovat de abuzurile unor elemente necinstite din G.A.C., spunându-i cã nu trebuie fãcut vinovat partidul de comportarea necinstitã sau acþiunile inconºtiente ale unor oameni. Primind aceastã notã, ofiþerul operativ, în loc sã aprecieze poziþia corectã adoptatã de agent, i-a atras atenþia cã n-a procedat bine pe motivul cã în felul acesta se poate izola de cel urmãrit. Asemenea exemple se gãsesc ºi în cadrul altor unitãþi, ele reflectând concepþia înapoiatã a unor ofiþeri rupþi de realitate care socotesc cã agenþii în discuþiile ce le poartã cu persoanele urmãrite trebuie sã susþinã cu orice preþ pãrerile negative ale acestora, indiferent de natura ºi gravitatea lor. O parte din agentura regiunilor de securitate Maramureº ºi Mureº-Autonomã Maghiarã, în loc sã fie folositã în scopul pentru care a fost recrutatã, a fost lãsatã sã munceascã întâmplãtor ºi la general, mulþi ofiþeri fãcând observaþii scrise de genul urmãtor: „agentul a prezentat nota din proprie iniþiativã“, „sarcini de viitor nu i s-au dat“, sau „rãmân spre rezolvare sarcinile date anterior“, deºi în realitate nu i se dãduse nici un fel de sarcini. Cazurile de acest fel ilustreazã nepãsarea ce mai continuã sã se manifeste în munca cu agentura ºi incapacitatea unor cadre de conducere de a pretinde ºi impune executarea ordinelor. Sunt încã situaþii când unii ofiþeri, pentru a-ºi activiza agenþii, recurg la practici greºite, soldate de multe ori cu efecte contrare celor preconizate. Aºa, de pildã, agenþii sunt prelucraþi cã nu sunt sinceri în colaborarea lor cu securitatea sau cã nu vor sã 638
ajute la stabilirea poziþiei duºmãnoase a urmãritului, spunându-li-se despre obiectiv cã este un duºman, un bandit etc. Asemenea epitete la adresa elementelor luate în verificare sau reproºuri la adresa activitãþii agenþilor sugereazã acestora cam ce anume sã ne spunã despre obiectiv, îi determinã sã facã provocãri, sã trãdeze sau sã deformeze realitatea. -Din controalele fãcute a rezultat cã în unele unitãþi de securitate îndeplinirea sarcinilor privind analiza agenþilor n-a fost bine organizatã deoarece ºefii de direcþii ºi celelalte cadre de conducere n-au planificat astfel munca încât operaþiunea sã se desfãºoare ritmic pe toatã perioada de un an. La Direcþia regionalã M.A.I. Hunedoara, din cauzã cã ºeful direcþiei n-a stabilit în funcþie de situaþia operativã concretã câþi agenþi vor trebui analizaþi lunar, într-o perioadã de 11 luni s-a analizat doar 69% din totalul agenþilor, neexistând astfel garanþia cã aceastã operaþiune va fi îndeplinitã la termen, în condiþiuni de lucru normale ºi la un nivel calitativ. La raionul M.A.I. Medgidia, regiunea Dobrogea, s-au analizat în perioada 1 noiembrie 1963–16 martie 1964 doar 45 de agenþi ºi era planificat ca restul de 200 de agenþi din evidenþa raionului sã fie analizaþi pânã la sfârºitul lunii aprilie. Raioanele Moineºti ºi Bacãu într-o perioadã de patru luni au analizat doar 51 agenþi, ca apoi în numai 3 luni sã analizeze 400 de agenþi. Este clar cã, fãcând o campanie din analiza agenþilor nu se pot obþine rezultate satisfãcãtoare. Ritm lent în executarea acestui ordin se constatã ºi la direcþiile regionale M.A.I. Oltenia, Braºov, Ploieºti, Galaþi, Argeº ºi Mureº-Autonomã Maghiarã. S-a stabilit, de asemenea, cã multe din aprecierile fãcute nu reflectã realitatea din dosarele personale ºi anexã ale agenþilor, fiind exageratã utilitatea ºi diminuate neajunsurile. Pe de altã parte, cadrele de conducere, muncind formal, n-au luat mãsurile necesare valorificãrii în mai bune condiþiuni a posibilitãþilor multor agenþi, remedierii lipsurilor constatate în munca cu aceºtia, lichidãrii balastului ºi stabilirii poziþiei agenþilor cu situaþii neclare, suspecþi de nesinceritate sau dezinformatori. Lipsurile manifestate în aplicarea acestei mãsuri n-au fost înlãturate mai ales acolo unde conducerea direcþiilor n-a urmãrit modul cum se desfãºoarã operaþiunea de analizã ºi obiectivitatea aprecierilor întocmite de cadrele medii, pentru ca în funcþie de constatãri sã se iniþieze mãsuri concrete menite sã ducã la realizarea în termen ºi în bune condiþiuni a prevederilor ordinului. -Faptul cã ºi dupã analizele din acest an avem în reþeaua informativã numeroºi agenþi care refuzã colaborarea, au trãdat legãtura sau cu alte probleme negative neclarificate dovedeºte cã ºefii de direcþii ºi celelalte cadre de conducere subapreciazã necesitatea ca în agenturã sã existe numai persoane devotate organelor noastre ºi capabile sã contribuie la clarificarea lucrãrilor în care sunt utilizaþi. Despre aceastã atitudine, cauzele ºi urmãrile ei negative s-a discutat ºi cu alte ocazii, dar se vede cã ºefii de unitãþi nu acþioneazã cu suficientã hotãrâre pentru lichidarea ei, punând mai presus interesele egoiste ºi subiective de a avea în evidenþã un anumit 639
numãr de agenþi, deºi constatã inutilitatea multora din ei. Cã aºa stau lucrurile reiese ºi din practica majoritãþii cadrelor de conducere care lunar urmãresc ca numãrul abandonãrilor sã concorde cu numãrul recrutãrilor, calcul lipsit de sens operativ deoarece neaprobarea propunerilor de abandonare ºi menþinerea balastului nu poate aduce decât daune muncii noastre ºi consumarea unui timp preþios în activitãþi nefolositoare. -În munca desfãºuratã cu agentura mai persistã ºi alte neajunsuri ce aduc prejudicii calitãþii ºi conspirativitãþii activitãþii noastre, pot determina ratãri ºi activitãþi inutile. Aºa, de exemplu, graficele de întâlniri au de multe ori un pronunþat caracter formal, manifestat prin stabilirea arbitrarã – la începutul lunii – a tuturor întâlnirilor ce urmeazã sã se þinã în luna respectivã, prin planificarea de întâlniri la aceeaºi orã ºi în acelaºi loc ori în loc diferit cu doi agenþi ºi prin acordarea unui timp redus pentru realizarea întâlnirii. Cu toate cã în repetate rânduri s-a criticat, totuºi ºi în prezent se fac întâlniri pe stradã, la locul de muncã al agentului ºi în alte locuri ce nu asigurã conspirativitatea necesarã ºi nici condiþii optime de instruire ºi educare, iar unii ofiþeri lipsiþi de simþul rãspunderii dezinformeazã ºefii ierarhici, consemnând ireal pe notele informative cã agentul a fost contactat în casã de întâlnire. Se folosesc case de întâlniri create cu ani de zile în urmã ºi în care au fost introduºi mulþi agenþi, dar nu s-au fãcut verificãrile ordonate cu privire la conspirativitatea caselor nici mãcar atunci când s-au primit semnalãri cã sunt deconspirate, ori unii agenþi au fost abandonaþi pentru nesinceritate, trãdare etc. Sunt frecvente cazurile când într-o casã se introduc 8, 10, 12 ºi chiar 16 agenþi, deºi s-a atras atenþia cã o asemenea practicã pune în pericol conspirativitatea locului de întâlnire ºi a agenþilor, atrage dupã sine nemulþumirea ºi uneori chiar refuzul gazdei de a ne ajuta în continuare. Nu s-a creat peste tot o evidenþã clarã cu agenþii introduºi în fiecare casã ºi legenda de care aceºtia se folosesc, nu sunt organizate sistematic discuþii utile din punct de vedere operativ cu gazdele caselor, iar uneori, contrar ordinului dat, acestea sunt folosite ºi ca locuri de recrutare. ªi acum se mai manifestã o slabã preocupare pentru verificarea sinceritãþii agenþilor, a obiectivitãþii informaþiilor furnizate de aceºtia ºi a propriei lor activitãþi. Aceastã lacunã este de obicei explicatã prin formula „noi cunoaºtem pe agent“ fãrã ca aceastã „cunoaºtere“ sã aibã la bazã materiale concrete ºi sigure, fãrã ca în timpul întâlnirilor ºi în procesul muncii, prin folosirea de metode ºi procedee variate, agenþii sã fie supuºi unei verificãri continue. În prezent, cu agenþii se realizeazã, de regulã, întâlniri la 10 zile sau la douã sãptãmâni, dupã cum sunt dirijaþi în acþiuni informative sau pe lângã elemente luate în evidenþã. În practica muncii se constatã însã cã apar cazuri când pe de o parte întâlnirile trebuie sã se facã la intervale mai scurte, dar acest lucru nu se realizeazã 640
decât rareori. Pe de altã parte sunt situaþii când în perioada de 10 sau 14 zile agenþii nu pot îndeplini sarcinile ce li s-au încredinþat, la un nivel calificat ºi în mod conspirat, din care motiv nu se prezintã la întâlniri sau nu aduc material. Este evident cã nici unul din aceste procedee nu este folositor muncii noastre operative, din care cauzã se impune ca intervalul dintre întâlniri sã fie stabilit în raport de timpul necesar pentru rezolvarea sarcinilor date. Pentru supravegherea strãinilor au fost recrutaþi agenþi din rândul personalului de deservire al hotelurilor, restaurantelor, barurilor, cofetãriilor sau frizeriilor de lux, cât ºi din rândul altor cetãþeni români care vin în contact oficial cu strãinii, dar din analizarea randamentului acestora rezultã cã înregistrarea lor ca agenþi nu este corespunzãtoare, fiind mai mult indicatã folosirea lor în calitate de colaboratori, în funcþie de necesitãþile operative. Într-o situaþie identicã se prezintã ºi agentura folositã pe linia Direcþiei a VII-a, Direcþiei „T“, Serviciului „F“, pe linia organelor de contrainformaþii în rândul militarilor în termen ºi cea din instituþiile învãþãmântului de stat. -Cu prilejul analizelor fãcute în anii trecuþi s-a apreciat cã, de obicei, se considerau ca duºmãnoase sau suspecte toate elementele cu trecut politic, deºi nu se deþineau informaþii verificate despre poziþia lor prezentã. Pentru a lichida cu aceastã apreciere deformatã au fost ordonate treptat o serie de mãsuri, ca de pildã: creºterea numãrului ºi posibilitãþilor de informare ale agenturii, lucrarea prin dosare informative a persoanelor care au deþinut funcþii de conducere în fostele partide burgheze ºi organizaþii fasciste, reverificarea seriozitãþii materialelor neîndoielnice ºi crearea celor douã compartimente (activ ºi pasiv) ale evidenþei operative în cadrul dosarelor de obiectiv sau problemã. Trebuie sã subliniem însã cã ceea ce s-a obþinut pânã în prezent în aprecierea obiectivã a elementelor aflate în evidenþele noastre nu este la nivelul cerinþelor ordinelor date, a capacitãþii aparatului nostru de securitate ºi a reþelei informative de care dispunem. Astfel, ca urmare a muncii depuse dupã convocarea din octombrie 1960 ºi pânã la 1 octombrie 1964, agentura organelor de securitate a înregistrat o creºtere de 168%. Aceasta înseamnã cã posibilitãþile de cuprindere în supraveghere informativã a elementelor aflate în evidenþã cu materiale neîndoielnice sunt mult mai mari decât în anii trecuþi. În plus de aceasta, ºefii de post au fost antrenaþi sã rezolve ºi ei sarcini de securitate în mediul rural. Cu toate cã a trecut atâta timp de la aplicarea mãsurilor amintite, totuºi nu s-a reuºit sã se punã ordine pe aceastã linie, nu s-a grãbit aºa cum s-a ordonat ritmul pentru stabilirea poziþiei prezente a elementelor care figureazã în evidenþa operativã activã, despre un mare numãr din acestea neexistând nici un fel de informaþii sau doar câteva note neconcludente. 641
Aceastã activitate defectuoasã se explicã în principal prin modul unilateral ºi superficial în care au fost executate ordinele date în ultimii ani, prin munca în gol, fãrã scop precis desfãºuratã cu reþeaua informativã, prin modul neorganizat în care a lucrat ºi încã mai lucreazã majoritatea ofiþerilor operativi. Conducerea direcþiilor ºi cadrele medii nu s-au ocupat decât sporadic de organizarea muncii de urmãrire a elementelor din evidenþa activã, n-au controlat sistematic ºi permanent îndeplinirea ordinelor date în aceastã privinþã, fiind dese cazurile când s-au complãcut în activitãþi formale ºi au admis tot felul de explicaþii. Este caracteristic în aceastã privinþã faptul cã într-o perioadã de 11 luni la Direcþiile regionale M.A.I. Galaþi, Suceava ºi Hunedoara nu s-au analizat decât aproximativ 50% din totalul mapelor de la evidenþa operativã activã, regiunile de securitate Maramureº ºi Bucureºti doar între 25–27%, iar la Direcþia regionalã Braºov numai 8%. Aceeaºi superficialitate s-a manifestat din partea majoritãþii cadrelor de conducere ºi cu ocazia analizãrii mapelor de la evidenþa activã, operaþiune terminatã de obicei fãrã mãsuri concrete pentru activizarea muncii de urmãrire, iar în cazurile când au fost prevãzute unele sarcini nu s-a urmãrit executarea lor. Una din consecinþele neajunsurilor ce persistã în munca de urmãrire a bazei operative este aceea cã nici acum nu s-au trecut la pasiv toate elementele care nu prezintã pericol social, ceea ce îngreuneazã organizarea unei activitãþi mai susþinute ºi mai de conþinut în jurul persoanelor care trebuie sã stea permanent în atenþia organelor de securitate. In decurs de doi ani în evidenþa pasivã au fost trecuþi doar 12,5% din indivizii luaþi în evidenþã, dar numai pentru circa jumãtate din aceºtia erau necesare materiale verificate recent deoarece ceilalþi sunt agenþi sau membri de partid ºi trebuiau scoºi din oficiu din evidenþa operativã activã. Analizând din acest punct de vedere radamentul aparatului operativ, constatãm cã în aceeaºi perioadã un ofiþer de securitate, având sprijinul ºefilor de post sau al rezidenþilor, conduce aproximativ 27 agenþi, dar cu toate acestea n-a clarificat ºi trecut la pasiv în medie decât 13 elemente. Ritmul lent de trecere la evidenþa pasivã este explicat uneori ºi prin greutatea procurãrii de materiale care sã ateste renunþarea la convingerile trecute. In acest scop multe cadre adoptã o atitudine rigidã ºi fãrã a exista împrejurãri favorabile, îndrumã agenþii sã iniþieze cu elementele supravegheate informativ discuþii despre trecutul lor. Acest procedeu, pe lângã faptul cã poate provoca suspicionarea agentului ºi redeºteptarea sentimentelor vechi, nu aduce nici rezultatele operative scontate, deoarece hotãrârea de trecere la pasiv se ia în funcþie de rezultatul studierii materialelor obþinute în timp despre natura activitãþii, poziþiei ºi relaþiilor celor supuºi verificãrii, iar declaraþiile lor de renunþare la vechile concepþii nu pot avea decât un caracter relativ, ca orice altã informaþie neverificatã. Este necesar ca ºefii direcþiilor ºi celelalte cadre cu munci de conducere sã ia mãsuri pentru combaterea ºi lichidarea acestei practici ºi pentru grãbirea clarificãrii bazei operative. Atragem însã atenþia ca fiecare hotãrâre sã fie izvorâtã ºi bazatã pe materiale 642
obiective, nu aºa cum s-a procedat la unele direcþii regionale, unde, pentru a creºte numãrul celor trecuþi la pasiv, o bunã perioadã de timp mulþi ofiþeri au folosit practica dãunãtoare de a orienta unilateral agentura, îndeosebi spre a culege informaþii despre atitudinea pozitivã a persoanelor din evidenþã. -Neajunsuri serioase se manifestã ºi în executarea ordinului dat cu privire la verificãrile prealabile. Aºa, de exemplu, în multe cazuri începerea verificãrii prealabile se face numai pentru antecedente politice, deºi s-a indicat ca mãsura sã fie aplicatã exclusiv pentru persoanele semnalate cu relaþii sau poziþie suspectã prezentã. Evidenþa cu mapele în care s-a dispus aceastã mãsurã ºi în care trebuie concentrate datele rezultate din verificãri nu este þinutã de cãtre ºefii nemijlociþi, ci se întocmesc unele evidenþe greoaie, cu aspect birocratic la organul „C“ sau la secretariatele unitãþilor. În loc ca ºefii de birouri sau servicii sã punã rezoluþii cu termene care sã nu depãºeascã 3 luni, se pretinde întocmirea de referate cu motivarea necesitãþii verificãrii prealabile, ca ºi când acest lucru nu reiese din conþinutul informaþiei. În multe unitãþi verificarea prealabilã are ca scop principal mãrirea perioadei dosarelor de verificare, deºi s-a atras atenþia cã prin acest ordin se urmãreºte îndeosebi evitarea acþiunilor fãrã bazã ºi a muncii inutile, precum ºi crearea premiselor necesare unei verificãri operative ºi de calitate. Sunt foarte frecvente cazurile când, datoritã slabei activitãþi depuse de ofiþeri, verificãrile prealabile depãºesc cu mult perioada de 3 luni fixatã prin ordin, fapt ce determinã tãrãgãnarea formãrii unei concluzii cu privire la obiectivitatea sursei de informaþii ºi a veracitãþii semnalãrii, imprimând astfel muncii un caracter birocratic ºi neoperativ. Neajunsuri continuã sã se manifeste ºi în munca cu acþiunile informative. Unele cadre de conducere, contrar ordinelor date, aprobã deschiderea sau preschimbarea dosarelor de verificare fãrã o bazã serioasã, tolereazã slaba activitate a multor subordonaþi. Unul din aspectele cele mai negative este timpul exagerat de lung cât dureazã verificarea sau documentarea semnalãrii de bazã. Este concludent în acest sens faptul cã din totalul dosarelor informative individuale ºi de grup existente la 30 septembrie 1964, numai 25% sunt deschise dupã 1 ianuarie 1963, celelalte datând de ani de zile; 127 din perioada 1953–1956; 2. 813 din 1957–1959, 3 141 din 1960–1961 ºi 1 252 din 1962. Ponderea dosarelor informative cu o vechime mai mare de doi ani este la Direcþia a III-a ºi direcþiile regionale M.A.I. Oltenia, Banat, Galaþi, Ploieºti ºi Braºov. Nici termenul de 6 luni stabilit pentru clarificarea dosarelor de verificare nu este respectat, astfel cã la 1 octombrie a.c. din totalul acestor acþiuni informative numai un procent de 65% se încadreazã în perioada de verificare stabilitã, celelalte având depãºiri ce ajung pânã la trei ani ºi uneori chiar mai mult. 643
Din analizele fãcute a rezultat cã în desfãºurarea acþiunilor informative continuã sã se manifeste o serie de lipsuri criticate ºi cu alte ocazii, cum sunt de exemplu: neexploatarea operativã a unor situaþii ivite în procesul muncii; rezumarea activitãþii la investigaþii, cãutãri în evidenþã, interceptãri telefonice ºi de trimiteri poºtale, neexecutarea unor mãsuri bune stabilite cu prilejul analizelor; neasigurarea cu agenturã sau raportarea de date ireale cu privire la încadrarea informativã a acþiunilor; slabul control executat de cadrele de conducere între datele când au loc analizele. Persistenþa în aceste lipsuri nu poate fi cu nimic justificatã, mai ales cã reþeaua informativã este destul de numeroasã, iar în rapoarte ºi la ºedinþele de analizã din unitãþi se vorbeºte frecvent despre îmbunãtãþirile realizate în munca cu agentura ºi în rezolvarea sarcinilor acþiunilor informative. Fapt este însã cã existenþa lipsurilor menþionate a determinat un randament scãzut, fiecare ofiþer rezolvând în medie dupã analiza trecutã, cel mult trei dosare. Multe din acþiunile înregistrate n-au o bazã realã de lucru, fiind evidentã netemeinicia continuãrii muncii de supraveghere, dar cu toate acestea nu se iau mãsuri pentru încetarea urmãririi. Aceastã stare negativã îºi are izvorul în mentalitatea înapoiatã a multor ofiþeri ºi mai ales ºefilor ierarhici, care, pentru a raporta cã au un numãr mare de acþiuni în lucru, menþin în evidenþã multe dosare numai de formã, subapreciind faptul cã fiecare categorie de acþiune informativã are o anumitã importanþã practicã ºi pe baza ei se trag concluzii operative. Despre toate aceste probleme ale muncii în acþiuni s-a discutat de mai multe ori, dar constatãm ºi de aceastã datã cã ºefii de direcþii, locþiitorii lor ºi celelalte cadre de conducere n-au luptat cu suficientã hotãrâre pentru respectarea ordinelor ºi indicaþilor. Este cu totul inexplicabil de ce trebuie sã discutãm mereu despre lipsuri ce pot fi evitate, de ce nu se organizeazã controlul pe parcursul executãrii sarcinilor, de ce nu se pretinde cu fermitate respectarea mãsurilor planificate ºi a termenelor stabilite, de ce nu se luptã pentru înþelegerea ºi îndeplinirea ordinelor aºa cum sunt ele date. În cuvântul lor, ºefii unitãþilor informativ-operative, pe baza analizãrii cu rãspundere a muncii lor, sã arate ce au de gând sã facã în viitor. Cu toate cã existã o realã îmbunãtãþire pe linia respectãrii legalitãþii populare ºi a finalizãrii muncii noastre prin mãsuri de arestare, demascare sau avertizare, totuºi se constatã cã ºi acum în activitatea organelor de securitate centrale ºi regionale mai persistã unele deficienþe care influenþeazã negativ asupra obiectivitãþii ºi eficacitãþii mãsurilor operative întreprinse. Aºa, de pildã, sunt situaþii când unii ofiþeri operativi ºi anchetatori penali nu urmãresc perseverent stabilirea faptelor care sã întruneascã elementele constitutive ale infracþiunii sau sã prezinte interes operativ concret, nu adoptã de la început poziþie criticã faþã de materialele obþinute prin mijloacele informativ-operative sau prin verificãri ºi audieri. În activitatea unor organe informative se mai manifestã tendinþa greºitã de a ridica artificial numãrul dosarelor închise prin rezultatele operative, propunând avertizarea celor urmãriþi, deºi din verificarea ºi documentarea fãcutã rezultã evident cã nu sunt fapte compromiþãtoare. 644
Primind pentru analizã dosarele cu propuneri de avertizare ºi demascare, organele de anchetã au dovedit exigenþã în analizarea materialelor, dar au fost ºi cazuri când anchetatorii privind cu uºurinþã mãsura avertizãrii, au efectuat verificãri superficiale ºi unilaterale, ceea ce a determinat ca uneori avertizarea sã nu aibã efect ºi sã existe pericolul deconspirãrii agenþilor. La regiunea Criºana, de exemplu, din 93 dosare prezentate de organul informativ, 50 au fost respinse deoarece problemele erau neclare, materialele erau contradictorii, martorii indicaþi nu cunoºteau activitatea obiectivului, ofiþerii orientându-se numai dupã faptul cã cel în cauzã a fost vãzut discutând cu alte persoane. Cu aprobarea ºefului regiunii Cluj, maiorul Zãpârþan Nicolae ºi locotenentul Ene Iordan de la raionul Bistriþa, au invitat la sediul raionului pe un cetãþean ºi în scop de intimidare i-au pus în vedere cã este arestat. Dupã aceea au efectuat avertizarea pe baza unor materiale obþinute în anul 1962, din care rezulta cã a colportat ºtirile calomnioase ale posturilor de radio imperialiste. În dosar existau însã materiale de documentare obþinute în cursul anului 1963 din care rezulta numai faptul cã elementul în cauzã n-a vrut sã se înscrie printre primii locuitori ai comunei în colectiv, dar dupã ce s-a înscris a devenit fruntaº în muncã. Formalismul ºi superficialitatea din activitatea unor anchetatori rezultã ºi din modul cum conduc interogatoriile ºi cum întocmesc formele procedurale. În aparatul de anchetã al direcþiilor regionale M.A.I. Bucureºti, Criºana, Bacãu ºi Oltenia sunt ofiþeri care au formulat întrebãri lungi, încâlcite ºi uneori sugestive, din care motiv ºi rãspunsurile consemnate aveau un conþinut general ºi neclar. Ordonanþele de pornire a procesului penal ºi de punere sub învinuire sunt întocmite cu motivãri sumare, telegrafic, necorespunzãtor ºi uneori chiar neconform cu prevederile legale. Asemenea neajunsuri se datoresc în principal conducerii direcþiilor ºi ºefilor organelor de anchetã care nu întotdeauna pretind subordonaþilor sã execute cercetãrile în termen ºi calificat, n-au sprijinit suficient rezolvarea cauzelor în lucru ºi uneori n-au manifestat exigenþã faþã de lipsurile ivite în procesul muncii. Tovarãºi, Aparatul de securitate este încadrat cu un mare numãr de cadre care îndeplinesc sarcini cu conþinut tehnic-operativ, mai ales pe linia Direcþiei a VII-a, Direcþiei „T“ ºi Serviciului „F“. Din ºedinþele de colegiu þinute în acest an cât ºi din alte date de care dispunem reiese cã datoritã îmbunãtãþirilor obþinute în dotarea unitãþilor, organizarea muncii, în perfecþionarea aparatului ºi întãrirea disciplinei în muncã, aceste organe de securitate au contribuit la realizarea de mãsuri speciale, la cunoaºterea unor aspecte importante din activitatea ºi relaþiile unui mare numãr de elemente supravegheate informativ, la documentarea operativã secretã ºi la executarea conspiratã a multor sarcini ale acþiunilor în lucru. Totuºi constatãm cã în procesul muncii acestor organe se manifestã multe neajunsuri cu serioase urmãri negative asupra realizãrii unor sarcini ºi mãsuri operative la un nivel calificat. 645
-Aºa, de exemplu, datoritã neatenþiei unor cadre din Direcþia „T“, unele din lucrãrile de instalare a mijloacelor tehnice au fost executate în condiþiuni de slabã conspirativitate, fiind lãsate urme în camera intermediarã sau în camera-obiectiv. Au existat, de asemenea, cazuri când echipele de ofiþeri plecate în regiuni pentru efectuarea operaþiunilor de instalare au stat mult timp degeaba deoarece organul informativ care i-a solicitat nu avea stabilitã camera-obiectiv sau nu pregãtise condiþii optime de pãtrundere pe durata necesarã unei bune execuþii. Într-o lucrare solicitatã de Serviciul de contrainformaþii Cluj ºi executatã la Oradea, o persoanã din familia obiectivului a surprins pe ofiþeri în locuinþã. Au existat ºi alte cazuri, ca de exemplu la Direcþia a II-a ºi regiunea M. A. I Hunedoara, când, datoritã unor neajunsuri în organizarea pãtrunderilor ºi a neatenþiei ofiþerilor, obiectivele au sesizat cã în camerele lor au pãtruns persoane strãine, ceea ce poate aduce daune muncii noastre. În munca de exploatare a benzilor ºi de expediere a materialelor se constatã cã mai sunt ofiþeri care nu lucreazã întotdeauna cu toatã rãspunderea, fapt ce obligã organele informative sã cearã aprofundarea materialelor rezultate din interceptare, iar la unele direcþii de securitate se întârzie cu prelucrarea materialelor din cauzã cã n-au ofiþeri cunoscãtori de limbi strãine. -În activitatea de cenzurã ºi interceptare a trimiterilor poºtale, datoritã superficialitãþii unor cadre ºi a slabului control exercitat de ºefi, se manifestã unele lipsuri, cum sunt: punerea în lucru cu întârziere a cererilor de interceptare, nedepistarea unor scrisori aparþinând persoanelor supravegheate, trimiterea cu întârziere la organele în drept a unor informaþii importante rezultate din scrisori ºi alte asemenea aspecte. Un neajuns deosebit de grav rezultat cu prilejul analizãrii muncii duse pe linie de „F“ este acela cã organele noastre procedeazã la confiscarea fãrã discernãmânt a multor trimiteri poºtale, uneori chiar expediate sau adresate persoanelor care fac obiectul urmãririi informative. Aceastã mãsurã nechibzuitã, pe lângã faptul cã obligã statul sã achite despãgubiri în lei româneºti ºi valutã strãinã, influenþeazã negativ asupra desfãºurãrii muncii operative ºi permite cercurilor reacþionare din strãinãtate sã iniþieze comentarii negative la adresa regimului nostru. Starea negativã menþionatã este o urmare a faptului cã mãsura confiscãrii trimiterilor poºtale n-a stat în atenþia cadrelor de conducere de la organele informative ºi a conducerii Serviciului „F“, ci a fost lãsatã la discreþia unor ofiþeri nepregãtiþi care au denaturat ºi exagerat conþinutul multor scrisori. Tot cu prilejul analizei s-a stabilit cã, datoritã unui stil de muncã învechit, în activitatea Serviciului „F“ existã o slabã operativitate în mânuirea trimiterilor poºtale externe, deºi s-a atras atenþia în repetate rânduri cã cea mai micã întârziere în expedierea scrisorilor va fi suspectatã de indivizii urmãriþi ºi provoacã nemulþumirea cetãþenilor cinstiþi. O întârziere mare s-a înregistrat îndeosebi la scrisorile trimise spre studiu organelor informative centrale ºi regionale care au cerut interceptarea corespondenþei. -În activitatea Direcþiei a VII-a au fost scoase din nou la ivealã o serie de neajunsuri ºi abateri deosebit de grave, ca de pildã: formalism în organizarea ºi desfãºurarea 646
filajului, procedee rudimentare în activitatea practicã, întocmirea de rapoarte ireale, coalizare la minciunã, o slabã disciplinã în muncã, abuzuri în folosirea maºinilor, relaþii neprincipiale, de tolerare reciprocã a lipsurilor ºi abaterilor de la regulile muncii ºi de la conduita militarã. Asemenea aspecte negative au avut ca urmare o slabã calitate a muncii, descoperirea filajului de cãtre multe obiective sau legãturi, scãparea de sub control pe diferite intervale a multor persoane filate, plasarea greºitã a unor legãturi ºi vizitatori, furnizarea de informaþii eronate sau ireale organelor care au cerut filajul sau investigaþia, aspecte ce au provocat greutãþi în realizarea de cãtre organele informative a unor sarcini operative ºi uneori chiar ratarea mãsurilor întreprinse. Neajunsurile ºi urmãrile lor se datoresc desigur ºi ofiþerilor filori sau investigatori, dar cauza principalã constã în faptul cã la Direcþia a VII-a n-a existat o conducere fermã, activã, operativã ºi exigentã, n-a existat o comandã unicã ºi nici un colectiv de comandã în acþiune. -O altã problemã la care trebuie sã ne referim este în legãturã cu modul în care unitãþile informative folosesc posibilitãþile de care dispun organele de securitate tehnico-operative. În ultima vreme, ca urmare a unei mai bune dotãri materiale ºi a creºterii numãrului ºi calificãrii cadrelor acestor organe, se pot rezolva comparativ cu perioadele anterioare un numãr sporit de lucrãri. Se constatã însã cã la majoritatea unitãþilor informative se accentueazã tot mai mult tendinþa de a se cere investigaþii, interceptarea trimiterilor poºtale, ascultarea prin diferite surse tehnice ºi uneori chiar efectuarea filajului, cu scopul evident de a se putea raporta cã s-a fãcut ceva ºi de a se acoperi slaba activitatea cu agentura. Pe viitor trebuie sã se manifeste exigenþã sporitã faþã de propunerile ofiþerilor pentru folosirea mijloacelor auxiliare deoarece abuzurile în utilizarea mijloacelor tehnicooperative provoacã deseori deconspirãri ºi duc în ultimã analizã la ineficacitatea folosirii lor. ªi în munca de cadre, cu toate progresele obþinute, s-au manifestat o serie de deficienþe atât în activitatea de completare a aparatului de securitate cu noi ofiþeri ºi scoaterea cadrelor pentru muncã necorespunzãtoare sau abateri, cât ºi în legarea învãþãmântului profesional la locul de muncã de activitatea operativã concretã ºi în practica disciplinarã. Ordinul de a fi înlocuite din funcþii cadrele necorespunzãtoare ºi completarea funcþiilor disponibile n-a fost îndeplinit în totalitate din cauzã cã ºefii de unitãþi ºi aparatul de cadre nu dispun încã de o rezervã de cadre corespunzãtoare ºi selecþionate pentru toate categoriile de funcþii din nomenclaturã, iar din cauza necunoaºterii oamenilor existã nesiguranþã ºi se tãrãgãneazã definitivarea propunerilor. Au fost ºi cazuri când, datoritã neselecþionãrii celor mai bune cadre, unele din propunerile fãcute au fost respinse sau a fost necesar sã se revinã dupã scurt timp de la numire cu ordin de retrogradare din funcþie ºi chiar scoaterea din M.A.I. Aceastã stare anormalã ºi dãunãtoare muncii se datoreºte în principal faptului cã în crearea ºi formarea rezervei de cadre se lucreazã formal. Mulþi ofiþeri selecþionaþi 647
n-au perspective apropiate de promovare, iar unii, deºi n-au calitãþile necesare, continuã sã fie þinuþi în evidenþã. ªefii de unitãþi nu îndrumã ºi nu controleazã modul cum cadrele de conducere care au în rãspundere ofiþeri luaþi în rezervã se ocupã de cunoaºterea, formarea ºi dezvoltarea la aceºtia a capacitãþii profesionale, a calitãþilor organizatorice ºi a trãsãturilor moral-politice, iar organele de cadre se rezumã uneori la o activitate birocraticã. Întrucât un astfel de stil de lucru nu este eficace, se impune ca ºefii de unitãþi, în prezenþa ºi cu sprijinul organului de cadre, sã analizeze semestrial evoluþia ofiþerilor selecþionaþi pentru rezerva de cadre ºi în funcþie de constatãri sã ia mãsuri de îmbunãtãþire. Datoritã uºurinþei manifestate de unele cadre de conducere, majoritatea unitãþilor au prelungit nejustificat acþiunea de notare a ofiþerilor. Unii ºefi cu drept de notare din direcþiile a II-a, a III-a, „T“, Suceava, Mureº-Autonomã Maghiarã, serviciile „F“ ºi „B“, dovedind slab simþ de rãspundere, în loc sã foloseascã aceastã acþiune ca un prilej de analizã a muncii ofiþerilor, au redactat pentru subordonaþi foi de notare de slabã calitate, pozitiviste, neanalitice ºi chiar neobiective, iar la Direcþia a VII-a au fost fãcute propuneri de trecere în rezervã fãrã sã existe motive bine întemeiate. Se constatã, de asemenea, cã actualul sistem de aprobare a notãrii ºi calificativului de cãtre o comisie condusã de ºeful unitãþii este neoperativ ºi rãpeºte mult timp cadrelor de conducere, din care motiv se impune necesitatea de a fi îmbunãtãþit. În ultimii ani aparatul de securitate a fost completat cu mulþi ofiþeri bine pregãtiþi politic, cultural ºi profesional, care, fiind sprijiniþi, îndrumaþi ºi controlaþi sistematic, au reuºit sã rezolve în bune condiþiuni sarcinile profesionale ce li s-au încredinþat. Totuºi au fost recrutate ºi cadre care, dupã ce au luat cunoºtinþã de particularitãþile muncii de securitate, au trebuit sã fie mutate dintr-un compartiment în altul sau scoase din M.A.I. la cerere ori pentru abateri. Încadrarea unor astfel de ofiþeri nestatornici, neataºaþi muncii sau descompuºi se datoreºte îndeosebi organelor de cadre în a cãror activitate de selecþionare, verificare ºi cunoaºtere au persistat serioase neajunsuri. Atrage în mod deosebit atenþia faptul cã ºi în ultimii ani unii ofiþeri de cadre lipsiþi de simþul rãspunderii, pentru a obþine aprobarea de încadrare, au întocmit dosare în baza unor verificãri superficiale ºi uneori chiar fãrã sã consemneze în referate materialele din care rezulta despre candidat cã este uºuratic, neserios, beþiv, anarhic, leneº sau delãsãtor. O altã problemã ce trebuie sã preocupe mai mult comandanþii ºi organele de cadre este stabilirea ofiþerilor, mai ales în munca operativã. În perioada la care ne referim, din aparatul operativ de securitate au fost scoºi 244 ofiþeri, în locul cãrora lucreazã acum alte cadre. O mare fluctuaþie s-a produs din cauza mutãrilor ce au avut loc între direcþii ºi mai ales în cadrul unitãþilor, de la un birou la altul, de la o problemã la alta. Desigur, nu putem þine în aparat elemente descompuse, anarhice, abuzive ºi nici nu trebuie sã renunþãm la mutãri în interesul muncii, însã este necesar sã existe o atenþie mai mare când se analizeazã ºi hotãrãºte scoaterea din cadrele M.A.I. sau mutarea în alt loc de muncã, deoarece fluctuaþiile neîntemeiate aduc prejudicii muncii de securitate prin faptul cã obligã la predarea-primirea agenþilor, acþiunilor, 648
problemelor, obiectivelor ºi lucrãrilor curente, cu toate neajunsurile ce decurg dintro asemenea situaþie. Este, de asemenea, necesar sã se organizeze o muncã de prevenire mai eficace ºi mai concretã, sã existe mai multã grijã faþã de ofiþeri, acordând atenþia cuvenitã problemelor ce-i frãmântã ºi sprijinindu-i în toate cazurile justificate. În ultimii ani, conform indicaþiilor date, organele de securitate au fãcut progrese importante pe linia lichidãrii multor fenomene de centralism excesiv ºi de birocratism, care obligau ofiþerii sã realizeze o serie de lucrãri ºi operaþii nefolositoare. Se constatã totuºi cã mai sunt ºi în prezent forme ºi metode de muncã ce nu-ºi dovedesc utilitatea, au caracter birocratic, nu mai corespund condiþiilor ºi nevoilor muncii operative. De exemplu, la deschiderea ºi închiderea dosarelor informative, dosarelor de verificare ºi altor forme de evidenþã ale acþiunii informative se întocmesc de fiecare datã câte douã materiale; un referat bãtut la maºinã în care sunt prezentate date biografice despre obiectiv, baza deschiderii, evoluþia lucrãrii, situaþia legãturilor, concluzia ºi propunerea ºi o hotãrâre tip, multiplicatã ºi difuzatã de Serviciul „C“ în care apar în esenþã aceleaºi date dar redate mai pe scurt ºi scrisã cu mâna. Este clar cã aceste douã materiale trebuie unificate, evitând astfel un mare volum de muncã inutil. Când direcþiile regionale închid dosarele informative deschise în special pe baza unor materiale prezente, indiferent dacã sunt sau nu în controlul organelor centrale, acestea obiºnuiesc sã le trimitã spre aprobare direcþiei centrale pe linia cãreia obiectivele apar în evidenþã. Aici sunt repartizate spre studiu unui ofiþer operativ, care întocmeºte ºi el un referat, apoi sunt prezentate ºefului de birou, ºefului de serviciu, locþiitorului director ºi directorului spre studiu, aviz sau aprobare, dupã care dosarele sunt restituite. Aceastã practicã nu-ºi are justificarea operativã decât în cazurile în care este vorba de o acþiune informativã luatã în control, când ºeful direcþiei regionale, înainte de a hotãrî încetarea, trebuie sã primeascã ºi avizul organului central de resort. ªi în sistemul de planificare a muncii apar aspecte inutile. Aºa, de exemplu, planurile întocmite de conducerea serviciilor, în loc sã cuprindã sarcinile pe care le va rezolva nemijlocit ºi eventuale indicaþii de orientare, cuprind o serie de amãnunte prevãzute în planurile de muncã ale birourilor, fiind de fapt o centralizare a acestora. Ofiþerii întocmesc pentru agenþii din legãturã plan de dirijare sau plan de lucru, dar se constatã cã asemenea mãsurã are un caracter formal, întrucât conduita ºi mai ales sarcinile agenþilor evolueazã în raport cu situaþia operativã specificã, evoluþie ce este consemnatã pe scurt în planurile de muncã din acþiuni, în caracterizãrile scrise ºi în alte materiale. În multe compartimente se obiºnuieºte ca de fiecare datã când se întocmeºte un plan de muncã în acþiune sã se descrie istoricul cazului ºi sã se repete mãsurile nerealizate, adicã se copiazã diferite pasaje sau pagini de la un plan la altul fãrã nici un rost. Aspecte similare sunt ºi la întocmirea materialelor de sintezã în vederea analizãrii acþiunilor informative, în care se consemneazã de fiecare datã toatã evoluþia lucrãrii, deºi de la ultima analizã nu trecuserã decât câteva luni. Toate aceste activitãþi n-au utilitate, cer multã muncã de birou ºi duc la birocratizarea aparatului. 649
La Direcþia a III-a existã introdusã regula ca fiecare ofiþer sã-ºi procure pe cont propriu câte un carneþel de buzunar pentru fiecare agent, cu scopul de a consemna în el, pe scurt, problemele stabilite la întâlniri. Caracterul birocratic al acestei mãsuri rezultã atât din faptul cã mulþi ofiþeri n-au respectat întocmai ordinul dat, cât mai ales din aceea cã rezultatul întâlnirilor ºi sarcinile date agenþilor rezultã din dosarul anexã sau din alte materiale existente în lucrãri. În plus de aceasta, unii ofiþeri operativi de la Direcþia a III-a folosesc pentru evidenþa întâlnirilor pe lângã graficul tip multiplicat ºi difuzat de cãtre Serviciul „C“ ºi alte carnete tipãrite, iar ºefii de birou au asupra lor un grafic scris la maºinã sau cu mâna, cuprinzând evidenþa întâlnirilor programate ºi realizate cu toþi agenþii din cadrul biroului, evidenþã care din punct de vedere practic nu este necesarã deoarece graficul ofiþerilor operativi poate fi utilizat la nevoie ºi de cãtre ºefii de birou. La Direcþia regionalã M.A.I. Ploieºti un mare volum de muncã este irosit pentru întocmirea a fel de fel de situaþii statistice, planuri de muncã anuale, semestriale ºi lunare, pe direcþie, servicii ºi birouri, planuri de folosinþã pentru toþi agenþii pe perioade de 3–6 luni ºi câte o schemã cu legãturile fiecãrui agent. ªefii de birouri consemneazã zilnic în cataloage sau foi volante întâlnirile cu agentura, notele informative aduse ºi alte date ce, de fapt, sunt cuprinse ºi în graficele ofiþerilor. Verificãrile prealabile se încep numai pe baza unui referat aprobat exclusiv de conducerea direcþiei regionale ºi a cãror evidenþã este þinutã la organul „C“ pe bazã de fiºe ºi registru special. Acelaºi sistem de evidenþã s-a introdus ºi pentru candidaþii luaþi în studiu pentru recrutare. La Direcþia regionalã M.A.I. Bucureºti, în loc sã se organizeze un control permanent ºi eficace, s-a pretins raioanelor sã þinã ºi sã raporteze tot felul de situaþii statistice pentru întocmirea cãrora ofiþerii consumau mult timp, dând evidenþei ºi urmãririi executãrii sarcinilor un caracter neoperativ. Ca urmare a instrucþiunilor date, conducerea raioanelor de securitate a fost nevoitã sã întocmeascã planuri de muncã pe câte 50–60 de pagini, cuprinzând adesea sarcini formale. Biroul de inspecþii, în loc sã fie folosit pentru controale ºi verificãri în teren, întocmea instrucþiuni, îndrumãri ºi formulare statistice, primea ºi centraliza datele raportate de raioane, ceea ce imprima muncii un aspect birocratic. La Direcþia regionalã M.A.I. Galaþi s-a întocmit în luna iunie 1964 ºi difuzat la subunitãþi un ordin circular al ºefului direcþiei în care sunt prezentate pe scurt multe din mãsurile ordonate la ultimele convocãri ºi pentru îndeplinirea cãrora s-au întocmit planuri de muncã. Sunt numeroase cazurile când controlul concret pentru executarea ordinelor este înlocuit cu asemenea ordine circulare. Cu ocazia primirii unor adrese ale direcþiilor centrale prin care se solicitã efectuarea de investigaþii ºi alte verificãri, se procedeazã fãrã nici un rost la copierea acestora ºi transmiterea lor ca ordin al direcþiei, deºi era mai indicat sã se trimitã acestea direct spre executare compartimentelor de resort, menþionând doar data pânã la care sã fie rezolvatã lucrarea. 650
Asemenea aspecte de naturã birocraticã sunt ºi la alte unitãþi de securitate, ceea ce dovedeºte cã unii ºefi de direcþii, în loc sã îmbunãtãþeascã sistemul de lucru, îl complicã ºi sustrag pe subordonaþi de la executarea unor sarcini utile. De aceea este necesar ca ºefii de direcþii ºi locþiitorii lor, în baza unui studiu atent, sã procedeze la simplificarea ºi îmbunãtãþirea sistemului de muncã introdus din proprie iniþiativã. Tovarãºi, Acestea sunt problemele pozitive ºi negative la care am considerat necesar sã ne referim. Urmeazã ca prin discuþiile pe care le veþi face sã contribuiþi ca analiza de faþã sã aibã un nivel ridicat. Va trebui sã raportaþi despre felul cum aþi organizat ºi condus aparatul din subordine ºi despre stadiul muncii de securitate în problemele ºi obiectivele pe care le aveþi în deservire informativã. Un loc principal sã acordaþi cauzelor ce fac sã persiste de timp îndelungat aceleaºi lipsuri, motivele pentru care nu se þine cont în mãsura necesarã de observaþiile ce se fac la diferite analize ºi cu prilejul controalelor. A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 102, f. 86–140.
145. 1965 februarie 17. Notã referitoare la sectoarele politic, informativ ºi cultural din cadrul postului „Europa Liberã“. Ministerul Afacerilor Interne D.G.I. Direcþia „C“
17. II. 1965
Notã extras din raportul agentului 1163 sosit prin curierul din 11 II 1965 de la Paris Organizarea lui „Free Europe“ în Europa „Europa Liberã“ a cãrei centralã se aflã în Washington, în Europa are urmãtoarele sectoare: a. În Anglia, sectorul politic b. În Franþa: – sectorul informativ – sectorul cultural – biroul de burse studenþi în Europa. 651
c. d.
În R.F.G. : A Postul de radio de la München În Austria: A Un birou informativ la Viena
1. Sectorul politic: are sediul în Londra. Conducãtor al acestui sector este numitul Delgado american, originar din America de Sud. Ajutor al acestuia este Leich de asemenea cetãþean S.U.A. ºi conducãtorul activ al sectorului politic. Sub conducerea sectorului politic se aflã postul de radio Free Europe din München – RFG. 2. Sectorul informativ are sediul în 33 Avenue Champs Elisee Paris 8-eme. Conducãtorul acestui sector este generalul Schmidt cetãþean al S.U.A. Ajutorul acestuia pentru problemele româneºti este fugarul român Ionescu Ion. Sarcinile acestui sector sunt pur informative, activitatea pentru postul de radio „Europa Liberã“ din München nefiind decât o activitate de acoperire. De felul cum îºi desfãºoarã activitatea Ionescu Ion în problemele româneºti, acest sector are urmãtoarele sarcini: a. de a culege informaþii despre „adevãrata situaþie“ din þãrile lagãrului socialist, pe plan politic, economic, social, cultural, ºtiinþific. Aceste informaþii sunt culese de funcþionarii sectorului informativ prin: I studiindu-se cu foarte multã atenþie presa þãrilor socialiste, precum ºi toate articolele ce apar în presa francezã privind þara respectivã; I interogarea direct de cãtre funcþionarii acestui serviciu sau de cãtre agenþii lor a persoanelor venite din þãrile socialiste, în Franþa, fie definitiv, fie numai în trecere. Aceste interogatorii nu se fac sub forma unor anchete ci în discuþii libere, folosinduse tot felul de acoperiri (cã au rude în þarã sau cã au fost ca turiºti sau negustori în R.P.R. sau cã vor sã voiajeze în R.P.R.). Persoanele ce rãmân definitiv în Franþa sau altã þarã capitalistã, dupã ce se capãtã primele date de la ele, cu acoperire diversã, sunt solicitate ulterior sã dea interviuri, fie prin presã, fie pentru postul de radio „Europa Liberã“. I discuþii cu autohtoni care au fost în vizitã în R.P.R. ca turiºti, comercianþi, invitaþi pe diferite linii. Datele obþinute sunt exploatate astfel: I cele ce au un caracter pur informativ se trimit în S.U.A. la centrala C.I.A. I cele ce nu au o valoare informativã ci sunt generale se trimit la postul de radio „Free Europe“. În ultimul timp, la postul de radio Free Europe se trimit materiale mai puþin voluminoase, dat fiind instrucþiunile primite de la Washington – ca postul de radio „Free Europe“ sã nu se mai dea la atacuri la adresa þãrilor socialiste. Mai mult, ultimele 652
instrucþiuni cer a se lãuda unele acþiuni din þãrile socialiste care se înscriu pe linia independenþei faþã de U.R.S.S. b. Sectorul informativ mai are ca sarcinã de a face verificarea persoanelor venite din þãrile socialiste în misiuni oficiale, în interese particulare sau pentru a se stabili definitiv în Occident, în vederea depistãrii celor care sunt trimiºi cu sarcini informative sau cu numele schimbate. Pentru realizarea acestor sarcini funcþionarii sectorului de informaþii au legãturã cu ºeful biroului din Prefectura poliþiei din Paris, care se ocupã cu þãrile socialiste. Aºa de exemplu, Ionescu Ion are legãtura cu Jean Deau. De la aceºtia ºtiu ce români au venit în Franþa sau urmeazã sã vinã. Verificãrile propriu-zise se fac: I prin investigaþii, cerându-se date de la fugarii existenþi în Franþa; I prin personalul hotelurilor unde sunt cazaþi românii respectivi ºi a personalului restaurantelor, cantinelor unde aceºtia iau masa. I verificã prin discuþii directe, funcþionarul „Free Europe“ uzând de diferite acoperiri. Datele obþinute se comunicã ºi prefecturii de poliþie. 3. Sectorul cultural are sediul în 18-eme Volney Paris 2-eme. ªeful sectorului este Louis Eugen Metz. Metz este de origine francezã, este cãsãtorit, în vârstã de circa 55–60 de ani. Are 3 copii, locuieºte în Paris. Acest sector are ca sarcinã sã coordoneze activitatea desfãºuratã de aºa-zisele organizaþii culturale ale fugarilor. În cadrul sectorului funcþioneazã biroul burse, condus de fugarul maghiar Albrecht Dezideriu. Principala sarcinã a sectorului condus de Metz Eugen este munca în rândul tineretului, venit din þãrile socialiste precum ºi a tineretului din Africa, Asia, þãrile capitaliste din Europa. Forma de activitate în rândul tineretului este propagarea modului de viaþã american. Anual, sectorul condus de Metz organizeazã la Strasbourg seminarii pentru tineret, seminarii la care participã timp de 3 luni (pe timpul vacanþei de varã), în serii de câte 2 sãptãmâni, tineri din þãrile socialiste (fugari), Asia, Africa, Europa. Bursele ce se dau de cãtre „Free Europe“ tinerilor fugari din þãrile socialiste sunt date în urma unor verificãri efectuate de serviciul informativ. [Rezoluþie:] 19. 02. 65 Se va exploata într-o notã sintezã privind aspecte legate de „Europa Liberã“. Mr. N. Sporiº A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 16, f. 126–129. 653
146. 1965 martie 27. Notã referitoare la „mãsurile de influenþare obºteascã“ luate în cazul celor care au avut „activitate duºmãnoasã“. Ministerul Afacerilor Interne Strict secret Bucureºti, 27 martie 1965 Notã Priveºte: activitatea duºmãnoasã a unor elemente asupra cãrora s-au luat mãsuri de influenþare obºteascã precum ºi a unor condamnaþi graþiaþi în ultimii ani. În baza directivelor Conducerii de partid ºi de stat, începând din anul 1962, organele Ministerului Afacerilor Interne, pe lângã arestarea ºi trimiterea în judecatã a unor elemente, au înlocuit rãspunderea penalã cu mãsuri de influenþare obºteascã – avertizãri ºi demascãri publice – în acele cazuri unde faptele sãvârºite au prezentat un pericol social mai redus. În ultimii doi ani au fost efectuate demascãri cu participarea directã a unor mase largi de oameni ai muncii, într-un numãr de 300 cazuri. În discuþiile care au avut loc cu prilejul demascãrilor, participanþii au înfierat faptele acestora, creând o atmosferã de intoleranþã faþã de elementele care acþioneazã duºmãnos ºi au trezit la realitate o serie de persoane predispuse la activitate antisocialã, prevenindu-le asupra consecinþelor. Pe lângã demascãrile publice, organele Ministerului Afacerilor Interne au avertizat, în aceeaºi perioadã 1 600 elemente, care prin discuþii duºmãnoase creau o atmosferã negativã în rândul persoanelor cu care veneau în contact. Menþionãm cã în afarã de cei demascaþi sau avertizaþi, au existat în aceastã perioadã, un numãr însemnat de elemente, care s-au manifestat duºmãnos datoritã unor nemulþumiri personale generate de faptul cã au primit produse puþine la ziua de muncã, lotul ajutãtor ar fi insuficient faþã de numãrul membrilor din familie, pensiile sau salariile primite ar fi mici faþã de greutãþile familiare, nu ar avea încã asiguratã o locuinþã ori nu ar fi încadraþi într-un serviciu corespunzãtor pregãtirii lor ºi alte cauze de acest gen. Pentru ca aceastã mãsurã sã fie cât mai eficace, în multe cazuri avertizãrile au fost efectuate în faþa unor activiºti de partid ºi de stat, sindicali sau U.T.M. conducãtori de întreprinderi ºi instituþii sau membrii de familie. Majoritatea ºi-au recunoscut vinovãþia, au regretat faptele comise ºi s-au angajat ca în viitor sã nu mai sãvârºeascã fapte dãunãtoare relaþiilor de convieþuire socialistã. 654
Mãsurile de influenþare obºteascã au fost extinse an de an, fiind avertizate ºi demascate în anul 1963 – 300 elemente, în 1964 – 1 100, iar numai în primele douã luni ale anului curent peste 500 de persoane. Se constatã cã 45% din cei avertizaþi sau demascaþi sunt din mediul urban ºi 55% din mediul rural; aproape 450 sunt intelectuali, circa 800 sunt þãrani, 600 muncitori iar restul de 50 fãrã profesie. În ce priveºte apartenenþa politicã 40% din aceste elemente au fãcut parte din diferite formaþiuni politice burgheze, dintre care 400 sunt foºti legionari, 170 peneliºti, 160 peneþiºti. Cu toate acestea, o mare parte din elementele duºmãnoase active – majoritatea având antecedente politice ºi penale – sfidând mãsurile luate au continuat sã desfãºoare acþiuni ostile. Deþinem materiale din care rezultã cã, din 1 900 elemente demascate sau avertizate de la începutul anului 1963 pânã în prezent, un numãr de 524 desfãºoarã ºi în prezent activitate duºmãnoasã. Din aceste cazuri redãm urmãtoarele: – Stãnculescu ªtefan din Bucureºti, jurist-consult, fost legionar, a fost avertizat pentru manifestãri duºmãnoase la 23 ianuarie 1965. Anterior acestei date, fiind întrebat de o persoanã din anturajul sãu, dacã nu îi este teamã de eventuale neplãceri ce ar putea sã le aibã datoritã manifestãrilor sale ostile, a afirmat: „…Nu-mi este teamã deoarece au mai fost chemaþi ºi alþi avocaþi, cãrora pentru aceleaºi fapte li s-au dat doar un simplu avertisment … Astãzi numai o activitate dusã de un grup organizat mai poate fi sancþionatã“. Având convingerea cã pentru astfel de fapte nu poate fi decât avertizat, el a continuat ºi dupã aceastã mãsurã, sã se menþinã pe aceeaºi poziþie. Comentând evenimentele din Vietnam, a spus: „…Se vede clar, cã nu este posibilã coexistenþa paºnicã. Ea se va sfârºi foarte curând. Atunci se va aprecia ce am fãcut eu azi ºi la câte m-am expus“. – Hotãranu Emil din Bucureºti, contabil, fost legionar ºef de cuib, a fost avertizat la 19 martie 1964 pentru agitaþie antipopularã. El însã a continuat sã se manifeste duºmãnos. În acelaºi timp, a instigat alte persoane, care urmau sã fie anchetate pentru fapte asemãnãtoare, sã nu recunoascã nimic, deoarece: „…organele securitãþii statului nu mai au voie sã aresteze pe nimeni, iar prin anchetele ce le fac nu urmãresc decât intimidarea elementelor fricoase, celor demni dându-le drumul acasã“. – Tulicã Ion, legionar din regiunea Dobrogea, a fost avertizat la 14 noiembrie 1964, pentru defãimãri ºi calomnii grave la adresa orânduirii democrat populare. Dupã 3 luni – 12 februarie 1965 – în bufetul din comuna Cogealac, raionul Istria, faþã de mai mulþi cetãþeni, a afirmat: „…nu-mi este fricã de comuniºti, deºi am fost 655
avertizat de organele Securitãþii. Le fuge pãmântul de sub picioare. Cât de curând, îmi vine ºi mie rândul, sã mã rãzbun pe ei“. – Postolache S. ªtefan din regiunea Bacãu, fost legionar, a fost avertizat la 20 martie 1963, pentru cã timp îndelungat a adus injurii ºi calomnii grave conducerii de partid ºi de stat, defãimând orânduirea democrat popularã. La 9 august 1964, faþã de mai mulþi cetãþeni s-a manifestat din nou duºmãnos afirmând: „…mi-am notat într-un caiet mai mulþi membri de partid pe care atunci când îmi va veni timpul am sã-i spânzur“. La 6 septembrie ºi 8 decembrie 1964, în discuþiile avute cu alþi cetãþeni, la care a participat ºi tatãl sãu Postolache I. ªtefan, fost legionar ºef de garnizoanã, graþiat în 1963, a afirmat: „…suntem cei mai vechi legionari din Moldova ºi nu ne vom schimba convingerile, fiindcã regimul se va prãbuºi … va veni în curând în þarã Horia Sima ºi fostul rege Mihai, care vor trage la rãspundere pe comuniºti“. – Constantinescu Gheorghe din regiunea Bacãu, preot, fost legionar ºef de garnizoanã, condamnat în anul 1952, pentru uneltire contra statului. Dupã ce a ieºit din închisoare, s-a manifestat duºmãnos în repetate rânduri. Ca urmare, în mai 1963, a fost avertizat. El a continuat ºi dupã aceastã datã sã preconizeze schimbarea regimului din þara noastrã. Astfel, la 25 februarie 1965, în cercul sãu de cunoscuþi a afirmat: „sunt fericit cã toate cultele religioase îºi strâng rândurile, sunt la datorie ºi îºi spun cuvântul în congrese ºi mari adunãri… comunismul a pierdut frâna… nu mai este în stare sã se impunã în lume, pentru cã în sânul lui existã neînþelegeri“… – Cichinschi Ioan din regiunea Suceava, fost membru P.N.L. a fost avertizat, la 12 noiembrie 1964, pentru agitaþie duºmãnoasã. La scurt timp, faþã de mai multe persoane, s-a exprimat: „…nu mai este mult pânã la cãderea regimului, când am sã tai în carne vie“. În decembrie 1964, a instigat la acte de teroare pe un cetãþean spunându-i: „…Ce stai, îndeamnã lumea sã sarã cu coase, topoare, furci, sã scãpãm de ãºtia…“. – Ciceu Teodor din Bucureºti, preot, dupã ce a fost avertizat în august 1963 a continuat sã se manifeste duºmãnos, susþinând în mod calomnios faþã de unii cunoscuþi urmãtoarele: „…în statul socialist existã o mizerie cumplitã, o cruntã sãrãcie materialã ºi culturalã… în þara noastrã este un regim de teroare. Socialismul nu poate asigura pâinea ºi libertatea poporului… S.U.A. vor salva aceastã parte a lumii“. Punând un accent deosebit pe forþa de înrâurire a colectivitãþii ºi urmãrind sã determine elementele duºmãnoase sã înceteze cu acþiunile antipopulare ºi sã se integreze în viaþa socialã normalã, organele Ministerului Afacerilor Interne au recurs în mai multe cazuri la avertizarea aceloraºi persoane de douã sau mai multe ori. Cu toate acestea, multe elemente fiind stãpânite de concepþii profund duºmãnoase, au continuat sã desfãºoare activitate potrivnicã regimului democrat popular. 656
– Petroiu Ioan din Bacãu, funcþionar, a fost avertizat în anul 1963 pentru injurii ºi calomnii grave la adresa Conducerii de partid ºi de stat. În anul 1964 a fost descoperit ca autor al unor scrisori anonime care ameninþã cu moartea pe unii activiºti ai raionului Moineºti. Ca urmare, la 12 ianuarie 1965, a fost avertizat pentru a doua oarã. Se cunoaºte cã ºi în prezent defãimeazã realizãrile regimului. Faþã de alegerile recente a avut o poziþie net duºmãnoasã. – Apetre Victor, din regiunea Suceava, fost ofiþer în armata burghezã, a fost avertizat la 29 iulie 1963, pentru cã, în repetate rânduri ºi în public a preconizat dezlãnþuirea unui nou rãzboi mondial ºi schimbarea regimului. Continuând sã calomnieze grav organele locale de partid ºi de stat, la 23 septembrie 1964, a fost avertizat pentru a doua oarã. – Stan Constantin din regiunea Galaþi, fost membru P.N.Þ., a fost avertizat pentru agitaþie antipopularã la 15 martie 1963. Dupã trei luni a început din nou sã se manifeste duºmãnos. Ca urmare, la 12 ianuarie 1965, a fost avertizat pentru a doua oarã. – Glava Dumitru din regiunea Argeº, fost legionar, a fost avertizat o datã în anul 1963, ºi a doua oarã în anul 1964. Cu toate acestea continuã ºi în prezent sã se manifeste duºmãnos, afirmând: „…deºi organele Securitãþii mi-au atras atenþia sã încetez activitatea duºmãnoasã, totuºi nu-mi este fricã, fiindcã în curând vor veni la putere legionarii ºi mã voi rãzbuna crunt pe comuniºti“. – Ciuciureanu Constantin din regiunea Iaºi, fost legionar ºef de cuib, a continuat sã se manifeste duºmãnos ºi dupã ce a ieºit din închisoare. Ca urmare, în anul 1962 a fost demascat public. Cu toate cã s-a angajat sã renunþe la activitatea ostilã, totuºi a continuat sã se menþinã pe aceeaºi poziþie. De aceea în cursul anului 1963 a fost avertizat în douã rânduri. Fiind un element fanatic, desfãºoarã agitaþie antipopularã ºi în prezent. – Zagan Sirghie din Suceava, fost legionar ºef de cuib, dupã ce a fost graþiat în 1963, a continuat sã se manifeste duºmãnos afirmând: „…am fost ºi rãmân legionar… regimul se va schimba“. Într-una din zile ameninþând un membru de partid i-a spus: „…am sã te spânzur ºi nu mã voi lãsa pânã nu voi bea sânge de comunist“. Cu toate cã a mai fost în închisoare, iar la 3 decembrie 1964, a fost avertizat, totuºi are ºi în prezent, aceeaºi atitudine. – Licinius Faina din Bucureºti, fost membru al C.C. al P.N.Þ., în detenþie permanent s-a manifestat duºmãnos, iar la ieºirea din închisoare a avut o atitudine net ostilã regimului nostru. Continuând sã se menþinã pe aceeaºi poziþie duºmãnoasã, la 15 martie 1965, într-o discuþie a afirmat: „… Avem datoria moralã faþã de popor sã nu ne compromitem. Trebuie sã mai jucãm un rol în þara aceasta…Spui cã ne vor aresta. Te înºeli. Iatã ce mi-a spus Dan Alecu: Un preot – fost legionar, s-a îmbãtat ºi într-o searã a început sã cânte, într-un bufet, sfântã tinereþe legionarã. Preotul a fost chemat la Interne ºi i s-a pus în vedere sã nu mai repete greºeala, dupã care a fost trimis acasã. Preotul 657
se îmbatã din nou ºi face acelaºi lucru într-un alt bufet. Internele procedeazã cu el la fel. Dar preotul nu se astâmpãrã ºi comite aceeaºi infracþiune pentru a treia oarã. De data aceasta Internele l-au arestat ºi l-au þinut închis vreo douã luni“ (fiind trimis în justiþie a fost condamnat la un an cu suspendare). * Sunt cunoscute situaþii când unele elemente duºmãnoase cautã sã atragã la acþiuni subversive chiar ºi pe aceia care în timpul detenþiei au participat la acþiunea cultural educativã ºi au avut o poziþie corespunzãtoare. La sfârºitul anului 1963 ºi prima jumãtate a anului 1964, au fost puºi în libertate 10 014 condamnaþi. Majoritatea dintre aceºtia s-au integrat sau îºi manifestã intenþia de a participa efectiv la viaþa socialã. Alþii au adoptat o poziþie de expectativã ºi izolare, evitând a mai veni în contact cu persoane suspecte ºi a purta discuþii cu caracter politic din teama de a nu atrage atenþia organelor noastre asupra lor. Spre deosebire de aceºtia, 1 028 elemente graþiate au continuat sã se situeze ºi dupã ieºirea din închisoare, pe o poziþie ostilã orânduirii noastre, desfãºurând ºi în prezent activitate duºmãnoasã sau instigã pe alþii la acþiuni antipopulare. De altfel, la emiterea decretului 411 din iulie 1964, se cunoºtea cã din 3 244 condamnaþi propuºi pentru graþiere, un numãr de 738 elemente – legionari, þãrãniºti, membrii ai unor organizaþii subversive ºi teroriste, foºti funcþionari ai aparatului de represiune burghezo-moºieresc, nu renunþaserã la activitate duºmãnoasã. Dintre aceºtia, 208 condamnaþi, la punerea în libertate au declarat cã vor continua sã desfãºoare activitate contrarevoluþionarã. Din aceste cazuri, expunem urmãtoarele: – Petraºcu Nicolae, fost secretar general al organizaþiei legionare, condamnat la muncã silnicã pe viaþã, graþiat în iulie 1964, dupã ieºirea din detenþie s-a situat pe o poziþie de duplicitate. Pe de o parte urmãreºte sã aparã în postura unui cetãþean „loial“, care ar fi lichidat cu trecutul sãu politic. În acest scop, în corespondenþa ce o poartã cu diferite persoane elogiazã regimul nostru, subliniind, cã s-a „dezis“ de vechile sale concepþii. Aceastã atitudine este doar o manevrã. Deþinem date certe, cã faþã de persoanele apropiate în care are deplinã încredere se manifestã net duºmãnos la adresa statului nostru, afirmând: „… momentan vremurile sunt împotriva noastrã ºi deci trebuie sã aºteptãm schimbarea lor …“. Referindu-se la o lucrare întocmitã în penitenciarul Aiud, în care este demascatã organizaþia legionarã, Petraºcu Nicolae a afirmat, faþã de prietenii ºi cunoscuþii sãi mai apropiaþi: „… în acea lucrare s-au trecut lucruri îngrozitoare, care au putut fi ticluite numai de o minte bolnavã. Eu am semnat-o numai în urma unor repetate insistenþe, fãrã a avea convingerea cã cele scrise corespund adevãrului“. 658
Recent, el a fost vizitat de legionarul Trâmbiþaº Nicolae din Braºov. Acesta i-a prezentat o scrisoare de justificare privind unele fonduri legionare din perioada 1940– 1944, pentru care fusese acuzat de unii legionari din închisoare cã ºi le-ar fi însuºit. Expunându-i pe larg modul în care au fost cheltuite aceste fonduri ºi cãutând sã demonstreze cã disensiunile dintre legionari sunt dãunãtoare „idealurilor lor“ Trâmbiþaº Nicolae s-a exprimat: „…m-aº prezenta fericit în faþa unui tribunal de onoare pentru a limpezi aceastã chestiune, dar deocamdatã nu o pot face… Orice preocupare trebuie smulsã fãrã nici o reticenþã din inimile noastre pentru a nu cheltui energia de care avem nevoie pentru ziua de mâine“. Petraºcu Nicolae declarându-se de acord cu cele afirmate de Trâmbiþaº Nicolae a adãugat: „…viitorul va rezolva ºi aceste probleme“. – Gabudeanu Dumitru din Bucureºti, legionar, condamnat în anul 1957 la 15 ani pentru activitate subversivã organizatã ºi graþiat în anul 1964, referindu-se la poziþia adoptatã de unii legionari în detenþie faþã de acþiunile cultural-educative întreprinse, a afirmat: „…o parte din ei au acceptat sã participe din instinct de conservare ºi dorinþa de a scãpa din închisoare“. Preocupându-se de îndoctrinarea unor elemente în spirit legionar, Gabudeanu Dumitru i-a vorbit inginerului Mateescu Eugen – care a absolvit de curând Institutul Politehnic – despre organizaþie ºi foºtii sãi conducãtori, iar fiilor sãi le-a relatat acþiuni din activitatea sa legionarã, despre „legiune ºi cãpitan“ ºi „idealurile lor“. Chiar din primele zile, dupã ieºirea din detenþie, Gabudeanu Dumitru a acuzat de laºitate pe legionarii din anturajul sãu care au renunþat la activitatea ºi concepþiile legionare. Se cunoaºte cã Gabudeanu Dumitru imediat dupã ce s-a stabilit cu domiciliul în Bucureºti a restabilit legãturi cu un mare numãr de foºti condamnaþi, întâlnindu-se la Biserica „Domniþa Bãlaºa“ cu Anderca Traian – fost conducãtor al Corpului studenþesc legionar, Turtureanu Valeriu, Petriºor Marcel, Toma Victor – toþi din Bucureºti, Duma Elena, Andrubovici Ioan – din Ploieºti ºi alþi legionari din diferite localitãþi din þarã. – Pe aceeaºi poziþie s-a situat imediat dupã ce a ieºit din închisoare ºi inginerul Grama Mihai din Bucureºti, fost conducãtor al unei organizaþii subversive legionare. Punându-ºi speranþa în schimbarea regimului democrat popular, a afirmat: „…rãmân tot legionar… viitorul ne aparþine nouã, care am rãmas pe o poziþie fermã ca a mea, a lui Gabudeanu, Stoenescu Dionisie, Petriºor Marcel, Andronescu…“. Vojen Victor, fost comandant legionar ºi ministru plenipotenþiar la Roma – în timpul guvernãrii legionare –, graþiat în ianuarie 1963, deºi în cadrul penitenciarului a participat la acþiunile cultural educative, dupã ieºirea din închisoare s-a situat pe o poziþie net duºmãnoasã, afirmând: „…am fost constrâns sã accept aceastã activitate – din speculaþie politicã – deoarece, în ultimã instanþã am urmãrit ca prin aceasta sã scap atât eu cât ºi alþi legionari din detenþie … nu am bãgat oameni la puºcãrie, în schimb i-am ajutat sã iasã, orientându-i spre aºa-zisa reeducare“. 659
Recent, s-au obþinut materiale neîndoielnice din care rezultã cã Vojen Victor este vizitat la domiciliul sãu de diverºi legionari cu care se manifestã duºmãnos, antrenând în aceastã activitate ºi pe rudele sale. – Miloiu Nicolae, fost legionar ºef de sector, graþiat în iulie 1964, în cercul sãu de cunoscuþi – printre altele – a dezaprobat acþiunile cultural-educative din timpul detenþiei. Reafirmându-ºi credinþa în organizaþia legionarã a susþinut: „…activitatea cultural educativã a fost o tragedie istoricã pentru organizaþia legionarã, dar cu toate acestea cred în afirmarea legionarilor pe plan politic“. – Boncotã Gheorghe din regiunea Dobrogea, inginer, fost legionar ºef de sector, fiu de moºier, graþiat în 1963, continuã sã se menþinã pe poziþie legionarã. Într-o scrisoare expediatã la 15 iunie 1964, de fosta sa soþie, cãtre un frate al acestuia, referindu-se la Boncotã Gheorghe scrie: „…Am deschis discuþia în faþa tatii ºi a declarat cã el nu renunþã la politicã, iar dacã nu-mi convine sã mã duc sã-l denunþ la Securitate … Mi-a spus cã lui îi surâde viitorul ºi va încerca a doua manifestare politicã, pentru cã este un crez al lui ºi nu renunþã la el“. În altã scrisoare, trimisã de Boncotã Gheorghe legionarului Popescu Ilie din Bucureºti, printre altele îi comunicã: „…Te consider sursa cea mai competentã la ora actualã pentru a furniza idei ºi argumente pentru faptele pe care trebuie sã le facem noi românii, de a nu sucomba asfixiaþi… Trimite-mi material de luptã pe plan de idei… Îmi datorezi un imn închinat libertãþii. Încearcã, fã-l ºi trimite-mi-l“. – Anca Victor, fost membru în C.C. al Partidului Naþional Þãrãnesc, la scurt timp dupã graþiere, într-o discuþie cu unii cunoscuþi ai sãi, i-a sfãtuit sã ia contact prin oameni de încredere cu intelectuali mai în vârstã, mai ales cu cei din armatã, sã le sondeze pãrerile cu privire la politica externã ºi internã ºi sã afle ce nemulþumiri au. Recomandându-le precauþie, i-a instruit spunându-le: „…în eventualitatea când vom fi dibuiþi sã negãm totul, cuvântul nostru de ordine fiind nu ºtiu nimic“. – Tamaº Adalbert Bela, fost ofiþer în armata hortistã, dupã ieºirea din închisoare, menþinându-se pe o poziþie potrivnicã regimului, a afirmat: „…voi cãuta sã gãsesc elemente cu aceleaºi idei duºmãnoase, cu care voi pleca în munþi unde vom organiza un complot contra statului… sunt dispus în orice moment sã omor un conducãtor de stat dacã aº ºti cã în urma unei astfel de acþiuni s-ar rezolva favorabil autonomia Ardealului“. – Mitucã Ioan din Turnu Severin, fost ofiþer în armata burghezã, condamnat pentru trãdare de patrie, dupã graþiere, a restabilit legãturi cu unele elemente ce le cunoscuse în detenþie, faþã de care ºi-a exprimat intenþia de a desfãºura împreunã în viitor activitate subversivã organizatã. „…Comunicã oamenilor noºtri politici – a cerut Mitucã Ioan unui prieten apropiat – sã fie liniºtiþi, sã nu se dezbine, deoarece timpul nostru s-a apropiat ºi în curând vom veni la guvernare…“. 660
– Ciuperceanu Mircea, fost francmason, condamnat la muncã silnicã pe viaþã pentru trãdare de patrie, graþiat în 1964, exprimându-ºi intenþiile sale de viitor a afirmat: „…este momentul de a se strânge rândurile pentru a se asigura schimbul de mâine. Va trebui ca acum cu experienþa pe care o avem fiecare din noi, sã ne îndreptãm spre cei care nu au fost înregimentaþi politic, dar simt româneºte ºi sã-i chemãm la noi… Eu nu pot uita trecutul ºi acum nu pot rãmâne un simplu personaj. Trebuie menþinut contactul de la om la om pentru a ºti fiecare ce gândim…“ – Tomaziu Gheorghe, pictor, condamnat la 15 ani închisoare pentru spionaj în favoarea statului englez, dupã punerea în libertate a stabilit ºi permanentizat legãturi cu diplomaþii Ambasadei Angliei la Bucureºti ºi cu alþi cetãþeni strãini. S-a stabilit cã în cadrul întâlnirilor avute cu aceºtia, Tomaziu Gheorghe le-a comunicat unele informaþii. Astfel, în cursul lunii octombrie 1964 la una din recepþiile date de Ambasada Englezã, întâlnindu-se cu un ziarist englez – venit în R.P.R. din partea Organizaþiei Internaþionale de amnistie, pentru a se interesa de situaþia foºtilor deþinuþi politici – Tomaziu Gheorghe l-a informat pe acesta cã: „…la noi nu s-a fãcut nici o amnistie pe aceastã linie, ci doar o graþiere. Singurii deþinuþi care au mai rãmas în închisoare, sunt niºte evrei care au lucrat la Ministerul Comerþului Exterior… Nu ºtiu ce s-a întâmplat cu condamnaþii la moarte… Bãtrânii puºi în libertate trãiesc în condiþii mizere, nu au ce mânca, nu li se dau pensii, iar ceilalþi foºti deþinuþi au condiþii materiale slabe“. La 27 februarie a.c. Tomaziu Gheorghe, fiind vizitat la domiciliu de Murray Dalton, ambasadorul Marii Britanii la Bucureºti, l-a informat pe acesta despre explozia ce a avut loc la Institutul de Cercetãri Energetice ºi despre lucrãrile Conferinþei Uniunii Scriitorilor, exprimându-ºi pãrerea cã: „…ºi în picturã se va produce o schimbare întrucât se tinde spre abstracþionism“. Discutând cu Murray Dalton despre interesul Angliei de a scoate din þara noastrã o parte din foºtii deþinuþi politici, Tomaziu Gheorghe a sugerat ideea ca statul englez sã condiþioneze încheierea unor contracte economice de eliberarea de paºapoarte acestor persoane, metodã pe care ar fi folosit-o ºi ministrul de Finanþe al Franþei, în timpul vizitei în þara noastrã. În discuþiile ce le poartã cu alte elemente recent ieºite de curând din închisoare, fãrã reþinere le informeazã despre vizitele ºi discuþiile pe care le are cu diplomaþii. Bucurându-se de influenþã în rândul foºtilor deþinuþi, întreþine în mijlocul lor o atmosferã ostilã regimului nostru, în care sens le oferã ziare ºi reviste occidentale ºi-i þine la curent cu problemele pe care le aflã de la diplomaþii capitaliºti. ªi alþi foºti deþinuþi, dupã ieºirea din închisoare au luat legãtura cu diplomaþii occidentali, cu care prilej au discutat despre timpul cât au stat în detenþie ºi intenþiile lor de viitor. Unii dintre aceºtia s-au dedat la manifestãri duºmãnoase grave, fapt comentat ulterior de diplomaþi. 661
De exemplu: – Carusi Spiridon, condamnat în anul 1958 la 15 ani trãdare de patrie, la scurt timp dupã ieºirea din închisoare a mers la Ambasada Greciei, unde a avut o serie de manifestãri duºmãnoase. Ca urmare a comportãrii sale, Cuiumdzelis Teodor, secretar III la aceastã reprezentanþã a afirmat: „…dacã Carusi Spiridon nu-ºi va þine gura, va intra din nou în puºcãrie“. – Asemãnãtor a procedat ºi Naghi Gheorghe, condamnat 25 ani pentru trãdare de patrie, care dupã graþiere a vizitat în mai multe rânduri Ambasada S.U.A. cu scopul de a solicita sprijin material ºi ajutor pentru a putea emigra din þara noastrã. A stabilit legãturã prin corespondenþã cu foºtii sãi colaboratori din Occident, cãrora le cere sã intervinã pentru a reuºi sã se stabileascã într-o þarã capitalistã. În ultimul timp, organele Ministerului Afacerilor Interne au descoperit multe grupuri duºmãnoase formate din membrii unor culte ºi secte ilegale. Iniþiatorii ºi organizatorii acestora sunt în majoritate elemente deosebit de fanatice ieºite din detenþie. Aceastã situaþie rezultã dintr-un mare numãr de cazuri, dintre care notãm urmãtoarele: I Majoritatea preoþilor romano-catolici, mai ales cei din dieceza de la Alba Iulia, îndatã dupã ieºirea din penitenciare au restabilit legãturi organizatorice cu episcopul Marton Aron, de la care au primit instrucþiuni ºi îndemn la rezistenþã, faþã de regimul democrat-popular. I Todea Alexandru, episcop greco-catolic clandestin, din Reghin, dupã ieºirea din detenþie a fost semnalat cu manifestãri ºi activitate duºmãnoasã în rândul foºtilor laici greco-catolici. I Hugeanu Dumitru, cãlugãr stilist a afirmat în mai multe rânduri cã, prezenþa organelor de miliþie ºi ale Departamentului Cultelor la mãnãstirea Slãtioara, nu trebuie sã-i sperie, deoarece în prezent organele de stat „nu mai au voie sã ia mãsuri represive împotriva lor“. I Antal Jakab Andrei, iehovist, fost serv al regiunii Braºov, folosind în calitate de curier pe fiul sãu a stabilit legãturi cu servii de circuit ºi grupe de pe raza regiunii Braºov, reactivizând pânã în august 1964 cinci circuite iehoviste, cuprinzând 33 de grupe cu peste 300 de membri. Aceºtia au þinut adunãri clandestine, au citit materiale de propagandã iehovistã îndemnând la nesupunere faþã de legile ºi autoritãþile statului, hotãrând sã nu participe la alegeri, la acþiunile obºteºti, sã refuze satisfacerea serviciului militar ºi sã nu se înscrie în organizaþiile de masã. Prin intermediul iehovistului Ludwig Mihail au stabilit legãturi cu iehoviºtii din Cehoslovacia de la care au primit materiale de propagandã iehovistã. Din urmãrirea unor astfel de cazuri s-a stabilit cã unii turiºti strãini – din însãrcinarea unor centre iehoviste – introduc în þara noastrã materiale propagandistice. 662
I Recent, a fost descoperitã pe raza regiunii Ploieºti o grupare duºmãnoasã formatã din membrii sectei ilegale „inochentist-stilistã“, care a convertit un numãr mare de fete tinere, instigându-le la acþiuni antisociale. I Pe raza regiunilor Bucureºti, Argeº ºi Bacãu a fost descoperit, în toamna anului 1964 un grup de elemente duºmãnoase din secta ilegalã „Oastea Domnului“ cu ramificaþii în multe localitãþi din þarã, care aveau depozitate în diferite centre din þarã peste 15 tone de publicaþii interzise. I Chiriþã Marin, adventist-refomist, la scurt timp dupã ieºirea din închisoare a reluat activitatea duºmãnoasã. Împreunã cu numitul Boian Gheorghe au organizat adunãri clandestine îmbãrbãtând pe foºtii deþinuþi la acþiuni antipopulare. Astfel de cazuri sunt numeroase, iar prin acþiunile lor aceste elemente reuºesc deseori sã zdruncine încrederea în regimul nostru, a unor persoane cu o slabã pregãtire, sã le menþinã în obscurantism ºi apoi sã le atragã uºor la activitãþi antisociale. În ultimul timp a crescut numãrul elementelor care sãvârºesc fapte de agitaþie ºi propagandã duºmãnoasã prin redactarea de fiþuici, cãrþi poºtale, scrisori anonime, desene ºi inscripþii cu caracter contrarevoluþionar. Numai în ultimele 6 luni au fost înregistrate 179 de cazuri de rãspândiri de fiþuici cu conþinut duºmãnos. Aceastã concluzie se desprinde ºi din urmãtoarea comparaþie: În 1961 în preajma ºi în timpul alegerilor de deputaþi pentru Marea Adunare Naþionalã ºi sfaturile populare au fost înregistrate 36 cazuri de difuzãri de fiþuici, dintre care numai 6 se refereau la acest eveniment. În anul 1965, pe o perioadã de timp egalã cu cea din 1961 ºi în legãturã cu acelaºi eveniment politic, s-au descoperit 50 de cazuri, dintre care 36 au avut un caracter net duºmãnos cu privire la alegerile din þara noastrã. În plus, au mai fost gãsite în urnele de votare circa 150 buletine pe care au fost scrise cuvinte ºi lozinci duºmãnoase. Fiþuicile ºi scrisorile anonime cu conþinut calomnios ºi defãimãtor, au fost în majoritatea lor expediate prin poºtã, unor conducãtori ai Partidului ºi statului nostru, activiºti de partid ºi de stat, lucrãtori pe tãrâm obºtesc, unor redacþii de ziare, întreprinderi ºi instituþii de importanþã republicanã. O parte din aceste fiþuici au fost rãspândite în locuri care prin destinaþia lor sunt publice, vizibile ºi frecventate curent de un mare numãr de persoane. Din astfel de cazuri, descoperite în ultimul timp redãm urmãtoarele: – În regiunea Suceava s-a descoperit cã Foiciuc Gheorghe, fost gardian public la Poliþia din Odessa în anii 1942–1944, legionar ºef de cuib, condamnat între anii 1949–1957 de douã ori pentru port ilegal de armã ºi furt, a redactat douã fiþuici având suprafaþa de peste 0,50 m. p. Pe acestea el a scris cu litere mari instigãri la acþiuni de rãzvrãtire împotriva comuniºtilor. 663
O fiþuicã a fixat-o pe peretele staþiei C.F.R. Dãnila din raionul Rãdãuþi, iar alta a aºezat-o pe iarbã, lângã o cãrare ce pleca din staþia sus-menþionatã spre oraºul Suceava. – La 1 ºi 7 martie 1965 au fost rãspândite în mai multe cartiere din Bucureºti 18 fiþuici cu conþinut duºmãnos, iar pe strada Þepeº Vodã, 33 de fiþuici cu injurii grave – ce nu pot fi redate, la adresa Conducerii de partid ºi de stat. – În dimineaþa zilei de 8 martie, în comuna Stoileºti, raionul Rm. Vâlcea au fost difuzate 39 fiþuici cu caracter calomnios ºi de ameninþãri la adresa organelor locale ale puterii de stat. – În cutiile poºtale din Bucureºti, s-au descoperit la 2 martie 1965, 54 fiþuici, iar la 7 martie, 10 fiþuici în conþinutul cãrora autorii s-au dedat la injurii ºi calomnii la adresa organelor de partid ºi de stat. – Bulhai Gheorghe din regiunea Bacãu, a fost avertizat în mai 1963, deoarece a fost descoperit ca autor al unei scrisori anonime calomnioase trimise pe adresa conducerii statului nostru. La 5 martie 1965, a fost avertizat pentru a doua oarã, fiindcã a redactat ºi trimis pe adresa Ministerului Afacerilor Interne o altã scrisoare anonimã, în care se deda la ameninþãri grave, instiga la dezordini ºi revoltã. – Recent numitul Bolohan Dragoº, de 44 ani, fost maior M.F.A., exclus din partid din 1959 pentru activitate legionarã, a fost prins în flagrant delict, în timp ce rãspândea fiþuici cu zvastici la intrãrile în sediul C.C. al P.M.R. În anchetã s-a stabilit cã acesta desenase zvastici ºi pe zidurile mai multor imobile din Bucureºti. – De curând a fost descoperit numitul Badea Gheorghe, membru P.M.R., pensionar militar, care între anii 1963–1965 a expediat pe adresa C.C. al Partidului Muncitoresc Român, 6 scrisori anonime în care defãima politica partidului nostru în diverse domenii de activitate. * Mãsurile de influenþare obºteascã prin avertizãri ºi demascãri publice efectuate pânã în prezent au exercitat o influenþã pozitivã în educarea unor elemente care au comis acþiuni antipopulare, precum ºi a celor predispuse la astfel de fapte, rolul colectivitãþii contribuind la combaterea fenomenului infracþional. Totodatã, se constatã cã aceste mãsuri au fost ineficace asupra unui însemnat numãr de elemente înrãite ºi fanatice, care au fost avertizate sau demascate ori au beneficiat de graþierea pedepselor. Unii din foºtii condamnaþi politici sub masca „recunoaºterii ºi regretãrii“ faptelor s-au angajat formal sã devinã cetãþeni loiali faþã de statul nostru. Aceastã situaþie este doveditã de faptul cã un numãr apreciabil de elemente continuã sã acþioneze duºmãnos, atrãgând la activitate antipopularã ºi alte persoane – parte din ele naive – pe care le asigurã cã organele de stat nu au voie sã le aresteze. 664
Invocând acelaºi motiv unele elemente duºmãnoase active au atitudini de-a dreptul provocatoare ºi huliganice, sfidând în felul acesta legile statului. Pornind de la aceastã realitate, se impune sã se continue a se înlocui rãspunderea penalã cu mãsuri de influenþare obºteascã, acolo unde faptele prezintã un pericol social redus ºi nu sunt urmarea unor concepþii duºmãnoase, însã în acele cazuri, unde mãsurile de influenþã obºteascã se dovedesc ineficace, unde avem de-a face cu elemente fanatice, profund duºmãnoase, care sãvârºesc fapte datoritã concepþiilor ºi convingerilor lor duºmãnoase, la care nu vor sã renunþe, sã se treacã la arestarea ºi trimiterea lor în judecatã dupã o temeinicã documentare ºi analizã. A.C.N.S.A.S., fond documentar, dosar nr. 196, f. 243–261.
147. 1965 mai 12. Sintezã întocmitã de Ministerul Afacerilor Interne privitoare la acþiunea de reorganizare preconizatã de grupul Raþiu-Serdici în cadrul „Comitetului Naþional Român“, cu intenþia de a unifica emigraþia românã. Ministerul Afacerilor Interne -Cabinetul Ministrului12 mai 1965
Strict secret Ex. nr. 2
Sinteza nr. 8 Priveºte: acþiunea de reorganizare preconizatã de grupul Raþiu-Serdici în cadrul „Comitetului Naþional Român“ cu intenþia de a unifica emigraþia românã. În ultimele luni, organele americane au întreprins o serie de mãsuri faþã de organizaþiile fugarilor români ºi filialele acestora din Europa, cum sunt: „Comitetul Naþional Român“ ºi „Asociaþia Naþiunilor Europene Captive“ (A.N.E.C.) în care este reprezentat ºi C.N.R. Astfel, organele americane au dispus reducerea alocaþiilor de fonduri pentru C.N.R. ºi pentru A.N.E.C. ºi au dat instrucþiuni categorice fugarilor români de la postul de radio „Europa Liberã“ de a respecta cu stricteþe programul dat de centrala org[anizaþiei] Europa Liberã de la New York. Neconcordanþa dintre poziþia politicã a conducãtorilor organizaþiei „Comitetul Naþional Român“ ºi politica promovatã de S.U.A., la care se adaugã ºi disensiunile 665
de ordin personal între cãpeteniile fugarilor români, a creat puternice reacþii interne în sânul acestei organizaþii, care au avut, în cele din urmã, ca rezultat formarea unui grup disident, ce îºi atribuie sarcina de a reorganiza „Comitetul Naþional Român“. Aceastã tendinþã de reorganizare s-a manifestat la scurt timp dupã Declaraþia Plenarei C.C. al P.M.R. din aprilie 1964, luând forme concrete în toamna anului 1964, când un grup de foºti politicieni, membri ai „Comitetului Central Executiv al P.N.Þ. în exil“, printre care George Serdici, Emil Ghilezan, V. Georgescu, Alexandru Ghica, George Popescu-Botoºani, Traian Radovan, Anton Crihan ºi alþii, au luat poziþie împotriva lui C. Viºoianu, actualul preºedinte al C.N.R. ºi împotriva elementelor ataºate acestuia, acuzându-i de inactivitate ºi rigiditate în concepþiile politice, precum ºi de faptul de a fi transformat C.N.R. într-o „întreprindere personalã“. Este de remarcat cã acest grup disident din cadrul C.N.R. s-a format din iniþiativa fugarului I. Raþiu de la Londra, care nu este membru al „C.C. al P.N.Þ. “. Acþiunile de compromitere ºi de înlãturare a lui C. Viºoianu de la conducerea C.N.R. s-au lovit ºi se lovesc însã de susþinãtorii acestuia, respectiv Augustin Popa, Alexandru Cretzianu, Virgil Veniamin, ºeful Filialei C.N.R. din Franþa, Titus Mihãilescu, reprezentantul C.N.R. din America Latinã ºi Augustin Hila, ºeful filialei C.N.R. din Brazilia. Toþi aceºtia se bucurã de sprijinul lui Mihai de Hohenzollern, care patroneazã C.N.R. Cu toate acestea, grupul disident din C.N.R. ºi-a continuat acþiunile de înlãturare a lui C. Viºoianu de la conducerea organizaþiei, manifestându-ºi intenþia de a imprima unui eventual nou „Comitet Naþional“ o linie politicã care sã corespundã atât orientãrii fixate de americani faþã de þara noastrã, cât ºi „intereselor actuale ale emigraþiei române“. Pentru aceasta, grupul respectiv nu s-a adresat însã lui Mihai de Hohenzollern, ci forurilor americane, care susþin moralmente ºi mai ales materialiceºte C.N.R. Astfel, în luna iunie 1964, George Serdici a purtat discuþii la Londra cu generalul M. F. Delgado ºi John Leigh, conducãtorii filialei organizaþiei „Europa Liberã“ din Anglia (cunoscuþi ca fiind cadre ale serviciului de spionaj american), cãrora le-a expus activitatea ºi situaþia actualã a C.N.R., precum ºi intenþiile grupului sãu de a reorganiza C.N.R. pe baze noi, iar apoi, într-o fazã ulterioarã ºi „exilul“ românesc. Dupã discuþiile purtate G. Serdici a întocmit un „memorandum“ pe care l-a difuzat în rândul unor vârfuri ale fugarilor români. Acest „memorandum“ constituie „programul“ politic al lui G. Serdici ºi al grupului disident, iar punctele cuprinse în el au fost ºi sunt folosite în orice prilej de discuþie. În „memorandumul“ sãu, G. Serdici expune la început necesitatea ca fugarii sã priveascã realitatea ºi faptele din R.P. Românã aºa cum sunt ele, dacã vor sã acþioneze pentru schimbarea regimului din þarã. „Pentru a mai avea o ºansã – aratã Serdici – sã lãsãm trecutul la o parte ºi sã privim viitorul în faþã. Numai astfel vom putea readuce România de sub jugul sovietocomunist în marea familie a lumii libere“. Dupã aceastã orientare cu caracter general datã fugarilor, „memorandumul“ prezintã scopul noului C.N.R. proiectat ºi tactica pe care grupul disident intenþioneazã 666
sã o adopte în activitatea politicã de viitor a organizaþiei, trãdându-ºi, totodatã, intenþia de a fi pe placul ºi pe linia politicii americane. În legãturã cu aceasta se aratã: „Susþinem cã a venit timpul sã dãm la o parte toate declaraþiile sforãitoare ºi sã trecem la treabã pe baze practice, acceptabile marilor puteri din ambele pãrþi ale cortinei de fier, fãrã a abandona totuºi, în nici un fel, scopul final, realizarea independenþei României ºi libertatea internã“. Ultima parte a „memorandumului“, care vorbeºte despre „programul politic“ al grupului, este ºi mai elocventã în aceastã privinþã. Din acest „program“ prezentãm câteva puncte mai interesante: „Programul nostru faþã de România trebuie: -sã fie în conformitate cu scopurile naþionale permanente pentru o þarã liberã ºi suveranã, dar trebuie sã examinãm atent posibilitatea neutralitãþii, ca pe o soluþie acceptabilã; -sã recunoascã noua situaþie internaþionalã, noii oameni care conduc lumea occidentalã ºi sã înþeleagã propriile lor probleme ºi scopuri. Noi trebuie sã adoptãm o astfel de politicã de bazã, care sã continue scopurile noastre, dar sã serveascã ºi interesele partenerilor noºtri occidentali (sublinierea noastrã); -lumea occidentalã, de exemplu, este angajatã azi într-un proces de coexistenþã paºnicã cu lumea sovieticã. Faþã de aceasta, noi trebuie sã adoptãm o poziþie pozitivã…De aceea considerãm cã este de o importanþã capitalã sã promovãm o politicã, care fiind provesticã, sã fie totuºi acceptabilã sovieticilor“. Având de acum orientarea politicã în urma „recomandãrilor“ fãcute de oficialitãþile de la „Europa Liberã“ din Londra, Iancu Raþiu ºi G. Serdici s-au adresat, în luna septembrie 1964, lui E. Yarrow, vicepreºedintele „Comitetului Naþional pentru Europa Liberã“, iar în luna decembrie 1964, I. Raþiu s-a deplasat la New York ºi Washington, unde a înmânat un „memorandum“, aproape identic cu cel întocmit în iunie 1964 de G. Serdici, lui J. Richardson, preºedintele executiv al „Comitetului Naþional pentru Europa Liberã“ ºi lui Harold Vedeler, ºeful Direcþiei pentru problemele Europei de Est din cadrul Departamentului de Stat. În discuþia avutã de I. Raþiu cu Harold Vedeler, acesta a manifestat interes pentru acþiunea întreprinsã de grupul disident din C.N.R. ºi a remarcat „justeþea“ unor teze din „memorandum“, dar nu s-a angajat sã sprijine direct acþiunile lui. Cu privire la discuþiile purtate cu J. Richardson, I. Raþiu a relatat cã acesta i-a prezentat poziþia „Comitetului Naþional pentru Europa Liberã“ faþã de intenþiile sale ºi a grupului disident de a reorganiza C.N.R., precizându-i cã actuala conducere a „Comitetului Naþional pentru Europa Liberã“ acceptã propunerea de a se crea o nouã organizaþie a fugarilor români în locul C.N.R., cu condiþia ca aceastã organizaþie sã continue colaborarea cu „Europa Liberã“ (în prezent secþiile româneºti ale postului de radio „Europa Liberã“ sunt încadrate cu elemente recomandate de C.N.R.). 667
I. Raþiu pretinde cã în timpul discuþiilor ar fi precizat lui J. Richardson cã pentru a imprima „seriozitatea“ necesarã noii organizaþii, atât în þarã cât ºi în „exil“, se impune ca aceastã organizaþie sã aparã ca fiind complet independentã de orice instituþie guvernamentalã sau oficiu de propagandã cunoscut ca aparþinând S.U.A. În ciuda pretinsei idei de „independenþã“ faþã de instituþiile guvernamentale sau oficiale de propagandã americane, grupul disident a solicitat autoritãþilor S.U.A. – prin „Europa Liberã“ – un buget anual menit sã-i permitã organizarea pe cont propriu a unui ºir de mãsuri de propagandã. În mod concret, I. Raþiu a solicitat un fond de 20 000 de lire sterline în vederea organizãrii congresului de constituire a noii organizaþii. Faþã de doleanþele lui I. Raþiu, J. Richardson nu a dat un rãspuns concret. El a lãsat sã se înþeleagã cã autoritãþile americane ar fi dispuse sã finanþeze doar acþiuni concrete de propagandã, convenabile S.U.A., cum ar fi: tipãrirea unor broºuri ºi publicaþii în limba românã, care sã fie introduse în R.P.R. pe calea poºtei sau orice altã cale, închirierea de emisiuni la posturile de radio din Occident ºi de spaþii în ziarele occidentale etc. Aceste acþiuni a arãtat J. Richardson, trebuie sã aibã menirea de a încuraja tendinþele R.P.R. de îmbunãtãþire a relaþiilor sale cu þãrile occidentale ºi în special cu S.U.A. ºi sã scoatã în evidenþã avantajele pe care România le-ar avea prin dezvoltarea unor astfel de relaþii. În acelaºi timp, pentru a-ºi crea un sprijin politic în rândul organizaþiilor de fugari, grupul disident a elaborat la începutul lunii ianuarie a.c. o hotãrâre, ca fiind din partea „Comitetului Central Executiv al P.N.Þ.“, prin care fãcea cunoscut retragerea mandatelor de reprezentare a delegaþilor P.N.Þ. în C.N.R. ºi anume: Alexandru Bunescu, Cornel Bianu, Augustin Popa ºi Virgil Veniamin. Totodatã, Anton Crihan a fost determinat sã demisioneze din C.N.R. Concomitent cu încercarea de retragere a celor de mai sus din C.N.R., grupul RaþiuSerdici preconizeazã numirea altor „reprezentanþi ai P.N.Þ.,“ care sã reprezinte vederile acestui grup ºi sã creeze o opoziþie organizatã în cadrul C.N.R., în primul rând împotriva lui C. Viºoianu, pentru a pregãti înlãturarea lui ºi implicit desfiinþarea actualului C.N.R. Acest lucru este apreciat de grupul Raþiu-Serdici ca un prim pas concret pentru crearea condiþiilor de convocare a unui „Congres“, în septembrie 1965, la Viena sau la Paris, care sã uneascã „exilul“. Pentru a face cunoscutã convocarea „Congresului“ ºi pentru a tatona poziþia fugarilor, I. Raþiu ºi G. Serdici au întocmit ºi difuzat în câteva mii de exemplare un buletin considerat „vot“. În esenþã, „buletinul“ cere emigranþilor sã rãspundã la câteva întrebãri prin care sã-ºi fixeze poziþia faþã de actualul C.N.R. ºi, dacã doreºte, reorganizarea acestuia. În vederea asigurãrii unei participãri masive a fugarilor la proiectatul „congres“, membrii grupului de iniþiativã s-au deplasat în diferite þãri din Europa Occidentalã pentru a discuta ºi determina cãpeteniile unor organizaþii de fugari, inclusiv cele legionare, sã susþinã ideea reorganizãrii emigraþiei ºi sã ia parte la „congres“. 668
Astfel, în cursul vizitei pe care a fãcut-o în S.U.A., Iancu Raþiu a contactat pe preotul Florian Gâldau din New York, unul din consilierii aºa-zisului episcop V. Trifa, pentru a-l determina pe acesta din urmã sã sprijine acþiunile de reorganizare în rândul fugarilor din S.U.A. Trifa a acceptat propunerea fãcutã ºi, la rândul sãu, l-a asigurat pe I. Raþiu de tot sprijinul. Urmãrind a realiza nu numai reorganizarea C.N.R.-ului, ci ºi „unificarea exilului“, I. Raþiu s-a adresat ºi cãpeteniilor legionare din grupãrile simistã ºi antisimistã, pentru a le obþine sprijinul. În legãturã cu discuþiile purtate în acest sens, I. Raþiu a pretins faþã de fugari, contrar realitãþii, cã a putut ajunge la o înþelegere cu Horia Sima ºi cã gruparea legionarilor simiºti urmeazã sã fie reprezentatã la „congres“ ºi sã fie acceptatã ca „grupare politicã“ în noua organizaþie ce se va crea, cu condiþia ca legionarii sã ia poziþie împotriva lui C. Viºoianu. În realitate, grupul simist ºi-a fãcut cunoscut în mod public poziþia sa negativã faþã de acþiunea de reorganizare ºi unificare a emigraþiei române iniþiatã de Raþiu-Serdici. În acest sens, în fiþuica „þara ºi exilul“, din luna ianuarie a.c., Horia Sima aratã cã acþiunile grupului Raþiu-Serdici sunt sortite eºecului, deoarece acesta vrea sã-ºi asigure sprijinul moral ºi material al aceloraºi cercuri „care þin în servitute comitetul Viºoianu“ (n.n. – se face aluzie la forurile americane). Horia Sima considerã programul politic al lui I. Raþiu ca fiind „clãdit pe nisip“, atât timp cât el susþine cã: „exilul trebuie sã sprijine schimburile culturale ºi economice ale R.P.R. cu strãinãtatea…adicã exilul sã devinã un fel de filialã a guvernului de la Bucureºti“. Deºi într-o formã mai atenuatã ºi gruparea legionarã antisimistã, condusã de C. Papanace, a respins aderarea la acþiunea întreprinsã de grupul Raþiu-Serdici. Într-o „orientare“ sub formã de concluzie asupra situaþiei din emigraþie, expediatã membrilor din grupul sãu, Papanace recomanda urmãtoarele: „Cu toate cã acþiunea din interiorul C.N.R., desfãºuratã de Raþiu-Serdici, trebuie privitã cu simpatie, conducerea legionarã apreciazã cã nu este momentul a se alãtura acestei acþiuni ºi recomandã o poziþie de rezervã pentru ca organizaþia sã nu se expunã prematur“. În cursul lunii ianuarie 1965, George Serdici s-a deplasat la München, în R.F.G., unde a avut discuþii cu fostul general Ion Gheorghe, încercând sã-l atragã de partea grupului sus-menþionat. Aceastã întrevedere nu a avut însã efectul scontat întrucât Ion Gheorghe, cunoscând intenþiile lui Raþiu ºi Serdici, de acaparare a conducerii emigraþiei, a grãbit punerea în aplicare a unui alt plan – mai vechi – de constituire a „Uniunii Creºtin-Sociale a Emigraþiei Româneºti“, la conducerea cãreia, în afarã de Ion Gheorghe, au fost atraºi Ilie Gârneaþã, Boeru Traian, Racoveanu Gheorghe (legionari antisimiºti) ºi Pãunescu Alexandru (fost ofiþer, actualul preºedinte al Uniunii Asociaþiilor Româneºti din R.F.G.). Ion Gheorghe intenþioneazã sã þinã un „congres“ la Baden-Baden, la 13 iunie a.c., la care sã participe ºi delegaþi ai fugarilor români din Franþa, Elveþia, Spania ºi Italia, þãri în care aºa-zisa Uniune urmeazã sã-ºi creeze filiale. 669
Pentru a-ºi întãri poziþia de conducãtor principal al fugarilor, I. Raþiu a iniþiat înfiinþarea în Anglia a unei organizaþii a fugarilor români, pe care a denumit-o „Asociaþia culturalã a românilor din Anglia“. În acest sens el a obþinut sprijinul fugarilor din grupul disident al C.N.R., al „Asociaþiei femeilor ortodoxe române“ din Londra, precum ºi al altora, urmând ca la 15 mai a.c. sã aibã loc ºedinþa de constituire a „asociaþiei“. În statutul care a ºi fost întocmit, se prevedea, printre altele, ca scop: „Promovarea ºi apãrarea tradiþiilor ºi intereselor permanente româneºti pentru asigurarea continuitãþii istorice a neamului“; „Luarea de cuvânt – în cadrul Asociaþiei – cu românii care vin în Anglia pentru un timp determinat ºi care se intereseazã de problemele culturale, economice, sociale ºi religioase româneºti, în scopul de a avea un schimb de pãreri asupra acestor chestiuni“; „Intervenirea prin presã, contacte cu personalitãþi marcante ºi prin orice alte mijloace disponibile, ori de câte ori cultura, civilizaþia, religia ºi structura etnicã româneascã ar fi afectatã“. Faþã de acþiunile întreprinse de Raþiu-Serdici împotriva C.N.R., membrii acestuia, în frunte cu C. Viºoianu, au reacþionat iniþial, destul de timid. Acþiuni mai importante întreprinse pe aceastã linie de C. Viºoianu au fost: -denunþul fãcut la Departamentul de Stat al S.U.A. împotriva grupului RaþiuSerdici, pretinzând cã „acþiunea celor doi este inspiratã de guvernul R.P. Române“, cu care Serdici ar fi, chipurile, în legãturã ºi -o intervenþie cerutã printr-o scrisoare adresatã lui Gon Constantinescu, reprezentantul C.N.R. la „Europa Liberã“ din Londra, ca sã demaºte pe I. Raþiu, în cadrul constituirii la 15 mai a.c. a „Asociaþiei culturale a românilor din Anglia“, ca pe un element care „trãdeazã interesele poporului român“. Este de remarcat cã acþiunea grupului Raþiu-Serdici întâmpinã rezistenþã ºi în sânul conducerii P.N.Þ., în numele cãreia aceºtia pretind cã lucreazã. Astfel, dupã ce în fiþuica „B.I.R.E. “ din 2 aprilie a.c. a apãrut „Comunicatul Comitetului Executiv al P.N.Þ. “ cu privire la retragerea mandatelor membrilor din C.N.R., Augustin Popa ºi Veniamin Virgil (al cãrui mandat din C.N.R. s-a dovedit cã a fost retras fãrã ºtirea lui), au trecut la acþiuni menite sã dejoace intenþiile grupului I. Raþiu ºi G. Serdici. Astfel, fãcând uz de unele „prevederi statutare“ ei vor contesta hotãrârea Comitetului Executiv al P.N.Þ., pe urmãtoarele baze: „-membrii C.N.R. sunt numiþi de rege ºi nu pot fi revocaþi de partidul din care fac parte. Ei nu pot fi nici excluºi din P.N.Þ., deoarece calitatea lor de membri ai P.N.Þ. nu le-a fost decernatã de Comitetul Executiv; (n. n. – de altfel chiar G. Serdici, recunoscând ºubrezenia manevrei grupului sãu, a scris recent lui Veniamin Virgil, arãtându-i cã „buletinele de vot“ constituie mai mult o invitaþie la întrunirea „Comitetului Executiv“ ºi la dezbateri);“ -„numai patru din cei ºapte, care au votat mai sunt cetãþeni români ºi acest lucru ar duce automat la pierderea calitãþii de membru al „Comitetului Executiv“; 670
-„votul nu a urmat unei dezbateri în cadrul comitetului, iar cei despre care se declarã cã s-au abþinut, nu au fost întrebaþi. Unul dintre membrii comitetului executiv nici nu a fost enumerat printre votanþi“ (n. n. – acesta este Micu Virgil, directorul fiþuicii «La Nation Roumaine», care a afirmat cã ar vota împotriva hotãrârii)“. Luãri de poziþie împotriva grupului Raþiu-Serdici s-au remarcat ºi la alþi fugari de vârf, printre care menþionãm pe Pamfil ªeicaru, care, faþã de propunerea ce i s-a fãcut de a deveni membru al viitorului „comitet“, s-a declarat împotrivã, arãtând într-o scrisoare: „Ideea de a mã include în comitet o gãsesc ofensatoare. Cum pot eu sã mã asociez cu oamenii care-ºi prezintã autoritatea politicã în exil ca reprezentanþi ai P.N.Þ.-ului ºi ai lui Maniu? Ce importanþã poate sã aibã Comitetul Executiv al P.N.Þ. în prezent? Pe cine mai reprezintã în þarã? Ce idei reprezintã afarã? Exact ca ºi Maniu, Raþiu nu înþelege nimic din situaþia internaþionalã. Mã întreb, ce calitate are Departamentul de Stat sã cãftãneascã aºa-zisele comitete naþionale? Acþiunea naþionalã cu criterii englezeamericane este de la sine înþeles cã apare ca o batjocurã a ideii naþionale“. Aceeaºi atitudine este exprimatã ºi de unii fugari în fiþuica „Curierul Românesc“ de la Paris. Rãspunzând atacurilor publicate de „Curierul Românesc“, George Serdici se aflã într-o continuã polemicã cu adversarii ideii de reorganizare a emigraþiei române. Disputa dintre adepþii ºi adversarii grupului Raþiu-Serdici este urmãritã cu atenþie ºi de cãtre conducãtorii altor organizaþii reacþionare. Astfel, Paul Deak, vicepreºedinte executiv al „Federaþiei Grupurilor Etnice Naþionale din S.U.A. “, a declarat cã [în] cazul eºuãrii acþiunilor grupului Raþiu-Serdici, el va trece la constituirea unui „Comitet Naþional Român“ sub auspiciile organizaþiei sale. Intenþii asemãnãtoare existã ºi faþã de „Comitetele Naþionale“ cehe ºi maghiare din S.U.A. Faþã de încercãrile de reorganizare ale emigraþiei române, de neînþelegerile între organizaþiile fugarilor ºi starea de spirit existentã în rândul acesteia, organele noastre întreprind mãsuri de adâncire a disensiunilor, în vederea contracarãrii încercãrilor de a crea o organizaþie unificatã a emigraþiei române ºi pentru atragerea acesteia pe poziþii loiale þãrii noastre. Vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi Ministru al Afacerilor Interne Alexandru Drãghici A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 103, vol. 2, f. 148–159. 671
148. 1965 august 9. Notã a D.G.I., Direcþia „C“ privind activitatea de reorganizare a emigraþiei româneºti de cãtre Iancu (Ion) Raþiu ºi contramãsurile iniþiate de Constantin Viºoianu. Ministerul Afacerilor Interne D.G.I. – Direcþia „C“
Strict Secret 9 august 1965
Nota nr. 112 Priveºte: – Noi aspecte cu privire la activitatea de reorganizare a fugarilor români desfãºuratã de fugarul Iancu Raþiu. – Mãsurile întreprinse de Constantin Viºoianu pentru a contracara influenþa grupului disident a lui I. Raþiu În cadrul acþiunii sale, de polarizare a fugarilor români într-o singurã organizaþie, I. Raþiu a continuat sã depunã în ultima perioadã o activitate intensã, atât în rândul emigranþilor români, cât ºi în rândul unor personalitãþi din Anglia. Cunoscând strãduinþa majoritãþii fugarilor români de a stabili contacte cu þara, I. Raþiu a luat iniþiativa înfiinþãrii unor asociaþii culturale care sã cuprindã, pe þãri, elementele fugare de orice culoare politicã, dornice sã realizeze asemenea contacte. În ceea ce-l priveºte, I. Raþiu apreciazã cã, având ca sprijin o bunã parte din masa fugarilor, precum ºi asentimentul unor personalitãþi din Occident, el va putea sã se erijeze în purtãtor de cuvânt al „exilului“ în contactele pe care le preconizeazã cu þara. În ideea celor de mai sus, el a întreprins o cãlãtorie în perioada 20 aprilie – 7 mai a.c., la New York. Aici, împreunã cu mai mulþi fugari, printre care ºi principalul sãu colaborator în S.U.A., George Popescu-Botoºani, membru în Comitetul executiv al P.N.Þ. în exil, I. Raþiu a formulat viitoarele „cereri ale exilului cãtre þarã“. El intenþioneazã ca atunci când va fi în situaþia de conducãtor al „exilului“, sã prezinte aceste cereri unor personalitãþi oficiale româneºti cu care sã intre în contact la momentul oportun. Cererile respective urmeazã sã fie aprobate de un „for al emigraþiei“ cuprinzând, printre altele, urmãtoarele puncte: I „legalizarea P.N.Þ. sau al unui alt partid de opoziþie ceea ce ar dovedi cã România promoveazã într-adevãr o politicã diferitã de cea a U.R.S.S.; I reducerea activitãþii de educare comunistã a maselor, urmând sã participe la aceasta numai cei ce vor ; I admiterea micilor liberi profesioniºti care sã nu fie încadraþi în cooperative meºteºugãreºti; 672
I acordarea pentru þãrani a unor suprafeþe de pãmânt în folosinþã proprie (1–2 ha) pentru a li se îmbunãtãþi nivelul de trai“. Tot cu ocazia prezenþei sale la New York, I. Raþiu a reuºit sã atragã de partea sa ºi pe Basil Mossou, preºedintele „organizaþiei grecilor originari din România“, cu sediul la New York. În prezent, fiþuica „Vocea Libertãþii“, care apare în Grecia, finanþatã în bunã mãsurã de organizaþia lui Mossou, publicã articole care susþin ideile lui I. Raþiu. Dupã reîntoarcerea lui I. Raþiu în Anglia, comitetul de iniþiativã, format încã la sfârºitul anului 1964 din Tilea Viorel, Crãciunaº Silviu, Georgescu Horia ºi Gladys Gibson, preºedinta „Asociaþiei femeilor ortodoxe române“, a trecut la înfiinþarea la Londra, la 14 mai 1965, a „Asociaþiei culturale a românilor din Anglia“. În cadrul ºedinþei de constituire a asociaþiei, s-a comunicat totodatã autodizolvarea „Asociaþiei femeilor ortodoxe române“, prin contopirea ei cu noua asociaþie. Dupã cum rezultã din prevederile statutului elaborat de comitetul de iniþiativã, asociaþia urmãreºte, pe lângã „promovarea ºi apãrarea tradiþiilor ºi intereselor permanente româneºti“ ºi contactul cu românii „care vin în Anglia pe timp determinat în probleme culturale, economice, religioase ºi sociale“, prevederi care þin cont tocmai de cerinþele arzãtoare ale emigranþilor. La ºedinþa de constituire n-au lipsit însã nici disensiunile pe care unii fugari fanatici le-au creat prin poziþia lor potrivnicã de a se lua legãtura cu þara. Astfel, fugarul Balaban Iulian, fost comandor, a cerut ca noua organizaþie sã poarte denumirea de „Asociaþia culturalã a românilor liberi din Anglia“, deoarece altfel s-ar putea înþelege cã asociaþia primeºte ca membri ºi persoane din cadrul ambasadei române de la Londra. Apoi, acelaºi fugar a arãtat cã românii care pleacã din þarã oficial sunt „înalþi funcþionari comuniºti“, iar contactele cu aceºtia nu vor avea alt rezultat decât „o înþelegere cu actualul regim, în consecinþã, o capitulare; în speranþa cã pe aceastã cale anumite persoane (n. n. – fãcând aluzie la I. Raþiu) vor putea ajunge sã obþinã privilegii afaceriste sau chiar slujbe“. Împotriva lui Balaban s-a pronunþat, printre alþii, numita Pochin Roxana (fostã Petrescu, sositã în Anglia de cca patru luni, în urma cãsãtoriei ei în þarã cu un cetãþean englez), care a spus: „în þarã sunt un milion de comuniºti. Sã nu uitãm însã de restul celor 17 milioane de români care nu sunt comuniºti ºi cãrora nimeni în lume nu are dreptul sã le cearã sã fugã din þarã sau sã moarã de foame numai ca sã refuze de a se încadra în sistemul unei vieþi economice, sociale ºi politice pe care Anglia, America ºi Franþa, nu numai cã-l acceptã, dar îl ºi ajutã sã se consolideze, prin relaþiile actuale pe care le are cu România“. Apoi, fugarul Michale Titus a cerut ca asociaþia sã-ºi propunã ca scop ºi ajutorarea elementelor care fug din þarã în Anglia, însã el a fost combãtut în adunare, arãtându-se cã în acest fel asociaþia ar lua un caracter politic ceea ce ar fi în contradicþie cu statutul asociaþiei. 673
Dupã aceste dezbateri cei prezenþi au ales un comitet executiv în frunte cu I. Raþiu ca preºedinte, ºi Ecaterina Iliescu, Gladys Gibson, Mihai Cârciog, Silviu Crãciunaº, vicepreºedinþi. Acesta din urmã, necunoscând intenþiile lui I. Raþiu cu privire la „contactele cu þara“, a relatat unui fugar în timpul ºedinþei cã gãseºte întemeiatã bãnuiala ºi poziþia lui Balaban Iulian ºi cã a acceptat funcþia de vicepreºedinte al asociaþiei numai pentru a-l putea controla pe I. Raþiu în acþiunile sale. Au mai fost alese douã comitete „de onoare“, unul format din 20 de membri, cuprinzând elemente din „exil“ ºi emigraþie, printre care Tilea Viorel, Berry Doreen, ºefa secþiei române la postul de radio B.B.C. din Londra, Ion Murgu, Sanda Cârciog º. a., iar cel de-al doilea format din 12 membri „susþinãtori strãini“, printre care Gordon Walker, fost ministru laburist, Richard Shapless, fost ministru conservator, William Teeling, deputat conservator º. a. Prima acþiune a lui I. Raþiu, în noua sa calitate de preºedinte, a fost cea legatã de plecarea arhiepiscopului de Canterbury, Ramsey, în R.P.R. Împreunã cu Silviu Crãciunaº ºi Gladys Gibson, I. Raþiu s-a prezentat la sfârºitul lunii mai a.c., în numele asociaþiei, la Ramsey însã nu a fost primit decât de secretarul arhiepiscopului. I. Raþiu a prezentat acestuia un memoriu în care îl informa despre „situaþia grea“ a bisericilor din România, solicitându-i totodatã sã intervinã în þarã pentru eliberarea din închisoare a episcopului Hossu Iuliu. În acest memoriu el a prezentat în mod eronat situaþia cultului religios greco-catolic din þarã pentru a contracara, pe cât posibil, vizita lui Ramsey în România. Acþiunea lui I. Raþiu a eºuat, deoarece arhiepiscopul englez nu numai cã nu a þinut cont de „informarea“ primitã, ci la sfârºitul vizitei sale în România, a fãcut în presã declaraþii favorabile þãrii noastre. La mijlocul lunii iunie a.c., I. Raþiu însoþit de Tilea Viorel a întreprins o cãlãtorie în Spania, tot în vederea reorganizãrii fugarilor. În acest sens el a þinut la Madrid o consfãtuire la care au participat, printre alþii, Chendi ªtefan, Rãuþã Aurel, Traian Popescu ºi Mariþia Nicolae. I. Raþiu a explicat ºi acestora necesitatea contactului cu þara, precum ºi faptul cã pentru a se proceda la reorganizarea „exilului“ este necesar ca fugarii sã fie organizaþi, pe þãri, într-o singurã organizaþie asemãnãtoare celei din Anglia. Dupã aceastã consfãtuire, în Spania a fost înfiinþatã, la sfârºitul lunii iunie a.c., asociaþia culturalã a fugarilor români denumitã „Astra“. Cu toate lãmuririle date de Raþiu ºi V. Tilea lui Horia Sima, acesta a refuzat sã participe la înfiinþarea asociaþiei, afirmând cã preferã sã susþinã poziþia anticomunistã a lui C. Viºoianu, decât sã participe la o organizaþie „bãnuitã ca fiind inspiratã de autoritãþile R.P.R. “. Din comitetul de conducere al asociaþiei „Astra“ fac parte legionarul Chendi ªtefan, ca preºedinte, iar Uscãtescu George, Rãuþã Aurel ºi Mariþia Nicolae, membri ai comitetului. 674
Urmeazã ca în scurt timp I. Raþiu sã procedeze la înfiinþarea unor asociaþii culturale ºi în R.F.G. ºi Franþa. Pentru a ridica prestigiul acþiunilor sale, I. Raþiu ºi-a îndreptat apoi atenþia asupra personalitãþilor engleze din comitetul de „onoare“. În acest sens, el a organizat la 1 iulie a.c., un cocteil la care au participat, pe lângã cca 60 de fugari români, ºi 30 de invitaþi englezi, printre care cunoscuþi activiºti ai Partidului conservator ca sir Victor Raikes, membru în comitetul pentru politicã externã, sir Thomas Petre, lordul Ian Lloyd ºi lideri ai Partidului laburist ca lordul Arthur Hendersen, Sidney Silverman, deputat laburist, precum ºi câþiva ziariºti. Dupã cocteil, I. Raþiu, Tilea Viorel ºi Serdici George au analizat modul în care a decurs contactul cu personalitãþile engleze ºi mai ales rezultatul obþinut, apreciind cã acþiunea a avut succes ºi cã existã posibilitãþi ca aceºtia sã fie folosiþi „pe linia sprijinirii acþiunilor româneºti“. Întrucât în aceeaºi zi, la Londra, sosise ministrul de externe al R.P. Ungare, Raþiu ºi grupul sãu, discutând despre acest eveniment, au apreciat cã ºi „românii din exil trebuie sã facã ceva pentru þara lor“ ºi cã „nu trebuie sã se lase mai prejos decât fugarii maghiari“. Tilea Viorel a fãcut în acest sens urmãtoarea remarcã: „Balog ºi Kaldor (n. n consilieri ai premierului englez Harold Wilson, ambii de origine maghiarã) l-au adus pe ministrul de Externe maghiar la Londra. Când vor veni conservatorii la putere o sã-l aducem pe ministrul de Externe român“. I. Raþiu a cerut apoi ca membrii din conducerea asociaþiei sã acorde mai multã atenþie sprijinirii acþiunilor organizate de Biserica ortodoxã românã, deschisã de curând la Londra, al cãrui preot a fost trimis de Patriarhia din Bucureºti. El a apreciat cã aceastã bisericã poate servi ca „punte de legãturã“ între fugarii români stabiliþi în Anglia ºi þarã. Dupã acþiunile întreprinse în primele patru luni ale acestui an de grupul disident Raþiu – Serdici, pentru a reorganiza emigraþia românã ºi dupã avertismentele primite de la Departamentul de Stat cu privire la reducerea fondurilor pentru activitatea necorespunzãtoare a sa ºi a C.N.R., C. Viºoianu, preºedintele acestei organizaþii, a luat mãsuri menite sã „învioreze“ activitatea membrilor din conducerea organizaþiei ºi sã contracareze influenþa grupului disident. Totodatã, el a întreprins în perioada aprilie – mai o cãlãtorie pe continentul european, la Paris, Strasbourg, Bonn, Geneva, Copenhaga ºi Londra pentru a putea stabili în ce mãsurã acþiunea de reorganizare a C.N.R. iniþiatã de I. Raþiu a gãsit aderenþi printre cãpeteniile fugarilor. Paralel cu aceasta, elemente din conducerea C.N.R. credincioase lui C. Viºoianu, au lansat zvonul în rândul fugarilor cã nici unul din guvernele ºi serviciile de spionaj capitaliste, care cunosc ºi susþin materialiceºte organizaþia C.N.R. nu sunt dispuse sã-l înlocuiascã pe C. Viºoianu. 675
În cursul cãlãtoriei sale prin Europa, C. Viºoianu a purtat discuþii cu ºeful Departamentului Europei de Rãsãrit din cadrul „Foreign Office“ din Londra, cu secretarul general de la Ministerul Afacerilor Externe, Carbonel, cu oficialitãþi ale M. A. E. din Bonn ºi ºefii de partide din R.F.G., participând ºi la o ºedinþã a „Asociaþiei Naþiunilor Europene Captive“, þinutã la Strasbourg. La toate aceste întrevederi, erijându-se în cunoscãtor al situaþiei din þarã, C. Viºoianu a cãutat sã convingã interlocutorii sãi despre „lipsa de libertate“ ºi „nivelul de trai scãzut“ din þarã, susþinând cã actuala politicã promovatã de guvernul român ar fi numai o problemã de conjuncturã. Lipsa de interes cu care a fost ascultat ºi mai ales faptul cã n-a mai primit orientãri din partea interlocutorilor sãi ca în alþi ani, a creat lui C. Viºoianu convingerea – aºa dupã cum a afirmat chiar el în mod confidenþial unor fugari – cã de fapt convorbirile sale au fost numai o chestiune de rutinã. La Londra, C. Viºoianu a avut contacte ºi cu cadre ale serviciului de spionaj englez, care, aflând cã intenþioneazã sã ia legãtura cu V. Tilea, l-au sfãtuit sã renunþe la aceasta. Deºi a luat legãtura cu o mulþime de oficialitãþi strãine, el nu a putut sã se adreseze tocmai lui Mihai de Hohenzollern, patronul C.N.R., deoarece, acesta aflând de ziua sosirii lui C. Viºoianu la Geneva, a plecat cu douã zile înainte la Copenhaga. Reîntors la Paris, ºi descurajat, C. Viºoianu a organizat, la 19 mai a.c., la „Fundaþia Carol I“ o conferinþã în care a prezentat „situaþia internaþionalã“, dând apoi ºi unele îndrumãri fugarilor. În general, el a apreciat cu amãrãciune cã situaþia emigraþiei este „excepþional de gravã“, deoarece: „lumea liberã nu pare a voi lichidarea comunismului din România, ba din contrã, marile puteri occidentale sunt cele care bat astãzi la porþile întredeschise ale comunismului“. În orientarea pe care a dat-o fugarilor, Viºoianu a cerut ca aceºtia sã continue totuºi ºi sã susþinã linia politicã a S.U.A., deoarece, a afirmat el, „numai Statele Unite ne mai oferã posibilitatea materialã de a putea sã existãm politic ºi sã ne miºcãm în afara hotarelor þãrii“. Cu toate acestea, într-un moment când se afla în mijlocul unor elemente apropiate lui, C. Viºoianu a relatat acestora cu amãrãciune faptul cã a întâmpinat o poziþie de indiferenþã faþã de „treburile exilului“, atât din partea autoritãþilor americane, cât ºi a celor din Europa Occidentalã cu care a luat contact. Faþã de aceastã situaþie el s-a vãzut nevoit sã comunice la New York, lui Popa Augustin, cã sã încerce sã punã de acord „poziþia C.N.R. cu opinia generalã existentã în rândul emigraþiei în problema R.P.R. “, arãtând totodatã cã în Europa C.N.R. pierde tot mai mulþi adepþi. Menþionãm cã la scurt timp, conducerea C.N.R. din New York a primit încã o „orientare“ din partea Departamentului de Stat al S.U.A., care printr-o scrisoare fãcea cunoscut cã pentru manifestarea organizatã cu prilejul zilei de 10 mai 1965, conferinþa fugarului N. Marinescu nu poate fi þinutã, deoarece „nu corespunde cu linia 676
politicã promovatã de S.U.A. faþã de România“, iar conferinþa lui Popa Augustin va trebui refãcutã în spirit mai realist. C. Viºoianu a organizat la Paris o consfãtuire cu redacþia fiþuicii sale „La Nation Roumaine“, la care au participat Veniamin Virgil, Micu Virgil, Theodor Cazaban, Ierunca Virgil ºi Monica Lovinescu, pentru a schimba orientarea „ziarului“. El a dispus ca, pe viitor, materialele publicate sã scoatã în evidenþã manifestãrile culturale româneºti atât din emigraþie, cât ºi din þarã, punându-se accent pe laturile pozitive ale acestora. În acest fel, a menþionat C. Viºoianu, ziarul nostru trebuie sã devinã un „organ de informare obiectivã ºi de afirmare a culturii româneºti“. El a criticat apoi stilul de muncã defectuos al lui Amãriuþei Constantin, care a întocmit un reportaj negativ cu privire la activitatea Teatrului de Comedie din Bucureºti, aflat la Paris, arãtând cã „La Nation Roumaine“ trebuia sã evidenþieze pãrþile pozitive ºi nu cele negative. Menþionãm cã la scurt timp dupã întoarcerea lui C. Viºoianu în S.U.A., fugarii români din Paris Cazaban Teodor, Amãriuþei Constantin, Virgil Ierunca ºi Monica Lovinescu, toþi membri ai C.N.R., au început sã se preocupe de crearea unei organizaþii a fugarilor intelectuali, care sã cuprindã îndeosebi scriitorii. Scopul pe care aceºtia ºi l-au propus este ca organizaþia sã editeze ºi sã difuzeze atât în Occident, cât mai ales în cadrul instituþiilor de culturã din þarã o revistã literarã. Finanþarea acestei reviste urmeazã s-o facã fugarul Mãmãligã Leonid, membru în C.N.R. În prezent se duc dispute între cei de mai sus pe tema statutului. Analizând acþiunile întreprinse în ultima perioadã de grupul Raþiu – Serdici ºi de C.N.R., rezultã urmãtoarele aspecte importante: I. Raþiu, folosind în mod subtil dorinþa fugarilor de a lua contact cu þara ºi þinând cont de actuala conjuncturã politicã, favorabilã relaþiilor ºi contactelor, încearcã sã procedeze la reorganizarea fugarilor, cuprinzându-i într-o asociaþie care sã nu þinã cont de pãreri politice ºi care sã permitã contacte cu þara. În acest fel, I. Raþiu satisface dorinþele majoritãþii fugarilor de rând, îi cointereseazã pentru a se grupa sub firma asociaþiei sale ºi îºi creeazã sieºi o poziþie net favorabilã faþã de C. Viºoianu ºi alte cãpetenii compromise, care sub vechile lozinci duºmãnoase faþã de þarã, cu greu îºi mai menþin ºefia vreunei organizaþii. La rândul sãu, C. Viºoianu, vãzând cã este depãºit de evenimente ºi constrâns atât de cãtre americani, cât ºi de atitudinea fugarilor din emigraþie, cautã sã dea C.N.R. o orientare mai realistã faþã de þarã, pentru a evita izolarea sa ºi destrãmarea totalã a organizaþiei C.N.R. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 4, vol. 1, f. 91–99.
677
149. 1966 ianuarie 10. Notã privitoare la activitatea desfãºuratã în cea de-a doua parte a anului 1965 de cãtre organizaþia „Comitetul Naþional pentru Europa Liberã“ ºi organizaþia „Asociaþia Naþiunilor Europene Captive“, remisã de ministrul român al Afacerilor Interne omologului sãu ungar. Republica Socialistã România Ministerul Afacerilor Interne – Cabinetul Ministrului –
Strict secret 10 ianuarie 1966
Cãtre Tovarãºul Benko Andras Ministru al Afacerilor Interne al Republicii Populare Ungare Stimate tovarãºe ministru, Vã trimitem alãturat o notã cu privire la activitatea duºmãnoasã desfãºuratã în cea de-a doua parte a anului 1965 de cãtre organizaþia „Comitetul Naþional pentru Europa Liberã“ ºi organizaþia „Asociaþia Naþiunilor Europene Captive“. Cu salutãri tovãrãºeºti Ministrul Afacerilor Interne al R.S. România C. Onescu Strict secret Notã Potrivit relatãrilor fãcute de ºeful filialei din Londra al C.N.E.L., generalul Mucio F. Delgado, guvernul american a hotãrât sã reorganizeze C.N.E.L. ºi sã-i reorienteze activitatea în conformitate cu politica promovatã de administraþia S.U.A. faþã de þãrile socialiste. Conform unei dispoziþii date de cãtre Departamentul de Stat al S.U.A. la centrala C.N.E.L. din New York se studiazã posibilitatea desfiinþãrii unor filiale ale „Europei Libere“ din Europa. De asemenea, se studiazã modalitatea ca treptat S.U.A. sã-ºi retragã personalul de la unele birouri ºi posturi de radio „Europa Liberã“, rezervându-ºi dreptul de a dispune de unii emigranþi politici din þãrile socialiste angajaþi la München. Autoritãþile 678
S.U.A. au în vedere cã ºi dintre aceºtia câþiva vor fi aduºi la centrala C.N.E.L. din New York. O parte din personalul american al acestor filiale a ºi primit deja indicaþii sã se retragã în S.U.A., unde vor ocupa alte posturi, iar personalul autohton ºi emigranþii politici au fost sfãtuiþi sã-ºi gãseascã alte servicii. În privinþa postului de radio „Europa Liberã“ de la München se preconizeazã ca acesta sã fie predat R.F. Germane. Intenþia guvernului vest-german este ca, preluând postul de la München, sã-l contopeascã cu postul de la Köln. Administraþia Statelor Unite motiveazã restrângerea filialelor C.N.E.L. din Europa prin necesitatea unor economii bugetare, iar pe de altã parte prin aceea cã activitatea acestor filiale poate fi desfãºuratã ºi din S.U.A. O datã cu închiderea acestor filiale îºi reduc sau îºi înceteazã activitatea din lipsã de fonduri ºi unele organizaþii ale emigraþiei politice reacþionare. Cunoaºtem în acest sens cã salariile unor vârfuri ale fugarilor români, angajaþi ai organizaþiilor din care fac parte au fost reduse la jumãtate ºi cã tot din cauza reducerii de fonduri aceste organizaþii nu-ºi mai pot edita fiþuicile decât în perioade neregulate sau trebuind sã renunþe la unele din ele. În legãturã cu sarcinile postului de radio „Europa Liberã“, pentru perioada ce urmeazã, R. V. Burks, directorul politic al acestui post, a arãtat în ºedinþa þinutã de conducerea organizaþiei C.N.E.L. la 25 august 1965 urmãtoarele: „Sarcina Secþiei Europa Rãsãriteanã din cadrul postului de radio „Europa Liberã“ este sã analizeze situaþia din þãrile socialiste ºi sã stabileascã modul de stimulare a situaþiilor favorabile (n.n. pentru Occident) ºi întârzierea dezvoltãrii situaþiilor nefavorabile. Trebuie sã se acþioneze asupra subconºtientului ascultãtorilor în scopul modificãrii atitudinii lor faþã de totalitarism ºi dictaturã“. * Începând cu luna iulie 1965, administraþia S.U.A. a redus fondurile alocate A.N.E.C. ºi a dispus mãsuri de reorganizarea activitãþii acestei organizaþii în conformitate cu obiectivele de politica externã a S.U.A. O parte din vârfurile emigraþiei reacþionare ce încadrau A.N.E.C. ºi în special Brutus Coste, fost secretar general al organizaþiei, a încercat sã se opunã mãsurilor recomandate de administraþia Johnson. Din aceastã cauzã, începând de la 1 septembrie 1965, Brutus Coste a fost înlãturat din A.N.E.C. prin desfiinþarea funcþiei pe care a deþinut-o. Pentru a „legaliza“ hotãrârea Departamentului de Stat al S.U.A. cu privire la îndepãrtarea lui Brutus Coste, A.N.E.C.-ul a þinut o ºedinþã extraordinarã unde s-a pus la vot scoaterea lui. Între 21–22 septembrie 1965 a avut loc la New York cea de-a XII-a sesiune A.N.E.C., încheiatã cu un eºec total. 679
Discursurile „reprezentanþilor“ aºa-numitelor Comitete naþionale ce fac parte din A.N.E.C., au conþinut atacuri la adresa administraþiei Johnson, învinuitã de a fi renunþat la lupta pentru doborârea regimurilor comuniste din þãrile socialiste europene. Petrov, reprezentant al emigraþiei bulgare, ºi-a încheiat discursul arãtând cã „faþã de poziþia adoptatã de S.U.A. privind A.N.E.C. nu-i mai rãmâne nimic de fãcut decât sã se înapoieze în Bulgaria spre a fi înmormântat alãturi de strãmoºi“. La insistenþele vârfurilor emigraþiei reacþionare, un grup de congresmeni americani, printre care Gerald R. Ford jr., Daniel J. Flood, Jacob Javits, John Mc. Cormac ºi alþii, au hotãrât sã înscrie problema A.N.E.C., pentru dezbatere de cãtre congresul S.U.A. în luna februarie 1966. Vasile Germenji, preºedintele A.N.E.C., a întocmit în acest sens un memoriu care sã constituie o bazã pentru dezbateri. Memoriul cuprinde în linii mari urmãtoarele probleme: -Mãsura luatã de administraþia Johnson de a reduce bugetul A.N.E.C. – a fost neinspiratã; -Întãrirea organizaþiei A.N.E.C. este necesarã, având în vedere cã în S.U.A. au apãrut organizaþii ce se opun rãzboiului din Vietnam ºi propaganda acestora trebuie contracaratã; -Activizarea A.N.E.C. ar fi de actualitate mai ales acum, când într-o serie de þãri socialiste din Europa de Est se manifestã tendinþe de liberalizare care reduc influenþa U.R.S.S.; -Crearea de urgenþã în cadrul Congresului S.U.A. a Comitetului special pentru naþiunile captive, propus de un numãr de 28 congresmeni încã în luna iulie 1965; -Administraþia S.U.A. sã-ºi respecte angajamentele luate de a elibera de comunism „naþiunile captive“ aºa cum îºi respectã angajamentul luat faþã de „guvernul“ de la Saigon; La cererea congresmenilor amintiþi mai sus, A.N.E.C.-ul pregãteºte acum un document privind cauzele care au determinat ineficienþa organizaþiei. Printre principalele cauze scoase în evidenþã pânã în prezent se menþioneazã urmãtoarele: -Organizaþia a fost invadatã de agenþi comuniºti ºi pentru aceasta se cere concursul F.B.I.; -Politica S.U.A. de a „întinde poduri“ cãtre þãrile Europei Rãsãritene, a descurajat foarte mult comitetul de conducere al A.N.E.C.; -Fostul secretar general Brutus Coste a folosit fondurile organizaþiei în alte scopuri ºi nu pentru acþiunile organizaþiei. Ca urmare, se preconizeazã a se cere instituirea unei comisii a C.I.A. sau F.B.I. care sã cerceteze activitatea lui Brutus Coste. Din câte cunoaºtem, Departamentul de Stat al S.U.A., în afarã de instrucþiunile transmise Comitetului „Europei Libere“ din New York, privind programele de propagandã, nu manifestã vreun interes deosebit de a reactiviza organizaþia A.N.E.C. 680
În opoziþie cu senatorii americani menþionaþi mai sus, unii politicieni americani apreciazã cã scopurile politicii externe a S.U.A. nu pot fi îndeplinite în þãrile Europei Rãsãritene prin organizaþii depãºite de tipul A.N.E.C. În locul A.N.E.C.-ului se elaboreazã acþiuni cu caracter general anticomunist, care au în vedere nu numai þãrile socialiste din Europa, ci în general toate þãrile ºi teritoriile unde s-au instaurat regimuri socialiste. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 45, vol. 4, f. 70–74.
150. 1966 iunie 18. Notã cu privire la activitatea postului de radio „Europa Liberã“. 18 iunie 1966 Notã cu privire la activitatea postului de radio „Europa Liberã“ Postul de radio „Europa Liberã“, care funcþioneazã din anul 1950, este în prezent una din reþelele principale ale propagandei burgheze privind þara noastrã. Misiunea acestui post de radio, dupã cum declara în 1961 unul din directorii sãi este urmãtoarea: 1. „Contracarând propaganda comunistã, relatând evenimentele în mod faptic ºi furnizând popoarelor captive material interzis de comuniºti, radio «Europa Liberã» a dat posibilitatea acestor popoare sã rãmânã cu judecata limpede ºi sã reziste presiunilor comunismului“. 2. „Punând accentul asupra culturilor ºi tradiþiilor est-europene, radio «Europa Liberã» reaminteºte popoarelor captive legãturile lor cu lumea occidentalã“. 3. „Împiedicând pe comuniºti de a domina în mod total inimile ºi minþile popoarelor pe care le þin în captivitate, radio «Europa Liberã» a ajutat la stãvilirea rãspândirii comunismului într-o regiune vitalã pentru apãrarea lumii libere“. 4. „Criticând metodele comuniste, radio «Europa Liberã» a impus adoptarea de reforme, a pus accentul asupra nedreptãþilor ºi a fãcut ca popoarele captive sã fie conºtiente de ceea ce li se întâmplã“. Faþã de perioada anului 1962 ºi începutul anului 1963, când propaganda dusã de acest post de radio era net ostilã la adresa þãrii noastre, de negare totalã a realizãrilor în construirea socialismului sau de denigrare a acestor realizãri, în prezent se constatã 681
folosirea unor metode de propagandã mai subtile care potrivit declaraþiilor acestui post ar fi mult mai eficace. Într-o emisiune a postului de la sfârºitul anului 1963, se preciza: „În ultimul timp am fãcut mari eforturi pentru a îmbunãtãþi programele noastre, pentru a le îmbogãþi cu tot felul de rubrici noi ºi a le face cât mai atrãgãtoare. Programele au fost lãrgite pentru a pune pe ascultãtori la curent cu tot ce se petrece în lumea întreagã ºi în toate domeniile: politic, economic, social, cultural, artistic ºi sportiv“. Într-o emisiune din cursul anului 1964, postul sublinia: „În prezent urmãrim cu cea mai mare atenþie desfãºurãrile din România ºi ecourile pe care ele le stârnesc în lume. Este absolut necesar ca sã fiþi la curent cu felul cum este privitã România astãzi peste hotare, aºa cum trebuie sã fiþi la curent cu tot ce se întâmplã în lume ºi în toate domeniile. Faptul politic, comentariile noastre politice rãmân pe primul plan al preocupãrilor noastre“. Din programele prezentate de acest post în ultimii doi ani reiese cã nu a mai transmis comentarii în genul celor redactate de Marcel Fontaine, Ghiþã Ionescu, Preda Bunescu ºi alþii care foloseau tot felul de epitete cu caracter foarte calomnios la adresa þãrii noastre. De pildã, s-a observat cã nu se mai foloseºte termenul de „stat poliþist“. Aprecierile sunt mai realiste, comentariile sunt mai bine documentate, folosindu-se citate din presa noastrã. În ce priveºte dezvoltarea economicã a þãrii noastre, postul este nevoit sã recunoascã în materialele sale realizãrile importante, dar continuã sã scoatã în evidenþã unele critici publicate în presa noastrã cu privire la unele deficienþe constatate. În general se merge pe linia recomandãrilor, adoptându-se un ton sfãtuitor. Postul trece însã sub tãcere unele succese obþinute în unele domenii ale vieþii economice cum ar fi, de pildã, construcþia de locuinþe. În domeniul agriculturii, postul scoate în evidenþã aspectele negative încercând sã atribuie aceste lipsuri pe seama faptului cã producþia agricolã din þara noastrã nu se mai bazeazã pe proprietatea individualã. Postul recomandã chiar sã se dea þãranilor loturi cât mai mari de pãmânt în folosinþã individualã. Postul foloseºte mai puþin epitete la adresa conducãtorilor de partid, continuând însã sã facã unele insinuãri privitoare la activitatea conducerii de partid. Postul continuã sã minimalizeze trecutul de luptã al partidului ºi rolul partidului în organizarea bãtãliilor de clasã din þara noastrã, încercând sã prezinte într-o luminã falsã unele documente privitoare la activitatea partidului nostru. În cadrul comentariilor transmise de post, în prezent a cãpãtat o pondere mai mare urmãtoarele teme: politica externã a României, relaþiile þãrii noastre cu celelalte þãri socialiste ºi îndeosebi cu Uniunea Sovieticã, poziþia partidului nostru faþã de problemele miºcãrii comuniste internaþionale, relaþiile României cu þãrile occidentale. În tratarea acestor teme, radio „Europa Liberã“ abordeazã problema independenþei þãrii noastre manifestând o atitudine de „aprobare ºi încurajare“, insinuând existenþa unor fisuri între România ºi celelalte þãri socialiste, cãutând sã exploateze în acest 682
sens documentele ºi declaraþiile de partid ºi de stat. Din limbajul postului a dispãrut termenul de „satelit“ atribuit þãrii noastre. Totuºi, postul încearcã într-un mod subtil sã deformeze unele aspecte ale relaþiilor þãrii noastre cu unele þãri socialiste, reluând în mod trunchiat unele citate din presã sau din materiale transmise de posturile de radio ale acestor þãri pe care le prezintã într-o luminã falsã. Postul încearcã în permanenþã sã recomande României „sã meargã mai departe“, sã se îndepãrteze de U.R.S.S., sã se apropie tot mai mult de lumea occidentalã. În acest sens postul se face ecoul speculaþiilor din presa occidentalã privind o serie de aspecte ale politicii externe româneºti, în special relaþiile României în cadrul C. A. E. R., Tratatului de la Varºovia, în cadrul miºcãrii comuniste ºi muncitoreºti internaþionale. Se observã o concentrare a atenþiei propagandei ostile la adresa þãrii noastre în urmãtoarele direcþii: literaturã, artã, ideologie, învãþãmânt ºi ºtiinþã. În aceastã direcþie se porneºte de la ideea cã în timp ce în politica externã România a fãcut paºi pe linia independenþei, în domeniul artei, literaturii, „nu existã libertate de creaþie“, libertatea individualã ar fi restrânsã (se spune chiar cã România, pe plan intern, practicã încã mãsuri staliniste). Postul duce o campanie sistematicã de denigrare a unor valoroºi reprezentanþi ai artei ºi literaturii noastre, în special a creatorilor din generaþia vârstnicã, opunându-le o serie de tineri autori în a cãror creaþie se vãdesc aºa-numite tendinþe „neconformiste“, „moderniste“. Postul duce o campanie polemicã împotriva activitãþii pe tãrâmul ºtiinþelor sociale din þara noastrã. În ultimul timp se duce o campanie în legãturã cu modul cum noi punem problema statului ºi naþiunii. Postul pretinde cã „naþionalismul“ nostru este „fals“ ºi ar avea ca scop doar câºtigarea de „aderenþi“ în sânul poporului. Postul încearcã sã deschidã o polemicã cu unele publicaþii – „Scânteia“, „Gazeta literarã“, „Contemporanul“, „Luceafãrul“, care au publicat ºi publicã articole pe teme de eticã, moralã, artã, ºtiinþã ºi culturã. Postul foloseºte un ton apologetic pentru realizãrile culturii ºi artei occidentale. În afarã de comentariile referitoare la þara noastrã, postul mai transmite materiale privind diferite aspecte din celelalte þãri socialiste, mergând pe linia comparaþiei, materiale privind aspecte ale modului de viaþã din þãrile capitaliste, comentarii despre situaþia din þãrile slab dezvoltate precum ºi ºtiri ºi comentarii privind principalele evenimente internaþionale. În prezentarea materialelor referitoare la þara noastrã se observã, din ce în ce mai mult, cã redactorii de la acest post de radio vorbesc de pe o poziþie internã folosind termenii de „þara noastrã“, „noi românii“ etc. Specificãm cã în trecut aceºti termeni nu erau folosiþi, comentatorii acestui post de radio situându-se pe o poziþie exterioarã þãrii noastre. În ce priveºte stilul de muncã al postului de radio „Europa Liberã“, se constatã în general o mare operativitate în sensul cã un eveniment petrecut în þara noastrã sau în altã parte a lumii este anunþat în timpul cel mai scurt ºi chiar comentat. De asemenea, 683
postul reia în mod operativ articole despre þara noastrã publicate în presa occidentalã sau semnaleazã articole apãrute în presa þãrilor socialiste. În ultimii doi ani postul ºi-a mãrit orele de emisiune. Dacã la începutul anului 1964 totalul emisiunilor zilnice era de cinci ore, în prezent programul acestor emisiuni cuprinde 12 ore pe zi. Programele au fost îmbogãþite cu noi rubrici cum ar fi cronici tehnico-ºtiinþifice, cronici medicale, sportive, artistice, precum ºi cu programe muzicale (muzicã clasicã ºi de jazz). Postul face încercãri de a stabili legãturi cu ascultãtorii; se transmit foarte des anunþuri în care se specificã adresa postului de radio unde ascultãtorii pot trimite scrisori. Se face apel la ascultãtori de a veni cu sugestii privind îmbunãtãþirea programelor cu caracter cultural, artistic ºi sportiv. Pânã în prezent nu s-a constatat organizarea de concursuri în rândul ascultãtorilor, aºa cum a fãcut de pildã postul de radio Londra. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 45, vol. 4, f. 75–80.
151. 1967 martie 30. Notã privind „Asociaþia culturalã a românilor din Anglia“. Ministerul Afacerilor Interne D.G.I. Direcþia C – 22 –
Strict secret exemplar unic 30 martie 1967
Notã privind „Asociaþia culturalã a românilor din Anglia“ La data de 15 mai 1965 a luat fiinþã la Londra, „Asociaþia culturalã a românilor din Anglia“, organizaþie creatã cu concursul Serviciului de contrainformaþii englez, având ca scop, gruparea fugarilor români din Anglia pentru ca sub aceastã formã sãi poatã þine sub control ºi la îndemâna intereselor lor. Aceastã asociaþie are sediul în Londra, W. 1, Wimpole Street – 9 ºi numãrã circa 200 membri înscriºi, dar efectiv nu participã decât 40–50 membri. În ºedinþa de constituire din 1965, s-a ales un „Comitet executiv“, în frunte cu Raþiu Iancu – cunoscut de noi ca agent al organelor C. I. engleze, Iliescu Ecaterina, Mihai Cârciog, Gladys Gibson, Silviu Crãciunaº, Horia Georgescu ºi D. Daponte, 684
precum ºi un comitet cu membri de onoare: unul cuprinzând elemente din rândul fugarilor români (ex. Petre Lazãr, Gogu Constantinescu, Sanda Cârciog), iar cel deal doilea cuprinzând personalitãþi din cercurile politice ale aristocraþiei engleze, considerate ca „sprijinitori ai acþiunilor româneºti“. Înfiinþarea asociaþiei a apãrut ca fiind iniþiativa lui Iliescu Ecaterina dar din informaþiile ce le avem rezultã cã ea nu a fost decât o mijlocitoare a serviciului M.I. 5 englez. Pentru a putea atrage cât mai mulþi emigranþi români din Anglia, sesizând dorinþa manifestatã de majoritatea lor de a stabili contacte cu þara, au recurs la formularea în statutul „asociaþiei“ a unor principii care sã fie în concordanþã cu aceastã tendinþã. Astfel, ca principalele prevederi ale statutului, se considerã „promovarea ºi apãrarea tradiþiilor ºi intereselor permanente româneºti“; „organizarea de contacte cu românii care vin în Anglia pe timp determinat în cadrul unor delegaþii economice, culturale, religioase etc.“; „intervenirea prin presã, contacte cu personalitãþi marcante ºi prin orice alte mijloace posibile ºi de câte ori cultura, civilizaþia, religia ºi structura etnicã româneascã ar fi afectate“. În realitate, sub denumirea de „asociaþie culturalã“ se ascund noi forme de activitate cu conþinut duºmãnos [la adresa] orânduirii socialiste din þara noastrã. Astfel, una din principalele acþiuni ale lui Raþiu Iancu în numele asociaþiei a fost înmânarea, în luna mai 1966, arhiepiscopului M. Ramsey – care urma sã viziteze þara – unui „memoriu“ prin care îl informa cu date eronate despre „situaþia“ bisericii din România, solicitându-i sã intervinã pentru eliberarea episcopului greco-catolic Iuliu Hossu – considerat de ei „exilat“. În acelaºi „memoriu“ au încercat sã-l convingã pe Ramsey cã preotul român de la Londra ar fi „trimisul guvernului“ ºi ar trebui ca sã înainte de numire sã fie „acceptat“ de românii din Anglia. De asemenea, în luna ianuarie 1966 s-a redactat un alt memoriu ºi a fost trimis în numele asociaþiei la ministrul de Externe englez, înaintea vizitei în Marea Britanie a delegaþiei române condusã de tov. Alexandru Bârlãdeanu, cu scopul de a influenþa negativ rezultatele acestei delegaþii, cerând guvernului britanic sã condiþioneze dezvoltarea relaþiilor cu þara noastrã de „liberalizarea ºi mai mare a politicii interne“. Pentru a-ºi motiva acþiunile sale politice cu caracter duºmãnos, Raþiu Iancu dã explicaþii în sensul cã activitatea sa nu ar urmãri rãsturnarea regimului din þarã ci sã determine guvernul român sã acorde mai multe libertãþi ºi sã îmbunãtãþeascã nivelul de viaþã al poporului. Prin organizarea unor reuniuni, „tedeum“-uri sau conferinþe cu membri asociaþiei la diferite date legate de evenimentele istorice ale þãrii noastre (ex. 24 ianuarie, 10 mai) se urmãreºte propagarea unui fals patriotism, interpretãri duºmãnoase ºi denigrarea realizãrilor regimului nostru. Spre exemplu, la recepþia datã de asociaþie pentru sãrbãtorirea zilei de „10 mai“, Raþiu I. a þinut o cuvântare în care „a subliniat importanþa istoricã ºi simbolicã a acestei date ºi în final a atras atenþia cã, pânã ºi conducãtorii vremelnici ai regimului actual 685
din þarã sunt obligaþi sã þinã seamã de importanþa acestei date“, dând interpretãri eronate unor texte din documentele partidului nostru ce se referã la continuarea operei de dezvoltare a societãþii româneºti. La atmosfera de neîncredere ºi ostilitate faþã de orânduirea socialistã din þara noastrã, ce se întreþine în rândul membrilor asociaþiei, o contribuþie însemnatã o are difuzarea fiþuicii duºmãnoase „Free Romanian Press“ editatã sub directa „îngrijire“ a lui Raþiu Iancu. De remarcat cã aceastã fiþuicã se distribuie chiar ºi în mod gratuit pentru a-i putea da o mai largã difuzare, afirmându-se cã în conþinut se prezintã ºtirile „aºa cum sunt în realitate“, fãrã interpretãri, dar în fapt, majoritatea articolelor sunt însoþite de comentarii calomnioase. Sunt incluse ºi unele ºtiri despre realizãri din þara noastrã dar redate aºa încât sã minimalizeze importanþa lor. Cu toate strãduinþele lui Raþiu Iancu ºi a celorlalþi din fugarii români care încã nu au renunþat la poziþia duºmãnoasã faþã de þarã, rezultatele acþiunilor lor sunt din ce în ce mai slabe. Existã frecvente neînþelegeri în sânul conducerii „asociaþiei“ sau între conducere ºi membri ei, unii refuzã sã mai participe (ex. Tilea Viorel, Michael Titus) iar alþii participã din ce în ce mai puþin. Îngrijoratã, pe de o parte, de aceastã situaþie, iar pe de alta de numãrul crescând al celor care participã la acþiunile organizate pe linie oficialã de ambasada noastrã sau de Biserica ortodoxã din Londra, conducerea asociaþiei recent a hotãrât sã-ºi intensifice activitatea. În luna martie a.c., într-o ºedinþã a „Comitetului executiv“ al asociaþiei s-a luat în discuþie realegerea conducerii, pentru înlocuirea celor „inactivi“ ºi introducerea în statutul asociaþiei a unei noi prevederi care sã împuterniceascã „Comitetul executiv“ cu verificarea membrilor, pentru „a împiedica eventualele infiltrãri din rândul acelora care sunt prieteni ai ambasadei sau alte elemente“. Pentru contracararea acþiunilor duºmãnoase ce se desfãºoarã sub paravanul acestei „asociaþii“, noi avem în prezent, în desfãºurare, un plan de mãsuri pentru neutralizarea ºi anihilarea activitãþii lui Raþiu Iancu ºi am luat mãsuri pentru orientarea muncii spre lucrarea informativã a fugarilor activi, în vederea descoperirii la timp ºi prevenirii planurilor duºmãnoase ce le pun la cale. A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 4, vol. 1, f. 139–142.
686
152. 1967 aprilie 3. Plan privind mãsurile ce se vor lua în cadrul obiectivului „Dunãrea“ pânã la data de 30 decembrie 1967. Ministerul Afacerilor Interne D.G.I. Direcþia C – 22 -
Strict secret 3 aprilie 1967
Plan privind mãsurile ce se vor lua în cadrul obiectivului „Dunãrea“ pânã la data de 30 decembrie 1967*. Analizând materialele existente în cadrul acestui obiectiv, se constatã cã stadiul muncii informativ-operative în prezent nu este la nivelul cerinþelor, întrucât nu s-a reuºit sã se realizeze o cunoaºtere satisfãcãtoare a principalelor aspecte ce caracterizeazã obiectivul, cauzã ce a fãcut ca nici mãsurile întreprinse sã nu atingã eficienþa scontatã. Având în vedere importanþa ce o prezintã acest obiectiv, care funcþioneazã ca un organism în directã subordonare a Ministerului de Externe englez ºi folosit drept instrument de propagandã duºmãnoasã împotriva þãrii noastre, unde sunt angajaþi numeroºi emigranþi români ºi þinând cont de situaþia operativã existentã, este necesar ca munca sã fie orientatã spre rezolvarea urmãtoarelor sarcini: I. Cunoaºterea activitãþii concrete ce se desfãºoarã în cadrul obiectivului ºi a intenþiilor de viitor în legãturã cu planurile duºmãnoase regimului nostru ce ar urma sã fie puse în aplicare: -modalitatea de obþinere a informaþiilor ºi circuitul acestora în sfera de prelucrare pânã la difuzare; -organizare, regulamente interioare, personal etc. II. Stabilirea cercului de elemente angajate în activitatea de culegere, prelucrare ºi difuzare a ºtirilor, cunoaºterea lor sub aspectul poziþiei politice ºi al influenþei de care se bucurã în rândul emigranþilor români. În acest cadru se va avea în vedere studierea ºi a unor elemente dintre autohtoni, care prezintã interes operativ. III. Iniþierea unor mãsuri menite sã ducã la contracararea încercãrilor de a se acþiona împotriva statului nostru, la compromiterea ºi anihilarea elementelor cu influenþã negativã în rândul emigranþilor români. *
Dosarul de obiectiv „Dunãrea“ pentru Secþia românã a B.B.C. (Londra), a fost deschis la 1 aprilie 1957 (A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 83, f. 6).
687
Pentru îndeplinirea acestor sarcini se vor lua urmãtoarele mãsuri: 1. Agenturã a) Continuarea studiilor începute asupra lui „Bill“ ºi „Rusu“ în aºa fel încât pânã la sfârºitul anului 1967 sã se poatã preciza utilitatea ºi oportunitatea trecerii la recrutarea lor*. Pentru aceasta vom studia materialele existente în centralã asupra lor ºi vom întocmi ºi transmite la rezidenþã planurile de mãsuri care sã ducã la clarificarea aspectelor ridicate de fiecare caz în parte. Executã: lt. maj. Bãjenaru St. Termen: 10 aprilie 1967 b) Vom lua în studiu noi elemente ca Podea Ion, Dorren Berry**, Brâncoveanu Constantin asupra cãrora vor fi dirijaþi agenþii „Ion“, „Stanciu“, „Kurt“, în funcþie de posibilitãþile de cunoaºtere care le au. În acest sens vom analiza materialele existente în centralã, se va face mapã separatã pentru fiecare element în parte ºi vom indica rezidenþei mãsurile ce trebuie sã le ia pentru studierea lor. Executã: lt. maj. Bãjenaru St. ºi lt. maj. Afrim Adrian Termen: 1 mai 1967 c) Dirijarea agentului „Stanciu“ pentru a culege informaþii concrete despre activitatea ce se desfãºoarã în cadrul obiectivului cu privire la þara noastrã. Agentul va fi instruit sã stabileascã precis, cãrui serviciu din M. A. E. englez (sau eventual alt organ de stat) se subordoneazã „Dunãrea“, schema organizatoricã, metodele ºi sursele prin care procurã materialul informativ necesar pentru întocmirea programului, de cãtre cine, pe ce criterii ºi din rândul cãror elemente se face recrutare personalului. Pentru aceasta agentul va fi consultat asupra cunoºtinþelor ce le are în prezent la „Dunãrea“ prin care ar putea obþine datele de mai sus, dupã care vom indica noi elemente asupra cãrora sã acþioneze ºi cum sã procedeze. Executã: lt. maj. Afrim Adrian Termen: 1 octombrie 1967 d) De la agentul „Sandu“ se vor lua informaþii cu toate datele ce le cunoaºte în prezent asupra personalului din acest obiectiv ºi va fi dirijat sã urmãreascã în mod concret elementele pe lângã care are mai bune posibilitãþi de informare ºi prezintã interes pentru noi. Executã: maior Sporiº Nicolae Termen: 1 iunie 1967 Adnotãri pe marginea documentului * „De acord cu Bill. «Rusu» sã fie urmãrit activ“ – N. Sporiº ** „Fãrã D. Berry“ – N. Sporiº
688
2. Baza operativã a) Stabilirea schemei actuale de încadrare la „Dunãrea“ a emigranþilor români, întocmirea fiºelor personale ale fiecãruia ºi lucrarea lor organizatã în cadrul capitolului III al dosarului de obiectiv. În funcþie de importanþa ce o prezintã unele elemente, pe baza datelor ce se obþin, vom lua mãsuri de urmãrirea lor în mod activ. Executã: lt. maj. Afrim Adrian ºi lt. maj. Bãjenaru ªtefan Termen: 1 septembrie 1967 b) Vom intensifica urmãrirea informativã a fugarului Cristea Liviu*** pentru a verifica ºi stabili activitatea prezentã ºi intenþiile sale. Acesta este cunoscut de noi cã în urmã cu câþiva ani a desfãºurat activitatea duºmãnoasã împotriva þãrii noastre ºi a fost folosit ca agent recrutor de cãtre organele engleze. În ultimul timp ne-a fost semnalat cã are o poziþie bunã ºi manifestã interes de a veni în þarã, având rude apropiate. Executã: lt. major Afrim Adrian ºi lt. major Bãjenaru ªtefan Termen: Întreaga perioadã c) Agenþii „Ion“ ºi „Kurt“ vor fi instruiþi ca în activitatea […]**** elemente din obiectivul „Dunãrea“ ºtiind cã la „Unirea“ s-au creat condiþiile de stimulare a sentimentelor bune faþã de þara noastrã. În mod special agentul „Ion“ va fi instruit sã ia legãtura cu Doreen Berry, ºefa secþiei române de la „Dunãrea“, faþã de care sã-ºi exprime pãrerea cã, dintre românii din subordinea ei, ar fi mai mulþi care doresc sã participe la manifestãrile de la „Unirea“, dar probabil le este teamã de consecinþe. „Ion“ sã arate cã, în ceea ce îl priveºte, nu crede cã li se impun restricþii ºi tocmai de aceea, considerã cã ar fi bine sã li se explice oficial acest lucru, solicitând-o astfel pe Doreen Berry care într-o asemenea situaþie va fi greu sã-l refuze. Urmãrind efectul ce-l va produce intervenþia lui „Ion“, vom putea verifica totodatã ºi atitudinea autoritãþilor engleze faþã de „Unirea“. „Ion“ ºi „Kurt“ vor avea ca sarcinã permanentã studiul (sub aspectul comportãrii, relaþiilor ºi atitudinii) numiþilor Doreen Berry, „Laura“, „Rusu“, „Bill“ ºi celelalte elemente care frecventeazã „Unirea“. Executã: lt. maj. Afrim Adrian Termen: 15 iunie 1967
***
„Va veni în þarã în mai 1967. Sã-l încadrãm cu agenturã“ – N. Sporiº Un rând din text este ilizibil.
****
689
d) Fiind în curs de definitivare trimiterea temporarã în Anglia a agentului intern „Petroniu“, îl vom instrui cu sarcini concrete de a contacta pe Lieven Alexandru – subdirector pentru Europa Rãsãriteanã de la B.B.C., Doreen Berry, Podea Ion ºi „Bill“. Executã: lt. col. Sãndulescu P. Termen: 30 aprilie 1967 Pe mãsurã ce prin desfãºurarea prezentului plan, vor interveni schimbãri în situaþia operativã, mãsurile prevãzute vor fi completate sau modificate, dupã cerinþe. Lt. maj. Bãjenaru ªtefan [Rezoluþie] 04. 04. 1967 Se aprobã planul cu obs[ervaþiile] din cuprins. Maior N. Sporiº A.C.N.S.A.S., fond S.I.E., dosar nr. 83, f. 106–109.
153. 1967 aprilie 26. Notã referitoare la activitatea firmei „Intora“ din Viena, remisã de ministrul Afacerilor Interne, Cornel Onescu, preºedintelui Comitetului Securitãþii Statului din Bulgaria. Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Socialiste România
Strict secret 18 aprilie 1967
Nr. 392 din 26. 04. 1967 Cãtre Preºedintele Comitetului Securitãþii Statului al Republicii Populare Bulgaria Tov. Solacov Anghel – Sofia Stimate tovarãºe Solacov, În cadrul schimbului de informaþii, vã trimitem alãturat urmãtoarele materiale: 690
-O notã referitoare la activitatea firmei „Intora“ din Viena, depistatã ca filialã a Comitetului Naþional pentru „Europa Liberã“. „Intora“ se ocupã cu culegerea de informaþii din R.P. Bulgaria ºi alte þãri socialiste, contactând cetãþeni ai acestor state care se deplaseazã oficial sau în interes particular în Austria. În anexã vã prezentãm ºi un tabel nominal cu colaboratorii folosiþi de firma „Intora“pe linia þãrii dv. -Un document intitulat „Ghid pentru orientare în probleme de securitate“, destinat educãrii ºi instruirii. Acest material a fost întocmit de biroul pentru operaþiuni ºi informaþii al Departamentului naval al S.U.A. Cu salutãri tovãrãºeºti, Ministru al Afacerilor Interne C. Onescu Ministerul Afacerilor Interne
Strict secret 16 martie 1967
Nota Priveºte: depistarea la Viena a unui birou acoperit al Serviciului de informaþii al S.U.A. ºi al „Comitetului Naþional pentru Europa Liberã“ În luna septembrie 1966, organele noastre au primit o semnalare din Austria, potrivit cãreia la Viena funcþioneazã o firmã denumitã „Intora“, care solicitã cetãþenilor ce cunosc România, sã se prezinte pentru a-ºi oferi serviciile în schimbul unor remunerãri. Pentru adâncirea acestei semnalãri, organele noastre au folosit un agent din obiectivul contrainformativ existent la Viena, care a stabilit iniþial urmãtoarele: Firma „Intora“ îºi desfãºoarã activitatea la Viena, Zinkgasse nr. 18, pe baza unei autorizaþii de funcþionare eliberate de autoritãþile austriece în anul 1964. Firma are ca obiectiv declarat al activitãþii sale, „cercetarea ºi prospectarea pieþei“ ºi este condusã de un oarecare Aigner Helmuth, cetãþean austriac, în vârstã de 29 de ani, absolvent al Academiei comerciale, ajutat de un oarecare Doguslav Leszynsky ºi de o secretarã. Ulterior a reieºit cã firma respectivã reprezintã, de fapt, un centru acoperit al „Comitetului Naþional pentru Europa Liberã“, folosit pentru culegerea de informaþii din toate domeniile cu privire la þãrile socialiste. În acest scop, firma în cauzã atrage cetãþenii þãrilor socialiste aflaþi în delegaþie, în vizitã la rude, ca turiºti sau emigraþi recent, precum ºi persoanele care au fãcut vizite la rudele lor din România. 691
Din instrucþiunile firmei rezultã cã cetãþenii statelor socialiste trebuie intervievaþi imediat ce au sosit în Austria ºi în nici un caz mai târziu de trei luni de la plecarea din România. Firma „Intora“ îºi desfãºoarã activitatea pe baza unui plan general, conform orientãrilor pe care le primeºte din R.F.G. Colaboratorii firmei sunt instruiþi în mod periodic asupra metodelor de muncã pe care trebuie sã le foloseascã pentru a obþine cele mai bune rezultate. În instrucþiunile obþinute de noi se menþioneazã necesitatea câºtigãrii încrederii persoanelor audiate, abþinerea de la acþiuni de influenþare sau discuþii contradictorii, organizarea discuþiilor pe baze amicale, fãrã nuanþe de inchiziþie. În discuþiile purtate cu cetãþenii ce se prezintã la firma „Intora“, Aigner Helmuth ºi colaboratorii sãi le comunicã, la început, cã „firma sa, ca ºi alte instituþii, se ocupã cu sondarea opiniei publice pentru a afla pãrerea diverselor persoane despre deosebirile ce existã între unele þãri în ceea ce priveºte turismul, vama ºi condiþiile în care pot fi audiate emisiunile posturilor de radio B.B.C., „Vocea Americii“ ºi „Europa Liberã“. Pentru aceasta, funcþionarii de la „Intora“ se folosesc de un chestionar cuprinzând 35 de întrebãri. Prin rãspunsurile primite la aceste întrebãri, ei obþin date de studiu despre persoana chestionatã ºi unele informaþii cu caracter politic. Dintre acestea din urmã menþionãm urmãtoarele: – „Credeþi cã conflictul chino-sovietic prezintã avantaje pentru þara dv. ºi de ce? – Se afirmã cã P.C. din þara dv. este în prezent mai independent decât în trecut. Este adevãrat acest lucru? Aþi putea afirma cã P. C. foloseºte aceastã independenþã? – Se spune cã multe partide comuniste din Est ºi Vest susþin cã Moscova nu se amestecã în treburile lor interne. Este acest lucru adevãrat?“ Din materiale recent obþinute rezultã cã cercul de interese al firmei „Intora“ a crescut, iar în ceea ce priveºte þara noastrã firma se intereseazã sã obþinã date ºi informaþii referitoare la urmãtoarele probleme: Problema vietnamezã: pãrerea persoanei chestionate privind justeþea sau injusteþea politicii americane în Vietnam; ajutorul pe care þara noastrã ar trebui sã-l acorde Vienamului, cãrei pãrþi din Vietnam ºi sub ce formã? Reforme economice în România: dacã se considerã necesar a se efectua unele reforme în economia þãrii. Ce avantaje sau dezavantaje ar aduce acestea þãrãnimii, muncitorimii, intelectualitãþii ºi altor pãturi sociale. Motivele care determinã astfel de reforme. Dacã radio „Europa Liberã“ ar trebui sã acorde mai multã atenþie acestui aspect, aprecieri asupra tonului emisiunilor cu privire la reforme, dacã este prea optimist, prea critic sau în conformitate cu necesitãþile. Dacã este nevoie sã se prezinte exemple de reforme ºi din alte þãri. Evenimente politico-sociale: date despre condiþiile economice ºi politice existente în þarã, forma de guvernãmânt doritã de cetãþenii români, evenimente politice 692
mai importante, ce au avut loc în România în ultimul timp ºi sursa de la care persoanele audiate au aflat despre acestea; pãrerea populaþiei în legãturã cu sistemul comunist. Problema tineretului: preocuparea faþã de educarea ºi formarea tinerei generaþii, modul în care se realizeazã acest lucru, mãsura în care familia, ºcoala, biserica sau organizaþiile de tineret influenþeazã la educarea tineretului din þara noastrã. Menþionãm cã ºi Serviciul de informaþii vest-german manifestã un interes deosebit faþã de problema formãrii tineretului din þara noastrã, culegând în acest sens informaþii ºi date. De altfel, „Intora“, în instrucþiunile sale cãtre colaboratori, subliniazã necesitatea de a se acorda prioritate contactãrii ºi exploatãrii informative a persoanelor tinere pânã la 20 de ani. Alte probleme: date cu privire la poziþia actualã a evreilor, opinii privitoare la politica faþã de rase, starea socialã a femeii. O altã problemã cãreia i se acordã importanþã în exploatarea informativã a persoanelor se referã la modul ºi contribuþia posturilor de radio „Europa Liberã“ la schimbarea convingerilor ºi opiniei ascultãtorilor din þãrile socialiste. De la caz la caz, Aigner Helmuth ºi colaboratorii sãi pun întrebãri suplimentare celor chestionaþi cu privire la regiunile de importanþã strategicã din România, baze pentru rachete, aerodromuri militare, uzine de armament, noi obiective economice importante etc. Rãspunsurile la întrebãrile mai importante sunt înregistrate pe bandã ºi trimise numitului Hardt Henry, ºeful secþiei „cercetarea ascultãtorilor“ din cadrul postului de radio „Europa Liberã“ din München. Pentru stimularea ºi cointeresarea celor chestionaþi, Helmuth Aigner le elibereazã câte un cec în valoare de 90 de ºilingi, solvabil la banca „American Express“ din Viena. Informaþiile suplimentare furnizate în afara chestionarului, sunt plãtite aparte. În situaþia când cei chestionaþi îºi dau seama de caracterul de spionaj al întrebãrilor puse ºi protesteazã, funcþionarii „firmei“ încearcã sã-i lãmureascã cã activitatea lor este cunoscutã ºi aprobatã de autoritãþile austriece. Prin intermediul aceluiaºi agent, s-a reuºit atragerea ºi exploatarea informativã a portãresei blocului, folositã uneori de firma „Intora“, pentru curãþenie, cu ajutorul cãreia s-au obþinut mai multe materiale, în ciornã, ale „firmei“ respective. Din studierea lor au putut fi depistaþi 41 de colaboratori, dintre care 11 culeg informaþii despre R.S. România, 13 despre R.P. Ungarã, 7 despre R.S. Cehoslovacã, 6 despre R.P. Polonã ºi 4 despre R.P. Bulgaria. Dintre cei 11 colaboratori care lucreazã în problema românã au putut fi identificaþi ºi verificaþi 5, despre care se cunosc urmãtoarele: – Nicolova Catilieva Felicia, de origine bulgarã, fostã agentã a Serviciului de Informaþii bulgar, aflatã în România în perioada 1939–1941, apoi folositã de organele contrainformative ale Regimentului 5 jandarmi din Constanþa, în problema comunistã; 693
– Berger Ion, originar din comuna Sângeorgiu Nou, raionul Beclean, fost cadru în trupele „S. S“. În 1960 a venit în vizitã în þarã; – Galfy Desideriu, originar din Odorhei, avocat, fost prefectul oraºului Cluj în perioada ocupaþiei Transilvaniei de Nord de cãtre regimul maghiar horthyst, fost membru al Partidului fascist „Crucea cu sãgeþi“, condamnat în contumacie, în 1946, de Tribunalul Poporului din Cluj, la 12 ani închisoare pentru crime de rãzboi; – Keltermann Gerhardt Gunther, originar din Braºov, emigrat în 1960, în Austria. În þarã a fost student la Facultatea de Medicinã din Cluj. El a declarat organelor austriece cã în România a fost exclus din învãþãmânt pentru activitate duºmãnoasã (verificãrile efectuate în þarã nu au confirmat afirmaþiile sus-numitului); – Frankiewicz Ion, inginer, originar din Bucovina, stabilit în Austria din 1940, a fost membru în conducerea organizaþiei reacþionare „Asociaþia Creºtinã a Românilor“ din Austria (în prezent destrãmatã). De asemenea, s-a stabilit cã firma „Intora“ are în Austria, la Graz, în landul Steiermark, o filialã condusã de cetãþeana austriacã Ernestine Vorhauer, ajutatã de un oarecare Ambrozie Imre. În legãturã cu activitatea colaboratorilor de la „Intora“ cunoaºtem cã aceºtia se deplaseazã la locurile frecventate în Viena de cetãþenii þãrilor socialiste (aeroporturi, hoteluri, gãri etc.) acostându-i în vedere chestionãrii lor. * Organele noastre vor continua sã întreprindã mãsuri informativ-operative pentru depistarea elementelor folosite de firma „Intora“ în activitatea de culegere de informaþii ºi pentru a intra în posesia rapoartelor ºi a altor materiale întocmite de acest centru de informaþii. Totodatã, vom studia posibilitatea dirijãrii din þarã a unor agenþi spre „Intora“ în vederea desfãºurãrii unor acþiuni de dezinformare. A.C.N.S.A.S., fond S. I. E, dosar nr. 15, f. 226–230, 238.
694
FIªE BIOGRAFICE
Convinºi fiind de rolul important al personalitãþilor (malefice sau nu) în desfãºurarea evenimentelor istorice, am considerat util sã însoþim prezentul volum de documente de câteva repere biografice ale unor personaje care au deþinut, pentru o perioadã mai lungã sau mai scurtã, roluri importante în mecanismele opresive ale regimului comunist. Întreprinderea s-a dovedit, dupã cum era de aºteptat, dificilã. Formaþi, cei mai mulþi dintre ei, în anii ilegalitãþii, aceºtia ºi-au însuºit pentru întreaga viaþã o conduitã conspirativã. Ca atare, anumite aspecte biografice au fost învãluite în mister, cu atât mai mult cu cât numeroase acþiuni desfãºurate în slujba Moscovei erau sinonime cu trãdarea de patrie. Dupã preluarea puterii, liderii comuniºti s-au îngrijit sã elimine martorii incomozi, precum ºi documentele care atestau anumite aspecte ale activitãþii lor din ilegalitate. Transparenþa nu a caracterizat nici activitatea de dupã instaurarea „democraþiei populare“. Detaliile biografice destinate publicitãþii erau destul de sumare ºi de o facturã hagiograficã. Singurele structuri abilitate sã „scormoneascã“ în trecutul unuia sau altuia dintre liderii momentului erau serviciile de cadre ale partidului. Graþie referatelor ºi fiºelor întocmite de aceste servicii ºi mãrturiilor unor contemporani pot fi reconstituite, cu inerente lacune, destinele unor personaje cheie ale regimului. În cazul de faþã, am optat pentru o „standardizare“ a acestor biografii, prin elaborarea unei structuri cadru care sã cuprindã data ºi locul naºterii ºi al decesului, studiile, profesia de bazã, activitatea ºi funcþiile deþinute în Securitate ºi/sau partid. În ceea ce priveºte activitatea unuia sau altuia, ne-am rezumat la a aminti implicarea în unele acþiuni de primã importanþã, fãrã a detalia aceastã implicare, pentru cã numãrul de abuzuri ºi crime pe care istoria le reþine în sarcina acestora ar depãºi cu mult cadrul unei fiºe biografice. Pentru cititorii dornici sã afle detalii despre aceste aspecte, am adãugat o bibliografie selectivã a lucrãrilor utilizate în redactarea prezentelor fiºe, bibliografie de naturã sã completeze portretele schiþate de noi. Florian BANU
695
BIRTAª, GAVRIL(Ã) Data ºi locul naºterii: 12 octombrie 1905, Baia Mare Studii: patru clase de liceu Profesia de bazã: tâmplar Activitate ºi funcþii: A intrat în M.A.I. în 1946, fiind numit, în scurt timp, ºef al Poliþiei de Siguranþã din Oradea. Apreciat ca „element devotat, capabil, energic“ ºi având „spirit de iniþiativã, mare putere de muncã, spirit de observaþie dezvoltat, inteligenþã vioaie“, este numit, la 28 august 1948, director al Direcþiei I Informaþii interne din proaspãt creata Direcþie Generalã a Securitãþii Poporului, având grad de colonel. În aceastã calitate, a coordonat activitãþi specifice, precum supravegherea nunþiaturii papale din Bucureºti, supravegherea ºi reprimarea miºcãrii sioniste º.a.m.d. A îndeplinit ºi o serie de misiuni cu un caracter delicat, cum ar fi, de exemplu, asigurarea urmãririi informative a unor figuri importante din nomenclatura comunistã, precum Ion Gh. Maurer. Dupã îndepãrtarea lui Teohari Georgescu din funcþia de ministru de Interne, Birtaº a fost trimis ca director al Direcþiei Regionale de Securitate Oradea, pentru ca în a doua jumãtate a anului 1952 sã fie scos din rândul cadrelor de securitate. Dupã 1952 ocupã funcþia de director al Corpului de Control în Ministerul Gospodãririi Locale. În 1955 a fost înaintat la gradul de general-maior în rezervã.
BUTYKA, FRANCISC ANDREI Data ºi locul naºterii: 15 iulie 1920, Cluj Profesia de bazã: lãcãtuº Activitate ºi funcþii: Din 1951 activa la Secþia Organizatoricã a C.C. al P.M.R., rãspunzând, printre altele, ºi de verificarea cadrelor de partid propuse pentru încadrarea în Securitate. Implicat în anchetarea „pe linie de partid“ a „deviatorilor de dreapta“, este remarcat de Alexandru Drãghici ºi este numit, în iulie 1952, în funcþia de locþiitor director ºi, ulterior, în 16 octombrie 1952, director al Direcþiei a VIII-a Anchete din Securitate. A coordonat ancheta „lotului de la Finanþe“, în frunte cu Vasile Luca, pe care l-a cercetat personal, precum ºi anchetarea „conspiratorilor ºi deviatorilor din M.A.I.“. L-a interogat în perioada 1952–1955 pe predecesorul sãu în fruntea Direcþiei Anchete, Miºu Dulgheru, ºi a fost cel care „în grabã a propus trimiterea lui în judecatã sub acuzaþia de «duºman al poporului»“. A impus, ca regulã, folosirea mijloacelor brutale în efectuarea anchetelor. Deºi unele surse îl menþioneazã în 1958 ca fiind ºef al Anchetelor la Securitatea Municipiului Bucureºti (M. Oprea, Banalitatea…, p. 546), un stat de organizare din 1960 îl indicã pe B.F. în funcþia de ºef al Direcþiei a VIII-a Anchete, cu grad de colonel, pe funcþie de general-colonel ºi cu un salariu de 4.860 lei. Fãcând parte din „dinozaurii“ perioadei staliniste, B.F. intrã în anul 1963 în colimatorul celor care se ocupau cu înlãturarea cadrelor prea compromise, astfel cã la 15 ianuarie 1963, generalul-locotenent Vasile Negrea propunea scoaterea lui B.F. din funcþia de ºef al Direcþiei 696
a VIII-a ºi punerea sa la dispoziþia Ministerului Afacerilor Interne, apreciind cã acesta manifestã o poziþie „ºovãielnicã, oscilantã ºi lipsitã de hotãrâre“, precum ºi „serioase tendinþe de supraapreciere“. În scurt timp, la 13 noiembrie 1963, B.F. îºi încheie cariera de securist, fiind trecut în rezervã. În 1968, când este anchetat pentru abuzurile comise în timpul carierei sale de anchetator, lucra ca inspector la Vama Poºtelor.
DRÃGHICI, ALEXANDRU Data ºi locul naºterii: 27 septembrie 1913, Tisãu, jud. Buzãu Data ºi locul decesului: 12 decembrie 1993, Budapesta Studii: ºcoala primarã (patru clase), ªcoala profesionalã C.F.R. (patru clase). Profesia de bazã: lãcãtuº mecanic. Activitate ºi funcþii: Dupã ce a deþinut o serie de funcþii pe linie de stat (acuzator public pe lângã Tribunalul Poporului în perioada 2 mai 1945–28 iun. 1946) ºi de partid (adjunct al ºefului - pânã în aug. 1948 - ºi ºef al Secþiei Politice ºi Administrative a C.C. al P.M.R. în perioada aug. 1948–1949, apoi prim-secretar al Comitetului orãºenesc de partid Bucureºti - 1949–30 dec. 1950), Drãghici a fost chemat în „câmpul muncii“ la Trupele M.A.I. cu gradul de generalmaior (30 dec. 1950) ºi numit, în locul generalului Mihail Burcã, ºef al Direcþiei Generale Politice din M.A.I. (30 dec. 1950–28 mai 1952); ministru adjunct al Afacerilor Interne (11 ian. 1951–28 mai 1952), Gheorghi-Dej pregãtind prin numirea sa în aceastã funcþie înlãturarea titularului Ministerului Afacerilor Interne – Teohari Georgescu; ministru al Afacerilor Interne (28 mai-20 sept. 1952); ministrul Securitãþii Statului (20 sept. 1952–sept. 1953); general-locotenent (6 oct. 1952); ºef al Departamentului Securitãþii Statului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (sept. 1953–28 mart. 1957); general-colonel (20 aug. 1955); ministrul Afacerilor Interne (28 mart. 1957–24 iul. 1965). A fost eliminat din funcþiile pe care le ocupa de cãtre Nicolae Ceauºescu, vechi rival în lupta pentru putere, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 469 din 24 iulie 1965 fiind eliberat din funcþia de vicepreºedinte al Consiliului de Miniºtri ºi ministru al Afacerilor Interne. Este menþinut în funcþia de secretar al C.C. al P.C.R. pânã la adunarea probelor zdrobitoare asupra crimelor patronate de el, probe prezentate în cadrul Plenarei C.C. al P.C.R. din 22–25 aprilie 1968 de cãtre Nicolae Ceauºescu. Cu aceastã ocazie, a fost exclus din partid, fiind numit ulterior director la o fermã de la Buftea. În scurt timp a fost pensionat. La 14 noiembrie 1968, Nicolae Ceauºescu a semnat Decretul nr. 1065 prin care i se retrãgea lui Alexandru Drãghici gradul de general-colonel, acesta fiind trecut în evidenþa rezerviºtilor cu gradul de soldat. În expunerea de motive se preciza cã „Alexandru Drãghici, în funcþia de ministru al Afacerilor Interne, s-a fãcut vinovat de încãlcarea legalitãþii, de practicarea abuzurilor în activitatea organelor de Securitate, de sustragerea organelor M.A.I. de sub controlul de partid, de o serie de abuzuri în politica de cadre“. Între numeroasele acþiuni de care se leagã numele lui Alexandru Drãghici pot fi amintite arestãrile ºi procesele sioniºtilor, arestarea „deviatorilor de dreapta“, ancheta ºi condamnarea lui Lucreþiu Pãtrãºcanu, procesele „sabotorilor de la Canalul Dunãre-Marea Neagrã“, 697
internãrile abuzive în unitãþile ºi coloniile de muncã, lichidarea „organizaþiilor contrarevoluþionare“ ºi a „bandelor“ din munþi. Enumerarea este mai mult decât succintã, „meritele“ lui Alexandru Drãghici în consolidarea regimului comunist ºi lichidarea oricãrei forme de rezistenþã fiind mult mai numeroase, el fiind implicat, practic, timp de 15 ani de zile în tot ceea ce s-a numit poliþie politicã în România. Dintre puþinele sale acþiuni cu conotaþii pozitive unii autori menþioneazã faptul cã el ar fi stopat fenomenul reeducãrii prin torturã de la Piteºti, precum ºi rapoartele realiste pe care acesta le prezenta de la sfârºitul anilor ’50 lui Gheorghiu-Dej despre situaþia þãrilor socialiste în cadrul relaþiilor internaþionale ºi despre evoluþia economiei naþionale (M. Pelin, Un veac, p. 104). Dupã evenimentele din decembrie 1989, simþindu-se probabil în pericol datoritã activitãþii sale în fruntea Securitãþii ºi a informaþiilor pe care (încã) le deþinea, Drãghici a pãrãsit România ºi s-a stabilit la Budapesta unde locuia, se pare, o fiicã a sa (soþia lui Alexandru Drãghici era de etnie maghiarã). Autoritãþile române au iniþiat o serie de acþiuni în vederea obþinerii extrãdãrii lui Drãghici, dar moartea sa a survenit înainte ca acestea sã capete o finalitate, fostul ºef al Securitãþii ducând cu el în mormânt ceea ce cunoºtea din tenebroasele arcana imperii ale regimului comunist.
DULGHERU (DULBERGER), MIªU Data ºi locul naºterii: 16 ianuarie 1909, Tecuci Studii: trei clase secundare ºi douã comerciale Profesia de bazã: funcþionar comercial Activitate ºi funcþii: În perioada 1944–1945 a fost încadrat la Biroul „Auxiliar al Forþelor de Luptã Patriotice“, unde cerceta „diferite elemente suspecte“. Acest birou a fost una din primele structuri cu rol de poliþie politicã, având ca misiune „vânarea“ opozanþilor P.C.R., în special a legionarilor aflaþi în libertate. De la 6 martie 1945 a fost repartizat la Corpul Detectivilor, din cadrul M.A.I., fiind avansat de la gradul de comisar la inspector, apoi inspector general. Potrivit unor surse, ar fi fost însãrcinat cu supravegherea generalului Nicolae Rãdescu, dupã ce acesta a demisionat din funcþia de prim-ministru. De asemenea, unii cercetãtori susþin cã, pentru scurtã vreme, D.M. ar fi fost încadrat ºi în S.S.I. În 1947 a fost numit în Comisia de Repatrieri din Germania, comisie care îi verifica pe românii din lagãrele rãspândite în zonele aflate sub controlul Marii Britanii, S.U.A. ºi Franþei care îºi manifestaserã dorinþa de a reveni în România. A fãcut parte din corpul de anchetatori însãrcinat cu anchetarea fruntaºilor naþional-þãrãniºti arestaþi la Tãmãdãu, lui D.M. fiindu-i repartizat spre anchetã chiar Iuliu Maniu. În 28 august 1948, când s-a organizat Direcþia a V-a Cercetãri Penale (Anchete) în cadrul D.G.S.P., a fost numit directorul acestei direcþii, cu grad de colonel. Aici a funcþionat pânã în 16 octombrie 1952, când a fost arestat pentru „abuzuri nepermise în anchetã“. Ca ºef al direcþiei, D.M. a coordonat, practic, toate serviciile de anchetã din direcþiile regionale, patronând astfel un nesfârºit lanþ de torturi inimaginabile cãrora le-au cãzut victimã 698
nenumãraþi „duºmani ai poporului“. A coordonat anchete importante ale vremii: ancheta „grupului de la Comerþ Exterior“, ancheta lui Lucreþiu Pãtrãºcanu, cea a conducãtorilor organizaþiilor sioniste, ancheta „sabotorilor de la Canal“. Deºi a dovedit ani la rând o sârguinþã evidentã în „apãrarea“ regimului, o serie de eºecuri (mai ales în cazul anchetãrii lui Pãtrãºcanu) ºi eliminarea „grupului antipartinic“ Ana Pauker – Vasile Luca i-au atras lui D.M. cãderea în dizgraþia conducerii de partid ºi, automat, arestarea. În perioada octombrie 1952 – februarie 1955 D.M. a fost arestat ºi anchetat de foºtii sãi subordonaþi, conduºi acum de Francisc Butyka. În februarie 1955 a fost trimis în judecatã de cãtre M.A.I., sub învinuirea de duºman al poporului. Tribunalul Suprem a constatat cã nu existã probe pentru aceastã învinuire, dar la condamnat, pentru neglijenþã în serviciu, la 2 ani ºi 3 luni închisoare, adicã exact durata detenþiei sale în arestul preventiv, ºi, ca urmare, a fost pus în libertate. Ulterior, aceastã condamnare a fost amnistiatã. Prin ordinul nr. 2.385 din 5 mai 1955 a fost scos retroactiv din M.A.I. ºi degradat la gradul de soldat, cu începere de la 1 noiembrie 1952. A fost ostracizat ºi de cãtre tovarãºii din partid: la 1 aprilie 1955, organizaþia de bazã nr. 15 din cadrul M.A.I. a hotãrât excluderea lui din partid, hotãrâre confirmatã de cãtre Comitetul Orãºenesc de Partid Bucureºti la 28 septembrie 1957. S-a angajat la ICAB, primind funcþia de ºef al unei gospodãrii de canalizare, reuºind sãºi pãstreze locuinþa din centrul Bucureºtiului, str. Armeneascã, nr. 14. Ulterior, la începutul anilor ’80, a emigrat în Israel.
GAVRILIUC, MIHAI Data ºi locul naºterii: 8 noiembrie 1913, com. Dumbrãveni, jud. Suceava Studii: Institutul de Mine din Bucureºti Profesia de bazã: inginer minier Activitate ºi funcþii: Vicepreºedinte (din 22 august 1951) al Comisiei Controlului de Stat ºi apoi preºedinte al acesteia (17 octombrie 1953–2 iunie 1955); ºef al Secþiei Cadre a C.C. al P.M.R. (pânã la 25 octombrie 1955); director al Direcþiei de Informaþii Externe din cadrul Securitãþii (16 decembrie 1955–15 iulie 1959). În 1956 a primit gradul de general-maior. În perioada 28 decembrie 1955–25 iunie 1960 a fost membru al C.C. al P.M.R. În perioada cât a condus D.I.E., s-au înregistrat unele „succese“ (rãpirea sculptorului Oliviu Beldeanu ºi a istoricului Aurel Decei din Berlinul de Vest), dar ºi eºecuri rãsunãtoare (arestarea în R.F.G. a ofiþerilor Constantin Horobeþ ºi ªtefan Ciuciulin). Aceste „cãderi“, cumulate cu unele scandaluri legate de folosirea fondurilor speciale în valutã, au dus la înlocuirea lui G.M. din funcþia de director al D.I.E. La acestea se adaugã ºi o anchetã a Comisiei Controlului de Partid care a scos la ivealã unele vechi legãturi ale lui G.M. cu Siguranþa „burghezã“, precum ºi escamotarea ºi a altor aspecte sensibile din trecutul sãu de ilegalist.
699
GEORGESCU, TEOHARI Data ºi locul naºterii: 30 ianuarie 1908, Bucureºti Data ºi locul decesului: 30 ianuarie 1976, Bucureºti Studii: patru clase primare Profesia de bazã: muncitor tipograf Activitate ºi funcþii: Vechi membru de partid (din 1929) ºi deþinând funcþii importante în conducerea acestuia (membru al C.C. al P.C.dR. - oct. 1939–apr. 1940 ºi apr. 1941–21 oct. 1945, membru al Secretariatului C.C. al P.C.dR. - apr. 1940–1941) este numit subsecretar de stat pentru chestiuni administrative în M.A.I. la 4 noiembrie 1944, fiind astfel primul comunist care prelua o funcþie importantã în ministerul care se ocupase, pânã nu demult, cu urmãrirea comuniºtilor. Deþine aceastã funcþie pânã la 28 februarie 1945, pentru ca ulterior, odatã cu venirea la putere a guvernului Groza la 6 martie 1945, sã fie desemnat ministru de Interne. În perioada 21 oct. 1945–27 mai 1952 este ºi membru al C.C. al P.M.R. Ocupã funcþia de ministru în intervalul 6 martie 1945 – 27 mai 1952, datã la care a fost „eliberat“ din toate funcþiile de partid ºi de stat pentru „aderarea la grupul fracþionist, antistatal ºi antipartinic Ana Pauker – Vasile Luca“. A devenit „obiectiv“ al Securitãþii, fiindu-i deschis dosar de supraveghere (din 17 iun. 1952); arestat ºi anchetat timp de trei ani (18 febr. 1953–20 ian. 1956), interval în care a suportat 190 de interogatorii, fãrã a fi judecat ºi condamnat; eliberat în apr. 1956; corector, apoi director al Întreprinderii Poligrafice „13 Decembrie 1918“ (fostã „Cartea Româneascã“); reabilitat la Plenara C.C. al P.C.R. din apr. 1968. În perioada cât a condus Ministerul Afacerilor Interne s-a dovedit un foarte bun executant al ordinelor emise de Partid. A coordonat cu abilitate ºi fãrã sã ºovãie tot ce a însemnat represiune în acest interval. În faþa comisiei de partid care îl ancheta în septembrie 1952 ºi care, printre altele, îl acuza de „o atitudine lipsitã de urã de clasã, capitulantã faþã de elementele capitaliste, moºiereºti, fasciste“, G.T. nu ºovãia sã-ºi recapituleze meritele în instaurarea „dictaturii proletariatului“: „De la 6 martie 1945 pânã la 26 mai 1952, duºmanul dinãuntru ºi din afarã a primit numeroase lovituri. În cei ºapte ani, peste 100.000 de bandiþi au fost arestaþi ºi condamnaþi pentru cã au uneltit împotriva regimului nostru. Aceasta a însemnat sute de organizaþii teroriste, de diversiune, de spionaj descoperite ºi nimicite. Întreg aparatul de opresiune al burgheziei, Siguranþa, Serviciul Special de Informaþii, Serviciul de Contrainformaþii al Armatei a fost arestat. De asemenea, au fost arestate: toate elementele legionare – identificate – care au avut funcþii de rãspundere, cei din poliþia legionarã, fostele conduceri centrale ºi judeþene ale partidelor burgheze, fostele state majore ale Secþiilor militare naþional-þãrãniste, foºti miniºtri, prefecþi, senatori, deputaþi din 1920–1944, elementele legate în trecut cu serviciile de spionaj ale þãrilor imperialiste, conducãtorii sectelor duºmãnoase regimului, precum ºi alte categorii ºi elemente cu trecut duºmãnos. Toate acestea nu puteau fi realizate fãrã urã de clasã. În perioada în care nu exista pedeapsa cu moartea, s-a aplicat aceastã pedeapsã acelor care au încercat sã loveascã în interesele poporului muncitor. S-a curãþat þara de bandele înarmate din munþi, care trecuse la acte banditeºti“. Cu excepþia unor exagerãri (de exemplu, „bandele“ din munþi au continuat sã dea bãtãi de cap Securitãþii pânã în 1958–1960), G.T. nu era departe de adevãr. „Câºtigarea“ alegerilor 700
din 1946, eliminarea principalelor grupuri de rezistenþã, desfiinþarea partidelor istorice ºi arestarea elitelor societãþii româneºti, deportãrile, impunerea pe teren a cotelor, colectivizarea, naþionalizãrile succesive au fost cu toatele evenimente sau procese în care „aparatul“ creat ºi condus de G.T. ºi-a adus o decisivã contribuþie. Toate acestea nu i-au adus iertarea din partea Partidului, ci doar o anumitã indulgenþã. Deºi a trecut printr-o anchetã durã, nu a fost condamnat. În 1955 a fost eliberat ºi trimis ca simplu corector la Întreprinderea Poligraficã „13 Decembrie“. Triumfãtor în lupta pentru putere, Gheorghiu-Dej se dovedeºte mãrinimos ºi îl numeºte, nu peste multã vreme, chiar director al acestei întreprinderi. Este scos la pensie în 1963. Dupã moartea lui Dej ºi înlãturarea lui Alexandru Drãghici, Nicolae Ceauºescu a iniþiat o „acþiune de reabilitare“ a victimelor perioadei anterioare, acþiune de care a beneficiat ºi G.T., iar la moartea sa, în 1976, i se gãseºte chiar un loc în Mausoleul Eroilor Comunismului din Parcul Carol (ulterior, reînhumat în Cimitirul „Sf. Vineri“).
JIANU, MARIN Data ºi locul naºterii: 2 august 1913, comuna Aninoasa, Dolj Studii: ºcoalã de ucenici Profesia de bazã: ajustor Activitate ºi funcþii: Dupã unele „contacte“ cu partidul comunist în anii ’30, i se propune încadrarea în M.A.I. imediat dupã 6 martie 1945. Iniþial a fost agent informator, dar, în scurt timp cunoaºte o ascensiune remarcabilã, fiind avansat detectiv ºi apoi comisar ajutor. Teohari Georgescu l-a remarcat ºi l-a numit în funcþia de secretar general al M.A.I. (8 ian. 1948) ºi, la puþinã vreme, ministru adjunct (2 apr. 1948). A ocupat aceastã funcþie pânã în 26 iun. 1952. Având ca sarcinã supervizarea activitãþii din închisori ºi lagãre, a patronat practic toate acþiunile abominabile din spaþiile de detenþie din perioada 1948–1952 (acþiunile de „reeducare“ prin torturã de la Piteºti ºi Gherla, torturile de la Canal ºi toate celelalte atrocitãþi). A organizat practic adevãrate bordeluri, frecventate de protipendada comunistã a vremii ºi a pus pe picioare un înfloritor comerþ cu paºapoarte pentru cei ce doreau sã scape din raiul comunist ºi puteau plãti bine. De asemenea, se pare cã a suprimat diverse persoane din fostele organe de siguranþã care deþineau informaþii compromiþãtoare despre noii lideri ai României populare. În iunie 1952 este îndepãrtat din funcþie ºi la 18 februarie 1953 a fost arestat ºi anchetat pânã în mai 1954. Eliberat, i se pierde urma, date privitoare la acesta nu au mai fost identificate în arhivele cercetate pânã acum.
MAZURU, VLADIMIR Data ºi locul naºterii: ianuarie 1915, Chiºinãu Studii: ºase clase gimnaziale ºi o ºcoalã tehnicã de meserii Profesia de bazã: tehnician instrumente medicale Activitate ºi funcþii: A intrat în partid dupã 23 august 1944, iar în anul 1947 a fost încadrat în M.A.I., ca director al Direcþiei Cadre. Rapida sa ascensiune este atribuitã de Mihai Pelin apartenenþei lui M.V. 701
la serviciile secrete sovietice, apartenenþã asupra cãreia „nu pluteºte nici un dubiu“. În 1947 a fost unul dintre anchetatorii „lotului Tãmãdãu“, alãturi de alte viitoare „vedete“ ale Securitãþii (Miºu Dulgheru, Tudor Sepeanu). Cu începere de la 1 septembrie 1948 a deþinut funcþia de subdirector general în D.G.S.P., având gradul de general-maior. Avea în subordine Direcþiunea a VIII-a Cadre ºi ªcoli Profesionale, Direcþiunea a IX-a Educaþie, Culturã ºi Propagandã ºi Direcþiunea X-a Administraþie ºi Contabilitate. S-a ocupat de „problema sionistã“, ajungând la concluzia cã „nu existã nici o deosebire între scopurile care le urmãresc organizaþiile sioniste ºi scopurile care le urmãreºte orice altã organizaþie fascistã“. A participat, de asemenea, la anchetarea celor acuzaþi de „devierea de dreapta“. În 1952 a fãcut parte din comisia M.A.I. ce hotãra internarea în coloniile de muncã a persoanelor indezirabile pentru regim. De exemplu, în 9 septembrie 1952, s-a dispus internarea în colonii de muncã a unui numãr de 101 persoane, iar în 11 septembrie 1952, potrivit procesului-verbal al ºedinþei comisiei, erau internate nu mai puþin de 410 persoane. De menþionat cã, în conformitate cu Decizia M.A.I. nr. 744 din 25 august 1952, aceastã comisie era, oficial, alcãtuitã din: Alexandru Nicolschi, general-maior de securitate, Aurel Corin, colonel de securitate, Iosif Erdei, lt.-col. de miliþie, Francisc Butyka, maior de securitate, Wilhelm Einhorn, maior de securitate. În februarie 1953 M.V. era aspru criticat de Alexandru Drãghici pentru eºecul unei acþiuni de capturare a unui grup paraºutat în zona Craiovei, acþiune desfãºuratã în toamna anului precedent: „a recrutat pe toþi beþivanii ºi derbedeii, care nu se preocupau de munca lor, lucru care a fãcut sã scape bandiþii, cu toate cã am avut forþe armate pentru aceastã treabã acolo ºi s-ar fi putut realiza ceva“. Totuºi, în iulie 1953 generalul M.V. era încã ºeful Direcþiei a IV-a Contrainformaþii în Armatã, nefiind îndepãrtat din Securitate în ianuarie 1953, aºa cum susþin unii autori [Mihai Pelin, Neagu Cosma, Gheorghe Criºan, Dennis Deletant]. Eºecurile profesionale, abaterile de la „morala proletarã“ ºi antipatia pe care Drãghici o nutrea, se pare, faþã de M.V. au dus la o slãbire treptatã a poziþiei acestuia în ierarhia Securitãþii. La 26 iulie 1955 M.V. a fost „pus la dispoziþia Ministerului Metalurgiei ºi Industriei Construcþiilor de Maºini“. Ulterior, a deþinut funcþia de ambasador în Polonia, dupã care lipsesc informaþiile despre acesta.
NICOLAU (NIKONOV), SERGHEI Data ºi locul naºterii: 22 septembrie 1905, Basarabia Studii: liceul Profesia de bazã: ofiþer Activitate ºi funcþii: Implicat în activitãþi comuniste încã din perioada interbelicã, a fost exmatriculat de la Universitatea din Iaºi. Plecat la Bruxelles ºi apoi la Marsilia, a luat contact cu Partidul Comunist Francez. Reîntors în România, este arestat ºi deþinut la Doftana ºi Caransebeº. Dupã 23 august 1944 îl secondeazã îndeaproape pe Emil Bodnãraº, care îl trimite la conducerea Serviciului Special de Informaþii. Unii istorici îi atribuie o certã afiliere la serviciile de informaþii sovietice. Director general al Serviciului Special de Informaþii în perioada 9 ianuarie 1947– martie 1951. Din aprilie 1951 devine ºeful Direcþiei I Informaþii Externe din cadrul Securitãþii, direcþie ce prelua, practic, cea mai mare parte din structurile, sediile ºi dotãrile S.S.I. Deþine aceastã 702
funcþie pânã în martie 1954, când este numit ºef al Direcþiei de Informaþii Militare din Marele Stat Major al Ministerului Forþelor Armate. În 26 noiembrie 1960 este numit ºef al Direcþiei de Control a Ministerului Forþelor Armate, funcþie ocupatã pânã în decembrie 1963, când este trecut în rezervã.
NICOLSCHI, ALEXANDRU (nume real Boris Grümberg) Data ºi locul naºterii: 2 iunie 1915, Chiºinãu Data ºi locul decesului: 16 aprilie 1992, Bucureºti Studii: opt clase, ºcoala militarã de telefonie Profesia de bazã: mecanic de transmisiuni Activitate ºi funcþii: A intrat în rândurile partidului comunist încã din 1932. Dupã ocuparea Basarabiei de cãtre U.R.S.S. în vara anului 1940, Boris Grümberg a colaborat cu autoritãþile sovietice ºi, ca urmare a zelului manifestat, în decembrie 1940 a fost trimis sã urmeze cursurile unui centru de spionaj înfiinþat la Cernãuþi. Trimis în România cu misiuni de spionaj, a fost capturat de grãnicerii români în 26 mai 1941. La anchetã, a declarat cã se numeºte Nicolschi Alexandru Sergheevici, nume ce ºi-l va pãstra ulterior. Prin sentinþa nr. 481/ 7 iulie 1941 a Curþii Marþiale a Comandamentului 4 Teritorial a fost condamnat la muncã silnicã pe viaþã pentru „tentativa de crimã de spionaj în favoarea U.R.S.S.“ A fost internat la Aiud ºi a lucrat într-un atelier de confecþionat jucãrii (!) al penitenciarului. A fost eliberat în 28 august 1944. Sosit în Bucureºti, N.A. se încadreazã ca ajutor de responsabil politic al Formaþiunilor de Luptã Patriotice, organizaþie paramilitarã a partidului comunist. În 17 octombrie 1944 este angajat în Direcþia Generalã a Poliþiei (D.G.P.). Se remarcã în acþiunile violente de preluare a puterii locale ºi de reprimare a acþiunii partidelor democratice ºi, ca urmare, la 15 mai primeºte funcþia de ºef al Corpului Detectivilor din D.G.P. La 1 septembrie 1946 a fost numit inspector general în D.G.P., iar din 17 aprilie 1947 este încadrat inspector general la Direcþia Poliþiei de Siguranþã. În 28 august 1948 este numit subdirector general al D.G.S.P., cu gradul de general-maior. Avea în responsabilitate activitatea urmãtoarelor direcþii: Direcþiunea I Informativã, Direcþiunea a II-a Contrasabotaj, Direcþiunea a III-a Specialã, Direcþiunea a IV-a Operativã, Direcþiunea a V-a Cercetãri, Direcþiunea a VI-a Paza Guvernului ºi Direcþiunea a VII-a Tehnicã. Din 1953 a îndeplinit funcþia de secretar general al M.A.I. pânã în 31 ianuarie 1961, când a fost trecut în rezervã cu gradul de general-locotenent. Îndepãrtarea sa a avut loc pe fundalul tentativelor lui Dej de a se emancipa de sub controlul sovietic, declanºându-se în aceastã perioadã o adevãratã epurare a cadrelor pro-moscovite. A fost implicat în tot ceea ce a însemnat represiunea comunistã din acea vreme: arestãri, torturi, deportãri, muncã forþatã, asasinate. Se pare cã a fost iniþiatorul „reeducãrii prin torturã“ de la Piteºti. Rãmas fidel intereselor sovietice, a pus în aplicare diferite instrucþiuni ale K.G.B., printre care supravegherea strictã a conducerii partidului comunist din România. Nu a ezitat sã-ºi aresteze foºtii superiori ºi protectori: Vasile Luca ºi Teohari Georgescu. Internarea persoanelor în unitãþi de muncã, potrivit art. 3 din Decretul nr.6/1950, se fãcea prin Decizia Ministerului Afacerilor Interne. Biroul Unitãþi de Muncã întocmea tabele nominale 703
care cuprindeau datele de stare civilã, conþinutul pe scurt al materialului existent în dosar ºi propunerea pentru timpul de internare fãcutã de regiune. Tabelele erau prezentate spre aprobare ministrului adjunct al Afacerilor Interne, Gheorghe Pintilie, sau generalului-maior N.A., care fixau termenul de internare în unitãþi de muncã pentru fiecare persoanã în parte. Prin Decizia M.A.I. nr. 744 din 25 august 1952 a fost desemnat membru al comisiei care analiza propunerile direcþiilor regionale de securitate pentru internarea în colonii de muncã a unor persoane, coloniile de muncã înlocuind din 1952 unitãþile de muncã. În ceea ce priveºte mãsura administrativã de internare în locuri de muncã aceasta se aplica, potrivit art. 2 din H.C.M. nr. 282/1958, prin ordinul ministrului Afacerilor Interne, la propunerea unei comisii formate din doi adjuncþi ai ministrului Afacerilor Interne ºi un locþiitor al Procurorului General. N.A. a fãcut parte ºi din aceastã comisie. Nu a fost strãin nici de mãsurile de represiune împotriva cultelor din România. De exemplu, acþiunea de evacuare a mãnãstirii ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului“ din comuna Tudor Vladimirescu (jud. Galaþi) din anul 1956, la care au participat 220 de ofiþeri de securitate, a fost coordonatã direct de generalul-maior N.A., secondat de colonelul Pavel Aranici. Îndepãrtat din Securitate, nu datoritã lipsei de „merite“ în lichidarea „duºmanilor poporului“, ci din pricina fidelitãþii sale faþã de Uniunea Sovieticã, N.A. a avut o viaþã liniºtitã, beneficiind de o pensie substanþialã, ca unul ce a „binemeritat de la patrie“, locuind într-un apartament luxos pânã în momentul decesului sãu din 16 aprilie 1992, survenit la o zi dupã ce primise citaþia de a se prezenta la Direcþia I Cercetãri Penale a Procuraturii Generale.
PAVEL, ªTEFAN Data ºi locul naºterii: 16 decembrie 1914, Bucureºti Data ºi locul decesului: 21 ianuarie 1984, Bucureºti Studii: Facultatea de Mecanizare a Agriculturii Profesia de bazã: inginer mecanic Activitate ºi funcþii: Membru al partidului comunist din perioada ilegalitãþii (1938), s-a remarcat printr-o atitudine de opozant faþã de ªtefan Foriº, fapt ce i-a atras excluderea din partid în 1942. Reprimit în partid în 1945, a fost ales deputat de Vlaºca la alegerile din 19 noiembrie 1946. În 28 martie 1948 este ales deputat în Marea Adunare Naþionalã pe listele Regiunii Bucureºti. În 6 aprilie 1951 a fost numit ministru al Gospodãririi Silvice. Prin Decretul nr. 324/20 septembrie 1952, P.ª. este numit ministru al Afacerilor Interne, având în subordine Direcþia Generalã a Miliþiei, Direcþia Generalã a Penitenciarelor ºi Coloniilor de Muncã, Comandamentul Trupelor de Pazã M.A.I., Comandamentul Pompierilor, Arhivele Statului ºi Departamentul Gospodãririi Comunale. La 2 octombrie 1952 primea gradul de general-maior (Decretul nr. 361 al Prezidiului Marii Adunãri Naþionale). Dupã desfiinþarea Ministerului Securitãþii Statului ºi revenirea Securitãþii în subordinea M.A.I., prin Decretul nr. 365 din 7 septembrie 1953, Pavel ªtefan pierde funcþia de ministru în favoarea lui Alexandru Drãghici. Printr-o decizie a Secretariatului C.C. al P.M.R., este trimis sã lucreze la Comandamentul Aviaþiei. Nemulþumirile manifestate de P.ª. cu acest prilej îi atrag un vot de blam cu avertisment ºi dizgraþia conducerii de partid. 704
În 1958 a fost numit preºedinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Municipiului Bucureºti. Totuºi, continuarea manifestãrii unor nemulþumiri prin „discuþii antipartinice“ ia atras destituirea din funcþie ºi excluderea din Comitetul regional Bucureºti în timpul Plenarei din 9–13 iunie 1958. La 12 octombrie a fost exclus din partid, fiind trimis sã lucreze ca inginerºef ºi, ulterior, director la I.A.S. Dudeºti-Cioplea (iun.1958–ian.1966). Dupã moartea lui Dej, este reabilitat de Ceauºescu, care îl numeºte adjunct al ministrului Transporturilor Auto, Navale ºi Aeriene (8 febr.1966–19 aug.1969); ministrul Transporturilor (19 aug.1969–11 febr.1971); ºef al Departamentului Transporturilor auto, navale ºi aeriene din cadrul Ministerului Transporturilor (din 16 febr.1971); secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România (1971–1979); membru al Consiliului Naþional pentru ªtiinþã ºi Tehnologie; membru al Consiliului de conducere al AGERPRES; vicepreºedinte al Asociaþiei de prietenie româno-chineze; membru al Comisiei Centrale de Partid ºi de Stat pentru sistematizarea teritoriului ºi localitãþilor urbane ºi rurale. Numirea sa în funcþia de ministru de Interne se pare cã s-a datorat lui Gheorghiu-Dej. Elocvent în acest sens este un pasaj din stenograma ºedinþei Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 2 septembrie 1952, ºedinþã în care s-a discutat reorganizarea M.A.I. prin divizarea în Ministerul Securitãþii Statului ºi Ministerul Afacerilor Interne: „Dej: … ªi sã gãsim ºi un ministru de interne, un om serios, capabil sã cuprindã munca, energic, combativ. Ce ziceþi de Pavel ªtefan? Tov. Pârvulescu: Nu-i bun aici, e un zãpãcit. Tov. Drãghici: Mujic. Tov. Gheorghiu-Dej: Faceþi propuneri. De acord cu observaþiile ºi propunerile fãcute? (De acord). Tov. Drãghici ce spune? Tov. Drãghici: Eu sunt de acord“. De remarcat ºi faptul cã numeroase volume ºi studii îl menþioneazã pe Pavel ªtefan în funcþia de ministru de Interne pânã în 1957, dar acest fapt nu este confirmat de nici unul din documentele cercetate de noi pentru perioada 1953–1957. În schimb, Alexandru Drãghici este pomenit deseori cu aceastã titulaturã. Scurta perioadã cât P.ª. a asigurat conducerea Ministerului Afacerilor Interne a reprezentat una de continuare a abuzurilor ºi terorii din perioada precedentã. Acum s-au înregistrat în coloniile de muncã faptele abominabile care aveau sã constituie obiectul unui proces demarat în 1955, proces în care Pavel ªtefan a ºi fost citat ca martor.
PINTILIE, GHEORGHE (Pantelei –Pantiuºa, Bodnarenko) Data ºi locul naºterii: 9 noiembrie 1902, Tiraspol Data ºi locul decesului: 11 august 1985, Bucureºti Profesia de bazã: lãcãtuº Activitate ºi funcþii: Ca ºi în cazul altor lideri ai regimului comunist, sursele oficiale oferã informaþii cu o puternicã tentã hagiograficã. Astfel, în cazul lui P.Gh., un articol menit sã-l prezinte alegãtorilor, cu ocazia alegerilor pentru Marea Adunare Naþionalã din 28 martie 1948, susþine participarea acestuia la Marea Revoluþie Socialistã din octombrie 1917, când Pintilie avea 705
doar 15 ani. Surse mai credibile afirmã cã Pintilie a fost încadrat în serviciile secrete sovietice în perioada 1925–1926, fiind trimis în România în 1928, sub numele fals de Pintilie Gheorghe. Printre misiunile sale se numãra ºi protecþia contrainformativã a partidului comunist din România, misiune asumatã atât în libertate, cât ºi dupã arestarea sa de cãtre autoritãþi, pe parcursul detenþiei (1937–1944). În închisoare a devenit un apropiat al lui Gheorghiu-Dej. Dupã eliberare a fost contactat de reprezentanþii serviciilor secrete sovietice instalaþi la Bucureºti, colaborând succesiv cu Dimitri Gheorghievici Fedicikin (1945–1947), Serghei Savcenko (1947–1949) ºi Aleksandr Mihailovici Saharovski (1949–1953). În perioada 1945–1948 a coordonat activitatea de infiltrare a comuniºtilor în structurile Ministerului Afacerilor Interne ºi ale serviciilor secrete, în calitate de ºef al Secþiei Organizatorice (Administrative) a P.C.R. Este implicat direct în lichidarea fostului prim-secretar al partidului comunist, ªtefan Foriº (1946). În anul 1948 este ales deputat în Marea Adunare Naþionalã, în 15 august 1948 primeºte gradul de general-locotenent ºi din 30 august 1948 este numit director general al D.G.S.P. De asemenea, a fost membru al C.C. al P.M.R. în perioada 11 iunie 1948 – 28 decembrie 1955. În 14 septembrie 1949 P.Gh. este numit ministru adjunct la M.A.I. Din 18 martie 1956 a devenit prim-adjunct al ministrului Afacerilor Interne, funcþie deþinutã pânã în 20 ianuarie 1961. În perioada 1961–1962 a fost adjunct al ministrului de Interne. A condus direct Securitatea în perioada august 1948–septembrie 1952 (datã la care este organizat Ministerul Securitãþii Statului, condus de Alexandru Drãghici). În aceastã perioadã au avut loc cele mai crunte acþiuni represive, s-au înregistrat cele mai numeroase abuzuri ºi crime. A fost implicat în toate marile acþiuni represive, anchete ºi procese ale vremii: lichidarea grupurilor de rezistenþã, ancheta lui Pãtrãºcanu, procesele de la Canal, deportãrile etc. P.Gh. este cel care a semnat celebrul Ordin 100 Cabinet M.A.I. din 3 aprilie 1950 prin care se stabileau criteriile de încadrare în unitãþile de muncã a „duºmanilor de clasã“. Dupã 1952, chiar dacã nu a mai fost „vioara întâi“, P.Gh. a rãmas unul din personajele cheie ale aparatului represiv din România, acþionând, într-un fel sau altul, în tot ce a presupus lichidarea oricãrei rezistenþe anticomuniste. Dupã 1962 nu mai dispunem de date despre acesta. În cadrul anchetei ordonate de Ceauºescu în perioada 1967–1968, pentru compromiterea ºi îndepãrtarea lui Drãghici, numele lui P.Gh. a apãrut frecvent, dar fãrã repercusiuni asupra acestuia. Dimpotrivã, în 1971 a fost decorat cu Ordinul „Tudor Vladimirescu“, clasa a II-a.
PLEªIÞÃ, NICOLAE Data ºi locul naºterii: 16 aprilie 1929, Curtea de Argeº Studii: Universitatea Seralã de Marxism-Leninism; Curs de specializare de un an în U.R.S.S. (1958); Facultatea de Istorie, Universitatea „Babeº-Bolyai“ Cluj (1968). Potrivit unor alte surse, P.N. a absolvit opt clase medii în 1961. Profesia de bazã: muncitor necalificat Activitate ºi funcþii: În 1945 s-a înscris în U.T.C. ºi a luat parte la diferite acþiuni organizate de partid. În 1947 a fost primit în P.C.R. A fost trimis la o ºcoalã sindicalã, apoi ales preºedinte al sindicatului muncitorilor forestieri din Curtea de Argeº. 706
În mai 1948 a fost promovat ca activist la fosta judeþeanã U.T.M. Argeº ºi dupã 4 luni a fost încadrat în M.A.I., Direcþia Regionalã a Securitãþii Piteºti. A primit gradul de plutonier ºi a fost numit lucrãtor operativ. Dovedind „pricepere ºi conºtiinciozitate în muncã“, ulterior a fost avansat în grad ºi promovat succesiv în funcþiile de ºef birou, ºef secþie ºi locþiitor ºef serviciu în cadrul regiunilor de securitate Arad, Vâlcea ºi Piteºti. În perioada 1953–1956 a fost ºef secþie la Direcþia de Cadre a M.A.I. În 1960 era locþiitorul ºefului Direcþiei Regionale M.A.I. Piteºti, cu grad de cãpitan ºi funcþie de general. Din 1962 pânã în 1967 a fost directorul Direcþiei Regionale de Securitate Cluj, succesorul sãu fiind lt. col. Ioana I. Constantin. În perioada iulie 1967 - noiembrie 1972 a ocupat funcþia de ºef al Direcþiei de Securitate ºi Gardã (Direcþia a VIII-a din cadrul Consiliului Securitãþii Statului). Ulterior, devine ºef al Direcþiei I din Ministerul de Interne (17 noiembrie 1972 - 1 mai 1974). În aceastã calitate, avea funcþia de adjunct al ministrului de Interne. Între 1 mai 1974 ºi 13 noiembrie 1975 a fost secretar general al Ministerului de Interne, în urma transformãrii funcþiei de adjunct al ministrului în cea de secretar general. Din 15 noiembrie 1975 este numit din nou în funcþia de adjunct al ministrului. În 1978, fuga lui I.M. Pacepa în S.U.A. îl aruncã în dizgraþia lui Ceauºescu, care îl destituie, la 27 septembrie, din funcþia de adjunct al ministrului ºi îl numeºte comandant al ªcolii militare de ofiþeri activi de la Bãneasa. În 1 septembrie 1980 i se încredinþeazã conducerea Centrului de Informaþii Externe, noua structurã de spionaj a României, fiind, totodatã, numit ºi prim adjunct al ministrului de Interne. În 1 decembrie 1984 este îndepãrtat din funcþie ºi trimis ca ºef al Centrului de Perfecþionare a cadrelor de securitate de la Grãdiºtea. A fost trecut în rezervã în 1990 cu gradul de general-colonel. În decursul activitãþii sale, a luat parte la cele mai diverse genuri de activitãþi specifice Securitãþii: de la urmãrirea grupurilor de rezistenþã din munþi, pânã la infiltrarea de spioni în þãrile occidentale, de la asigurarea protecþiei antiteroriste a aeronavelor româneºti ºi conducerii de partid ºi de stat, pânã la purtarea de negocieri cu teroriºti internaþionali în vederea angrenãrii acestora în acþiuni ale Securitãþii.
VÂLCU, VASILE Data ºi locul naºterii: 22 octombrie 1910, Ceamurlia de Jos, jud. Constanþa (alte surse indicã 10 octombrie sau 26 septembrie acelaºi an) Data ºi locul decesului: 11 februarie 1999, Bucureºti Studii: ºapte clase elementare ºi doi ani cursuri la Universitatea „ªtefan Gheorghiu“ Profesia de bazã: croitor Activitate ºi funcþii: Membru de partid din ilegalitate (1929). În 1941 intrã în conflict cu ªtefan Foriº. A fost arestat ºi deþinut pentru ºase luni la Vãcãreºti. A fost ales deputat de Constanþa în urma alegerilor din noiembrie 1946. ªef al Direcþiei A din D.G.S.S. în perioada 1 septembrie 1952 – 1954; ºef al Direcþiei I Informaþii Externe din M.A.I. între 1954 ºi 16 decembrie 1955. În 21 mai 1953 a primit gradul de general-maior de securitate. 707
Rezultatele slabe ale direcþiei ºi atacul unui grup de români din exil asupra Legaþiei României de la Berna i-au atras destituirea în anul 1955 din munca pe „linie de Securitate“, dar a continuat sã-ºi punã „talentele“ în valoare pe „linie de partid ºi de stat“. Adjunct al ºefului Secþiei Bunuri de Consum a C.C. al P.M.R. (din decembrie 1955). Ulterior, a devenit prim-secretar al Comitetului P.M.R. din Regiunea Dobrogea (1956–1965), membru al Consiliului de Stat. Membru supleant al C.C. al P.M.R. (13 iun.1958–25 iun.1960); membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (25 iun.1960–23 nov.1979); membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (23 iul.1965–12 aug.1969); membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R.(12 aug.1969–28 nov.1974); membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov.1974–23 nov.1979); membru, preºedinte ºi vicepreºedinte al Comisiei Centrale de Revizie (23 nov.1979–22 dec.1989).
708
BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ
*** Ochii ºi urechile poporului. Convorbiri cu generalul Nicolae Pleºiþã. Dialoguri consemnate de Viorel Patrichi în perioada aprilie 1999–ianuarie 2001, Editura Lumea, Bucureºti, 2001; Bãlceºti, Horia Nestorescu. Teohari Georgescu, în „Arhivele Totalitarismului“, an III, nr. 1/1995, p. 210–213 Betea, Lavinia, Maurer ºi lumea de ieri. Mãrturii despre stalinizarea României, Fundaþia Ioan Slavici, Arad, 1995; Buzatu, Gheorghe, Chiriþoiu, Mircea (eds.). Agresiunea comunismului în România. Documente din arhivele secrete: 1944–1989, vol. I ºi II, Editura Paideia, Bucureºti, 1998; Buzatu, Gheorghe. Comuniºti din România în slujba organismelor secrete sovietice, în „Revista de Istorie Militarã“, nr. 1/1998, p. 24–30; Idem, România – 1944: rãzboi, politicã ºi spionaj, în „Destin românesc“, nr. 1/1996, p. 108–121; C.N.S.A.S., Membrii C.C. al P.C.R. 1945–1989. Dicþionar, Dobre, Florica (coord.), Editura Enciclopedicã, Bucureºti, 2004; Cosma, Neagu. Contribuþia unor „minoritãþi“ naþionale la bolºevizarea României, Bucureºti, 1996; Idem, Cupola. Securitatea vãzutã din interior. Pagini de memorii, Editura Globus, Bucureºti, 1994; Idem, Securitatea, poliþia politicã, dosare, informatori, Editura Globus, Bucureºti, 1998; Criºan, Gheorghe. Piramida puterii. Oameni politici ºi de stat din România (23 august 1944 – 22 decembrie 1989), Editura Pro-Historia, Bucureºti, 2001; Deletant, Dennis. Ceauºescu ºi Securitatea, Editura Humanitas, Bucureºti, 1998; Idem, Teroarea comunistã în România. Gheorghiu Dej ºi statul poliþienesc. 1948–1965, Editura Polirom, Bucureºti – Iaºi, 2001; Gheorghe Constantin, Miliana ªerbu, Miniºtrii de Interne ai României (1862–2001), Editura Ministerului de Interne, Bucureºti, 2002; Jela, Doina, Drumul Damascului. Spovedania unui fost torþionar, Editura Humanitas, Bucureºti, 1999; Idem, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, Editura Humanitas, Bucureºti, 2001; Oniºoru, Gheorghe. Arestarea ºi anchetarea lui Teohari Georgescu, în „Analele Sighet 7. Anii 1949–1953 - Mecanismele terorii“, Fundaþia Academia Civicã, Bucureºti, 1999, p. 434–458; 709
Oprea, Marius. Banalitatea rãului. O istorie a Securitãþii în documente. 1949–1989, Editura Polirom, Iaºi, 2002 (citat ca M. Oprea, Banalitatea…); Idem, Pagini din „copilãria“ Securitãþii române, în „Dosarele istoriei“, nr. 5, 1996, p. 34–39; Idem, Gheorghiu Dej, poliþia secretã ºi puterea, în „Dosarele istoriei“, nr. 3(8), 1997, p. 29–32; Idem, Comuniºtii români sub controlul sovietic, în „Analele Sighet 5. Anul 1947 – cãderea cortinei“, Fundaþia Academia Civicã, Bucureºti, 1997, p. 105–150; Idem, Micul funcþionar ºi capcanele memoriei. Viaþa colonelului de Securitate Miºu Dulgheru, în „Dilema“, nr. 126, iunie 1995; Idem, Cum a ajuns zeþarul Teohari directorul tipografiei. O biografie a lui Teohari Georgescu, în „Dilema“, nr. 167, martie 1996; Idem, Naºterea Securitãþii, în „Analele Sighet 6. Anul 1948 – instituþionalizarea comunismului“, Fundaþia Academia Civicã, Bucureºti, 1998, p. 271–306; Idem, Fapte ºi moravuri la securiºtii anilor ’50. Radiografie a Direcþiei de anchete penale a Securitãþii (1949–1953), în „Analele Sighet 7. Anii 1949–1953 – mecanismele terorii“, Fundaþia Academia Civicã, Bucureºti, 1999, p. 260–278; Pacepa, Ion Mihai. Orizonturi roºii. Amintirile unui general de securitate, Editura Venus, Bucureºti, 1992; Idem, Moºtenirea Kremlinului. Rolul spionajului în sistemul comunist de guvernare, Editura Venus, Bucureºti, 1993; Pelin, Mihai. Culisele spionajului românesc. D.I.E. (1955–1980), Editura Evenimentul românesc, Bucureºti, 1997; Idem, Un veac de spionaj, contraspionaj ºi poliþie politicã, Editura Elion, Bucureºti, 2003 (citat ca M. Pelin, Un veac…,); Persak, Krzysztof, Kaminski, Lukasz (eds.), A Handbook of the Communist Security Apparatus in East Central Europe. 1944–1989, Institute of National Remembrance, Warsaw, 2005; Secaºiu, Claudiu. Serviciul de informaþii al P.C.R.; Secþia a II-a informaþii ºi contrainformaþii din cadrul Comandamentului Formaþiunilor de Luptã Patriotice (F.L.P.) – Penetrarea serviciilor oficiale de informaþii (23 august 1944 – 6 martie 1945), în „6 Martie 1945. Începuturile comunizãrii României“, Editura Enciclopedicã, Bucureºti, 1995, p. 146–157; Idem, Serviciul de Informaþii al Palatului Regal (1946) – adevãr ºi ficþiune, în „Analele Sighet 3. Anul 1946 – începutul sfârºitului“, Fundaþia Academia Civicã, Bucureºti, 1996, p. 294–318; Serviciul Român de Informaþii, Cartea Albã a Securitãþii (23 august 1944–30 august 1948), vol. I, Bucureºti, 1997; vol. II (1948–1958), Bucureºti, 1994; vol. III (1958–1968), Bucureºti, 1995; vol. IV (1968–1978), Bucureºti, 1995; Simon, Titu. Din culisele serviciilor secrete româneºti. Pacepa quo vadis?, Editura Odeon, Bucureºti, 1992; Solomovici, Teºu. Securitatea ºi evreii. Despre cãlãi ºi despre victime, vol. I-II, Editura Ziua, Bucureºti, 2003–2004; ªerbulescu, Andrei. Monarhia de drept dialectic. A doua versiune a memoriilor lui Belu Zilber, Editura Humanitas, Bucureºti, 1991; Troncotã, Cristian. Istoria serviciilor secrete româneºti. De la Cuza la Ceauºescu, Editura Ion Cristoiu, Bucureºti, 1999; Idem, Aspecte ale bãtãliei desfãºurate pe frontul secret al informaþiilor înainte de instaurarea guvernului dr. Petru Groza, în „6 Martie 1945. Începuturile comunizãrii României“, Editura Enciclopedicã, Bucureºti, 1995, p. 279–287; 710
INDICE DE NUME DE PERSOANE *
A A. E., arestat – 362 A. S. – 395 Abrahamian, Avedis – 78 Abrudan, locotenent – 435 Acheson, [Dean Gooderham], secretar de stat – 338 Adam, Adler Iosif – 216 Adenauer, [Konrad] – 375 Adomniþei, Dumitru – 587 Adrian, Mihail Mauriciu S. – 216 Ady Andrei – 80 Ady Ladislau – 70 Afilon, Verga – 276 Afrim, Adrian – 688, 689 Aigner, Helmuth – 691, 692, 693 Albu, ªtefan – 396 Aldeanu, legionar, emigraþie – 345 Aldescu, Grigore – 560, 567 Alecu, Dan – 657 Alexandrescu, Gheorghe – 79 Alexiu, Constantin – 82 Amãriuþei, Constantin – 305, 677 Amzãr, [Dumitru] – 296 Anca, Victor – 660 Anderca, Traian – 659 Andreescu, Matusei – 80
Andreescu, Mihai – 82 Andrei, Dumitru – 464 Andrei, Olimpiu – 213 Andronache, Nicolae T. – 216 Andronescu, D. – 354, 659 Andrubovici, Ioan – 659 Anghelescu, Gheorghe – 78, 485 Antal, Jakab Andrei – 662 Antohi, Vasile – 70 Antonescu, Gheorghe – 612 Antonescu, [Ion] – 273, 274 Antonescu, [Mihai] – 345 Antoniu, profesor, emigraþie – 343 Antoniu, Samoil – 185 Apetre, Victor – 657 Apostol, Gheorghe – 64, 70 Apostol, Gheorghe – 469, 473 Apostol, Melita – 76 Aranici, Pavel P. – 78, 219, 456 Arbore, Grigore – 304 Archibald, Alexander – 560 „Argeºul“, informator – 415 Arhip, Jean – 575, 576, 577, 608, 609, 610, 611, 612 Aristide Nicolae – 580 Armencea, Savu – 474 Arnãuþoiu, Toma – 478
*
Am inclus la indice ºi persoanele care figureazã în documente cu iniþiale, nume conspirativ sau numai cu numele; în aceste cazuri am precizat calitatea de arestat, urmãrit, informator, agent, persoanã din emigraþie, ofiþer, fost membru al partidelor politice etc. În paranteze drepte am redat prenumele persoanelor identificate din alte surse.
711
Aronescu, maior – 526, 531, 543, 544 Arsene Constantin – 585 Ascar, Block – 549 Atanasiu, Constantin – 477, 478, 484 Auschnitt, Max – 337, 338 [Aznavorian], Betros – 500 Aznavorian, Hurmuz – 498, 499, 500, 501, 503, 504 [Aznavorian], Orusian – 500 B B. J., urmãrit – 395 „B. N.“, acþiunea de grup – 517 B. S., urmãrit – 402, 405 B. W., ofiþer – 351 Babei, Gheorghe – 17, 326 Babici, Louis – 551 Baciu, Ioan – 441 Baciu, ªtefan – 304 Badea, Constantin – 589 Badea, Gheorghe – 664 Bailã, Eugen – 585 Baiulescu, Stelian – 380 Bajka, Anton – 473 Balaban, Iulian – 673 Balaci, Nicolae – 80 Balea, Gheorghe – 201 Balog, consilier – 675 Bandi, Roman – 186 „Banu, Ion“, informator – 394, 396 Banu, Nicolae – 477 Baraney, Balaban – 409 „Barbu“, informator – 404, 406 Barbu, Stelian I. – 218 Barbu, ªtefan – 81, 600, 602 Barbus, Gheorghe – 587, 597 Barna, Elena – 588 Baziliu, Nicolae – 470, 471 Bãjenaru, St. – 688, 689, 690 Bãlan, locotenent-major – 507 Bãlãnescu, Gabriel – 279, 280 Bãlãnescu, Petre – 448 Bãlescu, Iancu – 413 Bãlþei, Domiþian – 82 Bãnãþeanu, Marcel – 416 Bãnescu, emigraþie P.N.Þ. – 444 Bãnuleasa, Petre – 481 Bârlãdeanu, Alexandru – 685
Bârlea, Octavian – 293, 302 „Bec“, informator – 400 Bege, David – 473 Bei, Simona – 551 Belciug, Teodor – 199 Beldeanu, [Oliviu] – 196 Beldiceanu, Nicolae – 294 Benderil, Manole – 612 Benko Andras – 678 Bentley, Elvin – 548 Bentoiu, Aurelian – 480, 498, 499, 500, 502, 503, 504, 505 [Bentoiu], Ion – 499 [Bentoiu], Sora – 499 Benvenisti, Miºu – 351 „Beny“, informator – 415 Berger, Aladar – 75 Berger, Ion – 694 Berry, Doreen – 568, 674, 688, 689, 690 „Biana, Liviu“, informator – 396 Bianu, Cornel – 668 Bidault, [Georges-Augustin] – 548 „Bill“, emigraþie (urmãrit, posibil informator) – 688, 689, 690 Billas, Frantisek – 551 Biriº, Emilian – 79 Biriº, Vladimir Gr. – 217 Birtaº, Gavril – 12, 74, 75, 76, 77 Bisoceanu, Stelian – 304 Blaga, Ion – 269 Blaga, ªtefan ªt. – 219 Bobeicã, T. – 529, 534, 535 Bobi, cãpitan – 520 Bobos, Liviu – 592 Bobu, Radu Aurel – 218 Boca, Ioan – 218 Bocos, Petre – 474 Bocºe, Iosif – 214, 258 Bodea, Ioan – 352 „Bodi“, informator – 436 Bodnãraº, Emil – 64, 65, 67 Bodolea, Liviu – 355 Bodor, Petre – 570, 572 Boeru, Traian – 669 Bogdan, Alexandru – 183 Bogdan, Hary – 215 Boian, Gheorghe – 663 Boico – 332
712
Boilã, Romulus, emigraþie – 292, 294, 305, 345, 346, 425, 551, 578, 579 Boilã, Romulus, fost ministru – 345 Bolintineanu, membru P.N.L. – 499 Bolintineanu (Balint), Ioan Gh. – 78, 178, 179, 180, 181, 218, 228, 229, 230, 314 Bolohan, Dragoº – 664 Boncotã, Gheorghe – 660 Bondric, Eugen – 472 Bordei, Ion – 472 Borobaru, legionar, emigraþie – 370 Borºa, [Dumitrescu] – 603 Borºan, Dumitru – 78 Borzechian, Arsene – 637 Botana, emigraþie – 303 Botezat, Eugen – 612 Boutby, Robert – 548 Bozianu, Mihai – 409 Brajbaru, Ion – 474 Brãdescu, Faust – 303, 304 Brãiloiu, [Constantin] – 293 Brâncoveanu, Constantin – 688 „Brânduºa“, informator – 396 Brânzei, Gheorghe – 360 Breahna, Maria – 357 Breahnã, Iordache Gh. – 215 Breban, Iosif M. – 78, 109, 217 Breiner, Paraschiva – 76 Brown, Irwing – 304 Brown, Tomas – 557 Bucãtaru, Gheorghe – 589 Bucicov, Valeriu – 80 Bucur, Nicolae – 78, 484 Budiºteanu, legionar – 603 Budiºteanu, Nicolae F. – 81, 213, 451 Buescu, Victor – 302, 424 Bugoi, Vladimir – 358 Bujin, Nicolae – 554 Bulhai, Gheorghe – 664 Bunaciu, Avram – 11, 186 Bunescu, Alexandru – 497, 668 Bunescu, Marius – 582 Bunescu, Preda – 680 Burileanu, [Aristide] – 291 Burks, R.V. – 679 Busuioceanu, [Alexandru] – 462 Butariu, Miron – 580 Buteica, Mircea – 481
Butler – 610 Butyka, Andrei Francisc – 80, 183, 185, 187, 214, 239, 459 C C. C., urmãrit – 395 C. C., acþiune – 519 C. E., urmãrit – 402 C. G., informator – 406 Cahana, Saia – 467 Calmanovici, Emil – 182, 183, 184, 185, 187 Campus, emigraþie – 343 Candel, Alfred – 467 Caracaleanu, Ion – 589 „Caragea“, informator – 485 Caraghiaur, Eugen – 304 Caraivan, membru în rezistenþã – 353 Caram, locotenent-major – 529 Caraman, Mihai – 245, 246 Caranicolov, Boris – 82 Caraten, I. – 477 Carbonel, M.A.E. britanic – 676 Carol al II-lea – 272, 273, 301, 345 „Carp“, informator – 406 Carp, Eugen – 398, 399 „Carpaþi“, informator – 396 Carusi, Spiridon – 662 Casza, ªtefan – 453 Catanã, Mircea – 563 Cazaban, Theodor – 294, 424, 585, 677 „Cãlinescu“, informator – 576 Cãlinescu, Armand – 273, 282 Cãruntu, Constantin – 79 „Câmpeanu“ [Mândruºca Pavel], informator – 395 Câmpeanu, C. – 271 Câmpeanu, Viorel – 82 „Câmpineanu“, informator – 575 Cârciog, Mihai – 293, 343, 674, 684 Cârciog, Sanda – 674, 685 Cârnu, maior – 358 Ceauºel, Ion – 357 Ceauºescu, Nicolae – 539 Cehan, „Vocea Americii“ – 340 Ceia, Aurel – 17 Cercel, V. – 519 Cernea, Ioan I. – 214 Cernichevici, locotenent-major – 401
713
Cesianu, [Constantin] – 443 Chendi, ªtefan – 674 „Chioreanu“, informator – 394, 396 Chioreanu, locotenent-major – 520 Chioreanu, Nistor – 279, 280 Chircan, Stoian – 203, 204 Chiriac, Florian – 214 Chiriac, Nic. – 585 Chiriac, Teodor – 392 Chirilã, Radu – 533 Chirilescu, Ilie – 384 Chiriº, Aurel – 505 Chiriþã, Marin – 663 Chiriþescu, Sanda – 612, 613 Chirtu, Gheorghe – 80 Chiºinevschi, Iosif – 64, 66, 67, 70, 76 Chiujdea, Ioan – 468 Chivu, Stoica – 64, 65, 70 Choroulinkov, Ivan – 563 Chripko, Stefan – 562 [Cicei], Maria – 505 [Cicei], Radu – 505 Cicei, Romulus – 499, 505 Ciceu, Teodor – 656 Cichinschi, Ioan – 656 Ciobanu, Ioan Ioan – 213 Ciobanu, Ion – 472, 473 Ciolac, Ion – 637 Ciorãnescu, Gheorghe – 424 „Ciorlãuºi“, informator – 396 Ciuciureanu, Constantin – 657 Ciuculete, Dumitru – 469 Ciunganu, Liviu – 469 Ciuperceanu, Mircea – 661 Ciurea, Mihai – 293 Clay, Lucius D. – 560 Cleju, Ioan N. – 218 Clime, Gh. – 284 Cocriº, ªtefan – 416 Cocuþ, „Vocea Americii“ – 340 Codreanu, Corneliu Zelea – 272, 273, 274, 276, 277, 281, 282, 284 Codrescu, Nicolae – 304 Cohen, emigraþie – 345 Coifan, locotenent-major – 418 Cojocaru, Dragoº – 468, 469 Cojocaru, Iulian – 78 Colescenco, Aurel – 79
Coliu, Dumitru – 64, 70 Coltesti, Dumitru – 399 Comãniciu, Horaþiu – 274, 425, 449 Constantinescu, Alexandru – 353 Constantinescu, Constantin – 81 Constantinescu, Dumitru – 220 Constantinescu, Gheorghe – 656 Constantinescu, Gheorghe D. – 217 Constantinescu, Gogu – 553, 685 Constantinescu, Gon – 670 Constantinescu, Marin – 472 Constantinescu, Miron – 64 Constantinescu, Virgil – 80, 214 Constantinescu-Iaºi, Petre – 11, 12, 13 Constantiniu, Radu H. – 17 Continci, Ion – 474 Corin, Aurel I. – 79, 217, 326 Cornea, Victor – 424, 425, 568 Cosma, Neagu – 79, 213, 484 Cosmescu, Gh. – 592 Costache, locotenent-major – 517, 521, 527, 531, 544 „Costache“, informator – 398, 399 Constandache, Paul I. – 219, 251 Coste, Brutus – 497, 551, 580, 679, 680 Costescu, Vasile – 203, 204 „Costicã“, emigraþie – 381 Coºovanu, Dumitru – 220 Cowles – 360 Crainic, Nichifor – 603 Crãciun, ofiþer – 603, 604 Crãciun, Iosif – 360 Crãciunaº, Silviu – 673, 674, 684 „Creangã“, agent – 436 Cretzianu, Alexandru – 292, 293, 295, 337, 338, 345, 666 Creþu, cãpitan – 521, 535, 543 Creþu, Vasile – 572 Crihan, Anton – 666, 668 Crisoghelos, Andrei – 182, 183, 184, 187 „Cristea“, agent – 591 Cristea, Aurel – 207 Cristea, Liviu – 343, 568, 689 Cristea, Marin – 589 Cristescu – 331 Cristescu, Alexandru – 302 Cristescu, Nae – 280 Criºan, Alexandru – 380
714
Criºan, Ion – 186 Criºu, Axente – 302 Croitoru, Marin – 489 Cruc, Samuel – 71 Csergõ, Ion – 592 Csilik, Rudolf – 201, 202, 203, 204 Cucu, rezistenþã – 353 Cuiumdzelis, Teodor – 662 „Cujbã“, informator – 421, 423 Curpen, Gabriel – 195 Cuºa, Ion – 563, 585 Cuteanu, Gheorghe S. – 17, 219 Czeinczock, Mihai – 593 D D. G., fost om de serviciu la clubul P.N.Þ. – 395 D. V., arestat – 362 Dabija, [Nicolae] – 355 „Dan, Ion“, informator – 394 Daponte, D. – 684 Dargas, Antoni – 551 Davilla, Carol (Citta) – 296, 297, 342 Dãnescu, Marin – 588, 597 De Roover, delegat – 559 Deak, Paul – 340, 671 Deatcu, Cornel – 478 Deau, Jean – 653 Decei, Aurel – 342 Deleanu, Nicolae – 470 Delgado, Mucio F. – 559, 580, 652, 666, 678 Demeter, Alexandru – 74, 80, 215, 334, 506, 533, 544 Demetrescu, Paul – 82 Demetriade, Alexandru – 457 Demetrio, emigraþie – 303 Dezideriu, Albrecht – 653 Diaconu, Ioan – 214 Diaconu, Mircea – 465 Diaconescu, Ioan I. – 217 Dima, Ioan – 354 Dimitriu, Adrian – 574, 575, 576, 577, 608, 609, 610, 611, 612, 613 Dimitriu, Paul – 499 Dincã, Ion – 193 Dinescu, M. Vasile – 79, 214, 459 Dinu, Vasile – 222, 246 Diºireanu, locotenent-major – 507
Dobre – 527, 531 Dobre, Dionisie – 200 Dobre, P. – 517 Dobre, Petre – 210 Dobrotã, Ioan S. – 218 Docuþa, Constantin – 371, 372 Doicaru, Nicolae – 17, 194, 195, 196, 197, 198, 213, 242, 320, 329, 553, 554, 559, 568, 569 Donath, Pavel – 183 Doncea, evadat – 76 Dorin, H. – 532 Dorneanu, Nicolae – 458 Dorobanþu, Lazãr – 561, 572, 573, 614 Doropea – 518 „Dragnea“, informator – 592 „Dragomir“, informator – 396 Dragu, Ion – 293, 296 Drãghici, Alexandru – 60, 61, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 188, 190, 194, 199, 307, 426, 427, 463, 475, 476, 555, 562, 599, 615, 671 Drãgulin, Gheorghe – 592 Drãguþ, Ioan – 415 Drentea, Nicolae – 17 Dreve, Gheorghe – 380 Druescu, Alexandru Gh. – 217 Duca, I.G. – 272, 273 Ducu, ªtefan – 200 Dulama, Gheorghe – 473 Dulgheru, Liza – 183 Dulgheru (Dulbergher), Miºu – 12, 181, 182, 183, 184, 185, 186, 187 Dulles, Allen W. – 409 Dulles, John Foster – 342, 409 Duma, Elena – 659 Duma, Teodor – 570 Dumbravã, Ion – 637 „Dumil“, informator – 574, 608, 609 Dumitraºcu, ofiþer – 533 Dumitraºcu, Alexandru S. – 219, 234 Dumitraºcu, Nicolae – 219 „Dumitrescu“, informator – 576 Dumitrescu, locotenent-colonel – 467 Dumitrescu, Nicolae I. – 219 Dumitrescu, Nicolae N. – 79 Dumitrescu, Vasile – 296 Dumitrescu-Zãpadã, [Constantin] – 281 Dumitriu, profesor, emigraþie – 304
715
Dumitriu, A. – 513, 525, 526 „Dunãreanu“, informator – 574 Dumitru, Vasile – 505 Dunning, John – 557 Duþã, Florea N. – 81, 215 Duzinchevici – 593 E „E. D.“, emigraþie – 515 Eden, [Robert Anthony] – 374 Eftimie, Teodor – 589 Einhorn, Wilhelm – 81 Eisenhower, Dwight – 340, 409 Elena, Regina mamã – 426 Eliade, Mircea – 296, 302, 303 Emanoil, Ioan – 215 Eminescu, Mihai – 360 Enache, Auricã Gh. – 250, 251 Enache, Ion – 266 „Enãchiþã“, informator – 613 Enciu, M. – 186 Ene, Constantin – 595, 596 Ene, Iordan – 645 Enoiu, Ion Gheorghe – 214, 240, 241 Epure, Virgil – 467, 468 Evghenie, Atanase (Tãnase) – 190, 191, 192, 193, 213 Ezeranski, Z. – 557 F Faina, Licinius – 431, 657 Farcaº, Cornel – 457 Fãinaru, Hari – 305 Fãrcãºanu, Emil – 474 Fãrcãºanu, Ion – 474 Fãrcãºanu, Mihail – 291, 293, 297, 425, 566, 567 Fãrcucean, Florea – 248 Fechete, Augustin – 466 Ferdinand, Georg – 551 Feyer, ªtefan – 80 Firu, Sorin – 384 Fleacã, Emilia – 74 Fleacã, Ioan – 74 Flis, Adolf – 467 Flood, Daniel J. – 680 Flora, Cleo – 343
Florea, Aurel – 79 Florea, Eremia – 78 Florea, Paul – 354 Florescu, inginer – 201 „Florescu, Gheorghe“, informator – 498 Florescu, ªtefan (zis Puiu) – 279, 280 Foiciuc, Gheorghe – 663 Fontaine, Marcel – 682 Ford, Gerald R. jr. – 680 Ford, Henry II – 409 Foriº, ªtefan – 76, 77, 184 Franco [Francisco] – 272, 426 Frankiewicz, Ion – 696 Fucs, Beriº M. – 216 Furdui, Lucian – 299, 300, 301 G G. I., urmãrit – 402 Gabudeanu, Dumitru – 659 Gafencu, Grigore – 296, 299, 426 Gal, Ion (Ioan) – 212, 231, 233, 236, 258, 259, 263 Galea, Clarance – 343, 568 Galeº, Victor – 78 Galfh, Avram – 467 Galfy, Desideriu – 694 Gallois, Auguste – 304 Gane, Constantin – 280 Garabedian, Cricor – 79 Gather – 567 Gavrilã, Nicolae – 474 Gavriliuc, Ioachim – 202, 203, 204 Gavriliuc, Leon – 200 Gavriliuc, Mihai – 97, 188, 189, 190, 198, 199, 200, 201, 202, 203, 204, 205 Gavrilov, Alexandru – 80 Gãinã, Ovidiu – 276 Gâldãu, Florian – 669 Gârneaþã, Ilie – 298, 301, 632, 669 Geicã, Constantin – 82 „Gelu“, informator – 404 Georgescu, colonel – 510, 519, 525, 543 Georgescu, locotenent – 395, 396, 404 Georgescu, Constantin – 554, 555 Georgescu, Constanþa – 354 Georgescu, Emanoil – 467 Georgescu, Horia – 673, 684 Georgescu, I. – 186
716
Georgescu, Ricã – 182 Georgescu, Teohari – 9, 10, 11, 12, 13, 14, 19, 21, 60, 65, 309, 314, 315, 321 Georgescu, Valentin – 666 Georgescu, Vasile-Bârlad – 399 Georgescu-Cosmovici, Adriana – 306 Geraint, Owen – 345 Gerhard, F.J. – 548 Germenji, Vasile – 680 Geuss, [Fernon] – 548 Ghenea, Radu – 303 Gheorghe, Aurel – 80 Gheorghe, Cosma – 303 Gheorghe, Gheorghe M. – 200, 202 Gheorghe, Ion – 566 Gheorghe, Marin – 81 Gheorghinescu, Constantin – 467, [468] Gheorghiþã, Gheorghe – 458 Gheorghiu, Constantin Virgil – 306 Gheorghiu, Ion – 467 Gheorghiu, Miron – 79 Gheorghiu, Nicolae – 568, 569 Gheorghiu, Traian – 399 Gheorghiu-Dej, Gheorghe – 9, 10, 64, 65, 67, 89, 198, 328, 428 Gherasimescu, Toma – 463, 464 Gherman, Eftimie – 304, 571, 572, 575, 610, 611 Gherman, Ioan S. – 217 Ghica, Alexandru – 666 Ghidel, Constantin – 302 Ghilezan, Emil – 666 Ghinea, Ion – 304 [Ghiorghiu],Atanasie – 500 Ghiorghiu, Gheorghe (zis George, Georgel) – 498, 499, 500, 502, 503, 504 [Ghiorghiu], Ortansa – 500 Gibson, Gladys – 673, 674, 684 Gigurtu, Ioan – 273 Giuglan, Iosif – 80 Giurcovici, Radomir – 359 Glava, Dumitru – 657 Glazer, S. – 559 Gluvacov, Andrei – 79, 213, 325 Gogu, Puiu – 195 Gold, Smion – 467 Goldemberg, Bernath – 79 Goldstein, Gogu – 345
Golea, Traian – 370 Golea, [Ioan] – 351 Golumbovici, Cornel – 81 Govora, N.S. (Nicolae Stelian Beldie) – 302 Grama, Mihai – 659 Granetz, V. – 557 Gregorian – 559 Gregorian, Alexandru – 302, 303, 343 Grew, Joseph C. – 560 Grigorescu, Ioan – 361 Grindea, [Carola]– 343 Gronchi, Carla – 552 Groza, Petru – 63, 68, 69 Grozea, Dimitrie – 284 Grudea, Constantin – 370, 371 Grümberg, Maximilian – 80 Gulea, Aurelian – 448 Gun, „Vocea Americii“ – 340 Gyorfi, Emeric – 473 Gyr, Radu – 603 H Hacsch, deputat german – 558 Hagea, Constantin – 395 Haiducu, Ludovic – 81 Hais, Arno – 551 Hannut, P. – 559 Hano, Haintz – 479 Hardt, Henry – 693 Hariton – 521 Haselhoff, E. – 557 Haþeganu, Iuliu – 394 Haþeganu, V. – 580 Haºu, Gheorghe – 468 Haºu, Laurian – 468 Hazbiu, Kadri – 562 Hendersen, Arthur, Sir – 675 Hentiu, Mihai – 415 Herescu, Ileana - 568 Hertler, deputat german – 558 Herwart, Scheiner – 297 Hida, Tiberiu – 78 Hila, Augustin – 666 Hitler, [Adolf] – 272, 273, 274 Hodje, Thomas – 572 Hoinic, Dragoº – 276 Holingher, Isidor – 78, 447, 484 Holter, Ervin – 384
717
„Horia“, informator – 400 Horia, Vintilã (Caftangioglu) – 296, 302, 303, 447 Horotan, Gh. – 575, 576, 577 Horst, Dephner – 479 Hossu, Iuliu – 674, 685 Hotãranu, Emil – 655 Hristea, locotenent – 421 Hriþan, M. Nicolae – 217 Hugeanu, Dumitru – 662 Huidan, S. Marin – 218, 513, 518, 519, 520, 527, 533, 544 Humphrey, Hubert – 548 I Iacob – 316 Iacob, Martin – 78 Iacobescu, legionar – 447 Iana, Aurel – 481 Iancu, Constantin – 78 Iancu, Menahin – 467 Iani, Nicolae – 70, 217 Iasinschi, Vasile – 283, 449 „Icã, I.“, informator – 513 Ierunca, Virgil – 677 Ileana, prinþesã – 301, 303 „Ilie, Alexandru“, agent – 592 Ilie, Gheorghe – 79 Ilie, Marcinus – 214 Ilie, Mihai – 78, 484 Iliescu, maior, emigraþie – 297 Iliescu, Ecaterina – 674, 684, 685 „Ilieº“, informator – 397 Imgardt, Wagner – 446 Imre, Ambrozie – 694 Imrédy [Béla] – 149 „Ioan, Nicu“, informator – 523 Ioana, Constantin – 262 „Ion“, informator – 688, 689 Ion, Gheorghe – 296, 669 Ionescu, cãpitan – 518 Ionescu, locotenent-major – 483 „Ionescu“, informator – 398 „Ionescu, Claudiu“, agent – 591 „Ionescu, Radu“, agent – 591 Ionescu, Emil (nume fictiv) – 301 Ionescu, Gheorghe – 193, 207, 210, 228, 231, 244, 246, 249
Ionescu, Dumitru Gh. – 218 Ionescu, Ghiþã – 293, 582, 682 Ionescu, Gigi – 462 Ionescu, Hristache – 361 Ionescu, Ioan – 585 Ionescu, Ion – 652, 653 Ionescu, Marin Florea – 11, 12, 13, 21, 63, 68, 69 Ionescu, Mihail Fotin – 302 „Ionescu, Natalia“, informatoare – 481 Ionescu, ªtefan (zis Bãlceºti) – 466 Ionescu, Traian – 81 Ionescu, Virgil – 458 Ionescu, Vladimir – 551 Ioniþã, Constantin – 587 Ioniþã, Nicolae – 545 Ioniþã, Stelian – 588 Ioraº, Toader – 303, 305 Iordan, Ioan B. – 219 Iorga, Marin – 269, 506, 535 Irimia, Gheorghe – 417 Isac, Ambrozie – 79 Iºtoc, Gheorghe A. – 218 „Iulian“, legionar, emigraþie – 380 Iusko, Ioan – 380 Ivan, ofiþer – 526, 527 Ivanovici, Dan – 566, 567 Ivanovici, Dumitru –254, 255, 260, 261, 263, 266 Ivaºcu, Ion – 594, 595, 596, 604 Izsak, Adalbert – 17 J J., Gh., arestat – 360 Jacobson, Jacob – 345 Janoviak, Jean – 562 Javits, Jacob – 680 Jean – 330 Jianu – 331 Jianu, Gheorghe – 353 Jianu, Marin – 63 Junker, M.E. german – 558 Jura, Ioan – 80 K „K. 3“, rezident – 414 Kaldor, consilier – 675
718
Kalousek, Iosif – 12, 311, 322 Kasiulis, Vytautas – 563 Kavza, ªtefan – 218 Kelterman, Gerhardt Gunther – 694 Kennedy, John [Fitzgerald] – 548 Key, Edna – 548 Kiriþescu, Marina – 351 Kiss, Iuliu – 587, 591 Kiss, locotenent – 436 Kiss, Vasile R. – 218 Kitzinger, Georg – 548 Klein, Mihai – 214 Kleper, Iulius – 292 Klimas, Pierre – 563 Kofler, Remus – 182, 183, 184 Komistek, Ana – 201 König, Adrian – 360 Kormendi, Tibor – 563 Kostrba, O. – 557 Kovacs, Francisc – 473 Kovacs, Mihai I. – 219 Kovacs, Pius L. – 79, 214 Kovacs, ªtefan – 473 Krasnoselschi, Vladimir – 612 Kubº, Csendz K. – 559 „Kurt“, agent – 688, 689 L Lache, legionar – 484 Lafont, Svetlana (nãscutã Valentova) – 563 Lascu, Alexandru – 199 Lascu, Constanþa (fostã Simionescu) – 199, 202 Latey, B.B.C. – 568 „Laura“, emigraþie – 689 Lazarovici, Fãnel – 78 Lazãr, Dumitru – 254 Lazãr, Petre – 579, 685 Lãpuºan, Horia – 219 Lãzãrescu, Dan – 499 Lãzãrescu, Dumitru – 82 Leibovici, Iancu – 397, 401 Leigh, John – 652, 666 „Leonida, S.“, informator – 513 Leonte, locotenent-major – 509 Leoszko, Joseph – 562 Leszynsky, Doguslav – 691 Leteridge, Betty – 551
Leu, Nicolae I. – 81, 215 Lieven, Alexandru – 690 Linþu, Ioan Ioan – 215 Lipoveanu, Constantin – 201 Liteanu, Nicolae – 210, 260, 261 „Liviu“, informator – 575, 610 Lixandru, Vasile – 70 Lloyd, Ian, Sir – 675 Loghin, Ioan – 553, 554 Lovinescu, Monica – 677 Lowit, Thomas – 562 Luca, Damaschin – 280 Luca, Ilie I. – 218 Luca, Vasile – 9, 10, 11 „Lucretin“, informator – 396 Lucuþã, Traian – 479 Ludwig, Mihail – 662 „Lungu“, agent – 380 Lupan – 182 Lupan, Gavrilã – 361 Lupescu, Elena – 345 Lupu, Nicolae – 413 M M. C., urmãrit – 402 M. V. („Calciu, Ileana“), informator – 395 Macri, Emil – 236 Maftei, Gheorghe – 590 Mailat, legionar, emigraþie – 370 Maiorescu, Gheorghe – 215 Mako, E. – 557 Malaxa, [Nicolae] – 338, 339 Malea, Petru – 219 Malinowski, Stefan – 563 „Mandea“, informator – 400 Manea – 507 Manea, Marin – 453 Manea, Nicolae – 415 Manea, Stratulat – 589 Maniu, Iuliu – 273, 274, 305, 671 Manoilescu, Grigore – 302, 303, 370 Manu, Gheorghe – 276 Manuilã, Sabin – 462, 497 Mara, Savin – 71 Marcarian, Dinar – 82 „Marcel“, informator – 404, 405, 406 Marcovici, Reghina – 589 Marcu, Traian – 394
719
Marin, Constantin – 79 Marin, Sandu – 301 Marinache, Ion – 431 Marinescu, emigraþie – 343 „Marinescu, Elena“, informator – 610 Marinescu, Florica – 74 „Marinescu, Gheorghe“, informator – 404 Marinescu, Ioan Gh. – 213, 459, 484 Marinescu, Mihai A. – 216 Marinescu, Nicolae – 572, 676 Marinescu, Ruxandra – 207 Marinescu, Viorel-Paul – 210, 211, 212, 254, 255, 256, 257, 258 Mariþia, Nicolae – 674 Marta, Florian – 573 Martin, Nicolae Neamþu – 305 Marton, Aron – 487, 488, 662 Mataizer, Stelian F. – 218 Mateescu, Eugen – 659 Mateescu, Marcel – 80 Mateescu, Nicolae – 81 Mateescu Nicolae, emigraþie – 293 Matei, ofiþer – 607 Matei, Aurel – 592 Maurer, Ion Gheorghe – 242 Mauriciu, Adam – 78 Mazuru, Vladimir – 12, 15, 16, 71, 310 Mãmãligã, Leonid – 677 Mãnescu, Racovschi – 17, 79 Mãnoiu, ªtefan A. – 217 Mânzatu, Nelu – 293, 296, 301 McCarthy, [Joseph Raymond] – 340 McCormac, John – 548, 680 McKarger, reprezentant – 548 McNeal, Charles – 557 Melnic, Alexandra – 75 Melnik – 64 Mendel, Ana – 467 Mernea, Constantin – 246, 254, 266 Metz, Louis Eugen – 559, 584, 585, 586, 655 Meþiu, Ion – 76 Micu, Virgil – 295, 671, 677 Mieczyslaw, Werno – 563 Mihai I – 295, 296, 298, 300, 301, 306, 345, 426, 580, 579, 580, 656, 666, 676 Mihai, Mihail – 465 Mihalache, Ion – 355, 466 Mihalcea, Aurel – 457
Mihaly, Alexandru I.– 219 „Mihãescu“, informator – 498 „Mihãilescu, Ghiþã“, informator – 611 „Mihãilescu, Ion“, informator – 611 Mihãilescu, Anghel – 79 Mihãilescu (Mihael), Titus – 666, 673, 686 Milo, Maria – 305 Miloiu, Nicolae – 660 Mineu, legionar – 189 Minie, George – 548 „Mircea“, informator – 415 Mircea, Alexandru – 426 Miroiu, Elias Sara – 17 „Miron“, informator – 498 Mironovici, Elena – 463, 464 Mironovici, Radu – 277, 278, 279, 457, 463, 464, 532 „Miticã“, agent – 386 Mititelu, Constantin – 466 „Mititelu, Ion“, informator – 398 Mitoiu, Marin Gh. – 219 Mitucã, Ioan – 660 Mitulescu, Alexandru – 612 Mladin, ªtefan Const. – 70, 214 Mleºniþã, Constantin – 247 Mocan, Gheorghe – 591, 597 Mocanu, ªtefan – 416 Moczar, Mcislav – 565 Moga, Gheorghe – 79 Moghioroº, Alexandru – 64, 66 Mogoº, Gheorghe – 354 Moiº, Aurel – 17, 213, 559 Mokel, Konrad – 479 Moldor, Lucian – 17 „Moldoveanu“, informator – 400 Moldoveanu, Horia – 474 Moldoveanu, Nelu – 279 Moraru, locotenent – 441 Moraru, Ioan – 360 Morawski, Mathias – 563 Morãruº, Vasile – 79 Morgan, Thomas – 549 Mossou, Basil – 673 Motancea, S. – 475 Motaº, Constantin – 610 Moþa, Ionel – 281, 328 Movilã, emigraþie – 345 „Mozes“, informator – 436
720
Muleºiu, Nicolae – 79 Muller, Friedrich, episcop lutheran– 450 Munteanu, Bazil – 293, 302 Munteanu, Gheorghe – 345 Munteanu, Mihai – 478 Munteanu, Milicã – 17 Munteanu, Nicolae I. – 219, 238 Munteanu, Vasile T. – 217 Munteanu, Viorel – 473 „Mureº“, informator – 498 Mureºanu, locotenent – 394, 395, 396 Mureºeanu – 325, 326 Murgoci, Gheorghe – 587 Murgu, Ion – 674 Murray, Dalton – 661 Mutiu, Ilie – 591, 597
Nicolova, Catilieva Felicia – 693 Nicolschi, Alexandru – 12, 15, 16, 321, 506, 539 Nicula (Necula), Vasile – 399, 400 „Niculescu“, informator – 404 Niculescu, Barbu – 425, 566, 567 Niculescu, Ioan – 361 Niculescu, Marin – 303 Niculescu, Mihai – 568, 569 Niculescu-Buzeºti, [Grigore] – 291, 292 Niþã, Petre I. – 219 Nixon, [Richard] – 338, 557 Noica, Rãsvan – 585 Novac, emigraþie – 304 Novac, Traian – 611 Novak, J. [Ezeranski, Z.] – 557 Noveanu, [Vasile], legionar – 532
N N. D., urmãrit – 402, 405 N. I., urmãrit – 402 Nacu, Victor – 593 „Nae, Olãnescu“, informator – 574 Naghi, Gheorghe – 662 Nagy, Ferencz – 424 Naum, Grigore – 79, 214, 422, 455, 492 Naum, Neagoe – 293 „Nãstase, I.“, agent – 591 Nãstase, Sepi M. – 218 Nãvodaru, Luiza – 82 Neagu, Ion Ovidiu – 215, 605 Nedelcu, colonel – 308, 316 Nedelcu, Mihail I. – 12, 215 Neferu, emigraþie – 380 Negrea, Vasile – 238, 239, 597, 615 Negreanu, Ion – 228, 235, 244, 248, 254, 255, 263, 266 Nehru, [Jawaharlal] – 374 Neigelain, socialist – 548 Neniþescu, ªtefan – 390 Nestianu, Constantin – 467 Niagoloff, Vasil – 563 Nichita, N. – 532 Nicoarã, Petre – 580 Nicolae, Constantin – 228, 235, 236, 244, 248 Nicolae, Vasile – 591 Nicolaescu, Stelian – 489 Nicolau, Ilie – 213 Nicolescu, Ionel – 443
O „O. M.“, legionar – 517 O. S., urmãrit – 395 Oaidã, tovar㺠– 330 Oancea, Victor – 468 Oancea, Virgil – 468 Obreja, Spiridon – 279 „Octavian, Apolzan“, informator – 394 Olaru, Ioan – 79, 45 Oldenbruck, C.I.S.L. – 548 „Olimpiu“, informator – 398 Olszewski, Zbigniew – 563 Olteanu, emigraþie – 293 „Omega“, informator – 415 Onaca, Emil – 580, 581 Onescu, Cornel – 222, 233, 235, 236, 248, 678, 690, 691 Opran, [Mihail] – 294, 3 Oprea, Ioan – 360, 361 Oprescu, Mircea I. – 216 Opriºan, Aurel – 185 Opriºan, Nicolae (Niculae)– 182, 187 Opriþescu, Mihai – 249 Oroº, Iuliu – 394 P P. cãpitan – 518 P. A., urmãrit – 402, 405 P. I., fost membru P.N.Þ. – 395
721
P. M., arestatã – 361 Pacepa, Mihai – 79 Palaghiþã, [ªtefan] – 301 Paliþã, Petre – 215 Pampu, Margareta – 182 Panaitescu, Nicolae S. – 81, 215, 459 Pancu, Gheorghe – 272 Panciu, Ioan – 469 Pandele, colonel – 461 [Papacostea], Gum – 501 [Papacostea], Teofana – 501 Papacostea, Victor – 498, 501, 502, 503, 504 Papanace, Constantin – 295, 298, 301, 449, 554, 669 Parhon, C.I. – 21, 60, 61, 62, 63 Pasteanu, Ion – 396 „Paºcani“, informator – 414 Pateºan, Ioan – 181, 214, 241, 251, 258 Patilineþ, Vasile – 70 Patriciu, Mihail – 12, 316 Pauker, Ana – 9, 10 Paul, Ernst – 548 „Paul, Godeanu“, agent – 513, 516 „Paul, Ionescu“, agent – 513 Pavel, ªtefan – 67, 69 Paveliu, Mihai – 457, 466 Pãcuraru, Andrei – 181 Pãcuraru, Ion – 419 Pãdureanu, I.T. – 274 Pãlãgeasiu, Mircea – 394 Pãltiniºeanu, Nicolae – 304 „Pãtraºcu“, informator – 589 Pãtrãºcanu, Lucreþiu – 184 Pãtru, Mircea – 580 Pãunescu, Alexandru – 669 Pãunescu, Ion – 280 Pârvãnescu, preot, emigraþie – 305 Pârvulescu, Constantin – 64, 67, 187, 198 Pârvulescu, Ioan – 80, 214 Peiscar, E. – 558 Pele, Gheorghe Ion – 252 Penda, Marin – 589 Penescu [Nicolae] – 346, 604 Penn, David – 557 Peron, [Juan Domingo] – 303 Petraºcu, Nicolae – 274, 275, 276, 278, 279, 280, 603, 658, 659 Petre, Andrei – 78
Petre, Cezar Gh. – 215 Petre, Gheorghiu – 351 Petrescu, evadat – 76 Petrescu, [Dumitru (Puiu)] – 380 Petrescu, [Constantin] Titel – 574, 609, 611 Petrescu, Dumitru – 64 Petrescu, Gheorghe – 431 „Petriºor“, informator – 397 Petriºor, Constantin – 201 Petriºor, Marcel – 354, 659 Petroiu, Ioan – 657 „Petroniu“, agent – 690 Petrov, emigraþia bulgarã – 680 Petrovicescu, Constantin – 467 Petruc, Mihail – 216, 599, 604, 606, 607 Pflimlin, [Pierre] – 548 Pintilie, Gheorghe – 13, 14, 18, 19, 183, 184, 186, 286, 289, 426, 476, 564 Piseru, Nicolae – 590 Plãiaºu, Florian – 565 Plãpceanu, ªtefan Iuliu(s) 81, 216 Plesch, Erhard – 297, 446 Pleºa, Alex. – 457 Pleºiþã, Nicolae Gh. – 219, 226, 227, 228, 260 Pluteanu, locotenent-major – 524 Pluteanu, Ioan – 79 Pochin, Roxana (fostã Petrescu) – 673 Pod, Ion – 591 Podea, Ioan (Ion) – 343, 568, 688, 690 Poenaru, Dumitru – 362 „Poiana“, informator – 396 „Pop“, informator – 396 Pop, Alexandru – 595 Pop, Horaþiu Amos – 443 Pop, I. – 466 Pop, Sever – 462 Pop, Traian – 394 Pop, Valer – 432, 499 Pop, Victor – 394 „Pop, Viorica“, informatoare – 481 Pop, Zaharia – 394 Popa, Augustin – 293, 295, 296, 424, 425, 666, 668, 670, 676, 677 Popa, Constantin – 218 Popa, Gheorghe – 588, 591 Popa Ion, cãpitan – 419 Popa, Ion, legionar – 280
722
Popa, Vasile, deþinut – 593 Popa, Vasile, emigraþie – 572 Popan, Florin – 302 Popeia, Ema – 201 Popel, emigrant polonez – 559 „Popescu“, informator – 436 Popescu, Constantin – 80 „Popescu, Dumitru“, informator – 576 [Popescu], Ecaterina – 504 Popescu, Eugen – 220 Popescu, Gh. – 466 [Popescu], Gheorghe – 504 Popescu, Ghiþã – 344 „Popescu, Gica“, informatoare – 416 Popescu, Gogu – 13, 184, 186, 314, 316 Popescu, Ilie – 660 Popescu, Ion – 499, 504 Popescu, Nicolae – 78 Popescu, Traian – 674 Popescu, Virgil – 398 Popescu-Botoºani, George – 666, 672 Popic, Isac – 17 Popovici, arestat – 457 Popovici, Dumitru – 463, 464 Popovici, Ion – 473 Popovici, M. – 195 Popovici, Octavian – 396 Porsena, legionar – 447 Porumb, Dumitru – 489 „Porumbel, A.“, informator – 513 Postelnicu, Tudor C. – 205, 206, 207, 249 Postolache, ªtefan I. – 656 Postolache, ªtefan S. – 656 Potopeanu, [Gheorghe] – 444 „Prahoveanu, Paul“, informator – 574, 575, 608 Pratezi, Ugo – 444 Predescu, Ioan – 465 Preoteasa, Emil – 474 Prisecaru, ªtefan – 372, 373 Prodan, Maria – 568 Protopopescu, Ion – 303 Prunã, Constantin – 587 Prunã, Liviu – 471, 473 Puia, Romulus P. – 219 Puiu – 632 Puiu, Traian – 196 Puiu, Visarion – 380
Purnichescu, Gheorghe – 227 Puºcoci, Gh. – 251 R R. D., antropozof – 360 R. N., urmãrit – 402 Rabacel, Ion – 588 Raceu, maior – 508, 512, 513, 515, 543 Racoveanu, Gheorghe – 302, 669 Racoviþã, Alexandru – 465, 466 Radovan, Traian – 666 Radu, Alexandru – 78 Radu, C-tin – 361 Radu, Dumitru – 214 Radu, Dumitru I. (Ciobanu) – 207, 208, 209, 210, 217 Radu, Gheorghe – 589 Raftopol, Spiru – 612, 613 Raikes, Victor – 675 Ramsey, [Arthur Michael] – 674, 685 Raþiu, Bazil – 293 Raþiu, Ion (Iancu) – 424, 425, 551, 553, 578, 579, 580, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 672, 673, 674, 675, 677, 684, 685, 686 „Rãdeanu“, informator – 397 Rãdescu, Nicolae – 289, 290, 291, 296, 297, 299, 300, 337, 338, 341, 566 Rãdoi, Ioniþã Nicolae – 212 Rãduicã, Grigore – 231, 232, 233 Rãdulescu, Gheorghe (zis Livezi) – 466 Rãdulescu, Ion – 411 [Rãdulescu], Ion – 502 [Rãdulescu], Maria – 502 Rãdulescu, P. – 610, 611, 612, 613 Rãdulescu, Savel – 498, 499, 502, 503, 504 [Rãut], George – 585 Rãuþã, Aurel – 293, 674 Reghentraich, Lazãr – 80 Rehner, Robert Egon – 563 Reichschtein, deputat german – 558 Renak, Edmond – 551 Richardson, J. – 667, 668 Ripoºanu, Pamfil – 341 Ristea, Gheorghe Ioan – 68, 80, 215 Rizescu, Eugen – 463, 464 Roateº, Ioan – 588 Robu, Ioan (Ion) – 355, 390 „Rodion“, agent – 575, 610
723
Rogojinschi, Alexandru – 182 Roller, Mihail – 199 „Roman, David“, agent – 574, 575 Roman, Gheorghe – 581 Roman, Valer – 499 Romanescu, Liciu – 390 Romaºcanu, Constantin – 612 Romulus, Dan – 574, 575, 576, 577, 609, 610 Roºa, Simion – 448 Roºca, Dumitru E. – 219 Roºca, Nicolae Constantin – 82, 217 „Roºculeþ“, informator – 394 Roºu, Octavian – 554, 555 Rotaru, Ion – 203, 204 Rotaru, N. – 280 Rotaru, Petre – 343 Rovai, Alexandru – 413 Rovenþa, Grigore – 80 Rubingher, Oasis – 474 Ruginã, Anghel – 302 Rujan, Gheorghe – 360, 462 Rusnacenco, Vladimir – 413 „Rusu“, emigraþie (urmãrit, posibil informator) – 569, 688, 689 Rusu, cãpitan – 518 Rusu, Emanoil C. – 213, 242, 243 Rusu, Ioan – 357 Rusu, Ruxandra – 357 S „S“, colaborator – 362 „S“, informatoare dublã – 351 „S., A.“, emigraþie – 515 „Sabin“, emigraþie – 381 Safer, fost legionar – 189 Salcã, Alexandru – 458 Samoilã, Constantin – 589 Samoilã, Radu Dragomir – 266, 267, 269, 516, 521, 527, 543, 544 Sandu, locotenent – 530 „Sandu“, informator – 398 „Sandu“, informator, emigraþie – 569, 688 Sandu, Constantin – 70 Santa, Ion – 436 Sas, Adalbert – 436 Sasu, Constantin – 302 Sasu, Vasile – 432, 499, 505 Sauciuc, Bruno – 78
Savu, Florea – 220 Sãlãjan, Leontin – 64 Sãlcudean, Pavel T. – 219, 264, 265 Sãndulescu, P. – 690 „Sãndulescu, Vasile“, informator – 413 Sãvulescu, Ion – 612 Sân Giorgiu, [Ion] – 301 „Sârbu, Ion“, agent – 591 Sârbu, Ion – 271 Sburlea, Ion – 587 Scharnbreuch, comerciant german – 183 Schischmanoff, Pierre – 563 Schmerller, Emanoil – 81 Schmidt, general - 652 Schniper, vicar – 450 Scoca, emigraþie – 425 Scornea, Constantin – 384 Scorþescu, Teodor – 303 Scurtu, Aurel – 587 Secu, ªerban – 279, 280 Segal, Zisu – 467 Semeniuc, Vespasian – 467 Semergiu, Dumitru – 274, 280 Senater, Moise – 17 Sencovici, Alexandru – 76 Sepianu, emigraþie – 343 Serafim, Aurel – 284 Serdici, George – 293, 578, 579, 580, 581, 666, 667, 668, 669, 670, 671, 675 Serean, ªtefan – 244 Shapless, Richard – 674 [Sibiceanu], Aritia – 502 Sibiceanu, Niculae – 498, 502, 503, 504 [Sibiceanu], Romulus – 502 Sican, Dumitru – 78 Sicrieru, Marin – 416 Sidaikauskas, Vaclavas – 584 Sidea, Nicolae C. – 217 Silaghi (Stãnescu), Ion – 193, 212, 220, 221, 222, 233 Silverman, Sidney – 675 Sima, Horia – 273, 274, 276, 277, 279, 298, 300, 303, 304, 306, 346, 426, 449, 555, 603, 656, 669, 674 Simion, Andrei D. – 79, 217 Simion, Dumitru – 354 Simion, Ion – 474 Simion, Tudor Nicolae – 81, 216
724
Simionaº, Ioan – 215 Simionescu, Gheorghe Florea – 81, 216 Simionescu, Mihai – 199, 200, 201, 202, 204 Simon, Jak – 186 Singureanu, Constantin – 466 Sir, Libor – 563 Sircea, Victor – 568 Sitaru, Valeriu – 472 Smãrãndescu, Nicolae – 580 Smith, Rodney – 652 Smith, Walter Bedell – 409 Smochinã, Nicolae – 472 Socaci, Ionel – 572 Socol, Laurean Valeriu – 216 Socol, Petre Marin – 71, 72, 74, 218 Socolov, locotenent – 513 Sogor, ziarist – 281 Solacov, Anghel – 690 Soroceanu, Adrian – 351 Sperling, Harry – 342 Sporea, Constantin – 343 Sporiº, Nicolae – 369, 370, 653, 688, 689, 690 St. Merlo, colaborator al organelor de informaþii belgiene – 559 St. Oswald, membru al Camerei Lorzilor– 548 Staicu, Gheorghe – 355 Staicu, Ion – 453 Stalin, Iosif Vissarionovici – 67, 311, 312, 314, 315 Stamatu, Horia – 302 Stambuleanu, Adrian – 576, 577 Stan, Constantin – 657 Stan, Nicolae M. – 79, 214 „Stanciu“, informator – 568, 688 Stanciu, Alexandru – 362 Stanciu, Dumitru T. – 216 Stanciu, Nicolae – 458 Stancu, colonel – 315, 316 Stancu, Gheorghe – 80 State, Nicolae – 80 „Stavru“, agent – 507 Stãnculescu, ªtefan – 655 Stãnescu, ofiþer – 527 Stãnescu, Gheorghe I. – 81, 215 Stãnescu, Paul – 575, 576, 577, 610, 612, 613 Stãnescu, Victor – 499
Stern, Iosif – 199 Steru, Adalbert I. – 219 Steskal, William – 215 Stoenescu, Dionisie – 659 Stoian, Emil – 80 Stoica – 335 Stoica, ofiþer – 527 Stoica, Ion Ionuþ – 279 Stoica, N. – 454 Stoica, P. – 527 Stoican, Vasile – 80 Stoicoiu, Virgil – 293 Stratulativ, Noreta – 463, 464 Streibert, Teodor – 340 Stroe, Mircea – 568 Stroescu, Constantin – 497, 498, 637 Struma, Marijan – 562 Svediu, Ion – 201, 203, 204 Szabo, Eugen – 78 Szacsko, Alex. Alexandru – 81, 216, 459 Szálasi, [Ferenc] – 149 Szekely, Suzana – 357 ª ªeicaru, Pamfil – 302, 426, 671 ªerb, Ion – 70 ªerban, Constantin – 588 ªerbãnescu, emigraþie – 306 ªiºman, maior – 523 ªtefan, Ghiþã – 80 ªtefan, Ioan – 353, 354 ªtefãnescu, general – 64 ªtefãnescu, Alexandru – 184 ªtefãnescu, Aurel – 80 ªtefãnescu, Aureliu T. – 214 ªtefãnescu, Lazãr – 604 ªtefãnescu, Radu – 217 ªtirbu, Jean – 80 ªtrul, Mauriciu A. – 219 ªuºman, Gheorghe – 448 ªuºman, Leon – 448 T T. C., urmãrit – 404, 405 T. N., urmãrit – 403 T. P., informator – 406 T. S., martor – 361
725
Tamaº, Adalbert Bela – 660 Tarta, Vasile – 394 Tatu, Pamfil – 220 „Tatu“ (Petre, Pavel), informator – 394, 395 Tãbârcã, Ion – 70 Tãnase, Ion – 390 Tãnase, legionar – 195 Tãnãsescu, Dumitru – 470, 471 Tãtaru, locotenent-major – 474 Târnoveanu, Dumitru – 400, 401 Târnoveanu, Ioan – 80, 218 Târnoveanu, Pavel – 401 Târziu, Nicolae – 276 Tchoreloff, Chirsto – 563 Teeling, William – 674 Teleki, Elisabeta – 452 Telenche, Florea – 591 Teodorescu, emigraþie – 444 Teodorescu, Constantin – 415 Teodorescu, Eugen – 276 Teodorescu, ªtefan – 302 Teodorescu, Tibi – 285 Teris, ªtefan S. – 219 Theodosiadis (Théo), René – 295, 346, 585 Thomas, Petre, Sir – 675 Tilea, Viorel – 297, 579, 673, 674, 675, 676, 686 Tiriachiu, Vasile Gh. – 81, 216, 606, 607 Tischler, Victor – 76 „Titi“, informator – 404, 405 Titileanu, Gheorghe – 228, 231, 235, 236 Todea, Alexandru – 662 Todiriciu, preot, emigraþie – 293, 305 Tofilescu, Dumitru M. – 218 Toma, Aron – 588 Toma, Nicolae P. – 80, 214 Toma, Vasile – 195 Toma, Victor – 659 Tomaziu, Gheorghe – 661 Trandafir, Lucia – 580 Trandafirescu, Ilie – 200, 202 Trâmbiþaº, Nicolae – 659 Trifa, Viorel – 580, 669 Trifu, Aurel – 304 Trohan, Walter – 337 Truþã, Ion – 304 Tudor, Gheorghe – 466 „Tudor, Vasile“, agent – 592
Tudose, Valeriu – 80 Tufan, Alexandru – 394 Tulicã, Ion – 655 Turcu, Ion – 466, 609, 611, 612 Turtureanu, Valeriu – 659 U Uistrend, deputat suedez – 548 Ungureanu, Alex. – 572 Ungureanu, Iuliu – 213 Ureche, Ion – 551 Uscãtescu, George – 302, 674 V Vaculin, Andrei – 81 „Vara, Alexandru“, agent – 592 Vasile, Gheorghe – 261 Vasilescu, întemniþat – 399 Vasilescu, locotenent-major – 507 Vasilescu, Atanase – 463, 464 Vasilescu, Ioan – 17, 79 „Vasilescu, Ion“, agent – 592 Vasilescu, Iunian – 199 Vasilichi, [Gheorghe] – 76 Vasiliu, Aristide – 588, 591, 592 Vasiliu, Gheorghe – 637 Vasiliu-Cluj, Emil – 296, 297, 306 Vassiu, emigraþie – 380 Vãleanu, Ion – 396 Vãlimãreanu, Petre – 303, 555 Vãtafu, Vladimir – 79 Vãtãºelu, legionar – 484 Vâlcea, Dumitru P. – 218 Vâlcoci, Ion – 199 Vâlcu, Vasile – 369, 371, 389 Vedeler, Harold – 667 Velescu, V. – 370 Veniamin, Virgil – 291, 294, 424, 425, 462, 551, 559, 585, 666, 668, 670, 677 „Vica, I.“, recrutat – 507 Vicol, Ioan – 465 „Victor, Chioreanu“, (N. S.), informator – 395 Vidraºcu, Ion – 182, 183, 186 Viha, Vladislav – 555 Vintilã, Marin M. – 217 Vinþe, Ion – 62, 181 Vioreanu, Dumitru – 78
726
Viseanu, emigraþie – 346 Vistig, Eugen P. – 218, 506, 513, 520, 521, 524, 526, 527, 528, 531, 533, 535, 536, 544, 545 Viºan, N. – 595 Viºoianu, Constantin – 291, 292, 296, 297, 299, 300, 306, 337, 338, 341, 346, 424, 425, 426, 497, 578, 579, 580, 666, 668, 669, 670, 672, 674, 675, 676, 677 Vlad, B.B.C. – 345 „Vlad, Ion“, agent – 591 Vlad, Iordan I. – 215 Vlad, Iulian – 214 „Vodã“, informator – 396 Voiculescu, Ervin – 82 Voiculescu, Paul – 360 Voinea, ªerban – 551 Vojen, Victor Ion – 443, 532, 659, 660 Vorhauer, Ernestine – 694 Voronca, Alexandru – 355 Vrabie, Nicolae – 302 W W. A. S. R., fostã funcþionarã a Legaþiei engleze la Bucureºti – 351 Walker, Gordon – 674 Wallace, „Europa Liberã“ – 342 „Walter“, emigraþie – 381 Wasvary, Ioan – 450 Wilson, Harold – 675 Winterschteiger, H. – 556, 558
X Xantopol, Constantin – 396 Y Yarrow, E. – 667 Young, Kenneth – 548 Z Zagan, Sirghie – 657 Zaharescu, Alexandrina – 473 Zalman, Marcu – 78 Zambeti, Hristache (Cristache) M. – 78 Zamfirescu, general, emigraþie – 444 Zamfirescu, C.C. – 432 Zane, Gheorghe – 466 Zapeº, prim-secretar – 526, 527 Zavlovski, Adrian – 467 Zãgan, Ion – 431 Zãpârþan, Nicolae – 645 Zeno, Alexandru Vlad – 563 Zerjav, Bohusllava – 563 Ziberg-Plater, T. – 559 Zissu, Iancu – 497 Zisu, Leiba A. – 351 Zodian, Gheorghe – 70, 79, 218 „Zotta, Aurel“, agent – 588 Zurãscu, Ion – 499 Zussman, B.B.C. – 568, 569
727
CUPRINS
Studiu introductiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . V Notã asupra ediþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXIX Abrevieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XXXI Lista documentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 Documente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9–694 Fiºe biografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 695 Bibliografie selectivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 709 Indice de nume de persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 711
729