133 5 50MB
Romanian Pages 216 Year 1978
Seria ELECTRONICA APLICATĂ
Au
apărut:
R. Boconicios, I. Diaconescu - Voltmetre electronice. R. Popescu - Frecvenţmetre electronice. R. Andreescu - Generatoare de' semnal. C. Negoiţă, M. Ivan - Aparate electronice pentru măsurarea mărimilor geometrice. V. Malcoci - Aparate electronice pentru măsurarea parametrilor rezistenţe lor, bobinelor şi condensatoarelor. St. Boboc - Aparate electronice pentru măsurarea maselor, forţelor şi cuplurilor. I. Mateescu, I. Mateescu - Osciloscopul. A. Goncearov - lnregistrarea magnetică a imaginii. Th. Nicolau, I. Apostol - Umidimetre electronice. H. Sinnreich, A. Vasilescu Transmisiuni cu modulaţia impulsurilor în cod. Gh. Boldea - Localizarea deranjamentelor din cablurile de telecomunicaţc · A. Bama - Amplificatoare operaţionale . I. Feier ş.a. - Dioda Zenner. Aplicaţii . T. Wilmore - Electronica fizică. lntrebări ~i răspunsuri. L. Ibbotson - Telecomunicaţii. lntrebări şi răspunsuri. R. Barker - Electronica aplicată. lntrebări şi răspunsuri. P. Constantin, R. Ovidiu - Tranzistoare unijoncţiune. A. Manea, M. Scărlătescu - Aparate electronice pentru protecţia muncii. E. Sofron, Şt. Târâcă - Dispozitive optoelectronice cu cristale lichide. Al. Popescu, A. Nica - Aparate electrontce pentru măsurări industriale G. A nton escu - Dispozitive semiconductoare pentru microunde.
R. M. M. OBERMAN profesor -
tehnică
Universitatea
Delft
NUMĂRĂTOARE ELECTRONICE Traducere di n l ~mba engleză 1
1
@ EDITURA TEHNICA Bucureşti
-
1978
R. M. M. OBERMAN ELECTRONIC COUNTERS
©
R.M.M. Oberman 1973
All 'fights reserved. No part of this publication may be reproduced or transmitted, in any form or by any means, without permission First published 1973 by THE MACMILLAN PRE3S LTD
Colectivul de traducători:
mg, ing. ing.
MIHAI
M,ARŞANU
IOAN TUTOVEANU CONSTANTIN DONCIU
Redactor: Ing.
j CON-STANTIN
l\'IINEA
I
ing. SMA RANDA DIMITRIU Tehnoredactor: MARIA T.RASNEA Coperta : SIMON A NICULESCU
Bun de tipar: ll.4.1978. 5 000+55 exemplare
Coli de tipar: 13,25. Tiraj: c.z.: 621.374.32.
broşat e .
întrepri nderea Poligrafică „Crişana" Oradea, Str. Moscovei nr. 5, com. nr. 13.
PREFAŢA
LA EDIŢIA ROMANA
ln condiţiile organizării în ţara noastră încă clin anul 1971, la I.P.R.S. Băneasa, a producţiei de circuite integrate tranzistor-tranzistor (TTL) şi a trecerii în ultimii ani la fabricaţia unor tipuri de circuite integrate pe scară medie (inclusiv numărătoare), realizarea traducerii cărţii „Numărătoare electronice" de R. M. M. Oberman, are loc într-un moment oportun. Această carte se adresează unor cercuri largi de ingineri şi subingineri specializaţi în electronică, automatică şi calculatoare, cît şi studenţilor din anii superiori, care se pregătesc în domeniul electronicii profesionale şi al aplicaţiilor care implică proiectarea logică cu numărătoare electronice. ln carte sînt date referinţele bibliografice de bază şi sînt oferite spre rezolvare 87 de probleme. Cititorii care doresc să aprofundeze proiectarea logică cu numă rătoare, pot consulta şi „Proiectarea cu circuite integrate TTL" de R. L. Morris şi J. L. Miller (Editura tehnică, 1974) şi în special capitolele 7, 10, 11 şi 12 din această lucrare. Pe parcursul realizării ediţiei româneşti a cărţii „Numărătoare electronice" am utilizat în general traduceri ale noţiunilor de bază, identice cu acelea folosite în lucrarea „Proiectarea cu circuite integrate TTL". V olumul ele faţă se înscrie în ciclul lucrărilor de referinţă în literatura de specialitate, lucrări originale sau traduceri meritorii apărute în cadrul redacţiei de electronică. ln încheiere, în numele colectivului de traducători, doresc să aduc un omagiu redactorului ing. Constantin Minea, decedat la 4 martie 1977, pentru contribuţia deosebită adusă la editarea acestei lucrări.
ing. MIHAI
MARŞANU
PREFAŢA
LA EDIŢIA ENGLEZA
ln ultima decadă, numărul cărţilor în care se tratează domeniul electronice a crescut rapid. O parte importantă a conţinutului acestor cărţi se referă la teoria şi proiectarea circuitelor logice, folosind metode complicate care nu sînt necesare pentru multe aplicaţii. ln acest tip de carte, proiectarea circuitelor de numă rare este slab tratată, deşi numărarea reprezintă o operaţie de importanţă majoră în aproape orice circuit şi sistem automat numeric. Există puţine probleme de proiectare în care numărătoarele binare trec prin toate combinaţiile de stare posibile ale elementelor lor de memorare. Astfel, numărătoarele decadice utilizează subseturi - de combinaţii binare de patru biţi, în cod 10 din 16. ln toate aceste numărătoare există problema saltului de la o combinaţie de cod la alta, care nu este cea următoare în secvenţa binară. ln literatura de specialitate s-au publicat multe exemple greşite de proiectare, chiar după ce a fost cunoscută soluţia corectă a problemei respective. ln acest text au fost introduse unele componente noi, ca bistabilul de tip A-S şi acumulatorul. Cu bistabilul A-S ca element de bază, structura unor circuite de numărare se simplifică, şi folosind acumulatorul, aproape toate circuitele de numărare integrate în cîte o singură capsulă devin inutile, deoarece toate aceste tipuri diferite de numărătoare pot fi proiectate pe baza acumulatorului. Textul acestei cărţi este limitat deoarece nu se prezintă circuitele de numărare de viteză foarte mare, necesare de pildă în cercetările atomice. Textul tratează numărătoarele care pot fi proiectate cu circuite integrate logice standard şi acele numărătoare care sînt disponibile comercial ca circuite integrate într-o singură capsulă. Există deja atît de multe idei diferite de numărare în acest domeniu, încît acest text a luat caracterul de manual de numără toare electronice. ln proiectarea celor mai multe circuite şi sisteme automate digitale sînt folosite numai acele numărătoare care sînt comercial disponibile ca circuite integrate într-o singură capsulă. Fără a avea o carte de numărătoare electronice, mulţi proiectanţi de circuite ar comutaţiei
6
putea crede că metodele de comutare utilizate în aceste numărătoare electronice sînt singurele metode practice de numărare. Un exemplu care ilustrează contrariul este multiplicatorul sincron cu coeficient binar. Textul acestei cărţi este scris special pentru a oferi proiectantului de circuite un studiu amplu asupra numărătoarelor electronice. Aceasta este prima carte completă asupra acestei teme. Această carte poate fi de asemenea folosită de exemplu în scopuri didactice, în laboratoarele de comutare din institutele tehnice şi universităţi, pentru a furniza probleme pentru exerciţii practice de comutare digitală. Multe din ideile date în următoarele capitole au fost testate pe echipamentele pentru exerciţii practice sau cu ajutorul unui program rulat pe un calculator electronic PDP 9L, în laboratorul meu. Schemele din text au fost verificate de T. van Onzen şi W. G. van den Berg, A. Snijders, F. L. Muller şi A. P. Thijssen au contribuit la acest text cu idei noi. Doresc să le exprim mulţumirile mele pentru asistenţă şi sugestii şi doresc să extind aceste mulţumiri cu privire la toţi cei care au cooperat cu mine, într-un mod sau altul, în pregătirea acestui manuscris. R. M. M. OBERMAN
Delft Septembrie 1973
CUPRINS
Prefaţă Prefaţă
la
ediţia română
1. Simboluri, funcţii şi scheme de comutaţie 1.1 Simboluri ale porţii logice 1.2 Simboluri pentru circuite basculante bistabile . 1.3 Simboluri pentru acumulatoare 1.4 Simboluri diverse . 1.5 Sensul fluxului de informaţie 2. Procese de numărare şi coduri de numărare . 2.1 Procese de numărare 2.2 Coduri de numărare . 2.3 Forţarea şi ştergerea . 3. Numărătoare binare asincrone 3.1 Ciclul complet de numărare 3.2 Numărător zecimal asincron 3.3 Numărătorul asincron divizor prin 12 . 3.4 Numărător invers asincron divizor prin N 4. Numărătoare binare sincrone . 4.1 Numărătoare binare sincrone de 4 biţi . 4.2 Numărătoare binare de 4 biţi programabile . 4.3 Numărătoare divizor prin 12 5. Numărătoare zecimale 5.1 Numărătoare sincrone ZCB 5.2 Numărătoare biquinare . Numărător sincron reversibil 9+(4, 2, 1) Numărător zecimal sincron în cod exces-trei 5.3 Tipuri diverse de numărătoare . Numărător sincron 7, 4, 2, 1, O . Numărător funcţionînd în alfabetul numărul 2 internaţional pentru teleimprimator (telex) Numărător sincron 4, 3, 2, 1 . 6. Numărătoare în cod binar reflectat 6.1 Introducere 8
5 6 11 11 13 16 18 19 21 21 24 31 37 37 39 41 42 46 46 53 59 66 66 76 80 82 84 84 88 90 95 95
6.2 6.3 6.4 6.5
6.6 7.
Numărător binar reflectat expandabil . Numărătoare binare reflectate de 4 biţi Numărător binar natural şi binar reflectat sincron 4 biţi, corector de o eroare . Numărătoare decadice binar reflectate . Numărătoare decadice binar reflectate 9+7+3+1 Numărător reversibil decadic binar reflectat . Numărător binar reflectat exces-trei . Numărător combinat binar natural şi reflectat
96 98 de
Numărătoare
cu acumulare 7.1 Introducere 7.2 Numărătoare decadice Numărător decadic 5, 4, 2, 1 (biquinar) Numărător decadic 8, 4, 2, 1 (ZCB) Numărător decadic 2, 4, 2, 1, . Numărător decadic 4, 3, 2, 1 . Numărător reversibil decadic ZCB sincron Numărător reversibil decadic sincron 9 (4, 2, 1) Numărător decadic în codul Colenbrander Numărător binar cu autoverificare . 7.3 Numărătoare divizor prin 12 . Numărător divizor prin 12 codificat binar Numărător 6, 4, 2, 1 divizor prin 12 Numărător 4, 4, 2, 1 divizor prin 12 7.4 Numărător binar reflectat 8. Numărătoare cu registre de deplasare 8.1 Introducere 8.2 Numărătoare cu registru de deplasare cu reacţie in8.3
versată. Numărătoare
140 cu registre de deplasare
cu coeficient
constant . . 8.4 8.5
Numărătoare
Numărătoare Emiţător .
103 108 108 112 114 116 120 120 121 121 123 123 124 126 127 129 130 133 133 134 134 135 139 139
M din N lexicografice . cu registre de deplasare
Receptor . . 8.6 Registre de deplasare generatoare de numere pseudoaleatoare . Generator de numere zecimale pseudoaleatoare 9. Numărătoare cu funcţie matematică 9.1 Introducere . 9.2 Numărător ~ 9.3 Numărător N!
146 151 155 155 157 159 165 171 171 171 173 9
9.4 Numărător log 2 N"' , , , . . 9.5. Numărătorul rădăcinii pătrate din N"' . 9.6 Dispozitiv de înmulţire sincron cu coeficient binar. 9.7 Divizoare de frecvenţă printr-un număr întreg . 9.8 Numărătoare generatoare de sin-cos . 10. Numărătoare sincrone, fără porţi logice de comandă, realizate cu circuite basculante bistabile J-K . 10.l Introducere . 10.2 Ciclu de numărare cu lungimea 2 . 10.3 Ciclu de numărare cu lungimea 3 şi 4 10.4 Ciclu de numărare cu lungimea 5-8 . 10.5 Ciclu de numărare cu lungimea 9-15
174 178 187 196 199 203 203 204 204 205 208
1 SIMBOLURI, FUNCŢII ŞI SCHEME DE
COMUTAŢIE
1.1. Simboluri ale porţii logice
In această lucrare se va prezenta un mare volum de noţiuni despre numărătoarele electronice; acestea vor fi .exprimate prin funcţiile de comutare pentru comanda bistabililor, iar în schemele logice vor fi exprimate cu ajutorul simbolurilor specifice pentru ilustrare grafică. Datorită faptului că toate circuitele sînt proiectate pentru a fi implementate cu ajutorul circuitelor integrate, sau reprezintă o capsulă de circuit integrat, s-a ales un set de simboluri folosite uzual pentru reprezentarea unor asemenea circuite. Nu se poate preciza dacă acestea sînt sau nu sînt cele mai uzuale simboluri în momentul de faţă, dar sigur nu sînt cele mai simple pentru desenare. Primele patru simboluri din fig. 1.1 reprezintă porţi logice cu două intrări. Oricum, în sistemele logice integrate TTL există porţi cu un număr mai mare de intrări. Aceste variaţii ale numărului de intrări au fost indicate în coloana pentru tipul capsulei. Porţile ŞI apar, de exemplu, asamblate într-o capsulă fie patru cu cîte două intrări, fie trei cu cîte trei intrări sau două cu cîte patru intrări. In coloana funcţiei se indică ecuaţia logică pentru cazul porţii cu două
1
intrări.
Numărul de intrări al porţii SAU exclusiv (şi al porţii SAU NU - exclusiv care nu e disponibilă) este limitat prin natura sa la două intrări. Ecuaţiile logice ale acestor porţi nu necesită explicaţii, deoarece ele aparţin algebrei de comutaţie uzuale, care se presupune că este familiară cititorului. Simbolurile 1. 7 şi 1.8 reprezintă respectiv porţi mai complicate ŞI-SAU şi ŞI-SAU-NU, care nu sînt frecvent utilizate în acest text. Simbolul 1.9. reprezintă o poartă standard cu trei intrări propusă de autor [1], care de fapt poate fi programată să realizeze mai multe moduri de funcţionare ŞI-NU, SAU, SAU-EXCLUSIV, 0/1, diI•ect/complement.
11
Astfel,
funcţia
sa
logică
S=ab' +bc'
(1.1)
se reduce în cazul C=l la S=ab' sau cu a=O la S=bc'. Datorită disponibilităţii funcţiei ab', nu mai apare necesitatea unei porţi standard care să poată fi programată a realiza funcţiile ŞI, SAU-NU şi SAU-exclusiv. In unele din exemplele din capitolele următoare, această poartă standard va fi folosită independent de faptul că, în momentul de /ipd porjti
.fimbol
I.I
-(]=g
--0= g ,.s -W@Z)"
Jy= (vew)' x +(vew)z
__;...;~.....__,
-
~ X
Fig. 5.15. Numărător sincron reversibil în codul 9
1
1
1
1 O
1
1
1
1
o
1
1
O 1 1 1
o o
O 1
Kw=(vlllx}y'z'
1
Jw = (vex)'y'z'
1 1
i;l d o
a."li.; o
1 •
o
~
w
-
o
o
oo 1 o o o
6
5
4
3
2
1
8 g
d d
1 O 1 O
],
o o
7
1
o o o o o o o 1 o o 1 o o O 1 1 o 1 o o 1 f o o 1 o 1 1
4 2
o
9
WXYZ
w
-X
-
w
O .J_
0
1
d
â
d (l'.
l(d 1
d.
d
d d I d d f I d d 1 _fi_ j q d
d d
'
d· 1 1 d d d d d d
1 d
d (I
Kz "' 1
-
.Iz= y+ (vewex)
J
d d d
d
O 1 O 1
1~f
d {jJ rJ d
r 1. d ~ i) d tl d dl
__L_
Următorul grup de ecuaţii logice de comandă ale circuitelor basculante bistabile rezultă din diagramele Karnaugh din figura 5.17.
Jw =wx+xyz
Kw=x
(5.45)
J,.p=Kx=wz+yz J y=Kv
=WZ
+ yz,
Jz =w+x Wq
(5.46) (5.47)
K;;=l
1(5.48)
.Yo
/J Fig. 5.16. Numărător sincron reversibil în codul 9
± (4,
2, 1).
Circuitul corespunzător grupului de ecuaţii logice este prezentat în figura 5.18. Semnalul de avertizare este generat de poarta logică ŞI, A 3 iar transportul succesiv către următoarea decadă este generat de circuitul logic ŞI, A 2 •
5.3. Tipuri diverse Numiirător sincron 7, 4, 2, 1, O [3, 4]. In gama circuitelor integrate comerciale nu există numărătoare care funcţionează în coduri cu auto-verificare. Toate numărătoa rele electronice sînt pînă la un anumit grad vulnerabile perturbaţiilor exterioare, adică există surse externe de influenţă care pot perturba funcţionarea corectă a oricărui numărător electronic. In mod obişnuit în numărătoare nu există prevăzute mijloace de ve-
84
WXYZ
o o
O 1
o
O 1 1
o
1
1
2
3
4-
s
1
1
0 1 1 1 O O
1
1
7
8
9
1
F ig. 5.17.
1 O 1 1 1 1 O 1 1 1
O O 1 O
o o o o o o o 1
O 1 O
1
1
6
o o o o o 1
o
1 O 1
1 1
o o
o
d
N u mărător
'
•
l5=w+xy
(7.4)
Rezultă uşor din tabelul 7.4 că se vor obţine următoarele ecuaţii de intrare pentru cei cinci paşi cînd acumulatorul trebuie să funcţioneze în modul adunare:
Wt=l
(7 .5)
xi=w0 +z0
(7.6)
Yi=Yo$zo
(7.7)
Zi=Zb
(7.8)
In fig. 7.11 se arată schema acumulatorului rezultat, in care se porţi standard pentru implementarea ecuaţiilor logice
utilizează
7.4-7.8. Numărător
binar cu. autoverificare. Există un mod elegant de a implementa funcţionarea numără-to rului binar cu autoverificare, cu ajutorul acumul,a torului. In exemplul următor se via utiliza un acumulator de 4 biţi ca numărător binar natural de 3 ibiţi cu autoverificare, expandabil cu ajutorul unor acumul,atoare suplimentare de 4 biţi la numărătoare binare de orice 130
lungime. In aoest exemplu se va utiliza controlul la imparitate. !n tabelul 7.5 se dă secvenţa stărilor acumulatorului neces·ară pentru aoest numărător binar cu autoverifioare. Secţiunile W, X şi Y indică funcţionarea unui numărător binar natural de 3 biţi, iar secţiunea Z reprezintă bitul de imparitate. 1
I
Xo
Wo
Yo
Zo
a:
w
q=I
X
y
z 0=0 o
Co
o SB3
~=1 1
Fig. 7.11.
Numărător
I
decadic în codul Colenbrander.
Din tabelul 7.5 rezultă că pentru Ci=l, fie trebuie să se adune cifra 1 la conţinutul primei secţii ia acumulator,ului fie cifra 2 la a doua secţie. Ecuaţiile de comutare de intrare Y şi Z devin: Yi=(wo+xo) z~ (7.9) (7.10)
Comanda programului de funcţionare al iacumuk1torului din de numărare, poate fi aceeaşi ecuaţie de comutare ca pentru semnalul de control de paritate a ceastă schemă
Pc=Wo EBx 0 EByo EB.:o
(7.11)
In timpul funcţionării obişnuite a numărătorului, Pc=l (semnalul de oontrol de imparitate); oricum dacă funcţionarea corectă a 9•
131
numărătorului
este pertu~bată de o interferenţă externă într-un nuimpar de secţiuni ale acumulatorului, atunci Pc:=0. Acumulatorul din schema rezultată în fig. 7.12 trebuie să fie programat cu pqr=llO (pentru adunare), cu Ci=l pentru ciclul de funcţionare obişnuit . Dacă , oricum, Pc:=0, programul acumulatorumăr
TabellJl 7.5 .\'.
IV
1·
ndunart
½
o o o o 1 1 o o 1 o '.! o 1 o o 3 o o o o 4 1 o o o 5 1 o 1 1 (j 1 1 o 1 7 1 1 1 o
o o o o o o o o
('
o o o o o o o 1 o o o o o 1 o o o 1 o o o o 1 o
i
1 1 1 1 1 1 I 1
lui trebuie să se modifice 'î n pqr=lOO, ·c u C;=O. Ac'€asta înseamnă că o eroare modifică modul de funcţionare pqr=llO (pentru adunare) în pqr=lOO (vezi fig. 7.12) care este modul de numărare di-
y
Xo
Wo
Zo
-a
p=!
w (}
r-o
z
y
X
~
o
~•=0
xr=O
Yl
o
Zt
se, 1
Fig. 7.12.
132
Numărător
binar cu autoverificare de 3
biţi.
rectă.
Oricum, Ci=O, astfel încît nu are loc o altă modificare a stării acumulatorului la impulsurile următoare de numărare. După, opinia autorului, ,ace,asta este cea mai bună cale de a arăta că procesul de numărare este eronat. Ieşirea Pc poate fi de asemenea utilizată pentru a genera un semnal de ,avertizare.
7.3.
Numărătoare
Numărător
divizor prin 12.
divizor prin 12 codificat binar.
Un numărător divizor prin 12 codificat binar poate fi obţinut uşor folosind un acumulator de 4 biţi. In secvenţa combinaţiilor de cod trebuie să fie efectuat numai un salt de la 1011 lia 0000. Acest salt poate fi realizat prin adunarea numărului cinci, sau patru cînd C1=l ca increm€nt binar permanent. Starea acumulatorului 1011 poate fi detectată cu ajutorul ecuaţiei de comutare w 0 y 0 z0 =1. Această ecuaţie este implementată în circuitul din fig. 7.13 cu ajutorul porţii ŞI, A 1 . Ieşirea acestei porţi este conectată la intrarea xi a secţiunii
X.
A,
/Jqs
Xo
Wo
A2
Co
a
Fig. 7.13.
Numărător
w
«
z
y
X
Za
Yo
C:'ţ ::f .
w, .. o
Xt,
Y1,=0
Zt=O
sincron divizor prin 12 (codificat bina r).
Secţiunea W generează un semnal de ieşire ,asincronă pentru comanda următoarei secţiuni de ordin mai mare a numărătorului divizor prin }2. Se poate obţine un semnal de ieşire sincron prin poarta ŞI, A 2 , comandată de ieşirea de transport C 0 în coincidenţă cu impulsul de numărare.
133
Num,ăTător
6, 4, 2, 1 divizor prin 12.
Acest cod a fost deja prezentat in tabelul din fig. 4.14. In acest tabel de ood, constituit din primele şase simboluri de cod binar, natural de 4 biţi, urmat de numerele 8-13 ale simbolurilor de cod, sînt efectuate două salturi, primul l,a ,al şaselea impuls de numărare al ciclului şi al doilea la al 12-lea impuls. Ambele necesită adunarea unui număr suplimentar 2 (Ci=l) sub controlul ecuaţiei de comutare x 0z0 = 1. Schema bloc care rezultă este prezentată în fig. 7.14. Numărător
4, 4, 2, 1 divizor prin 12.
Tabelul de ood conţine primele şase combinaţii ale codului binar natural de 4 biţi şi ulitimele şase combinaţii de cod de 4 biţi. Această subdiviziune în două 'b locuri de şase necesită un salt pentru ,a forma un ciclu de 12 paşi de numărare, adică saltul de la 0101 la 1010, sau însumarea suplimentar ,a numărului 4 (0100), cînd ,acumulatorul este în starea 0101. Pentru incrementarea binară obişnuită la fiecare impuls de numărare, C;=l. Com'binaţi,a de detectare a stării 5 Xo, Zo, este implementată în schema din fig. 7.15 prin poarta ŞI, A 1 . Ieşirea porţii A 1 este conectată la intrarea secţiunii X pentru a se aplica numărul patru suplimentar, în starea 0101 a ,a cumulatorului. Ieşirea w 0 poate fi utilizată pentru comanda asincronă (f3as) a
Wo,
A,
Xo
Wo
Zo
Yo
Ştergere
A2
Co
a
w
y
X
z Cf =I
IX
w,=o Fig. 7.14.
Numărător
Xi= 0
Yt
z,=o
sincron divizor prin 12 (codul 6, 4, 2, 1).
următoarei duodecade. Comanda sincronă ,a următoar~i se poate obţine prin poarta ŞI, A 2 , realizînd coincidenţa de transport C0 şi ,a impulsurilor de numărare.
134
duodecade semnalului
Se observă că 1a utilizarea acumulatorului programa:bil, codul 4, 4, 2, 1 poate fi de asemenea implementat prin modificarea programului pentru combinaţia de detedare 0101 din numărare directă în deplasare-stînga. Aceasta prezintă avantajul că intrările de 'încăr care ale acumulatorului răm~n disponibile pentru încărcarea paralelă a secţiunilor acumulatorului.
/Jas
Ar
Wo
Zo
ere
Şter.
A2
Yo
Xo
Co
w
y
X
a
z
t;·=1
a H-2 = o Fig. 7.15.
7.4.
Numărător
Numărător
Xi,
Yi=O
Zi,=0
sincron divizor prin 12 (codul 4, 4, 2, 1).
binar reflectat.
Numărătorul binar reflectat poate fi realizat cu ajutorul unui acumulator plus o reţea de circuite logice externe. Aceste tipuri de numărătoare sînt deosebit de utile din punctul de vedere al exersării în proiectare şi pentru a arăta că acumul,a torul este un element de comutare universal. In acest oapitol de numărătoare cu acumulare se mai prezintă un numărător binar reflectat de 4 biţi, folosind două acumulatoare şi cîteva poirţi SA U--exclusiv (sumatoare mod 2), modul de funcţionare al acestuia fiind destul de simplu. Schema bloc_se dă în fig. 7._16. Acumulatorul A-D funcţionează la comanda impulsurilor de numărare a., ca un numărător binar sincron. Ieşirile acumulatorului sînt conectate la trei porţi logice standard SG1-SG3 , destinate să funcţioneze ca porţi SAU-exclusiv.
135
Ieşirile porţilor
SG 1-SG3 şi aceea a secţiunii D a acumulatorului indică • echiv