215 61 7MB
Romanian Pages [103] Year 2000
Teste de evaluare sumativa
Doru Turbatu
Elena Rudica Elena Rudica este profesoara, 9efa Catedrei de limba 9i literatura romana la Liceul ,,Emil Racovita'', la 9i, metodista in cadrul lnspectoratului $colar Judetean, la9i, coautoare a volumului Limba romana. Cu/egere de exercifii $i teste pentru examenele de admitere in facultafi, co/egii $i licee, edi\ia I, Editura Polirom, la9 i, 1996; editia a II-a, revazuta 9 i adaugita, Editura Polirom, la 9i, 1997. Doru Turbatu este profesor, 9eful Catedrei de matematica la Liceul ,,Emil Racovi\a", la 9i, membru in Comisia Judeteana a profesorilor de matematica 9i in comisiile de organizare a olimpiadelor jude\ene de matematica.
GHIDUL ABSOLVENTULUI CLASEI A IV-A Teste de evaluare sumativa. Limba si literatura romana. Matematica ~
Editia a II-a revazuta ~i adaugita
© 2000 by Editura POLIROM la9i Editura POLIROM la9i, b-dul Copou nr. 4, P.O. Box 266, 6600 Bucure 9ti, b-dul I.C. Bratianu nr. 6, et. 7 Descrierea CIP a Bibliotecii Na\ionale: RUDICA, ELENA
Ghidul absolventului clasei a IV-a: teste de evaluare sumativa: limba $i literatura romana, matematica I Elena Rudica, Doru Turbatu. Ed. a 2-a rev. ~i adauga - la~i : Polirom, 2000 208 p.; 21 cm. - (Micul ~colar) Bibliogr.
ISBN: 973-683-392-5 I. Turbatu, Doru
GIP: 811.135.1(075.33)(079.1) 51 (075.33)(079.1)
Printed in Romania
POLIROM
2000
CUPRINS
Argument ..................... ............................................................. 7
TESTE PROPUSE PENTRU LIMBA $I LITERATURA ROMANA. ........ 11 A) Teste complexe, diferentiate dupa modelele de abordare didactica a materiei propuse de manualele alternative pentru clasa a IV-a . . . . . . . . . . 13 B) Teste complexe, valabile pentru toti absolventii clasei a IV-a, din punctul de vedere al fornmlarii cerintei, dar tinand seama de manualul folosit ; bareme de evaluare prin nota ........................... 75 C) Teste complexe, valabile pentru toti absolven1ii clasei a IV-a, indiferent de manualul folosit ; bareme orientative, in noul sistem de evaluare (de la 10 p. la l00p.) ............................................... 95 D) Teste-grila vizand cuno~tintele fundamentale de limba ale absolventului ciclului primar, necesare intelegerii viitoarelor continuturi ale invatarii, specifice clasei a V-a . .. . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . . . . . . . .. . . . . . . . . 109 Rezolvarea testelor-grila .......................................................... 131 E) Compuneri propuse pentru elevii cu un coeficient superior de creativitate ...................................................................... 133
TESTE PROPUSE PENTRU MATEMATICA. .................................. 139 A) Teste LER. Teste date la Liceul ,,Emil Racovita", Ia~i, in perioada 1990-1999, la testarea pentru clasa a V-a ....................... 141 B) Teste complexe propuse pentru testarea la clasa a V-a ....................... 147 C) Teste-grila ............................................................................ 155 D) Probleme cu grad de dificultate sporit propuse pentru testarea la clasa a V-a ..................................................... 167
E) Solutii la testele LER ~i la testele clasice insotite de bareme de evaluare prin nota ........................... . Teste LER. ......... ......... .....
. .................. .
Teste complexe ............................................. . Teste-grila .......................... . Probleme ........................... .
. ..... 175 . ..... 175 ······ 182 . .... 196 ················ 198
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .......................................... 203
Argument Realizarea lucrarii de fatJi a fost motivata de o serie de factori obiectivi, dintre care enumeram : 1) existenta unor obiective generale §i de referinta ale invatarii la disciplinele limba §i literatura romana §i matematica, pentru clasa a V-a, care se bazeaza pe obiectivele de referinta pentru clasele primare, la aceste discipline, pe care le integreaza §i le dezvolta ; 2) folosirea manualelor alternative la clasa a IV-a, care ofera modele diferite §i originale de abordare didactica a materiei ; 3) acordarea calificativelor in clasa a IV-a, in conformitate cu nivelul de performanta al elevului; trecerea acestuia la sistemul de evaluare prin nota, in clasa a V-a. Factorii mentionati impun cunoa!?terea atat de catre invatatori, cat §i de catre profesori a modelului de proiectare a continuturilor celor doua discipline, in ciclul primar ~i in ciclul gimnazial, a obiectivelor de referinta specifice ~i a tipurilor de activitati care due la invatarea, intarirea §i dezvoltarea capacitatilor prevazute ca obiective de atins. De asemeni, se impune asigurarea de catre invatatori §i profesori a coerentei procesului de evaluare (privit din perspectiva trecerii elevului din ciclul primar in eel gimnazial). Lucrarea noastra, conceputa in spiritul acestor deziderate, ofera unset de teste de evaluare sumativa la cele doua discipline, care sunt utile : - elevilor din clasa a IV-a, ca mijloc de autoevaluare; - fnvafatorilor, ca modalitati de evaluare finala; - parinJilor, ca mijloc de apreciere a ceea ce trebuie sa ~tie copilul la sfar~itul clasei a IV-a, pentru a se integra optim in sistemul de cerinte specifice clasei a V-a; - profesorilor, ca modalitati de realizare a testarii la clasa a V-a. Lucrarea are in vedere in mod deosebit organizarea acestei testari, care, in conditiile actuale, trebuie riguros conceputa ~i adaptata factorilor amintiti, pentru a se asigura coerenta evaluarii, obiectivitatea ei §i, implicit, evitarea impactului psihologic stresant asupra elevului. in acest scop, consideram ca sunt necesare : - o colaborare eficienta intre invatatori §i profesori ; - realizarea de catre invatatori a unor evaluari finale cu acordare de note ; motivarea sistemului de notare prin precizarea capacitatilor !?i subcapacitatilor masurabile in performante concrete ; - anuntarea din timp, de catre fiecare §coala care organizeaza testare la clasa a V-a, a unei programe orientative pentru elevi. Testele propuse de noi valorifica activitatile de invatare specifice clasei a IV-a, pe
8
GHIDUL ABSOLVENTULUI CLASE! A IV-A
care le-am cunoscut studiind manualele alternative ~i caietele pentru elevi la limba romana ~i la matematica. Ele permit o evaluare globala a elevului intr-o unitate de timp redusa (testul la clasa a V-a desfa~urandu-se. in general. timp de o ora, la fiecare disciplina) ~i precizeaza nivelul de structurare a unor competen1,e ~i capacita\i absolut necesare activitatii ~colare in clasa a V-a. Prima parte a lucrarii cuprinde teste propuse pentru limba ~i literatura romana, grupate in urmatoarele capitole: A) teste complexe difereniiate dupa modeleie _de abordare didactica propuse de manualele alternative pentru clasa a IV-a (1-41, conform manualu!ui aparut la Editura Aramis, autori Mihaela Pene~ ~i Vasile Molan; 42-75, conform manualului aparut la EDP, autor Maria Dumitrache; 76-100 conform manualului aparut la Editura All, autori Ana Dumitrescu, Vasile Teodorescu §i Daniela Be~liu; B) - teste complexe, valabile pentru toti absolven\ii clasei a IV-a, din punctul de vedere al formularii cerintei, dar tinand seama de manualul folosit; bareme de evaluare prin nota ; C) reste complexe, valabile pentru toti absolven\ii clasei a IV-a, indiferent de manualul folosit; bareme orientative, in noul sistem de evaluare (de la 10 p. la 100 p.); D) - teste-grila, vizand cuno§tin\ele fundamentale de limba romana ale absolventului ciclului primar, necesare intelegerii viitoarelor continuturi ale inva\arii, specifice clasei a V -a ; - rezolvarea testelor-grila; E) compuneri pentru elevii cu un coeficient superior de creativitate. Testele din primul capitol i~i propun sa acopere integral cerin\ele privitoare notiunile de: literatura, gramatica, vocabular, fonetica ~i stil dobandite de elevi clasa a IV-a. Respectand obiectivele de referinta, dar ~i specificul ficcarui manual, care tine de modelul original de abordare didactica a materiei, testelc evalueaza imegrarea acestor notiuni in capacitati ~i subcapacitati de comunicare. Structura testelor din al doilea capitol tine seama de continuturile evaluarii prevazute de Curriculum-ul ~·colar pentru clasa a IV--a. lnsistand pe evaluarea capacitatilor ~i subcapacitatilor dcduse din obiectivele de referintii pentru aceasta clasa, lucrarea le abordeaza dm perspectiva continuitatii !or in ciclul gimnazial (care le va intcgra §i !e va dezvolta). Ca !ii testelc din primul capitol, ele cuprind cerinte diverse, capabile sa ofere Jntr-un timp scurt (o ora) o imagine globala cu privire la capacitatea elevului de a operationaliza informa 1ii diverse (literatura, gramatica, vocabular §.a.m.d.). Din formularea cerin1elor rezulta ca, la sfar~itul clasei a IV-a, elevul trebuie sa $tic : sa identifice ideile principale dintr-un text ~i sa le formuieze corect, ~a alcatuiasca rezumatul unui text : sa povesteasca un text narativ sau un text dialogat ; sa motiveze titlul operelor literare studiate : sa raspunda la intrebarile formulaLe 1n legatura cu operele studiate : sa selecteze adecvat inforrnatia solicitata din operele citite ; - sa scrie din memorie versuri din poeziile studiatc (conform cerint.ei din manual); - sa explice intelesul unor versuri din poeziile studiate;
ARGUMENT
9
_ sa motiveze preferinta pentru o opera literara sau pentru un personaj ; _ sa realizeze caracterizari sumare ale personajelor ; _ sa sesizeze mijloacele expresivitatii §i sa le foloseasca in comunicari ; sii recunoasca modurile de expunere (naratiunea, descrierea, dialogul) §i sa le foloseasca in comunicari ; _ sa adapteze organizarea textului elaborat la tipul de compunere solicitat ; sa structureze corect continutul unei compuneri ; _ sa scrie corect dupa dictare ; sa foloseasca in mod con§tient semnele de punctuatie §i de ortografie ; _ sa valorifice in texte proprii un vocabular adecvat; sa cunoasca sensul cuvintelor din manual (cuvintele din texte §i cuvintele din ,,Micul diqionar" de la sfar§itul manualului) §i sa foloseasca aceste cuvinte in comunicari ; _ sa opereze inlocuiri ale cuvintelor cu alte cuvinte : cu acela§i inteles, cu inteles opus ; sa exemplifice familii de cuvinte ; sa recunoasca paqile de vorbire §i functiile sintactice invatate §i sa le exemplifice ; _ sa realizeze schema unei propozitii §i sa alcatuiasca propozitii dupa schema ; _ sa elaboreze enunturi corecte din punctul de vedere al limbii literare ; _ sa faca analize gramaticale corecte. . Indiferem de cerinta, elevul trebuie sa aiba un scris lizibil §i ordonat. De asemem, trehuie sa a§eze corect textul in pagina. . Ficcare test din acest capitol este insotit de un harem de evaluare, punctaJul acordat fiind motivat prin precizarea capacitatilor §i subcapacitatilor evaluate. Testele din capitolul urmator se deosebesc de cele anterioare prin faprul ca nu mai vizeaza texte literare studiate in clasa a IV-a, coeficientul !or de creativitate fiind mai mare. Baremele sunt orientative, sistemul de evaluare fiind de la 10 p. la 100 p. Testele-grila cuprind cate zece cerinte vizand cuno§tinte fundamentale de lim~a romanii, obligatorii pentru absolventul ciclului primar. Seda rezolvarea textelor-gnla, ceea ce permitc §i autoevaluarea elevului. Testele-grila asigura numeroase posibilita\i combinatorii. Fiecare poate fi preluat integral sau selectiv, combinat cu clemente ale testeior din c_elelalte capitole. . Toate testele urmaresc, in esenta, structurarea competente1 de redactare a elev1lor, utilizarea corecta, nuantata §i personala a nivelurilor limbii. Totodata, ele con\in indici de stahilire a nivelului de performan\a atins de elevi la obiectul limba §i literatura romana. Compunerile cu grad de dificultate ridicat sunt propuse numai pentru elevii care au un 1:oeficient superior de creativitate. La testarea pentru clasa a V-a se poate realiza o varianta de subiecte (o cornpunere de acest tip ~i test-griia sau elemente ale altor teste) pentru care pot opta elevii cu aptitudini deosebite. . Testele ~i problemele cuprinse in partea a doua a lucrarii vizeazi\ continutun!e evaluarii deduse din obiectivele de referin1a pentru matematica, clasa a IV-a. Studiul matematicii in scoala primara urmare~te : forrnarea deprinderilor de calcul aritmetic ~i de utilizare corecta a simbolurilor matematice elementare ;
GHIDUL ABSOLVENTULUI CLASE! A IV-A
-
introducerea intuitiva a notiunilor de geometrie; prezentarea elementelor de baza privind masurarea §i masurile ; descoperirea valorii de adevar a unei afirmatii (propozitii) ; compunerea §i rezolvarea unor probleme cu text. Aparitia manualelor alternative §i noile modalitati de evaluare in §coala primara au creat, pentru inceput, o serie de probleme cu care se confrunta in mod deosebit elevii in momentul in care opteaza pentru continuarea studiilor la §Coli ·unde se organizeaza testare la clasa a V-a. Luand in considerare aceste aspecte, am incercat, in prezenta lucrare, ca prin teste clasice sau tip grila, prin probleme deosebite, sa propunem elevilor din clasa a IV-a (§i nu numai) o cale de verificare §i de autoevaluare a cuno§tintelor dobandite. Diversitatea problemelor, variantele de rezolvare, modalitatile de evaluare (cu note, §i nu folosind calificative) ofera elevilor posibilitatea autoaprecierii, familiarizarea cu notarea partiala a etapelor unei rezolvari. Urmarim prin astfel de procedee sa aflam daca elevii au deprinderi matematice elementare §i sa descoperim pe cei cu reale aptitudini pentru matematica. Lucrarea valorifica §i bogata experienta didactica a autorilor ei, profesori la Liceul ,,Emil Racovita", la§i.
Autorii
TESTEPROPUSEPENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMANA .)
A) TESTE COMPLEXE diferentiate dupa modelele de abordare didactica a materiei propuse de manualele alternative pentru clasa a IV-a·
Serie dupa dictare : ,, Yoda, iute ca focul cum era el, incrunta sprancenele cand auzi cererea ce i se facuse §i zise : - Tine-ti darul, cre~tine ! Eu fJi poruncesc sa-ti duci avutul pe oricare din ulite, la orice raspantie ce ti se va parea mai singuratica §i mai dosnica ~i acolo sa-1 la§i pana dimineata fara paznic ! Si de ti se va intampla vreo paguba, eu sunt raspunzator". (NeguJiitorul florentin de Petre lspirescu) 1) Transforma textul dialogat in povestire.
2) Alcatuie~te o propozitie dezvoltata despre domnitorul Vlad Tepe~. 3) Explica expresia ,,iute ca focul". 4) Introdu in propozitii expresiile: ,,iute ca sageata" ; ,,iute ca gandul". II. 1) Fa analiza gramaticala a cuvintelor subliniate in text. 2) Alcatuie~te o propozitie in care verbul a ft (cu forma din text : era) sa fie predicat verbal.
*
1-41, Editura Aramis; 42-75, Editura Didactica ~i Pedagogica; 76-100, Editura All.
I 14
TESTE PROPUSE PENTRU LIMBA $1 LITERATURA ROMANA
GHIDUL ABSOLVENTULUI CLASE! A JV-A
15
2) Indica funqia sintactica a substantivelor subliniate in text. 3) Construieste un enunt in care cuvantul tineri sa fie alta parte de vorbire decat in text.
I. Serie dupa dictare : ,,- Baieti, zise deodata invatatorul nostru, sa iesim §i noi ca_gazelef la soare ... Astazi e ca o zi de sarbatoare §-avem sa legam §i noi putintelf cartea de gard. Am sa va citesc o poveste scrisa anume pentru voi ~i: care se cheama Capra cu trei iezi". (Mihail Sadoveanu) ·
III. Realizeaza, la alegere: a) un text descriptiv, pe baza fragmentului din manual : S-au aurit a toamna padurile de Gheorghe Tomozei ; b) un dialog cu un coleg despre copilul Mihai Eminescu, valorificand acelasi fragment.
1) Precizeaza din ce opera literara face parte fragmentul de mai sus.
2) Motiveaza titlul acestei opere. 3) Transforma textul dialogat de mai sus in povestire. 4) Explica sensul expresiei ,,sa legam cartea de gard". ;•
II. 1) Fa analiza gramaticala a urmatoarelor cuvinte din text: sarbatoare, (de) gard.
I. Autodictare : o strofa din poezia Ce-Ji doresc eu fie, dulce Romanie de Mihai Eminescu.
(de,,
f
2) Exemplifica trei functii sintactice ale substantivului carte.
II. 1) Reda dorinta poetului exprimata in strofa scrisa de tine. 2) Ce sentimente exprima Mihai Eminescu in aceasta poezie ?
3) Explica expresia ,,mare viitor". 4) Completeaza, dupa exemplu, cu adjective potrivite substantivului Romanie: Dulce I. Serie dupa dictare : ,, Zilele tree.
Romanie
t
S-au aurit a toamna padurile cu arbori tineri, ale lpote§tilor. { Iazurile s-au acoperit cu o panza subtire, de verdeata. Firele ierburilof ascunse taie oglinda domol mi§catoare §i pasarile cu pene galbene tre~ peste ele, clatinandu-le bland". '' (S-au aurit a toamnii piidurile de Gheorghe Tomozeil
5) Introdu substantivul Romanie insotit de adjectivele scrise de tine in propozitii exclamative (2) si interogative (2). 6) Analizeaza pronumele personale din titlul poeziei.
1) Explica intelesul expresiei: ,,S-au aurit a toamna padurile ... ".
2) Precizeaza cuvantul de la care s-a format verbul a auri. Serie si adjectivul format de la acelasi cuvant.
I. Alcatuieste rezumatul textului Cheile dupa Tudor Arghezi. II. 1) Transcrie o propozitie simpla din text. Transfiorma~, apoi·, aceas•l'lf i.o; .. propozitie, in propozitie dezvoltata. II. 1) De ce spunem ca acest text este o naratiune?
j
f
I
16
GHIDUL ABSOLYENTULUI CLASE! A IV-A
2) Alege un raspuns la intrebarea daca hotararea judecatorilor a dreapta : DA / NU. Motiveaza-ti alegerea. III. 1) Explica intelesul cuvintelor: a complota, a limita, a tagaduiJ Folosefjte-le in propozitii dezvoltate. ·
TESTE PROPUSE PENTRli LIMBA SI LlTERATURA ROM.A.NA
17
UI. Analizeaza predicatele verbale din prima strofa.
IV. Serie substantive care denumesc insufjiri ale poporului roman, valorificand continutul poeziei Cantec de George Co~buc.
2) Analizeaza un atribut ~i un complement din propozitiile construite de tine (la alegere).
I. Poveste§te legenda vrancenilor, valorificand textul in Vrancea dupa Alexandro Vlahuta. I.
Serie ideile principale din textul Cheile dupa Tudor Arghezi.
II. Imagineaza un dialog·intre aparatorul ~i acuzatorul celor doi copii. III. Exemplifica trei functii sintactice ale substantivului chei.
IV. Serie cuvintele opuse ca inteles urmatoarelor cuvinte: a fncuia, a a fntreba, a. ieJi.
n. 1) Explica expresiile:
,, vai albe cu sclipiri de argint" ; ,,fuioare de nori".
2) Analizeaza predicatul fii subiectul propozitiei : ,,in zori sunau din corn, pe muntii Moldovei, cei §apte voinici". 3) Precizeaza sensul verbului a ca/ca in urmatoarele exemple: a) ,,- Sunt Stefan, turcii ne-au calcat tara ... ". b) Nu calcaJi pe iarba ! c) Mama imi calca fusta.
V, Fa acordul predicatului cu subiectul :
a) Mitu fji Barutu (a crefjte). (trecut) b) Unchiul Sesis (a zice) ce (a hotari) grupul de judecatori. (trecut) (trecut) I. Autodictare: doua strofe din poezia Toamna de Octavian Goga. II. 1) Explica expresiile : ,, val de bruma argintie", ,, podoaba zdrentuita", ,,vifornita pagana", ,,norii suri".
I. Autodictare : prima strora din poezia Cantec de George Cofjbuc. , IL 1) De ce fii-a intitulat George Cofibuc poezia Cantec? 2) Ce idei exprima poetul in prima strofa? 3) Serie cuvinte cu inteles asemanator intelesului cuvintelor: plai, cumplit.
2. Realizeaza un scurt text descriptiv in care sa folose§ti aceste expresii. 3. Alcatuie§te doua propozitii, dupa schemele: a) S +A+ P + C; b) P + S + A + C + A.
in aceste propozitii vei atribui insu§iri omene§ti unui fenomen al naturii (a) §i unei fiinte necuvantatoare (b).
18
TESTE PROPUSE PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMA.NA
GHIDUL ABSOLVENTULUI CLASEI A IV-A
19
II. Transforma acest text dialogat in povestire.
III. Explica intelesul cuvintelor tatalui. I. Poveste~te continutul textului Domnu' Trandafir dupa Mihail Sadoveanu.
II. 1) Serie patru substantive care denumesc sentimente ale copiilor f;ita de invatatorul lor. 2) Analizeaza cuvintele subliniate in textul :. ,,Pe sub tavanul scund al clasei treceau eroii altor vremuri in cununile lor de neguri". (dupa Mihail Sadoveanu)
JV. Fa legatura intre invataturile primite de Victor Babe~ de la tatal sau ~i activitatea savantului. V. Da exemple de cuvinte ,,inrudite" cu urmatoarele cuvinte: copil, doctor.
VI. Alcatuie~te propozitii in care substantivul stiinJa sa fie, pe rand, subiect, atribut, complement.
3) Transforma propozitia de mai sus in propozitie simpla. 4) Serie cuvinte care au inteles asemanator cu intelesul cuvintelo{
subliniate: ,,om deosebit"; ,,era ~i el miscat"; ,,glasul lui curgea domol" ; ,,imi aduc aminte cezarva a fost" ; ,,ne-am strans toti baietii".
I.
Explica intelesul unui proverb din textulDin sfaturile unchesului fnJelept de Anton Pann.
II. Folosind acest text, completeaza cu enunturi afirmative ~i negative, dupa modelul ·1,,,
,~;~,~~ f!R.
?~ '
Fa rezumatul textului Premiul fntai de Marin Preda.
II. Realizeaza o caracterizare sumara a lui Niculaie. III. Serie patru substantive care denumesc starile sufletesti ale tatalui cand isi vede fiul pe scena.
I.
Serie dupa dictare textul : ,,- Ce gande§ti dumneta, mo§ule? Te joci cu ma~fa omulu~? -~a nu ti-a fost de cumparat, la ce i-ai dat drumul? Ca nu scap1 mc1 giunca asta de mine ! inteles-ai? Nu-ti paie lucru ~e §aga ! [... ] • _ Da §tii ca e§ti amarnic la viata, mai baiete? ! z1ce mosneagul de vreme razand. in ce te bizui de te indarje§ti a§a, nepoate? Dec! 0 cumva ai pofti sa-mi iei vitica pe-un cue armenesc? Pesemne te ma ' spinarea, cum vad eu, mai tica, si ia acu§ te scarpin, daca vrei ... ". (Amintiri din copilarie de Ion Crean
IV. Gaseste cuvinte cu sens asemanator pentru cuvintele : a sfar~i, tare, liniJte. V. lndica cuvinte opuse ca inteles acelorasi cuvinte de la exercitiul anterior. VI. Analizeaza subiectul si predicatul propozitiei : ,, ... el zambea fericit, cu coroana intr-o mana si cu cateva carti mici si subtiri sub brat". (Marin Preda)
II. Alcatuieste rezumatul acestui fragment.
III. Transforrna partea a II-a a textului dialogat (,,- Da stii ca esti arnar [... ]") in povestire.
IV. Jndica doua trasaturi ale lui Nica desprinse din discutia lui mosneagul.
V. Fa analiza grarnaticala a cuvintelor subliniate :
I.
Arata ce idei si sentimente exprima autorul in scrisoarea dedicata invatatorului sau (Scrisoare fnviiJiitorului meu de Petre Ghelmez).
TESTE PROPUSE PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMANA GHIDUL ABSOLVENTULlll CLASE! A IV-A
6
I. Alcatuie!?te familia de cuvinte a verbelor: a scrie !?i a fnvafa. [II. Da ciite un exemplu pentru fiecare functie sintactica a substantivului invatata in clasa a IV-a, folosind substantive din familiile de cuvinte scrise de tine, la exercitiul anterior.
IV. Realizeaza, la alegere, unul din urmatoarele tipuri de texte, referindu-te la invatatorul tau : a) text narativ ; b) text descriptiv ; c) text dialogat.
I. Rezuma ultimul fragment al textului Ulifa copilariei de Ionel Teodoreanu. II. 1) Desparte in silabe cuvintele . 2) ;pri~ie, d~minea!a, seara, se~tembrie, hartie, fnlacrimafi
rec1~eaza numarul silabelor in exemplele incadrate :
.
Io~rotmdu-~i I, Iintr-un I, Idaruindu-i I, Isa-1 ridice I . III. brotacel. Sen~ cuvinte care au acela~i inteles cu : a ch 1'bzuz,. colb, garbovit, IV. 1) Fa analiza gramaticala a cuvintelor subliniate in textul de ma1Jos: .. sea;~~~~;~:~e~e~;::~~~a~e~~:a§~t- pr~n~re rarii ei copaci. in fiecare ceva la ureche " ~c iopata nd piilla la felinar ; ii vorbea
I. Alcatuie!?te o compunere in care sa descrii tabloul creat de Mihai Eminescu in fragmentul Fiind baiet paduri cutreieram. II. 1) Explica sensul cuvintelor: cutreieram, bate, drept aceasta poezie. 2) Serie cuvinte care se opun ca inteles cuvintelor: a rasari, aproape,
(Ione! Teodoreanu) 2) p rec1zeaza . ~ ce parte de vorbire este cuvantul subliniat :
,,Copilul ii §tia numele, dar nu-i §tia rostul". (Ionel Teodoreanu)
us cat, fnalt. 3) Folose!?te, in doua propozitii, cuvintele care au acela!?i inteles cu:
tin, tainic, glas.
V. Alcatuie~te un text descriptiv des re toa ~ , . , folose~ti un epitet com .p mna,_ de IO randun, m care sa procedee artistice.' O paraJze' 0 personificare · Subliniaza aceste
III. 1) Exemplifica trei functii sintactice ale substantivului padure. 2) Serie o propozitie dezvoltata despre copilul Mihai Eminescu.
IV. 1) Serie patru cuvinte care rimeaza cu izvor. 2) Indica doua expresii care ti-au placut mai mult in aceasta poezie motiveaza alegerea. 3) Realizeaza cate o imagine pentru fiecare aspect propus : padure - imagine vizuala ; izvor - imagine auditiva ; tei - imagine olfactiva.
I. 1) Pove~t~~t~ fragmentul A murit Luchi ... de Otilia Cazimir 2) Exphca t1tlul acestui text.
·
II. 1) Compl~teaza, dupa modelul dat, cu ciite doua grupunle de litere subliniate altor cuvinte : exemple, ata~iind
TESTE PROPUSE PENTRU LIMBA
SI LITERATURA ROMANA
GHIDUL ABSOLVENTULUI CLASE! A IV-A
58
a) clopot - clopotel 1. - - - - - - 2. - - - - - - - - - c) picior - picioru,y 1. 2.
59
III. 1) Explica urmatoarele cuvinte ~i expresii: ,,zgatie" ; ,,a sta pe ganduri"; ,,din cand in cand"; ,,incuri"; ,,a face pocinog"; ,,a manca papara"; ,,a merge struna"; ,,a-~i pune mainile in cap de necaz".
b) franghie - franghiuJa l. 2. d) fata - fetiJa l. 2.
2) Construie~te doua enunturi in care verbul a se trezi sa aiba intelesuri diferite.
IV. Exemplifica, in enunturi, scrierea corecta a cuvintelor : cea J ce-a ;
2) Serie cuvinte care se opun ca inteles cuvintelor: a intra,
mai I m-ai; la I l-a; sai I sa-i.
a ridica, stramb, lini,yte. III. 1) Pune semnele de punctuatie necesare pentru ca propozitia: ,,Pupitrul e inalt" sa fie, pe rand: enunJiativa, interogativa,
exclamativa.
2) Dezvolta propozitia enuntiativa de la exercitiul anterior schema : S + A + A + P + C. 3) Analizeaza predicatul acestei propozitii.
I. 1) Transforma urmatoarea secventa dialogata in povestire:
JV. Explica de ce repeta autoarea anumite cuvinte in urmatoarele fragmente: a) ,,Toate fetele .se uita la mine. Inca nu rad, dar ochii l?r impu~g ~i d~r. Si dintr-o data mi-e ru§ine de numele meu, mi-e ru§me de mme, m1-e ru§ine de tot". b) ,,Luchi era mica, Luchi era proasta, Luchi era caraghioasa.
,,- Tata-mo§ule, a§ vrea sa-mi crea.sca §i mie aripi §i sa zbor sus de tot, pana in slava cerului, zise baiatul netezindu-i barba. - Daca ti-o cre§te aripi - zise fata mie sa-mi prinzi o presura §i un sticlete. (Barbu Stefanescu Delavrancea) 2) Realizeaza un portret al bunicului, valori ficand continutul fragmentului Bunicul de Barbu Stefanescu Delavrancea.
Luchi era fericita ... ".
II. 1) \ons_truie~:e propozitii in care sa folose~ti doua forme de plural, d1fente ca mteles, ale substantivului ras.
2) Seri: v~rbe care au acela~i inteles cu verbele: a se gandi, a se uita, a_trantz, a crede, a vrea, a zice (cate un.exemplu pentru fiecare verb dmtre cele enumerate).
I. La alegere :_ . . . . . 1) Poveste~te intamplarea din fragmentul Amzntm dzn copzlane V
•
Ion Creanga. 2) Realizeaza un text dialogat de zece randuri, in care sa imaginezi i-a spus Nica mamei sale, cand a venit de la ~coala. Refera-te intamplarea din fragmentul povestit. II.
Alcatuie§te o propozitie dezvoltata in care sa-1 caracterizezi pe valorificand continutul acestui fragment.
III. 1) Fa s~hem~ propozitiei (indica partile de propozitie ~i partile de vorb1re prm care se exprima) :
,,Se scutura din salcami o ploaie de miresme". (Barbu Stefanescu Delavrancea)
TESTE PROPOSE PENTRU LIMBA SI l ,!TERATURA ROMANA
61
GHIDUL ABSOLVENTULUl CLASEl A IV-A
IV. 1) Explica intelesul comparatiilor : 2) Precizeaza ce este ca parte de vorbire cuvantul subliniat : ,,- 0, voinicii mo§ului ... ".
(Barbu Stefanescu Delavrancea)
a) ,, .. .in . cofeturi " • ,. tot -- §apte oua m·ici. ca m~te b) ,, ... 11 ha.tea inima ca ceasornicul meu ct·m..b.uzunar , ... ". (loan Alexandru Bratescu-Voine~ti)
[V. 1) Explidi intelesul expresiilor :
a) ,, ... peste toate au nins ani multi §i grei"; b) ,, ... ochii lui erau numai lumina §i binecuvfotare". (Barbu Stefanescu Delavrancea) 2) Construie§te cate o comparatie potrivita pentru fiecare termen propus: a) bunicul; b) copiii.
I. Alcatuie§te o compunere in care sa 1 1 supararea lui Barutu (Nu e . d T t expnmi parerea in legatura cu ~ voze e udor Arghez') 1 A reptate sa fie suparat ? · re sau nu are el d A
•
•
w
•
II. 1) Serie cuvinte opuse ca inteles pentru cuvmtele . • nimic, ziua, alb,
curat' rece, mult, totdeauna.
.
2) Formeaza cuvinte noi de la cuvantul d rum. III. 1) Analizeaza prime le doua predicate :
I. 1) Serie ideile principale din fragmentul Puiul de loan Bratescu-Voine§ti. 2) Dezvolta a doua idee principala din acest text. 3) De ce textul Puiul este o naratiune?
II. 1) Alcatuie§te enunturi in care cuvintele groaza §i panii sa aiba inteles diferite. 2) Desparte in silabe cuvintele : lecJiile, aproape, ploaie, sa umbl
caciula, noapte. 3) Exemplifica, in enunturi, scrierea corecta a cuvintelor: odata Io da
,,De cand e, el nu a putut inca nici ~ de-a fuga pe dinainte in momentul ca :data sa iasa la drum §i sa treaca , n sose§te un cal sau un automobil ". (Tudor Arghezi) w
•
-
2) Alcatuie§te enunturi cu formele de . diferite ca inteles. plural ale substant1vului colJ,
IV. Explica intelesul epitetului §i al comparatiei in textul : dore~te . ca un scai al maicutii, lipit,,Barutu de urmele lui".o viata ilegala [... ] filara- ochml (Tudor Arghezi)
III. 1) Serie la plural urmatoarele substantive : lan, cuib, mu~uroi, cot
ceasornic. 2) Subliniaza pronumele personale din urmatorul text. ultimul pronume personal din text. ,,Si mama lor le spunea ca-i invata sa zboare pentru o caHit lunga, pe care trebuie s-o faca in curand, cand o trece vara". (loan Alexandru Bratescu-Voine
62
GHIDUL ABSOLVENTULUI CLASE! A IV-A TESTE PROPUSE PENTRU LIMBA
I. 1) Serie, dupa dictare, textul :
SI
LITERATURA ROMA.NA
I. A1catuie$te o compunere in c v v. are sa arat1 ce invat~tu v · fragmentul O fntiimplare deosebitav d Cvl• _~a ra a1 desprins din
,, - Buna dimineata, cinstita pisica ! Pentru mine, miorlai pisica, este intr-adevar buna, cumetre ciocarlan, c-am pus gheara pe tine ~i-am sa ma ospatez de minune ! ". (De ce se spala pisica numai cu o liibufa de Grigore Bajenaru)
e
am Grma.
II. 1) Serie verbele care au acela . ,
$1 mte1es cu : a strange a sfar • 2) Gase~te verbele opuse ca inteles acestor verbe. , Jz. V
2) Transforma aceasta secventa dialogata in povestire.
III. 1) Analizeaza atributele din textul:
3) Poveste~te cum a fost pacalita pisica de ciocarlan.
,,Ploaia ii raspunse ca §tie pove ti cu n . , . boabe de grau f... J". § on, cu raun curgatoare, cu
II. 1) Serie verbe care au acela~i inteles cu a observa, a spune, a se ivi, a povesti, a privi. 2) inlocuie~te expresiile a baga de seama ~i a avea de gand cu verbe
7) E
~
care au acela$i inteles.
. . xemphf1ca funqia de atribut a substantivuJu·
1 poveste. IV. /II~streaza, in_enun_turi, scrierea corecta a cuvintelor.
III . 1) Completeaza tabelul cu substantive care denumesc ·
mtr-una;
A) Animale
ai /
a-i; al ; a-I.
· iar / i-ar; intruna
V. Arata ce sugereaza repetitia in textul :
1. ------ 3. ------ 5. - - - - - - 7. - - - - - - 9. -----·•. 2. - - - - - - 4. - - - - - - 6. - - - - - - 8. - - - - - - 10. - - - - •·· ... B) Pasari
,,Dar, ca sa le pofi asculta trebuie sa . . apa, ~i vorbele §i cantecul Jo/ . , b pncep1 vorbele picaturilor de alearga, alearga ... ". ' §1 gra a cu care se Strang in paraia§e §i (Calin Gruia)
1.- - - - - - 3. - - - - - - 5. - - - - - - 7. - - - - - - 9. ______ ) 2. - - - - - - 4. - - - - - - 6. ------ 8. - - - - - - 10. _____ Ji" •:;· C) Insecte
1. - - - - - - 3. ------ 5. -2. - - - - 4. - - - 6. --
(Calin Gruia)
I. CPoveste§te evenimentul prezentat in fragm.entu""l·.,
- - - 7. - - - - - - 9. - - - - - -
-
ezar Petrescu.
8. - - - - - - 10. - - ----
2) Alege cate un substantiv din fiecare categorie (A, B, C) ~i fr,los in propozitii, cu urmatoarele funqii sintactice: - nume de animale : S· ' - nume de pasari : A; - nume de insecte : C.
~
j
'{
' ~ ',.
IV. Construie$te un enunt in care sa personifici o fiinta necuvantatoare:l
Fram, ursul polar de
II. 1) Dubpa ~odelul dat, scrie alte exemple de verbe formate de la su stant1ve : ex : cremene (s) - a fncremeni (v) 1. 1. 2. 2. 3. 3. 4. 4.
TESTE PROPUSE PENTRU LIMBA S.I LITERATURA ROMANA
65
GHIDUL ABSOLYENTULUI CLASE! A IV-A
64
2) Explica intelesul cuvintelor nostimada, emoJie.
III. 1) Foloseste substantivele : a) nostimada ; b) emofie cu urmatoarel: functii sintactice : a) S, C; b) A, C. 2) Indica funqiile sintactice in propozitia : ,,Fetita cu ochi albastri si caciulita alba uitase emotia ... " , (Cezar Petrescu)
1. 1) Autodictare: o strofa din poezia Balada stramo$ilor de Alexandro Davila. 2) Arata ce idei si sentimente exprima poetul in strofa scrisa de tine.
n.
Serie cuvinte care au acelasi inteles cu: pios, menire, stramo!j,faimos.
III. 1) Precizeaza ce este ca parte de vorbire cuvantul subliniat in urmatorul text : Doina ii canta batrdnilor codri. 2) Construieste un enunt in care acest cuvant sa fie alta parte de vorbire.
IV. Alcatuieste un enunt in care sa exprimi nerabdarea spectatorilor de a-J vedea pe Fram.
I.
Povesteste fragmentul Legenda fngerilor de Mihu Dragomir.
IV. Explica intelesul grupurilor de cuvinte subliniate in text :
I
a) ,,Si dragostea - dulce povara De lege, de domn si de tara ... ". b) ,,Iveasca-se dar pe mosie Zori blande sau timpi fioro!ji". (Alexandro Davila)
11. Alcatuieste enunturi in care verbul a aduna sa aiba intelesuri diferite; III. 1) Fa schema propozitiei : ,,Un miros placut, de odihna, de toamna, plutea in incaperea inalta"... (Mihu Dragomq) 2) Indica functia sintactica a numeralului in urmatoarea propozitie Si Doi oamenii de pe planeta albastra au venit si ei. .f
IV. Realizeaza un text descriptiv de cateva randuri, in care sa-i caracterize~l1 la alegere, pe astronauti sau pe oameni. Valorifica textul fragmen~ citit.
I. Fa rezumatul fragrnentului Lupta de la Podul inalt de Nicolae Iorga. II. 1) Alcatuieste o propozitie dezvoltata despre Stefan eel Mare. 2) Fa analiza grarnaticala a cuvintelor subliniate :
I
,,Taranii !jtiau insa ce-i asteapta pe dansii si pe toti ai lor din neam in neam". (Nicolae Iorga)
III. 1) Serie cuvinte care au sens opus fata de cuvintele: zgomot, deasa, a fmpra!jtia, lumina, groasa. 2) Construieste doua enunturi in care cuvantul iute sa aiba intelesuri diferite.
TESTE PROPUSE PENTRU LIMB;\
GHIDUL ABSOLYENTULUI CLASE! A IV-A
66
IV. Explica intelesul expresiilor subliniate :
111.
II. 1) Alcatuie§te enunturi in care verbul a fine sa. aiba intelesuri diferite, Precizeaza, de fiecare data, intelesul acestui verb. 2) Serie cate doua cuvinte cu acela§i inteles pentru fiecare din cuvintele urmatoare: jignire, du~man, a nazui, vestit.
67
1) Selecteaza din aceasta familie lexicala : un substantiv, un adjectiv
§i un verb.
,,Acum era o dimineaJii oarbii, cu neguri groase la.sate pe lumina ei". (Nicolae Iorga)
I. Valorificand textul poeziei Cantec de George Co§buc, alcatuie§te o compunere (la alegere) despre : a) tara noastra; b) poporul roman.
SI LITERATURA ROMANA
2) Folose§te aceste parti de vorbire, in propozitii, cu urmatoarele funqii sintactice : a) s - C; b) adj. A; c) v - Pv.
JV. 1) Serie un proverb despre munca. 2) Realizeaza comparatii pentru fiecare termen propus : a) omul harnic ; b) munca. 3) Explica rolul repetitiei :
I
,,Si-a mers, a mers omul acela, a intrebat din sat in sat §i din cetate in cetate". (Alexandro Mitru)
III. 1) Analizeaza subiectul §i predicatul propozitiei :
I
,,Sunt §i neamuri mai cu nume, Mai vestite la razboi". (George Co§buc} 2) Folose§te adjectivul sfanta in doua propozitii in a§a fel, incat: - sa determine substantive diferite ; - sa fie epitet.
I. Realizeaza o scurta caracterizare a lui Constantin Brancu§i, pe baza textului: Atelier fn padure de Peter Neagoe. II. 1) Explica intelesul cuvintelor : crucifix, compatimire, contrariat, §i folose§te-le in propozitii. 2) Serie cuvinte care au acela§i inteles cu: a izbuti, fndemanatic, a binecuvanta. III. Alcatuie§te o propozitie dupa schema : S +A+ A+ P + C.
IV. Explica expresiile: ,,a avea maini de aur"; ,,a avea gura de aur"; ,,a fi om de aur". I. Raspunde la intrebarea : ,, Cine este eel mai puternic pe p~mant ?" argumentand pe baza textului cu acest titlu, de Alexandro M1tru. II. Serie familia lexicala a cuvantului om.
68
TESTE PROPUSE PENTRU UMBA SI LITERATURA ROMANA
GHIDUL ABSOLVENTULUI CLASE! A IV-A
69
Descrie obiceiul paparudelor, valorificand textul Paparudele de Gh. Dem. Teodorescu.
I. Alcatuieste o compunere in care, valorificand fragmentul Drapelul de Mihail Sadoveanu, sa arati ce inseamna sa fii un adevarat patriot.
I.
II. 1) Serie familia lexicala a cuvantului ora§. 2) Explica intelesul urmatoarelor grupuri de cuvinte: ,,pomi infloriti" J ,, vorbe inflorite ".
II. Explica intelesul cuvintelor : a invoca, protecfie, monoton si folose~te-le
III. Fa schema propozitiei :
IV. Explica intelesul expresiilor: ,,ploua cu galeata"; ,,parca tot ii ninge
in propozitii. III. Exemplifica trei funqii sintactice ale substantivului ploaie. si-i ploua" ; ,,a se face ca ploua".
,,Lao masa vecina se afla un domn carunt. .. " (Mihail Sadovealll))
IV. Realizeaza un scurt text descriptiv despre tricolor. Valorificand textul Parul din ograda bunicilor de Mihail Sadoveanu, arata cum se pregateste haietelul de sarbatoare.
I.
I.
Fa rezumatul textului Mo§ Ion Roata §i Unirea de Ion Creanga.
II. I) inlocuieste substantivele: fmprejurare, nedumerire, obicei, vorba cu altele care au acelasi inteles si foloseste-le in propozitii. 2) Explica intelesul expresiilor: ,,a strange din umeri" ; ,,a lua parte"; ,,a pune umarul"; ,,a nu veni la socoteala".
II. Alcatuie§te o propozitie dezvoltata in care sa prezinti imaginea parului inflorit. III. 1) Precizeaza intelesul adjectivului vechi in urmatoarele exemple: ,,par vechi"; ,, vorba veche" ; - ,,haine vechi".
IV. 1) Analizeaza subiectele §i predicatele : III. 1) Serie substantive care denumesc insu§irile lui mo§ Ion Roata. 2) Construie§te doua enunturi in care verbul a fl sa aiba inteles~ diferite.
IV. Realizeaza, la alegere : a) o scurta descriere a Pietei Unirii din la§i; b) un scurt dialog despre Alexandro loan Cuza.
I
,, Venea catra noi un batran din sat, unche§ al nostrn ... ". ,, .. .intr-o primavara, salbaticul a multamit prietenilor lui ... ". (Mihail Sadoveanu)
2) Indica forma literara (corecta) a cuvintelor care nu apar cu aceasta forma in textele de la exercitiul anterior. 3) Construieste un enunt in care cuvantul salbaticul sa fie alta parte de vorbire decat in textul de mai sus. 4) Serie substantive care denumesc stari sufletesti traite in ziua de Paste.
TESTE PROPUSE PENTRU LIMBA
GH!DUL ABSOLVENTULUI CLASEI A [V-A
70
v.
Exemplifica un epitet, o personificare ~i o comparatie care ti-au placut mai mult, din textul lui Mihail Sadoveanu. Motiveaza alegerea.
II. Realizeaza, la alegere: a) o scurta descriere a sfar~itului iernii, valorificand textul poeziei lui Vasile Alecsandri ; b) un scurt dialog intre un fluture ~i o floare la venirea primaverii. III. Alcatuie~te doua propozitii dezvoltate despre primavara, dupa schemele: a) S + A + A + Pv + C + A ; b) C
+A +A+
Pv
+
C
+
A
+
S.
IV. 1) Explica intelesul adjectivului dulce in versurile: ,,Dupa o iama lunga ~-un dor nemarginit, Aprind un soare dulce in sufletul uimit ! ". (Vasile Alecsandri) 2) Exemplifica, in enunturi, alte intelesuri ale adjectivului dulce.
71
2) Precizeaza intelesul adjectivului bland in urmatoarele exemple : - om bland ; iama blanda ; caine bland; soare bland. - zambet bland ;
III. I. Autodictare : prima strofa din poezia Sfar~itul iernei de Vasile Alecsandri.
SI LITERATURA ROMANA
poiana, cuibar, ghem, trunchi. 2) Indica verbele care se formeaza de la adjectivele: bland, batran ~i folose~te-le in propozitii dezvoltate. 1) Serie la plural substantivele:
IV. Folosind expresii, Gonstruie~te o imagine vizuala ~i o imagine auditiva in care sa surprinzi aspecte ale primaverii.
I. Realizeaza un portret al Jui Stefan Luchian, valorificand textul George Enescu ~i Stefan Luchian de Tudor Arghezi. II. 1) Serie cuvinte care au acela~i inteles cu : cert, intuiJie, vag, incompetenfa. 2) Explica intelesul expresiilor: ,,ca de la om la om" ; ,,din om in om", ,,om ca toti oamenii".
III. 1) Exprima-ti parerea despre gestul Jui George Enescu, intr-o propozitie dezvoltata. 2) Serie substantive care denumesc diferite arte.
IV. 1) Exprima ideea, folosind cuvintele tale:
I. Realizeaza o compunere in care sa descrii (la alegere): a) imaginea padurii ; b) imaginea veveritei. Valorifica textul Veverifa de Mihail Sadoveanu. II. 1) Alcatuieste enunturi in care cuvantul ochi sa aiba intelesuri
,,Enescu realiza pe vioara lumina pe care contemporanul lui obscur o a~ternea cu penelul pe panza ". (Tudor Arghezi)
GHIDUL ABSOLVENTULUI CLASE! A IV-A
72
TESTE PROPUSE PENTRU LIMBA
SI
LITERATURA ROMANA
73
2) Transforma secventa dialogata in povestire.
II. Realizeaza un scurt dialog in care sa-i recomanzi unui coleg I. Serie rezumatul textului Inventatorul din ~ura cu porumbei de I.M. Stefan. II. 1) Inlocuie~te, pe rand, consoana initiala din cuvantul mare cu alta consoana ~i noteaza cuvimele obtinute. · 2) Desparte in silabe cuvintele : prietenii ,fapturi, respectuos, instalafie,
tehnica. III. 1) Serie substantive care denumesc calitatile lui Aurel Vlaicu. 2) Folose~te, in enunturi, formele de plural, diferite ca inteles, ale
substantivului zmeu. 3) Exemplifica alte funqii sintactice decat cea din text pentru
substantivul subliniat : ,,ii placea sa citeasca poezii ... ". (I. M. Stefan)
IV. Corecteaza exprimarile gre~ite : a) George Co~buc a fost un mare poet ~i scriitor. b) Au colaborat impreuna la realizarea instalatiei. V. Realizeaza un scurt text descriptiv despre jucaria ta preferata.
I. 1) Serie, dupa dictare, textul : ,,Dar Zeus, manias pentru ocara indurata, 1-a luat pe Prometeu ti goana. - Tu ce gande§ti ? Ca Zeus e-atat de prost sa le dea oamenilor focul 1; Tu i-ai tacut asemeni noua, §i daca or avea §i focul, ar fi in stare sa se scoale cu armele sa ma loveasca §i sa-mi pierd tronul. - Eu una §tiu, marete Zeus, ca oamenii, pana la urma, tot or sa capete ace st foe". (Prometeu aduce oamenilor focul de Alexandro Mitro)
citita de tine.
O
carte
III. intr-un t~~t ~de m~ximum zece randuri, motiveaza-ti preferinta pentru o carte c1t1ta de tme.
IV. Explica rolul repetitiei : a) ,,- Bunicuta ! a strigat fetita. Ia-ma, ia-ma cu tine! ". (Hans Andersen) b) ,,._..