Critica programului de la Gotha

Citation preview

Proletari din- toate ţările, uniţi-vă I

Marx Critica programului de la C3otha Edltia a lll·a

. I\

;\

I

ED I TUR A POL I T I OĂ

e

Bucureşti - 1969

Prezenta traducere a fost întocmită în colectivul de redac,ţie al Editurii politice după ori,ginalul german apărut în „Dietz-Verlag", Berlin, 1955

KARL MARX

CRITICA PROGRAMULUI DE LA GOTHA

PREFAŢA LUI FRIEDRICH ENGELS 1

Manusie:ris:u1l pubilicat aici - scri,soarea de însoţire către Bracke împre!U[lă cu critica proiectului de program - a fost trtlmis în 1875, puţin 'Înainte de Congresul de uniH­ caire de ii.la Gotha 2, 1ui Bracke spre a fi transmis lui Getb, Auer, Bebel şi Uebknecht şi aipoi resitirtuit lui Marx. In­ trucît Cong:resu1l de la Ha1Le a pus prrolblema disooitării ProgramUJlui de La Gortha ca sard.nă la ordiinea zill.ei a parti­ dului, consider că ai;; comite o crimă dia.că aiş oontfan1a să amîn publiicarea aoositui documoot important - poate cel mai importan:t - referitor la această di,scuţie. ManuscriisiUil mai are îrusă şi altă însenmătate, mai cuprinzătoare. P,entrru prima oară e,srt:e expusă aici, lim­ pede şi preoilS, porlliţi.ia lui Marx faţă de linia u:rmată de Lassalle din momentUJl în care a Îln!Ce,put să participe la agitaţie, şi anume atît faţă de principiile economice, cît şi faţă de tactica lui Lassailile. Intransigenţa cu care a analizat aici proiectul de pro­ gram, felul în oare a exprimat, fără menajamente, rezul­ tatele obţinute, dînd în vileag lipsurile proiectului, toate acestea nu mai pot constitui astăzi, după cincisprezece ani, o jignke. uassail.ileenii sipeoifici care mai există pe ici, pe colo în sitră,iinărtaiue n11.1 s[nt decît nişte reminiscenţe, iar Programuil. d,e la Gortha a foist abandonart: la HaHe de înşişi autorii lllli ca fiiinid cu totul insufident 3• Totuşi, am lălsait la o parte, înlocwind11.1-Je cu puJ1JCte, acele crit:uci peraonale şi expresii tari care nu prezentau iimportooţă pein,tru problema propriu-zisă. Mru-x însuşi ar fi proceldait la fol daică ar fi publioa1t azi manus,crisul. Lim7

bajul, pe alocuri vi01lent, era provocat de două împreju­ rări. ln primul rînd, Marx şi cu mine eram mai strins legaţi de mişcarea germană decît de oricare alta ; era :fitresc ded ,oa r:egresul categoric pe carie îl vădea a:cest pro­ iect de program să provoace indignarea noastră. In al doi­ lea rÎlnld, pe artill1d, 1a abia doi ani după Co!l.1igresuiJ. de La Haga al Internaţionalei 4, ne aflam. în toiul luptei cu Ba­ kuniin şi cu anarhiştii lui, c,a["e nie făceau rrusipJUJ11zăibori de tot ce se întîmpla în mişcarea muncitorească din Germa­ ni.ia ; ne puteam deci aştepta să ni se atribuie şi paterni­ tatea seicreită a aioestui program. Aceste oons,iderel!lte tlJU mai sînt actuale, şi cu ele dispare şi necesitatea pasajelo·r respective. Am înlocu1iit une�e fraze prin puncte şi din cauza cen­ zurii. Acolo unde am fost nevoit să aleg o expresie mai atenuată, am prus-o între parante2ie aocuţite. Altminteri manuscrisul este reprrodUIS textual. Londra,

6 ianuarie 1891

P\]blicat pentru prima oară în „Die Neue Zeit", vol. 11, nr. 18 din 1890-1891, p. 561-562

F. Engels Se tipăreşte după K. Marx şi F. Engels. Opere, vol. 22, Bucureşti, Editura politică, 1965, p. 90-91

SCRISOARE CĂTRE W. BRACKE Londra,. 5 mai 1875

Dragă Bracke, Te rog fii bUln şi, după ce vei fi citit noteiJ.e criti1oe de mai jos la pmgriamuJ. de 111Ilifiowe, să le predai lui Ge1ib, Acuer, BeibeiJ. şi Lieblmecht, pentru a lua şi ei cunoştinţă de efo. Eu am de lucru pînă peste caip şi sunt neivoit să depăşesc cu mult timpul de muncă îngăduit de medicit. Nu a fost delei ni1cidecum o „deLectare" pe1I1tru mine să mizgălesc aibîta hîrtie. Totuşi acest lucru ,a fost necesar pen­ tru ca prieteni.li de partid, cărora le este desrtinaită această oomunioar:e, să ruu dea o i.Jnterrpret.ave greşi.tă aiceJor paşi pe care va tvebui să-i fac mai tîrziu. Mă refer la scurta deCilaraţie pe care, după congresul de untfic,ar,e, o vom publi1ca Engeil.s şi cu mine şi în oare vom arăta ,că sînrtiem cu totul străini de me1I1ţio1I1aitul prio­ gram de princilpii şi că nru ,,weim rrimk C10mU1I1 cu el. Aoe:sit lUJCiru se impune, deoarece în sitrăinătaite este răisl)îndită păreTea, înrf:!r,eţirn1tă cu grijă de duşmanii parti­ duil.ui . - păre!l'e de altf,�l cu totiuil. erona,tă -, că de aici noi 00il1ldu1oem în s,ecr:e,t miişoariea aşa-zisului partid eise­ I1Ja1chian. Incă îoo-o lucrare a sa în limba rusă, receinit ap�tă, Bakooin mă face, de pildă, răsipunzărtor nu numai de foarte p110grame1e etc. ale acestui partid, dar şi de orioe

9

pas pe care l-a făcut Liebknechrt din ziua colaborării sale cu partidul popular 5• În afară de aiceasta, es:te de datoria mea să nu recunosc nki măioar pdnitr-o tăcere dvpl!omatiică u111 program caire, potrivit oonvim:gedli merJ.e, este �ntru totul condamnabil şi demora1iz,ează partidul. Fiecare pas de adevărată mişcare este mai important deoît o duzină de priograme. Aş;aidar, dacă nu. s-a puitut merge mai departe de ProgramUJl de la Eisenaich - şi împrejurările n-au peir.m1s acest luicru -, artunci trebuia pur şi stmplu să se ajU1I1gă la o tnţeilegere în verderiea uno-r 01cţiuini împotdva dt11şmainuJ.ui oomt11n. EJaiboritndu-se însă programe de prri1111Ciipii (în foc să · se amiînie ace1asrtă treabă pună îin momentul oînd va fi fost pregătită pri111k-o acti­ vitate comună mai îndelungată), se înalţă în văzul între­ gii 1umi jailoaine după ca:r,,e va fi a:preoiat ndNeiuil. mişcării partidclui. Conducătodi l.a1ss.ai1leeni1Lor au ven1t la: noii pen­ tru că împrejurările i-.au silit să v�nă. Dacă li s-air fi de­ clarat din capul locului că nu ne pretăm la un tîrg de princ:iipii, ei ar fi trebuit să se mulţumească cu un program de acţiune sau ou un plan de organizare în viede,rea aioţiu­ nii .comune. Cî,nJd oolo, li se î,ngăduie să se pre�iinte înoc­ maţi cu ma[)Jdarte şi 1i se !'eou1n01Sc aioes:te mandate ca fiind obligatorii, deci o •oopitullare fără condiţii în faţa arelora care au ei înşi,şi nevoie de ajutor. Şi CJU11mea, eii mad., ţin şi un congres, înaintea congresului de compromis, în timp oe priopriul pair:t:iid îşi ţine oongresuJ post festum. E em­ dent că a existat ililtenţia, de a se zăidărnd.ci orice crjtiică şi de a nu da propriului partid răgazul să se dezmeticească. Se ştie că pe mU1I1Ci,tbri îi satisface simplul fapt ail. unifi­ cării, dar se î!11.1Şală ciine crede că aioest sruioceis de momerut rn,u e plătit prea scump. De ailtfe.l pmg:namUil nu face doi bani, ch�.:i,r aibsrtracţie fădifild de canoni12airea creido-ului lui L�salle. Cit de oucioo îţi voi tdmite ultimeJe fascdicule a:1e edi­ ţiei franceze a „Carpitalului" 6• Tipărirea a ;foslt întreruptă '

10

vreme mai îndelungată din cauza interdicţiei guvernului fralllcez. Săiptămîna aceaisita saiu la Îlncerputuil celei viitoare cartea va fi . gata. Ai pritmiit pr�melie 6 faociicule ? Comu­ nică-mi, te rog, şi adresa Lui Bennhtamd Beck€r, căruia de a&emenea trebuie să-i trimit UJltilmele faseiicule. Editura „Volksstaat" 7 îşi are năravur:i,le ei. Aişa, de pHdă, nu mi s-a trimis p!înă în momentuJ de faţă nki un singur exemplar din „Proceisu'l oo:muni�ş,thlior ·de la Colionia". Cu salutări coridi.ale, ail d-tale,

Karl Marx

Se tipăreşte după K. Marx şi F. Engels. Opere, vol. 19, Bucureşti, Editura politică, 1964, p. 1 3-14

NOTE MARG INALE LA PROGRAMUL PARTIDULUI MUNCITORESC GERMAN I 1 . ,,Munca este izvorul oricărei avuţii şi al oricărei culturi, şi întrucît munca utilă este cu putinţă numai în societatie şi prin soci e­ tate, venitul provenit din muncă aparţine integral, pe bază de drepturi egale, tuturor membrilor societăţii".

Prima parte a paragrafului : ,,Munca este izvorul ori­ cărei avuţii şi aJ. od,cărei 1c u,lturi" . Mu!llca nu este izvorul orkă,rei avuţii. Natura este iz­ vorul vaforELor de î1ntrehuinţaire (că:ci din ele se compune în fonld avuţia mater1ală ! ) î111 ace,eaişi măsură c,a şi munca, care ea însăşi nu este decît manifestarea unei forţe natu­ r.a1Le, a forţei de murrucă oaneneişti. Fmzia de mai sus se întilneşte în ori,ce aibe1cedar şi eisite ju1s1tă în mălsura în oare se presupune că munca este efectuată eu ajutorul obieddor şi unel1Je'1or oorespunzMoare. Intr-un prngram socialist însă nu trebuie admise asemenea fraz,e burgheze, care trec sub tă,cere condiţiile fără de oare nu ar avea n1ci un seins. Şi, în măsura în care omul are din capul Jocului o atHiudine de prr·oprietar faţă de nia,tură, acest prim izvor al tuturor mijloacelor şi obiectelor de muncă, tratînd-o ca pe ceiva cair·e-i aparţine, în alC'eeaşi măsură munca lui deivine un izvor de vaLori de întrebuinţare, deci şi de avuţie. Bu['ghezii au motive foade .temeiniice să atri­ bui